Poziţia Comunității Politeia. Amicus Curiae în conflictul dintre Parlament si Autoritatea Judecătorească vizându-l pe incompatibilul Mircea Diaconu
| 21/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Editoriale, Opiniile Politeia |
Redactat de @Cetatean
Comunitatea Politeia considera ca intr-o tara in care toti parlamentarii sunt actori de mahala, actul de Justitie nu trebuie lasat sa devina o comedie trista iar lamentatiile actorului-parlamentar care are remuneratia dupa buget mica nu trebuie sa devina temei pentru mentinerea in Senat a unui individ fara demnitate, declarat incompatibil printr-o decizie definitiva si irevocabila a ICCJ. Oricat de mult am rade sau plange la vederea acestui histrion care confunda Parlamentul cu scena, actul de justitie nu trebuie sa se negocieze si nici sa fie supus la vot in Parlament.
Continuand traditia deschisa in aceasta vara de prima postare Amicus Curiae adresata CCR cu referire la referendumul din 29 iulie formulam public prezenta pozitie Amicus Curiae a Comunitatii Politeia cu speranta ca acest conflict va fi transat de CCR in favoarea statului de drept, si in defavoarea parlamentarilor care joaca mereu cu sala inchisa piesa « Incalcarea Constitutiei. Drama continua cu poporul roman ».
***
În fapt:
Conform stenogramei şedinţei Senatului din data de 30 octombrie 2012, preşedintele de şedinţă, senatorul Dan-Radu Rușanu, a supus la vot « Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu privire la situaţia de incompatibilitate a domnului senator Mircea Diaconu », cu precizarea : « Ca modalitate de vot, se votează astăzi dacă suntem de acord cu punctul de vedere privind situaţia de incompatibilitate a domnului senator Mircea Diaconu. Da înseamnă că suntem de acord şi nu înseamnă că suntem împotrivă ».
Rezultatul votului a fost de 23 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 10 abţineri.
Punctul de vedere al comisiei juridice a fost exprimat de preşedintele comisiei, dl. senator Toni Greblă, în şedinţa Senatului din 29 octombrie 2012:
« În şedinţa din 9 octombrie 2012, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, analizând scrisoarea domnului senator Mircea Diaconu, prin care solicită amânarea dezbaterii referitoare la punerea în aplicare a incompatibilităţii stabilite de către Agenţia Naţională de Integritate până la soluţionarea căii extraordinare de atac, au hotărât, cu unanimitate de voturi, menţinerea punctului de vedere iniţial, adoptat în şedinţa din 11 septembrie 2012, precizând că formularea contestaţiei în anulare nu suspendă executarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi nici efectele raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate ».
Prin votul secret electronic din data de 30 octombrie, plenul Senatului a respins punctul de vedere al comisiei juridice. Apreciem că semnificaţia juridică a votului acordat de plenul Senatului este aceea a suspendării executării hotărârii judecătoreşti sau chiar a casării acesteia, din moment ce mandatul senatorului Mircea Diaconu nu a fost întrerupt (ca urmare a unei incompatibilităţi constatate printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei). Întrucât la data formulării cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională mandatul domnului senator Mircea Diaconu nu încetase, se poate afirma că hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă nu a fost pusă în aplicare.
Senatorul Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil prin raportul întocmit de Agenţia Națională de Integritate pe data de 27 ianuarie 2011, în care se preciza că starea de incompatibilitate a intervenit începând cu luna decembrie 2008, când, în urma alegerilor legislative, Mircea Diaconu a cumulat funcţia de senator cu cea de director-manager al Teatrului “C.I. Nottara” din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale.
Raportul întocmit de A.N.I. a fost contestat de Mircea Diaconu la Curtea de Apel Bucureşti, care la data de 16 septembrie 2011 a stabilit că Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate începând cu luna decembrie 2008.
Mircea Diaconu a contestat hotărârea Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care a respins recursul acestuia printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă (Decizia nr. 3104/21.06.2012)
Deşi până la începerea vacanţei parlamentare şi chiar şi în timpul sesiunii extraordinare Senatul s-a întrunit de mai multe ori în plen, votul pentru încetarea mandatului senatorului Mircea Diaconu a fost acordat abia pe data de 30 octombrie 2012.
Se poate afirma că între 21 iunie şi 30 octombrie Parlamentul a ignorat hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei supreme, cu scopul de a o lipsi de efectul ei juridic direct (încetarea mandatului senatorului Mircea Diaconu).
În drept:
1. Prevederile constituţionale asupra cărora poartă conflictul.
Art. 1, alin. (4) şi (5), art. 16, alin. (2), art. 70, alin (2) precum şi art. 126 al. (1) din Constituţie:
Art. 1: „(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
Art. 16, alin. (2) „Nimeni nu este mai presus de lege”
Art. 70, alin. (2): „(2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces”.
Art. 126, al (1): „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”.
2. Părţile aflate în conflict:
Prin Decizia nr. 53/2005 a Curţii Constituţionale s-a statuat ca autorităţile care sunt susceptibile de a fi implicate într-un conflict juridic de natura constituţională (CJNC) sunt cele prevăzute la titlul III din Constituţiei. În cazul de faţă, conflictul este între Parlamentul României (Titlul III, cap. I) şi Autoritatea judecătorească, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Titlul III, cap. VI).
3. Conţinutul conflictului:
Definiţia CJNC, conform deciziei CCR 53/2005: „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competente, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competentei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intra în obligaţiile lor”.
Apreciem că votul Senatului din data de 30 octombrie 2012 poate fi interpretat atât ca o acţiune concretă prin care Parlamentul şi-a arogat competențe care aparţin autorităţii judecătoreşti (considerăm că în această situație este vorba de un conflict pozitiv), cât şi ca o acţiune prin care Parlamentul a refuzat îndeplinirea anumitor acte care intra în obligaţia sa (discutăm de un conflict negativ).
I. Prima interpretare (conflictul pozitiv) este justificată de procedura parlamentară a supunerii la vot a raportului comisiei juridice, cu precizarea preşedintelui de şedinţă al Senatului: « Ca modalitate de vot, se votează astăzi dacă suntem de acord cu punctul de vedere privind situaţia de incompatibilitate a domnului senator Mircea Diaconu. Da înseamnă că suntem de acord şi nu înseamnă că suntem împotrivă » (Stenograma şedinţei plenului Senatului din 30 octombrie 2012).
Conform Deciziei 209/2012 a CCR, comisiile sunt organe interne ale Parlamentului iar « natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele şi avizele au caracter obligatoriu numai sub aspectul solicitării lor, nu şi din perspectiva soluţiilor pe care la propun, Senatul şi Camera Deputaţilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale”.
Parlamentul (în speţă, plenul reunit al celor două Camere sau plenul fiecărei Camere) poate vota cu privire la raportului unei comisii, votul fiind expresia juridică a adoptării sau respingerii de către organul legislativ a acelei conduite sugerate de comisia respectivă.
În cazul de faţă însă, dată fiind natura particulară a raportului comisiei (prin care se constată existenţa unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei supreme), Parlamentul nu avea dreptul de a-l respinge prin vot. Sub aspect juridic, Parlamentul nu are competența de a împiedica prin vot survenirea efectului juridic al stării de incompatibilitate constatate în ceea ce îl privește pe senatorul Mircea Diaconu (efectul fiind încetarea mandatului de senator), întrucât Parlamentul României este autoritate legislativă, iar nu autoritate însărcinată cu interpretarea legii.
La nivel general, Constituția nu conferă Parlamentului dreptul de a vota pe marginea nici unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Comisia juridică a exprimat un punct de vedere legal şi constituţional, anume că « formularea contestaţiei în anulare nu suspendă executarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, şi nici efectele raportului de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate ».
Or, prin votul negativ acordat de plenul Senatului, Parlamentul României s-a opus punerii în aplicare a hotărârii instanţei supreme şi efectelor raportului de evaluare a A.N.I., ceea ce echivalează cu suspendare sine die sau cu o casare de facto a hotărârii definitive şi irevocabile, fiind încălcate art. 1, alin (4) şi art. 126 alin (1) din Constituţie.
Prin votul de respingere acordat de plenul Senatului, Parlamentul României şi-a arogat în mod neconstituţional prerogativa realizării Justiţiei (care revine Inaltei Curți şi celorlalte instanțe judecătoreşti) stabilind că nu există o situaţie de incompatibilitate în ceea ce îl priveşte pe senatorul Mircea Diaconu şi că, pe cale de consecinţă, mandatul de senator al acestuia poate continua. Deşi stenogramele şedinţelor plenului Senatului din 29 şi 30 octombrie 2012 dovedesc că membrii Senatului cunoşteau atât existenţa deciziei definitive şi irevocabile a instanţei supreme cât şi necesitatea respectării ei, votul de respingere a raportului comisiei juridice se constituie ca expresia modului în care Parlamentul şi-a însuşit în mod neconstituţional prerogativa realizării Justiţiei, prezervând mandatul acelui parlamentar declarat incompatibil, fiind încălcat astfel articolul 70 alin. (2) din Constituţia României care prevede explicit încetarea calităţii de deputat sau de senator la data constatării incompatibilităţii de către o instanţă judecătorească.
II. A doua interpretare (conflictul negativ) este justificată de conduita Parlamentului de a refuza punerea în aplicare a unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei supreme. Prin refuzul de a revoca mandatului acelui senator constatat incompatibil, Parlamentul a încălcat art. 70 alin (2) din Constituţie, precum şi art. 16 alin (2) şi art. 1. alin. (5), dovedind că respectarea Constituţiei şi legii depinde de configurația și votul politic al Parlamentului, câtă vreme un senator declarat incompatibil se poate plasa deasupra legii (ferindu-se de efectele ei) şi îşi poate prezerva mandatul, prevalându-se de votul de respingere acordat de Parlamentul României pe marginea raportului comisiei juridice.
Situaţia obiectivă de declanşare a conflictului juridic de natură constituţională nu o reprezintă votul ca atare al Parlamentului, acesta fiind acordat în temeiul art. 183 alin (1) din Regulamentul Senatului (« Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aprobă de Senat cu votul majorităţii membrilor săi), ci natura şi efectele votului Plenului.
Dat fiind faptul că în raportul comisiei juridice se lua act de existenţa unei decizii definitive şi irevocabile a instanţei supreme, apreciem că Parlamentul nu avea libertatea de a vota negativ pe marginea raportului, întrucât în situaţia existenţei unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei Parlamentul are doar rolul de a pune în aplicare (prin votul care consfinţeşte încetarea mandatului parlamentarului declarat incompatibil) hotărârea instanţei, iar nu de a împiedica producerea efectelor juridice ale acesteia.
4. Izvorul conflictului:
Raportându-ne la Decizia 901/2009 a Curții Constituționale, considerăm că în prezenta speţă sursa conflictul constituţional rezidă chiar în textul Constituţiei (art. 70, alin. 2), care nu stabileşte în mod explicit obligaţia ce incumbă Parlamentului de a pune în aplicare hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanței şi de a vota de îndată încetarea mandatului parlamentarului constatat că fiind incompatibil. În aplicarea articolului constituțional menționat, articolul 183 alin. (1) din Regulamentul Senatului, nu conţine o prevedere explicită cu privire la necesitatea ca Parlamentul să pună de îndată în aplicare hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei, luând act prin vot de existenţa ei.
Modul de redactare al art. 70 alin (2) din Constituţie, cât și al art. 183 alin (1) din Regulamentul Senatului care detaliază procedura parlamentară ce trebuie urmată, poate induce ideea că Parlamentul are o prerogativă substanţială, aceea de a bloca prin vot aplicarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanţei. Or, această înţelegere greşită a naturii votului Parlamentului în situația unei incompatibilități dovedite de instanță în ceea ce privește un senator sau deputat goleşte de conţinut art. 70 alin (2), art. 126 alin (1) şi art. 1 alin (4) şi (5) din Constituţie şi consacră o interpretare a acestor articole în sensul neaplicării normelor constituţionale. Dacă prerogativa votului acordat de Parlament (in scopul încetării mandatului unui parlamentar dovedit incompatibil) ar fi substanţială şi Parlamentul ar putea împiedica printr-un vot producerea efectelor care decurg dintr-o decizie definitivă şi irevocabilă a instanţei, ne-am afla în situaţia în care principiul separaţiei puterilor în stat s-ar dovedi literă moartă, prerogativa înfăptuirii Justiţiei ar reveni Parlamentului, iar caracterul de stat de drept ar fi o simplă declaraţie lipsită de efecte juridice.
5. Soluţionarea conflictului:
Pe cale de consecinţă, apreciem că în situaţia de față interpretarea corectă a raportului constituţional dintre cele două autorităţi publice aflate în conflict juridic de natură constituţională (Parlamentul şi Autoritatea judecătorească) trebuie să urmeze principiile stabilite de Decizia 98/2008 a CCR cu privire la raportul dintre Preşedintele României şi Parlamentul României în cadrul procedurii de numire a Guvernului:
„ Art. 85 din Constituţia României prevede trei cazuri în care Preşedintele României numeşte Guvernul [alin. (1)] sau numai pe unii membri ai Guvernului [alin. (2) şi (3)]. În cazul prevăzut la alin. (1) numirea are loc pe baza votului de încredere acordat de Parlament în conformitate cu prevederile art. 103 din Legea fundamentală, iar în cazul prevăzut la alin. (3), pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru. Actul juridic în baza căruia Preşedintele României face numirile este hotărârea Parlamentului, adoptată în condiţiile art. 85 alin. (1), ale art. 103 alin. (3) din Constituţie şi ale dispoziţiilor corespunzătoare ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului.
Din textul Constituţiei rezultă că, în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (3) ale art. 85, numirea de către Preşedintele României a miniştrilor este un act de executare a hotărârii Parlamentului şi de investire, pe această bază, a miniştrilor, de către şeful statului. Hotărârea organului reprezentativ suprem al poporului român [art. 61 alin. (1) din Constituţia României] este un act obligatoriu, pe care Preşedintele nu l-ar putea refuza decât prin săvârşirea unor fapte grave de încălcare a Constituţiei” (Decizia 98/2008).
Având în vedere faptul că încetarea mandatului unui senator sau deputat în urma unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei este un obiectiv constituţional la îndeplinirea căruia concură, conform Deciziei CCR 98/2008, „autorităţile publice cu competenţe conjuncte” (respectiv autoritatea judecătorească ce constată incompatibilitatea şi Parlamentul, care decide prin vot punerea în aplicare a hotărârii instanţei), apreciem că în prezenţa speţă sunt incidente considerentele Deciziei 98/2008, care, în conformitate cu jurisprudenţa curentă a CCR, au putere de lucru judecat și sunt general-obligatorii (inclusiv față de Parlament).
Astfel, întrucât în cazul de față incompatibilitatea este stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă ce dă expresie celui mai important act al activităţii judecătoreşti, acela de „a spune dreptul”, Parlamentul nu are prerogativa de a aprecia dacă instanţă a interpretat corect sau incorect legea, ci este obligat să voteze de îndată încetarea mandatului senatorului sau deputatului declarat incompatibil.
Considerăm că, la fel cum Preşedintelui României îi este interzis dreptul de apreciere şi de refuz al numirii Guvernului care a fost investit de Parlament în temeiul art. 85, alin. (1), în acelaşi mod îi este interzis Parlamentului să decidă prin vot că o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă poate să nu fie pusă în aplicare iar mandatul unui senator sau deputat constatat incompatibil poate continua.
Această interpretare reprezintă, în opinia noastră, aplicarea corectă a principiului echilibrului puterilor în stat şi garantează că puterea de lucru judecat a unei hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei nu este înfrântă prin votul autorităţii legislative. Orice altă interpretare care ar acorda Parlamentului o prerogativă substanţială de prezervare a mandatului senatorului sau deputatului constatat de instanţă ca fiind în stare de incompatibilitate ar însemna negarea prerogativei autorităţii judecătoreşti de a înfăptui justiţia (prerogativa înscrisă în articolul 126 alin. (1) din Constituţie). Principiul echilibrului puterilor în stat obliga autorităţile publice cu competenţe conjuncte în realizarea aceluiaşi obiectiv constituţional să colaboreze, iar nu să se obstrucţioneze în buna lor funcţionare. Or, întrucât mandatul senatorului Mircea Diaconu nu a încetat, ci continuă (ca urmare a votului de respingere acordat de Parlament), se poate afirma că Parlamentul a încălcat ordinea juridică a statului de drept şi a obstrucţionat buna funcţionare a justiţiei, lipsind o hotărâre definitivă şi irevocabilă de caracterul ei executoriu.
Întrucât conflictul juridic de natură constituţională nu se reduce doar la proferarea unor declaraţii politice cu privire la existenţa sau inexistența incompatibilităţii senatorului Mircea Diaconu, ci produce un efect juridic (continuarea mandatului senatorului incompatibil), opinăm că acest efect poate fi întrerupt doar prin intervenţia instanţei de contencios constituţional şi prin pronunţarea unei decizii de soluţionare a conflictului juridic de natura constituţională.
Credem că se impune soluţionarea conflictului printr-o decizie a Curţii Constituţionale care să depăşească simplă valoare de recomandare pentru viitor (a se vedea în acest sens Decizia 838/2009: „În ceea ce priveşte autoritatea judecãtoreascã, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conduita conformă Constituţiei transpare din cele statuate mai sus, şi anume exercitarea competenţelor stabilite de lege în conformitate cu prevederile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat şi, deci, abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice”) şi să statueze nu doar norma de conduită pentru Parlament în situaţia existenţei unei viitoare hotărâri definitive şi irevocabile a instanţei cu privire la incompatibilitatea unui senator sau deputat, ci mai ales modalitatea concretă de soluţionare a prezentului conflict juridic care produce în continuare efecte.
Întrucât prezentul conflict este generat de refuzul Parlamentului de a constata încetarea mandatului unui senator declarat incompatibil şi de interpretarea greşită a art. 70 alin (2) din Constituţie şi art. 183 alin (1) din Regulamentul Senatului, se impune intervenţia instanţei de contencios constituţional în vederea corectei interpretări a articolului constituțional care prevede încetarea mandatului unui senator sau deputat în caz de incompatibilitate și a limitei procedurii de vot menţionată în art. 183 alin (1) din Regulamentul Senatului care, în opinia noastră, nu poate avea semnificaţia unui vot acordat de plenul Senatului pentru suspendarea punerii în aplicare a unei decizii definitive şi irevocabile a instanţei.
În ultimul rând, considerăm că este necesar ca instanța de contencios constituțional să soluționeze în mod neechivoc conflictul juridic, conferind astfel deplină realitate statului de drept în care Constituția și legile au întotdeauna întîietate în raport cu arbitrariul și subiectivismul vieții politice. Întrucât „justiţia constituţională se fundamentează pe statul de drept, nu pe oportunitate”, soluționarea conflictului ar reprezenta dovada că „supremaţia Legii fundamentale este aşadar de esenţa exigentelor statului de drept, reprezentând totodată o realitate juridică ce implică consecinţe și garanţii” (Decizia CCR nr. 727/2012), în special garanția că hotărârile definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată sunt valabile inclusiv pentru Parlamentul României.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Potrivit programului USL, o majoritate parlamentară de 2/3 „poate întoarce deciziile CCR“. I-auzi! Mai lipsea să adauge că toate deciziile instanțelor „pot fi întoarse“ în Parlament, ca să știm de-o socoteală. E condamnat cine nu trebuie? Sare majoritatea și-l întoarce de la groapă. Cu ocazia asta mai primesc și parlamentarii niște bani în plus atât de la stat ca magistrați ad-hoc – spor de robă, primă de judecată – cât și de la cei direct interesați. Până acum aleșii își vindeau votul pentru o lege sau o moțiune; acum și-l pot vinde și pentru o sentință a CCR. Asta-i tot ce ne așteaptă.
………….
…o singură lozincă: „uniți în fața istoriei“. Fals! La istorie sunt repetenți (prin Crin) iar la unire sunt plagiatori (prin Ponta). Uniți în spatele isteriei, suna mai realist.”
http://www.curentul.ro/2012/index.php/2012112180209/Bref/Sarituri.html
Salutare.
Ar vrea ei. Au erectzie mai ceva ca de la Viagra, si le curg balele mai ceva ca ratonilor turbati cand se gandesc la ‘atributiile’ Marii Adunari Nationale.
Salut
Hotaririle judecatoresti definitive si obligatorii sint mai tari decit oricare decizie politica . Asa e in un stat de drept . Inclusiv in ala cel mai amarit , elementar .
E si normal ca nu pricep asa ceva politicienii mioritici . In tineretea lor , aia pe vremea RSR , dreptul era doar o unealta folosita in strict interes personal ( de partid ca era doar 1 ) de catre “conducatori “.
Ca exemplu : Dej a condamnat la moarte pe Patrascanu pentru a scapa de un rival si Iliescu a condamnat la moarte abuziv si premeditat pe Ceausescu ca sa arate cine comanda , cine are puterea
Acestia au fost “profesorii” din istoria relativ recenta .
Astazi , un profesor de drept e si prin puscarie cu sentinta definitiva iar elevul lui dovedit plagiator ,e prim ministru .
De unde cereti voi stat de drept ? De la cine ?
Nu vedeti ca criminali notorii sint inca in libertate , unu adulat si promovat ca presedinte de onoare a partidului ?
Nu construiesti o casa solida pe fundatii mizerabile .
Chiar si dupa zeci de ani de la turnarea respectivei fundatii subrede , rezultatul a fost acelasi . 🙁
Nu a reusit nimeni si nicaieri pe planeta asta .
Romanii nu sint extraterestrii . 🙂
Stefan, salut! 🙂
100% de acord cu ce spui despre comunisti. Noi nu de la ei “cerem” stat de drept, ci il aparam in fata CCR, prin pozitia noastra publica.
Buna ziua,
felicitari pentru material. Foarte documentat, sustinut de argumente legale beton.
In alta ordine de idei, vad ca la Cotroceni se sarbatoresc 10 ani de la invitarea Romaniei in NATO.
Participa Milica si Ilici , lipsesc Dusa si Dobritoiu (foarte criticati la b1).
buna, Cedric 🙂
Dusa si Dobrotiu sunt niste papitoi rusofili.
Bina ziua 🙂
De acord cu pozitia comunitatii, subscriu comunicatului.
Parlamentul,se bate cu pumnul in piept ca reprezinta poporul. Asadar, inainte de a “dori” ceva, parlamentul trebuie sa demonstreze acestui popor ca ii merita increderea, ca nu tradeaza, ca nu recurge la artificii pentru a-si pastra privilegiile, ca nu-i apara pe hoti si mincinosi, ca inainte de a vrea ceva trebuie sa dea – sa dea credinta, onestitate, responsabilitate; trebuie sa respecte – sa respecte cetateanul, statul de drept, principiile democratice, celelalte institutii ale statului; trebuie SA MUNCEASCA – ii amintim acestui “onor” parlament ca in iarna a sabotat prin greva pe cetatenii acestei tari care asteptau legi si rezolvari ale unor probleme foarte grave; SA NU MINTA – toti au jurat si au uitat in secunda doi ca au pus mana pe Biblie si pe Constitutie, asadar, daca noi ne aflam acum in situatia asta, inseamna ca ei TOTI AU MINTIT cand au jurat.
Stimate parlamentarule aflat acum in campanie, inainte de a dori ceva de la noi, gandeste-te bine daca poti sa ne oferi cele de mai sus. Daca nu, vezi-ti de drumul tau, renunta, pentru ca nu vei primi votul pentru schimbarea Constitutiei.
Sulfina Barbu conferinta de presa la ARD. Marii barbati lasa o femeie singura sa apere Constitutia.
Baaaaai, la asa declaratie de presa gravissima despre proiectul Ponta despre modificarea Constitutiei, trebuia toata conducerea ARD, sa fie toti in par, sa aiba toti gurile legate simbolic, si unul singur sa vorbeasca in numele tuturor, si aialalti sa aibe in maini toti Constitutia Romaniei, ca se vada imediat impactul modificarii Constitutii.
Asa e la noi! Femeile sunt mai “barbati” decat masculii lu’ peste!
Ce masculi?! Sunt mai fricosi ca o fetita de gradinita!
ziua buna.
dar cand parlamentul incalca constitutia nu poate fi suspendat/dizolvat?
nu, el e sacrosant.
Tupeul lui Nastase nu are margini, incep sa cred ca ii trebuiau vreo 10 ani, sa se linisteasca!
http://www.ziare.com/adrian-nastase/dna/nastase-apeleaza-la-ccr-si-ameninta-cu-judecata-1202909
Niste idioti care nu invatza niciodata lectzia. Au mai pregatit o Constitutie pentru Nastase, de ale carei prerogative se bucura de 8 ani Basescu, in vreme ce Nastase e la puscarie. QED
Nu inteleg un lucru.
La penultimul referendum (cand s-a votat voios pt. reducerea la 300), parlamentarii erau ultimii oameni in ochii electoratului.
S-a schimbat perceptia ?
De ce ?
Numai tragedii 🙁
http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-4309791,00.html
nu s-a schimbat perceptia, insa USL incearca sa forteze masura. Acum ori niciodata. Nastase il strange pe Ponta de …. din inchisoare cum ii strange Scaraotchi pe dracusori.
Diaconu out! Senatul a incalcat Constitutia! CCR rulzzz!!!
🙂 CCR a zis ca Diaconu si-a pierdut de drept mandatul odata cu pronuntarea deciziei ICCJ din iulie, el nu mai era senator de drept chiar inainte ca Parlamentul sa voteze! 😆 😆 😆
Felicitari “Comunitatii Politeia” in frunte cu Theophyle si Cetatean. Sunteti mari!
CSM-ul e mare, Presedinta CSM a stiut sa apere cauza statului de drept si a Justitiei in fata CCR, am auzit la stiri ca s-a dus personal la CCR, deci judecatorii constitutionali au conssiderat ca speta e grava, daca au chemat-o. Bravo Presedintei CSM si colegilor reformisti!
Exact asta vroiam sa adaug si eu: BRAVO CSM, BRAVO CCR!
Inca nu suntem pierduti!
Cedric, e lung drumul spre statul de drept, insa bravo institutiilor care il apara si oamenilor care fac institutiile demne de numele lor!
Au mai ramas pe baricada Presedintele, CCR, CSM …si noi 🙂
Unde e Bleaga si Videanu ? La facut blat ?
E greu sa iesi pe sticla si sa afirmi ca legea e mai presus decit politica ? Lovesti in interesul personal ? 🙂
Stau inca si viseaza la 30 % din voturi ? Dupa cum se comporta , daca ajung la 13 % voturi e mare minune .
La b1 cred ca parlamentarii bat campii. Cica, daca senatul nu se va mai intruni, Diaconu isi va duce mandatul la bun sfarsit. Eu nu pot sa cred.
nu-nu, o fatuca avea ceva de la CCR care zice ca mandatul a incetat de drept la data deciziei ICCJ. Ce a facut Senatul dupa nu are relevanta. Ghica la B1.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13658440-curtea-constitutionala-admis-sesizarea-csm-mircea-diaconu-isi-pierde-mandatul-senator.htm
Alina Ghica explica: Diaconu si-a pierdut mandatul la pronuntarea ICCJ. Ceea ce s-a intamplat dupa a fost o fortare a legii de catre senatul Romaniei.
Ghica asteapta motivarea, insa a castigat. Restul tine de jurisprudenta CCR. Va fi o decizie istorica din toate punctele de vedere.
Uite si o parere despre ideile geniale ale lui Ponta:
http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/constitutionalist-afirmatiile-lui-ponta-privind-cenzurarea-ccr-un-derapaj-antidemocratic-1202919
Hotnews:
“CCR, cu unanimitate de voturi, a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca reprezentata de ICCJ si autoritatea legiuitoare – Senat, declansat prin refuzul Camerei Superioare a Parlamentului de a lua act de incetarea de drept a calitatii de senator a lui Mircea Diaconu prin ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care se constata starea de incompatibilitate a acestuia”.
😆 😆 😆
Chiar vroiam sa stiu scorul. Le-au rupt gura, nu mai au nimic de zis!
Salutare tuturor
n-a fost 6la 3 ci 9 la 0.
Salut Ion 🙂
cum se zicea la noi la o miutza – scor de maidan! 🙂
Era bun si 6 la 9, insa la 9 la 0, ma duc sa savurez un suc in cinstea CCR si a CSM!
Pe fuga de la curs Theophyle declaratiile de aseara ale lui Copy/Paste i-au naucit si pe cei trei
Invata’i carte 🙂 Probabil 🙂
Lupta vieții
de George Coșbuc
Copiii nu-nțeleg ce vor:
A plânge-i cuminția lor.
Dar lucrul cel mai laș în lume
E un bărbat tânguitor.
Nimic nu-i mai de râs ca plânsul
În ochii unui luptător.
O luptă-i viața; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Ești un nemernic
Când n-ai un țel hotărâtor.
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,
Te lupți pe seama tuturor.
E tragedie nălțătoare
Când, biruiți, oștenii mor,
Dar sunt eroi de epopee
Când brațul li-e biruitor.
Comediant e cel ce plânge,
Și-i un neom, că-i dezertor.
Oricare-ar fi sfârșitul luptei,
Să stai luptând, căci ești dator.
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoși se plâng și mor.
De-i vezi murind, să-i lași să moară,
Căci moartea e menirea lor.
Oare martitul A.N a citit aceasta poezie, persecutatul politic de Tartasesti
ne spune ca el nu a vrut la spital ci la morga
Asa sa ii ajute Dumnezeu sa i se intimple dupa cum glasuieste in fata judecatorilor!
Nu are asta atata simtire, el da din inchisoare indicatii de suspendarea Presedintelui
Generalul a grait:
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Romaniei-Generalul-Wesley-Clark-Montana_0_814118838.html#
City, multumesc inca o data 🙂
9 – 0 chiar nu speram.
Felicitari Alinei Ghica si Sulfinei, care nu mi-a facut o foarte buna impresie in trecut. Astept de la Sulfina sa continue sa adauge plusuri la faptul ca se tine departe de scandaluri. Astept sa aibe reactii la fel de bune si de acum incolo si sa nu se mai implice in varii prostioare. Cel mai probabil va trebui sa o votez si vreau sa am si alte motive decat sila fata de USL.
Multumesc judecatorilor CCR, care chiar au fost cu picioarele pe pamant astazi.
La vestea asta astept si o luare de pozitie de-a ARD, sau macar un cuvant de la FC / MRU.
Va fi conferinta de presa.
Nu ai pentru ce sa imi multumesti mie, eu am spus ca de obicei pozitia Comunitatii 🙂
Pentru ca dispretul sa fie total, la festivitatea dedicata celor 10 ani de la invitatia NATO a lipsit ministrul apararii, el fiind foarte ocupat cu probleme personale de campanie electorala.
Sunt foarte transparenti tovarasii.
Veste buna, 9-0!!!
Ponta nu a trimis la Cotroceni mandat pt. Bruxelles! De ce or fi dat ieri rezolutia la parlament?
La 14.50 , presedintele face declaratii.
Canapelista a grait
Vai de noi cu o asa achizitie, asta a ajuns Vicepresedinte la CD 🙁
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/alina-gorghiu-incetarea-mandatului-lui-diaconu-se-constata-in-plenul-senatului-prin-hotarare-284806.html
Nu are idee fufa ce va scrie CCR in motivare, impresia mea e ca va da de pamant cu Parlamentul de o sa ii usture si in fund.
Sa-i usture!!! Sa-si sparga si capetele si sa plece unde vor ei, pe perioada nedeterminata!
Actorasul, cu onoarea terfelita, si-a tras un glonte in…
Nu va spui unde, ca oricum pistolul era din recuzita teatrului de Comedie. 😆
Vorbeste presedintele inainte de plecarea la Bruxelles.
Nivelul de absorbtie a fondurilor europene este 9,72! Le-a turtit fesul!
Astia se intrec in imbecilitati, parca ar fi concurs!
http://www.ziare.com/mircea-diaconu/senator/nicolaescu-despre-cazul-diaconu-ccr-n-avea-voie-sa-decida-sa-schimbam-constitutia-1202947
Caini turbati!
Cred ca da. Sa vina ecarisajul!
Acum maestrul Diaconu ar trebui sa dea inapoi lefurile incasate din iulie incoace…
Obsesii….patologie 👿
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-13659133-modificarea-constitutiei-obiectiv-fundamental-usl.htm
da,da 🙂
Cu cine?!
crimson tide
cum credeti ca pe furtuna sau intr-un incendiu grav un comandant de nava lasa comanda ofiterului de cart ? 😆
ziua buna Theophyle City all 🙂
am vrut sa intervin aseara tarziu(buna postarea de ieri cu videaun,blaga @comp) cand l-am ascultat pe ponta cu intentiile sale iar declaratiile au inceput sa prinda tuse evidente,periculoase,modificarea const anu viitor da am fost f. obosit.Sa speri intr-o majoritate parlamentara absoluta care sa le permita papuasilor orice este dovada clara de intentie nedisimulata.F.f.periculos.
Excelent City,postare f. buna ,intre timp apare si-un 9 la zero 😆 impresionant.O poarta impresionanta s-a deschis astazi la scara istoriei.
Va fi o inclestare intre titani,batalie pe viata si pe moarte planul MAN a inceput sa prinda contur si-n media prin pregatirea psihologica si trimiterea prin manipulari specifice la vremuri triste.Orice camp de lupta trebuie adecvat scopurilor orice element emotional care trezeste false nostalgii,plecand de la anii tineri avuti pana la starea sociala si siguranta zilei de maine,diverse sondaje cu ce bine era pe vremea lui ceashca etc, este zgandarit ptr a pregati corespunzator votul la referendum.Si situatia economica actuala acoperita cu cat mai mult circ si cretinisme.
…
ptr. uslasi ,pluralul de la canapea … canapiste 😆 (am inlocuit 2 litere,stiti care 😆 )
Buna Ziua.
Canapiste 🙂 Esti tare!
Postare noua!
2012: Campanie – Un blestem în reluare