Calendar: Omar Haiam (Khayyam)
| 18/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, Eveniment, Ziarul de Duminica |
Omar Haiam este unul dintre cei trei poeti preferati de mine. Haiam s-a nascut la data de 18 mai 1048, adica exact acum 965 de ani in orasul Nișapur din Persia. Omar Haiam, fiul unui fabricant de textile persan a trăit în perioada formării Imperiului Selgiucizilor, periada extrem de volatila cu multe greutati pentru invatatii vremurilor profund dependenți financiar de feudalii ocupati de razboaie sau de vreun mecena bogat, negustor sau nobil.
Omar Haiam a ramas cunoscut ca poet, el fiind insa un distins polimat – filozof, astrolog dar in special matematician. Omat Haiam este autorul “Discuții asupra unor probleme de algebră” (1070) se ocupă de rezolvarea ecuațiilor cubice, fiind primul matematician care studiază acest subiect, ajungand chiar la rezultate remarcabile. Incearca rezolvărea ecuației de gradul III în mod 
asemănător celei de gradul II (prin radicali),dar nu reușește acest lucru. Lucrările lui Haiām vor fi cunoscute în Europa abia peste șapte secole.
În 1073, sultanul Malik-Shah I construiaste un obsevator astronomic împreună cu alți mari învățați ialamici ai timpurilor acelea. Aceștia au determinat lungimea anului solar cu o precizie de șase zecimale. Se obținea un calendar mult mai exact decât cel gregorian, adoptat în Europa patru secole mai târziu.
Valoarea operei sale poetice eclipsează faima sa de matematician și om de știință. Se pare că a scris peste o mie de catrene (numite “rubaiat”).
Singuratatea omului
Sa-ti faci putini prieteni. Din tine nu iesi.
Caci prea des falsitatea credinta ne-o înfrânge.
Când ti se-ntinde-o mâna, înainte de-a o strânge,
Gândeste-te ca poate te va lovi-ntr-o zi.
Sa nu-ti dezvalui taina din suflet celor rai.
Nadejdile, – ascunse sa-ti stea de lumea toata,
în zâmbet sa te ferici de toti semenii tai,
Nebunilor nu spune durerea niciodata.
O, tânar fara prieteni mai vechi de doua zile,
Nu te-ngriji de Cerul cu-naltele-i festile!
Pumnul sa-ti ajunga, si zavorât în tine,
Tacut contempla jocul umanelor destine. (integral, aici)
Traieste-ti clipa! Caci clipa-i viata ta !
Viata se grabeste, rapida caravana.
Opreste-te si-ncearca sa-ti faci intensa clipa.
Nu ma-ntrista si astazi, faptura diafana,
Mai toarna-mi vin! Amurgul m-atinge cu aripa…
Bea vin! In el gasi-vei Viata-fara-moarte.
Pierduta tinerete din nou ti-o va reda,
Divinul timp al rozei si-al inimii curate!
Traieste-ti clipa data! Caci clipa-i viata ta!
Grabite ca si apa si repezi ca un vânt
Ce-alearga prin pustiuri, fug zilele-mi putine.
Si totusi doua zile indiferente-mi sunt:
Ziua de ieri si ziua care-o sa vina mâine.
Nu depasi prezentul cu gândul! Stii tu oare
Macar daca-ai sa termini cuvântul început?
Mâini poate deja fi-vom asemeni celor care
De saptezeci de veacuri în neant au disparut. (integral, aici)
Vanitas vanitatum
Miresme cupe, harfe si bucle aurii:
O, jucarii sfarmate de Vreme, jucarii!
Gând, fapta, renuntare, virtuti cainti si rugi:
Cenusi pe care Timpul le spulbera, – cenusi…
Ce-s oamenii? Podoabe ce-atârna din tarie.
Sosesc, se duc si iarasi sosesc aici sub soare.
Din buzunarul humei si-a cerului cutie
Mereu fapturi s-or naste, caci Dumnezeu nu moare.
Spuneti-mi, ce aduse a lumii bogatie?
Nimic, În mâna timpul lasatu-mi-a doar vânt.
Un foc sunt. Când s-o stinge, nimicu-o sa ramâie.
Am fost a lui Djem cupa; dar sparta – nimic sunt.
Crearea ta si-a lumii, destinul ei si-al tau
Sunt taine-aici si taine vor fi în veci si-n moarte.
Surâde-le ca unor pericole desarte.
Caci pacea te-asteapta dincolo, -n negrul hau. (integral, aici)
Bibliografie, note si citate:
Poeme persane’ (Baba Taher, Omar Khayyam, Saadi, Rumi, Șabestari, Hafez). 2012. Traducere din limba persană și note: Otto Starck. Editura Herald. Colecția Princeps.
Omar Khayyam.Org / WikiCommons
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Felicitari pentru subiectul zilei. Multumesc!
Un alt preferat al meu este si http://ro.wikipedia.org/wiki/Khalil_Gibran
Aripi frânte Cântecul îndrăgostitului
Sunt ochii îndrăgostitului
Vinul sufletului şi hrana inimii.
Sunt un trandafir.
Inima mi se deschide la răsărit,
Iar fecioara mă sărută
Şi mă aşează la pieptul ei.
Sunt casa adevăratei bogăţii,
Obârşia plăcerii
Şi începutul păcii şi liniştii.
Sunt zâmbetul cald pe buzele frumoase.
Când tânărul ajunge la mine, uită de osteneală
Şi întrega-i viaţă se transformă
În realitatea viselor plăcute.
Sunt exaltarea poetului,
Revelaţia artistului
Şi inspiraţia muzicianului.
Sunt altarul sfânt din inima unui copil,
Adorat de buna sa mamă.
Mă înfăţişez inimii care plânge,
Fug cât mai departe de poruncă,
Iar plinătatea mea urmează dorinţa inimii;
Ea fuge de vorbele goale ale vocii;
I-am apărut lui Adam prin Eva,
Şi exilul i-a fost soarta;
Totuşi, m-am arătat lui Solomon
Iar el a tras înţelepciune din prezenţa mea.
I-am zâmbit Elenei şi ea a distrus Tarwada;
Totuşi, am încoronat-o pe Cleopatra
Şi pacea a domnit peste Valea Nilului.
Sunt precum vremea – construiesc azi
Şi distrug mâine;
Sunt ca un zeu care creează şi nimiceşte;
Sunt mai dulce decât suspinul unei violete;
Sunt mai puternic decât urletul unei furtuni.
Darurile nu mă ispitesc;
Despărţirea nu mă descurajează;
Sărăcia nu mă urmăreşte;
Gelozia nu-mi tulbură conştiinţa;
Nebunia nu-mi şterge prezenţa.
O, voi ce căutaţi, eu sunt Adevărul,
Adevărul pe care îl căutaţi;
Sunt adevărul vostru în căutare şi primire,
Iar manifestarea mea va depinde de voi.
cultura lor si scrierile lor au o sensibilitate aparte in care deseori ma regasesc!
o zi frumoasa si racoroasa plina de sanatate a mintii, sufletului si a trupului.
Cantecul Sufletului, Kahlil Gibran
În adâncul inimii mele
Se-aude un cântec fără versuri
Un cântec ce trăieşte
În sămânţa inimii mele.
Refuză să se amestece cu cerneala pe pergament;
Îmi învăluie dragostea într-o mantie diafană
Şi zboară, dar nu peste buzele mele.
Cum să îl cânt?
Mi-e teamă să nu se amestece cu eternul pământesc;
Cui să îl cânt?
Căci locuieşte în casa sufletului meu
De teama urechilor pline de sensibilitate.
Când privesc în mine,
Văd umbra umbrei sale;
Când îmi ating vârful degetelor
Îi simt vibraţiile.
Faptele mâinilor mele îi oglindesc prezenţa,
Aşa cum un lac reflectă stelele strălucitoare;
Lacrimile mele îl dezvăluie,
Aşa cum picăturile strălucitoare de rouă
Dezvăluie taina unui trandafir veştejit.
Este un cântec ce s-a născut din contemplaţie
Şi adus la suprafaţă de către linişte,
Evitat de larmă,
Îmbrăţişat de adevăr,
Repetat de vise,
Înţeles de dragoste,
Ascuns de trezire
Şi cântat de suflet
Este cântecul dragostei.
Ce Cain sau Esaul ar putea să-l cânte?
Este cu mult mai parfumat decât iasomia;
Ce voce l-ar putea înrobi?
Este pecetluit la inimă, ca taina unei fecioare;
Ce coardă l-ar putea face să vibreze?
Cine îndrăzneşte să uneasă urletul mării
Cu ciripitul unei privighetori?
Cine îndrăzneşte să asemuiască strigătele unei furtuni
Cu suspinul unui copil?
Cine îndrăzneşte să spună cu voce tare
Cuvintele pe care numai inima le poate rosti?
Ce fiinţă omenească îndrăzneşte să cânte
Cântecul lui Dumnezeu?
Buna Ziua Paula 🙂
Multumesc pentru contributii!
Cu multa placere! Completez cu http://ro.wikipedia.org/wiki/Jalal_al-Din_Muhammad_Rumi
Stii ce esti?
Esti un manuscris al unei scrisori divine,
Esti oglinda care reflecta o fata zeiasca.
Acest univers nu este in afara ta.
Priveste in tine;
tot ceea ce vrei sa fii
Esti.
Asculta secretul din profunzimea
versurilor…
Si lasa-l sa te duca unde vrea…
Nu uita de sfatul meu
Si nu abandona aceasta cheie.
Am terminat cu munca si
Am renuntat la toate.
Acum sciu poezie.
Gandul meu, inima mea, viata mea
Ii apartin Lui.
Toate aceste trei cuvinte
Le-am cuprins intr-unul singur:
IUBIRE
Indragostitii au religia lor.
Singurul lor crez este Iubirea.
Despre Aspiratie
Inima mea este plina de
bucuria Misterului.
Inima mea raspandeste
o mie de valuri.
Fiecare celula
prinde aripi
si zboara deasupra lumii.
Fiecare cauta
miile de chipuri ale Preaiubitului.
Diferenta dintre pasari
si omul intelept este aceea ca
pasarile zboara cu propriile lor aripi
intr-o singura directie,
in timp ce oamenii intelepti zboara
in toate directiile pe aripile aspiratiilor lor
As putea sa ma inalt prin iubire Ta
si dorul de Tine ma va duce si mai sus.
Ei m-au intrebat: „De ce te invarti in jurul Lui?”
O, ignoranta, ma invart in jurul meu!
Alerg catre Tine de frica mea,
Sunt al Tau,
nu ma trimite inapoi
la mine insumi.
Abandoneaza viata si lumea,
si gaseste viata lumii.
Este frumoasa generozitatea celor
care dau bani,
dar cu adevarat generozitatea
celui care iubeste
este daruirea sufletului sau.
Daca dai paine in numele lui
Dumnezeu,
vei primi paine in schimb;
daca iti dai viata in numele lui
Dumnezeu,
ti se va da Viata divina.
Iubirea a umplut cele sase directii ale universului
cu frumusete
Si totusi trebuie sa lasam in urma cele sase directii.
In toate notile Dumnezeu ne cheama:
„Trezeste-te, foloseste acest timp, sarmane om,
Sau, dupa moarte, de indata ce sufletul tau se separa
de corp,
Vei regreta.”
Cand iubirea de Dumnezeu
creste in inima ta,
sa stii, fara nici o umbra de indoiala,
ca Dumnezeu te iubeste.
Astazi de dimineata am cules in gradina
cativa trandafiri
Mi-a fost teama sa nu ma vada gradinarul.
L-am auzit spunand usor:
„Ce sunt florile?… Ti-am daruit intreaga gradina!”
Noi suntem cei care
din dorinta de a arde
Am renuntat la Apa Vietii
si am plecat sa cautam focul.
Exista o cale de la inima ta la mine
Si inima mea o cunoaste
Pentru ca este curata si pura ca apa.
Cand apa este linistita ca o oglinda
Poate sa reflecte luna.
I-am spus inimii mele: „Daca poti sa vorbesti,
spune-I Preaiubitului meu despre suferinta mea.”
Inima mi-a raspuns: „Cand sunt cu Preaiubitul
nu mai am cuvinte, doar ma uit la El.”
Din Iubirea Ta izbucneste flacara tineretii;
in Inima infloreste frumusetea sufletului.
Vrei sa ma omori? Sangele meu este al Tau.
Moartea din partea Prietenului este viata.
Pentru Tine – acest limbaj fara cuvinte
Tinut secret fata de toti…
Numai Tu auzi ce spun
Chiar daca strig in mijlocul multimii.
Mai intai m-a tentat cu
Nesfarsite mangaieri.
La sfarsit m-a ars
Cu durerea si tristetea.
In acest joc de sah
A fost necesar sa ma pierd pe mine
insumi
Ca sa-l cuceresc pe El.
Prietenul meu etern
Iti daruiesc viata mea.
Primeste-ma si fa din mine un
indragostit adevarat.
Salveaza-ma din cele doua lumi.
Arunca-ma in foc
Daca inima mea se indreaspta spre
altcineva decat spre Tine.
In cea mai uscata si mai alba
intindere
infinit dureroasa a desertului,
mi-am pierdut linistea sufletului –
si am gasit acest trandafir.
Vrei sa intri in Paradis?
Nu poti merge pe calea Adevarului
Decat prin gratia lui Dumnezeu.
Toti murim pana la urma.
Dar pe cale, fii atent
Sa nu ranesti inima vreunui om.
Orbit de vocea dorintei
Nu esti constient ca Preaiubitul
Traieste in adancul inimii tale.
Opreste galagia
Si vei auzi vocea Lui
In tacere.
Cand ating pamantul in rugaciune
Nu am alt tel decat sa te ating pe Tine.
Orice cuvinte despre
Gradini, flori, privighetori, dans
Sunt doar pretexte.
Inima este ca o lumanare
Plina de dorinta de a arde.
Luata de langa preaiubitul ei
Aspira sa fie una cu El.
Despre Iubire nu poti sa inveti nimic.
Iubirea vine pe aripile gratiei.
Ochii nostri nu Te vad,
Dar ei nu pot sa vada decat formele, nu si realitatea.
Si cu toate acestea, speram
Sa Te vedem in mijlocul acestei frumuseti…
Ce e de facut daca nu ma recunosc?
Nu sunt nici crestin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici tarmul, nici marea;
Nu sunt nici o comoara a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pamantul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului si nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este nici un loc,
Urma mea este fara urma;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru ca eu apartin Preaiubitului meu.
Am renuntat la dualitate si am vazut amandoua lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te stiu, pe Tine Te vad, pe Tine Te chem.
Tu esti cel dintai, ultimul, cel din exterior si cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decat pe Tine, Cel Care Esti
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele doua lumi mi-au scapat din mana.
Sa mori!
Sa mori in aceasta iubire!
Daca mori in aceasta iubire sufletul tau va fi revelat!
Sa mori!
Nu te teme de moartea a ceea ce este cunoscut!
Daca mori pentru ceea ce este temporal,
vei ajunge dincolo de timp!
Sa mori!
Taie acele lanturi care te tin prizonier
in aceasta lume de atasamente!
Sa mori!
Sa mori pentru ceea ce este efemer
si vei deveni etern!
am observat ca toti acesti mari poeti, pe care i-am exemplificat au o sensibilitate aparte in dialogul lor lautric cu divinul. sufletului lor, inima lor tanjeste dupa iubirea cosmica divina. ei se regasesc in iubirile, adevarul catre fericirea eterna. sunt poezii inchinate divinului lor interior, dar cu mesaj meditativ catre noi cititorii. privindu-i prin lectura versurilor din exterior catre interiorul sufletului lor, sensul cuvintelor poetice este inaltator din punct de vedere spiritual.
lista poetilor poate continua, dar… ma opresc aici!
http://ro.scribd.com/doc/12905825/Omar-Khayyam-Poezii