Milă
| 26/12/2013 | Autor theophyle Categorii: Dosare, Eveniment |
Daca am vazut in articolul precedent ca sentimentul de compasiune este unul format si dezvoltat prin educatie pentru a fi exersat (sau nu) prin experiente sociale, sentimentul de mila este o functie a creierului uman. Mila, in latina pietas, a evoluat in italiana moderna in pieta si ajuns in engleza pity. In mitologia romana, Pietas era zeita datoriei fata de stat, societate si familie. Deci, in antichitatea romana mila era intr-un fel, o datorie a celor puternici fata de cei slabi sau o datorie a cetateanului fata de stat.
La inceputul anilor ‘60 au fost descoperite la Roma ramasitele templului zeitei Pieta, in locul caruia crestinii au construit bazilica San Nicola in Carcere (Forum Holitorium). Templul respectiv a fost construit de consulul Acilius Glabrius in 191 î.Hr si facea parte dintr-un complex religios pagan. In limba româna sinonimul cuvantului pietas este pietate, adica smerenie, care este o interpretare tarzie (cam prin sec. al V-lea d.Hr) al sensului pietas. Mila este un cuvant de origine cumana, intrat si in limba slava si transmis limbii române in sensul pe care il cunoastem si il dam. Mila este un cuvant laicizat la sfarsitul secolului al XIX-lea si convietuieste cu sensul mila crestineasca.
Despre mila – trei opinii complet diferite. Prima opinie este a filozofului grec Aristotel, care intuitiv a formulat-o ca si cea mai apropiata de ceea ce stim astazi. Aristotel, in Ars Rhetorica [Retorica 2.8], surprinzator intuieste cauzele milei si sustine ca nici un om nu poate simti acest sentiment fara a fi fost el intr-o situatie asemanatoare. Prin aceasta concluzie, Aristotel desprinde sentimentul din contextul social pe care il desfiinteaza si il pune in contextul individual: adevarat, prefacut sau ipocrit.
O a doua opinie o primim de la un alt mare filozof, Nietzsche, care considera mila degradanta pentru cel care o primeste si poate deveni in timp un sentiment care va distruge increderea si respectul de sine, devenind un obicei anti-social pentru cei care o acorda (remuscari) si pentru cei care o primesc (degradare etica).
A treia opinie este cea psihologica si psihiatrica. Psihiatric stim exact ce se intampla in creier in clipa cand se declanseaza acest sentiment. Creierul mareste secretiile de β-endorphin, care declansaza un sentiment dual, primul de satisfactie (ce bine ca nu sunt eu in locul subiectului milei) si frica de a nu ajunge in locul respectivului subiect. Vezi opinia lui Aristotel. Majoritatea oamenilor platesc tribut din cauza acestui sentiment de frica. Dau cateva monede la cersetor.
P.S. Bineinteles ca “mila de sine” este o boala depresiva care trebuie tratata medicamentos. Una din cele mai letale manifestari ale “milei de sine” este anorexia nervoasa din care de obicei se si moare.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Happy Cristmas everyone 🙂
La c’estiune: as usually, Theophyle ne rasfata cu detalieri/descrieri ale unui sentiment pe care n-ar trebui sa-l cunoastem.
De ce n-ar trebui? se isca intrebare-n “mintile”/pipotzicile socialistilor…
Raspunsul e simplu (si accesibil): deoarece, daca societatea este reformata si se situeaza pe coordonatele minimale ale bunului simt, compasiunea fata de un semen care n-a reusit sa-si valorifice calitatile native poate fi fireasca. Repet doar in conditiile unei societati normale, functionale si in relatii bune cu logica elementara. In oricare alte conditii se numeste mila si n-are nimic in comun cu derivata compasiune. Mai degraba are cu social-comu’ismu. Adica “doctrina” predominanta a “clasei” p*litice din rss ro.
Craciun Fericit Ken 🙂
Compasiunea si solidaritatea sunt necesare unei societati functionale. Din nefericire nu cred ca au ramas multe lucruri functionale pe la noi. Ne ramane numai mila, absolut primitiva si daunatoare. Cativa gologani ca sa ne “linistim” constiinta!
Bun gasit. multumim pt “teme” !
habar n-aveam ce era mila sau compasiunea; printre primele amintiri cu ai mei e si cea a unei intilnirii de vacanta cu o vulpe ranita, si “saracuta de ea, ce facem cu bietul animal, samd. Nu-mi mai amintesc decit ca de fapt era un pui, ca a luat-o unul dintre unchi, ca ar fi trait multi ani vulpesti ca animal de curte (acum nu mai stiu daca era adevarat or doar o happyend inventat pt mine). Mai era o Anna neni, o tanti slaba cu parul alb, alb, care mie mi se parea foarte batrina, venea la noi acasa saptaminal, abia o auzeai, era o persoana maruntica, cu niste ochi imensi albastri si vorbea cu o voce mica o romaneasca pt mine ciudata, ca n-o prea pricepeam, iar ai mei raspundeau ungureste; si despre ea familia vorbea in aceiasi termeni ca si despre puiul de vulpe (mai tirziu am inteles ca era cumplit de saraca). Au mai fost si alti oameni si alte animalute or pasari (chestia cu pasarile a culminat la scoala, nu mai stiu in ce clasa, cu celebrul “Pui”). O fi fost bine ? N-o fi fost ? Dar cam asa am invatat eu ca sunt fiinte de care se cuvine sa ai grija fara sa ma pun vreo secunda in pielea vulpii, iar intr-a lui Anna neni – era imposibil, total exclus, pentru ca, am spus-o deja – in capul meu, era foarte batrina !
Buna arrletty,
frumoasa povestire 🙂
Seara buna
Mila sau nu , sper ca a fost remarcat ca sint primul sfint dintre sfinti . 🙂 (o bila neagra lui Theophyle ca a uitat sa trateze acest subiect a Sfintului Stefan ) (G&M ) 😆
In rest , sa fiti linistiti si fericiti .
Facturile de plata vor veni in ianuarie- februarie si cu surprizele de rigoare . 😆
Salut Draga Stefan.
Daca esti romano-catolic, atunci da, trebuia sa te “veselesc” astazi. Crestinii ortodocsi sau catolicii “uniti” serbeaza maine Sf. Stefan, adica la data de 27 decembrie 🙂
Cronologic am fost ateu comunist . La nunta ortodocs , la botezul fetei la fel , (dar tot comunist ) in Italia catolic (capsunar emigrant ) si acum ma chinui sa vad ce am ajuns (religios) .
Penticostal , adventist , musulman sau budist , absolut sigur ca nu . 🙂
Craciun fericit la toata comunitatea!!!! Multa sanatate si noroc!