Poveste suedeză – cum s-a ruinat cartierul meu
03/08/2017 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Publicat de †Theophyle la data de 1 iunie 2013
Foiletonul de mai jos a fost publicat de Politiken, cotidian danez de centru-stanga, unul dintre cele mai importante cotidiane scandinave. Articolul scris de Viggo Cavling, autor al carui material l-am mai reprodus pe paginilei Politeia. Autorul, este un jurnalist şi scriitor suedez născut în 1969. El a înfiinţat, la vârsta de 22 ani, revista de artă Beckerell. După şapte ani ca redactor-şef al săptămânalului Résumé, specializat în mass-media, şi-a creat propria editură, Viggo Cavling Förlag. Participă în mod regulat la dezbateri la televiziunea suedeză. Mentionez ca scrie foarte bine si pe gustul meu. Cititorilor de presa (de dreapta sau stanga) le recomand articolele saptamanalului Politiken Weekley care aduce articole in limba engleza publicate in cotidianele Politiken ale saptamanii respective. Presa fara patima, corecta dintr-o alta lume. Cititorului ii amintesc ca autorul este un om de stanga care publica intr-o publicatie de stanga.
***
Cum s-a ruinat cartierul meu
Fiul unui danez şi al unei suedeze, jurnalistul Viggo Cavling a crescut într-unul dintre cartierele în care s-au desfăşurat recentele violenţe. El povesteşte cum aceste cartiere, care întruchipau visul unei societăţi progresiste, au devenit ghetouri lipsite de speranţă.
Revoltele care au izbucnit la Husby, în suburbia din [nord-vestul] Stockholmului, s-au răspândit până în localităţile învecinate, Rinkeby şi Tensta, la vest de Stockholm, şi Hagsätra şi Fruängen, în sudul capitalei. Aceste aglomeraţii au fost construite în cadrul “Miljonprogrammet”, un program de construcţie a unui milion de locuinţe în Suedia, între 1965 şi 1975. Multe dintre aceste cartiere au fost botezate cu nume poetice, precum Lindängen [Pajiştea cu tei] în Malmö, şi Hammarkullen [Colina ciocanului] în Göteborg.
Atunci când l-a întâlnit pe tatăl meu, la sfârşitul anilor 1960, mama locuia în Fruängen, într-o clădire scundă care tocmai fusese construită şi în care ea era primul chiriaş, la parter. Această mică garsonieră i-a permis să pună capăt la zece ani de viaţă nomadă, timp în care se muta de la o subînchiriere la alta. Tatăl meu locuia la Copenhaga. Tânărul cuplu a găsit un compromis şi s-a stabilit în Malmö, în cartierul Rosengard [Grădina trandafirilor] (probabil cel mai frumos nume dat vreodată unui cartier).
După naşterea mea, în noiembrie 1969, familia noastră s-a mutat într-un bloc din cartierul Herrgarden, pe strada Bennetsväg. O poveste adeseori spusă în familia mea este cea a primului drum al mamei mele cu autobuzul către Rosengard, un drum plin de vise şi speranţe. Astăzi, cartierul Herrgarden, în apropiere de Rosengard este clasificat de către UE ca fiind una dintre aglomeraţiile cele mai sărace din Europa.
Egalizare revăzută la bază
La naşterea surorii mele, tatăl meu a reuşit să obţină un apartament cu trei camere la al cincisprezecelea şi ultim etaj al unui bloc nou din Widellsväg, după ce au invitat la masă un angajat al cooperativei de locuinţe HSB. De la balcon, el putea vedea Øresund [strâmtoarea între Danemarca şi Suedia], şi chiar şi vechiul său apartament din blocul Domus Portus, în cartierul Østerbro din Copenhaga.
Ambii mei părinţi făceau parte din familii bogate. Bunicul meu din partea tatălui era editor la ziarul Politiken [cotidian danez], în timp ce bunicul meu din partea mamei era judecător în Ängelholm [sudul Suediei].
Deşi nu se vorbea explicit despre acest lucru în casă, şi mama şi tatăl meu au fost cuprinşi de marele elan de egalizare socială care caracterizează Suedia postbelică. Prim-ministrul Olof Palme a urmat şi el mişcarea: împreună cu Lisbet, soţia sa, care făcea parte din aristocraţia suedeză; şi-a părăsit cartierul liniştit din copilărie, Östermalm [din centrul Stockholmului], pentru a se instala nu departe de Husby, în cartierul nou Vällingby, cu rânduri de case identice. Pentru a ajunge la biroul său de prim-ministru, acesta nu mai folosea o maşină cu şofer, ci îşi conducea propriul său mic Saab.
Această egalizare a Suediei şi-a atins apogeul în 1973. În acea vară, spărgătorul unei bănci din Norrmalmstorg [o piaţă din centrul Stockholmului] a ajuns pe prima pagină a ziarelor. Acesta a luat ostateci angajaţii băncii şi a cerut să i se aducă alături de el cel mai celebru tâlhar al vremii respective. Clark Olofsson a fost astfel escortat de poliţie din celula lui până la bancă. Prim-ministrul Olof Palme şi-a întrerupt imediat campania pentru a se îndrepta către sediul guvernului, Rosenbad, şi a începe negocierile.
Fideli spiritului vremurilor, ostaticii sunt cuprinşi de simpatie faţă de răufăcători [termenul psihiatric “sindromul Stockholm” îşi are originea în acest eveniment], în situaţie mai proastă decât ei-înşişi. Iar casieriţa i-a telefonat direct lui Olof Palme pentru a-i prezenta cererile spărgătorului: o sumă de bani, o maşină şi să fie lăsaţi să plece.
Atunci când poliţia a eliberat ostaticii, după câteva zile, drama a fost difuzată în direct la televiziunea suedeză, iar Palme s-a grăbit să ajungă la locul faptelor, pentru a ţine o conferinţă de presă improvizată în toiul nopţii. Câteva luni mai târziu, în toamna anului 1973, rezultatul alegerilor a confirmat această egalizare. Blocurile politice au obţinut acelaşi număr de locuri în Parlament. Mandatul lui Palme în fruntea guvernului este prelungit şi el caută sprijin în opoziţie. În caz de dezacord între politicieni, problema este rezolvată prin tragere la sorţi. A fost vreodată vreo naţiune mai aproape de un consens?
Egalizarea este totuşi curmată în 1970. Creşterea produsului intern brut din anii 1950 şi 1960 se sfârşeşte, dar nu creşterea salariilor, provocând o inflaţie rapidă. După ce dreapta i-a luat locul lui Palme la următoarele alegeri, acesta a declarat că o mare parte din muncă era deja făcută. De fapt, dreapta a moştenit atunci o adevărată mocirlă. Social-democraţii au revenit deci la putere în 1982. Un comitet de strategie electorală secret, condus de viitorul ministrul de finanţe Kjell-Olof Feldt, a hotărât să renunţe la obiectivul de eliminare a şomajului în favoarea unui proiect de scădere a inflaţiei. Mişcarea de egalizare trece de apogeu. Potrivit celor mai recente statistici ale OCDE, Suedia este acum ţara din Europa de Vest în care inegalităţile dintre venituri se adâncesc cel mai mult.
Când originea locuitorilor nu conta
Familiei Cavling îi plăcea în Rosengard. Cartierul era alcătuit din locuinţe de închiriere în sud şi cooperative de locuinţe în nord, acolo unde stăteam. Cele două zone erau separate de o şosea cu patru benzi, Amiralsgatan. Cele două enclave erau populate în mare de muncitori mai înstăriţi, mici funcţionari şi de lucrători independenţi ca tatăl meu. Acesta a păstrat apartamentul drept birou până la moartea sa, în 1983. Mama deşi a încercat să-l vândă, nu a găsit cumpărător. Prin urmare, a trebuit să-l dăm înapoi cooperativei de locuinţe.
Noua noastră casă făcea parte dintr-un şir de case identice. Ca şi în Rosengard, ne aflam într-un cartier în care maşinile şi oamenii erau bine separaţi. Printre vecinii noştri se număra familia Billström, al cărui fiu Tobias, roşcat şi încăpăţânat, a devenit membru al Tineretului Moderat [secţia tineret al Partidului moderat, conservator], în timp ce părinţii lui erau social-democraţi.
Foarte activ în anii 1980, Tineretul moderat îşi încuraja membrii să facă parte din consiliile de elevi ale şcolilor. Tobias a devenit astfel reprezentantul elevilor din liceul lui, care era într-o stare destul de jalnică. Mai degrabă decât să ceară fonduri din partea municipalităţii, Tobias a decis să trimită o scrisoare Papei, pentru a apela la generozitatea acestuia. Răspunsul pozitiv al Bisericii Catolice a dat naştere unui lung articol în ziarul regional Sydsvenskan. Astăzi, Tobias este ministrul suedez pentru Migraţie şi Politică de azil. La ultimele alegeri, 10% dintre alegătorii din străzile copilăriei noastre au votat pentru partidul xenofob Democraţii din Suedia [partidul a obţinut 5.7% din voturi la alegerile naţionale din 2010, şi a intrat pentru prima oară în Parlament]. Dar pe vremurile noastre originea oamenilor nu conta.
Recent, ziarele suedeze au fost inundate de articole despre Husby şi alte suburbii de pe vremuri. Imaginea care reiese are mai multe faţete. Pe de o parte, au fost închise instituţii precum clinici de moaşe, poşta şi bănci. Pe de altă parte, un program social a înghiţit milioane de coroane în cartier. Şcoala din Husby are mai multe resurse decât multe altele din regiunea Stockholm. Cu toate acestea, rata de reuşită este de doar 64%. 65% dintre cei 12 200 de locuitori din Husby s-au născut în străinătate. 38% dintre tinerii între 20 şi 25 de ani nu au nici studii nici loc de muncă. Nu cu mult timp în urmă, li s-a suspendat şi cartela de reducere pe transportul public. Când dai de fund în Husby, nu poţi face nimic şi nu ai nicio cale de scăpare.
Eu văd o legătură directă între aceşti tineri şi deţinuţii care fac greva foamei la Guantánamo. Ei nu au nimic de pierdut. Singura lor armă este trupul lor. Guvernul conservator afirmă că orice muncă merită salariu, dar în acelaşi timp, odată cu scăderea inflaţiei, societatea noastră este foarte rentabilă.
Un muncitor din fabrica de camioane Scania produce astăzi de patru ori mai mult decât acum douăzeci de ani. Majoritatea locurilor de muncă necalificate au fost eliminate prin raţionalizare, iar puţinele care rămân sunt ţinta unei concurenţe aprige. Pot fi chiar mai multe sute de candidaţi pentru un post de om de serviciu de noapte. Plata este mizerabilă iar condiţiile de muncă sunt chiar şi mai proaste.
Semnat Zlatan
99% dintre aruncătorii de pietre sunt băieţi sau tineri. Ei nu se bat numai împotriva poliţiei şi a pompierilor. Ci şi împotriva propriei lor imagini. Băieţii au mai puţin succes decât fetele, în şcoala suedeză, oricare ar fi materia.
Acum câţiva ani, băieţii erau mai buni în disciplinele tehnice, dar când li s-a impus sa vorbească despre ceea ce făceau, fetele i-au depăşit şi aici.
Suedia este astăzi plină de tinere fete deştepte, “noi suedeze de prima generaţie” [din prima generaţie de imigranţi]. Cea mai cunoscută este Gina Dirawi [născută în Suedia în 1990, din părinţi palestinieni din Liban]. Ea şi-a început cariera creând scurt-metraje amuzante puse pe YouTube. Şi abia câţiva ani mai târziu, iată că ea prezintă concursul [naţional] Eurovision. Şi sunt multe altele ca ea.
Există un singur exemplu de bărbat care să fi pornit de jos şi să fi ajuns în vârf, şi anume fotbalistul Zlatan Ibrahimovic, care s-a născut şi a crescut în Rosengard, Malmö. Săptămâna trecută, el şi-a exprimat ambiţiile în calitate de membru al echipei naţionale suedeze. Zlatan vrea să fie cel mai bun jucător din toate timpurile şi să înscrie cele mai multe goluri. Mai îi lipsesc doar 11. Când mergi cu bicicleta spre Rosengard, treci printr-un tunel. La intrarea în tunel, este scris: “Poţi scoate un băieţel din ’Rosengard’, dar nu poţi scoate ’Rosengard’ dintr-un băieţel. Zlatan”.
Pentru unii, suburbia devine un fel de medalie, purtată toată viaţa. Dar acest lucru este valabil doar pentru cei care pleacă. Pentru cei care rămân, este ca un stigmat imposibil de lepădat.
Indiferent de numărul de pietre aruncate sau de maşini arse. Acest stigmat va fi mereu mai vizibil.
În noua Suedie, mulţi oameni au condiţii mai bune de trai. Ca mine. Eu locuiesc în centrul oraşului, câştig un salariu mai mult decât decent, şi pot pleca să mă plimb prin lume. Mă ridic pe zi ce trece. Dar în acelaşi timp, sunt înspăimântat de ideea de eşec şi de a ajunge jos de tot. Ştiu că dacă ajung acolo, nimeni nu mă va putea salva. Copiii mei şi cu mine însumi am fi la fel de pierduţi precum cei care aruncă cu pietre. Originalul publicat in Politiken tradus in limba romana de PressEurop.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Bună ziua.
Off topic! Halucinant, în ce țară trăim – Conform DIICOT, exista suspiciunea rezonabila ca incepand cu anul 2011 si pana in prezent, mai multe persoane din cadrul Bazei de Administrare si Deservire a Jandarmeriei Romane, au constituit un grup infractional organizat, acordand cu imprumut, in mod repetat, diverse sume de bani unor debitori, percepand dobanzi considerabile.
De asemenea, membrii grupului sunt acuzati ca si-au insusit fara drept bunuri si valori apartinand unitatii din cadrul careia faceau parte.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21936142-perchezitii-diicot-jandarmeria-romana.htm
http://www.hotnews.ro/stiri-international-21936780-donald-trump-considera-foarte-periculoasa-starea-relatiilor-rusia-puteti-multumi-congresului.htm :)))
l au studiat bine rusii
medvedev l a facut impotent,altul ca nu e in stare sa se opuna congresului….asa ca fiind atins “la orgoliu” reactioneaza
tot de ale lui trump: e drept din msm: cica acu vreo doua saptamani le a explicat generalilor ca pentru a avea o strategie buna in Afghanistan sa discute cu soldatii si a exemplificat cu un restaurant din nyc ca in loc sa fie o firma de consultanta angajata discutau cu personalul….+ ca el a aflat multe discutând cu muncitorii pe santiere…
ma opresc ca mi sui “noii corecti politic”in cap
😀
si totusi nu ma pot abtine,despre trump
– imigrantii-au fost judecatorii de vina
-obamacare- congresul e vinovat
-corea de nord-china e de vina/ acum 6 luni “xi is my best friend”
-rusia- iar congresul
-Afghanistan- generalii armatei
cred ca rad de se prapadesc putin si xi
e totusi o solutie= ca lumea sa devina “trump ltd” – nu “inc” fiindca vor fi vinovati actionarii-si atunci va avea si dl trump realizari
astept cu nerabdare propunerile de modificare a taxelor si-probabil-secretarul de la trezorerie si consilierul economic vor fi vinovati
adaugati si Qatar , ca i avertiza in direct la conferinta de presa cu nea Ioha .
Qatarul genereaza terorism , Arabia Suadita care finanteaza moschei in Europa – in care se radicalizeaza toti dementii – e Cool . 🙂
ps – http://www.mediafax.ro/externe/qatar-si-italia-au-semnat-un-contract-in-valoare-de-5-miliarde-de-euro-pentru-achizitionarea-mai-multor-nave-militare-16681459
qatarezii au tacut , au sportat dar n au uitat drept urmare .. mai vand si tarile din UE cate ceva .
si nu uitati faza cu scutul de la Deveselu … 🙂
nu stiu-sau nu mi amintesc “faza cu scutul”
de cate ori creste bursa,americanul mediu pierde mai devreme sau mai tarziu
atat cat am vazurt eu-si am mai discutat,americanul “ala mijlociu” sau “red neck”e din ce in ce mai sarac
si “read my lips”
sa nu se mire nimeni daca in 2020 va fi ales presedinte un “sanders” si ,din nefericire, asta va fi “mostenirea trump” exceptând cazul când trump intr un impuls tipic va declansa un razboi “cald’
http://www.mediafax.ro/externe/administratia-donald-trump-are-obiectii-privind-calendarul-instalarii-capabilitatilor-militare-la-deveselu-16592552
noroc cu congresul cel rau .
Foarte bună intervenția, din păcate pe FB și cu dovada, semnata de Dragneev – Din ciclul dacă doriți să revedeți: unii lideri politici au o capacitate de anticipare surprinzătoare! Iată ce scria domnul Dragnea într-o scrisoare deschisă în 8 Septembrie 2016. Folosind aceeași măsură a PSD este, evident, momentul ca actualul Premier să fie chemat în Parlament, să explice ce are de gând cu pensiile, cu indemnizațiile pentru creșterea copilului, cu taxele, cu bugetul țării în general.
Și, mai ales, să explice de ce coaliția PSD-ALDE a mințit fără scrupule oamenii anul trecut, când au promis și au trecut prin Parlament lucruri care erau evident neaplicabile. Este în primul rând o datorie față de cei care i-au votat” a scris Ciolos joi.
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21936856-daca-doriti-revedeti-ciolos-publica-scrisoarea-dragnea-din-2016-cand-chema-parlament-dragnea-2016-dintre-toate-problemele-guvernul-ales-evidentieze-indemnizatiile-crestere-copiilor-sunt-prea-mari.htm
Seara buna
Deci un adevarat erou ( varsta 96 de ani) si care a bodorit o gramada de avioane inamice in WWII , are azi o pensie de 4.000 lei.
In schimb un “patriot” de carton ca nenorocitii astia de azi pensionati la 51 de ani fara sa fi auzit , vazut ,trait vreodata un razboi , ia 10.000 lei pensie lunara.
Eu personal confirm ca nu am nici cel mai mic respect pentru gasca asta noua de tradatori de tara care au stiut doar sa traga in propriul popor si sa se pensioneze la cele nai scazute virste din lume .
Nu na intereseaza pe cine au pupat in cur , pe cine au sustinut politic pentru a ajunge la aberatile astea. Toti complici la cel mai mare jaf din istoria acestei tari.
Iesi la pensie speciala la varste la care altii (tot in uniforma) muncesc din greu si te infilezi imediat in sistemul bugetar pe salariu gras.
Asta e cea mai jegoasa , criminala si gretoasa forma de dictatura subtila a ex in uniforma.
Practic au acaparat si subjugat statul.
Seara buna
http://www.gandul.info/politica/plecarea-generalilor-alte-17-decrete-de-pensionare-semnate-de-iohannis-16671700
Si http://romanialibera.ro/special/dezvaluiri/zeci-de-mii-de-ofiteri-au-%E2%80%9Edezertat%E2%80%9C-la-pensii-de-lux-462506
Salut
Efectiv Romania e sub controlul pensionatilor speciali.
Reintorsi in sistemul bugetar ca directori , consilieri , sefi de deconcentrate , tin legatura cu colegii din institutile care le platesc pensia sugrumand oricare reforma reala.
Bratul politic oficial numit UNPR a reusit dupa scandalul Oprea si Ontaru “sa se dea la fund” trecind in anonimat ziaristic prin inglobarea in PMP.
Condus evident de Basescu . Marele ” reformator” care cindva debita sa puna ofiteri la conducerea servicilor .
Indiferent cine conduce politic guvernarea , pensionatii speciali au fost , sint si vor fi unica categorie cu care toti sint grijulii. E efectiv o dictatura soft militara unde partidele sint doar marionete.
Nu o vezi daca esti in tara dar daca esti departe si ai cu ce compara + vezi impartial toata miscarea asta cu pensile speciale unde nu vrea nimeni sa ridice varsta de pensionare la nivelul occidental si nu se doreste nici calcularea pensiei dupa aceleasi criterii occidentale ,NU se vrea demilitarizarea unor institutii care la altii sint civile , e clar cine conduce efectiv Romania.
Da
Si mare parte din privitat e tot sub cisma “specialilor ”
Rar gasesti cate un departament HR din multinationale care sa nu aiba in dotare cate in special de asta , ba din fosta secu / armata / militie sau neamuri de ale lor
* Privat* , scuze .
Salutare!
Cand or sa-l prinda pe Popoviciu, ginerele lui Dinca, atunci se vor lua si de pensiile speciale.
Personal, cred ca niciodata.
Lui Ilicescu trebuie sa-i multumim pt. ca Romania a ajuns sa fie calarita de o clica de securisti, activisti, ofiteri cu grade mari, cu care a batut palma la lovilutie.
Si care s-au pus in slujba tuturor presedintilor care i-au urmat kaghebistului.
Buna seara.
Despre subiectul din text, Mark Steyn:
“We cannot fix failed states by inviting millions of their people to move in with us. All that ensures is more failed states, more failure, and eventually, one by one, the nations of the west will join them. And then you’ll really be yearning to breathe free and there will be nowhere to do it.”
buna seara
asta e corect ,cu amendamente
luat mot a mot ce spune Steyn, s ar intelege ca dvs sunteti unul din cei care vor face US a “failed state”
Bună seara.
https://www.newmoney.ro/viata-de-film-a-lui-puiu-popoviciu-cum-a-ajuns-fiul-unei-croitorese-sa-controleze-1-din-suprafata-bucurestiului/
Se pare ca Dragnea o ia pe urmele lui Ponta, ce atinge se usuca.
Benjamin Netanyahu suspected of bribery, fraud and breach of trust, police say
http://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/benjamin-netanyahu-israel-prime-minister-corruption-case-bribery-fraud-breach-of-trust-police-arnon-a7875831.html
Buna seara!
E bine sa recitim articolul lui Sorin Ionita, despre pakistanizarea Romaniei (http://www.economiczoom.ro/editoriale-comentarii-analize/mesaj-de-1-decembrie-pakistanizarea-armatei-si-serviciilor.html). Este la fel de actual ca atunci cand l-a scris. Numai ca acum chivutele din PSD si-au pus poalele in cap.
Mesajul lui Dacian Ciolos, referitor la scrisoarea lui Dragnea a venit la fix. Pacat ca e dfuzat doar pe Facebook si Hotnews. Toata valva asta cu pensiile speciale nu a facut decat sa faca public sistemul hidos de complicitati al celor care conduc Romania. Chiar asa inert si indobitocit, boborul nu va uita.
Si cand nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor oamenilor de rand sau a salariilor bugetarilor, toti isi vor aminti cat castiga generalii de carton si chestorii deveniti parlamentari, secretari de stat, experti, reprezentanti ai statului in diverse consilii de administratie etc. Si sa te tii…
buna dimineata 🙂
http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-4-august-nea-tudose-acum-platesti-ce-ai-votat-a-nu-ai-bani/54936/