O nouă bombă juridică la orizont… în capul CCR!
| 28/12/2021 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Postez, ca editorial, un rezumat din dezbaterile CJUE intr-o noua speta cu miza grea privind confruntarea dreptului european cu mizeriile iesite din fundul/capul lui Dorneanu. Voi sublinia acele fragmente la care va rog sa fiti atenti pentru a intelege ca judecatorii CJUE si-au dat seama cum ce fel de moloh juridic comunist au de-a face cand este vorba de CCR. Multumesc inca o data public persoanei care mi-a trimis rezumatul si care nu vrea sa fie numita.
In viitoarea decizie a CJUE, va fi explicit vorba de CCR-ul lui Dorneanu iar CJUE nu va mai umbla cu manusi. O parte din ceea ce se discuta in aceasta speta a fost atinsa in speta recenta data de CJUE saptamana trecuta, insa de date aceasta CJUE va merge direct la tinta.
***
Relatare sumară de la pledoariile organizate de CJUE în cauza C-430/21, RS
Au participat România (prin Agentul Guvernamental CJUE, Emilia Gane, și un director MJ, Mădălina Manolache) și Comisia Europeană.
În pledoaria sa, între altele, Agentul Guvernamental CJUE a reluat din considerentele CCR din Decizia nr.390/2021, arătând că în excepția de neconstituționalitate nu a fost invocat direct și art. 19 TUE și că un potențial conflict cu Constituția nu se poate concretiza prin neplicarea tratatelor. Întrebările 2 și 3 sunt admisibile, deoarece litigiul preliminar prezintă legătură, existând un risc al aplicării unor sancțiuni disciplinare judecătorilor care ar refuza aplicarea deciziei CCR.
În pledoaria sa, între altele, Comisia Europeană a arătat că decizia CCR va fi obligatorie în orice domeniu și va împiedica instanțele să aplice dreptul Uniunii Europene, decizia CCR fiind contrară dreptului Uniunii Europene. Decizia CCR interzice instanțelor naționale, sub spectrul aplicării sancțiunilor disciplinare, să lase neaplicate dispozițiile naționale contrare. Comisia consideră întrebările 2 și 3 admisibile, pertinente, raționamentul din cauza Elchinov fiind aplicabil și în prezenta cauză. Raționamentul din cauza Miasto Lowicz vizează o altă situație, deoarece acolo instanțele naționale nu trebuiau să aplice dreptul UE, spre deosebire de aceea din România care a sesizat CJUE. În litigiul polonez, temerea de aplicarea unei sancțiuni disciplinare era prea îndepărtată.
Există în prezenta cauză o legătură directă, teama judecătorului de tragere la raspundere disciplinară este reală și previzibilă. [nota mea: cazul judecatorului Ciprian Coanda sau al judecatorului Cristi Danilet]
Judecătorul raportor danez Bay Larsen (vicepreședintele CJUE) arată că nu a înțeles bine din pledoaria României dacă se susține sau nu că există o identitate constituțională națională, dar nu ar fi aplicabilă în cazul de față. Întreabă pe Agentul Guvernamental dacă Guvernul României a luat vreo măsură pentru a pune în aplicare hotărârea CJUE din 18 mai 2021 din cauza Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții?
La solicitarea Agentului Guvernamental, Directorul MJ aduce în discuție proiectul de lege realizat în cadrul MJ și sesizarea către Comisia de la Veneția, care validează demersul Guvernului. Proiectul de desființare a SIIJ se află la Comisia juridică din Senat. Judecătorul care nu respectă deciziile CCR este expus aplicării sancțiunilor disciplinare.
Agentul Guvernamental CJUE menționează că, de la momentul intrării în vigoare a lit.ș a art.99 din Legea nr.303/2004, o singură dată a fost exercitată acțiunea disciplinară, dar a fost a respinsă de Secția pentru procurori în materie disicplinară a CSM. Decizia privind instituirea MCV are efect direct.
Judecătorul portughez Piçarra: CCR a constatat constituționalitatea dispozițiilor legale privind SIIJ. Aceste dispoziții ar mai putea fi contestate în raport de alte prevederi ale Constituției?
Agentul Guvernamental CJUE: decizia CCR e obligatorie și opozabilă erga omnes. Trebuie raportată la aspectele ce au făcut obiectul controlului de constituționalitate. Art.148 din Constituție nu este normă interpusă.
Judecătorul portughez Piçarra: Utilizarea teoriei normei interpuse este foarte clară începând cu cauza Simmenthal, de zeci de ani.
Judecătorul croat Rodin: Art.148 din Constituție se aplică doar în privința legilor, iar nu și a Constituției? Puteți clarifica?
Agentul Guvernamental CJUE: În opinia Guvernului, se aplică jurisprudența CJUE. Dar admițând teza CCR, supremația dreptului UE este doar față de legile interne, în baza art.11 din Constituție. Cea mai în măsură să explice decizia CCR este chiar CCR.
Judecătoarea letonă Ziemele: CCR respectă aplicarea armonioasă a dreptului UE?
Agentul Guvernamental CJUE: În contextul în care 148 din Constituție consacră aplicarea tratatelor, CCR se raportează, făcând o evaluare din perspectiva normei interpuse.
Judecătoarea letonă Ziemele: Acesta nu este un răspuns.
Agentul Guvernamental CJUE: Noțiunea de identitate constituțională națională este autonomă de UE. Cauza Omega e relevantă, se oferă o protecție mai mare decât aceea rezultând din dreptul UE. Decizia MCV și art.19 TUE sunt norme la care toate autoritățile române ar trebui să se raporteze.
Judecătoarea italiană Rossi: Art.148 din Constituție se aplică doar dreptului UE. E foarte clar. De ce să aplici art.11 din Constituția României? Înțeleg că este un caz de conflict între Guvern și CCR, dar este posibilă o procedură de infringement în cazul neaplicării dreptului UE. MJ putea suspenda cadrul legislativ privind răspunderea disciplinară?
Agentul Guvernamental CJUE: Art.148 din Constituție reprezintă o reglementare specială a raporturilor dintre dreptul național și dreptul UE.
Directorul MJ: Există un proiect de modificare a art.99 lit.ș din Legea nr.303/2004.
Președintele Lenaerts: Orice dispoziție UE are prioritate asupra Constituției. Vedeți hotărârea CJUE din 18 mai, AFJR și alții. Teoria ”normelor interpuse” a fost în principiu depășită prin principiul Simmenthal. În jurisprudența CCR aceasta reține că are monopolul de aplicare a art.148 alin.2 din Constituție? Dacă CCR a constatat că legea națională e conformă art.148, niciun judecător național nu mai poate aplica dreptul UE?
Agentul Guvernamental CJUE: Este o problemă de legalitate, trebuie să se modifice legislația privind SIIJ.
Alt judecător CJUE: De ce să se modifice legislația? Pentru că așa a solicitat hotărârea CJUE din 18 mai 2021, adică dreptul UE?
Comisia Europeană: Deși Guvernul arată că CCR a analizat decizia MCV, nu și art.19 TUE, nu acest lucru rezultă din decizia CCR. Dimpotrivă, reiese clar că hotărârea CJUE din 18 mai 2021 vizează și art.19 TUE și decizia MCV, dar CCR a considerat că CJUE a realizat o interpretare incorectă a tratatelor. Astfel că CCR își arogă ea însăși o atare analiză, din perspectiva art.19 TUE, ajungând la concluzia contrară CJUE. Independent de proiectul de lege, hotărârea CJUE din cauza Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții trebuia aplicată imediat, iar nu să fie așteptate modificări legislative viitoare.
Dacă până la acest moment nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare pentru nerespectarea deciziilor CCR înseamnă că judecătorii români au respectat deciziile CCR, nu că normele legislative sunt compatribile dreptului UE.
Avocatul General va publica pe 20 ianuarie 2022 concluziile sale.
***
Daca Dorneanu crede ca de data asta scapa fara sa fie bumbacit de CJUE in mod explicit, se inseala. Presedintele CJUE a pus punctul pe i si a inteles exact miza. Va fi vai de fundul CCR-ului!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Multumesc.
Între timp mărețul Dorneanu face milionul de lei anual.
Mai multe venituri, doua pensii , adică tot platit din banii statului.
Credeți că statul se împrumută masiv pentru autostrăzi , spitale , scoli ? 😀😀
De aici de departe remarc că în România post 1989, nimeni dar absolut nimeni din decidenți nu vrea democrație reală.
Cel mult originala. Unde plagiatorul scrie legea cu aportul borfașilor iar CCR sta de sase.
Zeci de ani bătut pasul pe loc.
Banii UE ne plac, regurile comunitare NU.
Exact, Stef! Sa curga banii de la UE spre buzunarele borfasilor cu capoate stacojii insa regulile sa fie facute ca la Moscova: totul pentru Partid!
Buna seara
@cetatean…Multumesc
Nu pot trage decât o concluzie:apărătorul ultim al legii in România se p…a cu bolta pe ea….
Samavolnicia și legea bunului plac devine regula….
ma gândesc serios sa mi iau permis de port arma
Pentru putin 🙂 Sper ca si raspunsul meu de la comentariul anterior v-a edificat 😀
Asta da democrație.
https://cursdeguvernare.ro/redactorul-sef-al-blogurilor-sputnik-si-pogrom-a-murit-dupa-o-cadere-de-la-etaj.html
Nu mai pierzi bani și timp cu procese , recursuri , străinii pe capul tau.
Simplu, eficient, rapid.
In Rusia țarului Putin a devenit normalitate.
– Ca și împușcarea in cap ( riguros călăii ceceni)
– Otrăvirea cu niste chestii că nu a văzut Parisul.
– Și dacă totuși spurcatul de dușman are pile peste granita , deci nu poate fi sinucis 😀 un proces sumar cu acuze inventate, măsluite și ( in) dependenta justiție rusă te trimite urgent si rapid in Siberia.
Putin nu mai are ce oferii norodului. Nivelul de trai scade. Rubla se devalorizează. 1.000 ruble de azi = 12 euro. Doisprezece.
Leul nostru paraleu e mai sănătos. 1.000 lei = 202 euro.
Deci inainte cu ambițiile imperiuluisi împăratului , anihilarea rapida a oricărui opozitor și opoziție.
Pura democrație marxist leninistă tovarăși. 😀😀