Geopolitică: Uniunea Europeană şi Turcia neo-otomană
| 07/08/2016 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Publicat de †Theophyle in data de 3.03.2013
Republica Turcă este o ţară întinsă pe două continente cu o suprafata totala de 780,580 km². 97% din suprafaţa ţării se află în Asia (Anatolia) şi 3% Europa 
(peninsula Balcanică). Conform statisticilor din 2005 in Turcia traiesc 72,561,312 de persoane. Turcia are graniţe cu opt ţări: Grecia şi Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia şi Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; şi Irak şi Siria la sud. Turcia este o republică democratică, laică, constituţională. În octombrie 2005, Uniunea Europeană a deschis negocierile de aderare cu Ankara. Turcia a fost un membru asociat al Comunităţii Economice Europene încă din anul 1963 şi a atins acordul uniunii vamale în 1995.
Asezare Geopolitica 1945-2007 – Turcia este un membru fondator al Naţiunilor Unite (1945), OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development – 1961), OIC (Organisation of the Islamic Conference – 1969), OSCE (Organization for Security and Co-operation in Europe – 1973), ECO (Economic Cooperation Organization – 1985), BSEC (Organization of the Black Sea Economic Cooperation- 1992) şi al G-20 (1999). La 27 octombrie 2008, Turcia a fost aleasă ca membru nepermanent al Consiliului Securităţii Naţiunilor Unite. Turcia este un membru eficient al Consiliului de la 1 ianuarie 2009. Turcia a fost în prealabil membra aa Consiliului Securităţii U.N în 1951-1952, 1954-1955 şi 1961. Un alt aspect definitor al relaţiilor externe ale Turciei a fost reprezentat de legăturile sale cu SUA. Bazat pe ameninţările comune ale Uniunii Sovietice, Turcia s-a alăturat NATO în 1952, asigurându-şi strânse relaţii bilaterale cu Washington pe tot Războiul Rece. În mediul de după Războiul Rece, importanţa geostrategică a Turciei s-a reorientat în apropierea Orientului Mijlociu, Caucaz şi Balcani.
Independenţa statelor turce din Uniunea Sovietică în 1991, cu care Turcia împarte moştenirea lingvistică şi culturală comună, a permis Turciei să-şi extindă relaţiile politice şi economice adânc în Asia Centrală. Cea mai proeminenta din realizarile sale a fost completarea cu multe miliarde de dolari provenita din conductele cu gaze naturale şi petrol de la Baku în Azerbaijan, la portul Ceyhan din Turcia. Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, aşa cum mai este numită, a făcut parte din strategia politică externa a Turciei, de a deveni conducta de energie din vest. Totuşi, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, rămâne închisă în urma ocupării teritoriului Azeri în timpul Războiului.
Economia Turciei: Generalitati – În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibil al Turciei a provenit din afara ţării. Turcia susţine un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la Marea Neagră şi Ceyhan de la Mediterana, care serveşte deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol azer şi irakian. Din 2003, Rusia este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de dolari în 2007. Sute de firme turceşti operează în Rusia, circa două milioane de ruşi vin anual în Turcia (un milion conform altei estimări), iar Rusia asigură, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei.
Turcia este ca mărime a 15-a GDP (Produsul intern brut – prescurtat PIB) per PPP (paritatea puterii de cumpărare – PPC) a lumii, şi a 17 -a NGDP. Ţara este un membru fondator al OECD şi G-20. În timpul primelor 6 decenii ale republicii, între 1923 şi 1983, Turcia a avut o abordare cvasi-statistică, cu planificări stricte ale bugetului, iar guvernul impune limite pe participarea sectorului privat, comerţ străin, debit cu valută străină, investiţie directă străină. Totuşi, începând din 1983, Turcia a început o serie de reforme care au fost iniţiate de prim ministrul Turgut Ozal şi proiectate să schimbe economia din statistici, dintr-un sistem izolat la un sector privat; model bazat pe piaţă. Reformele impulsionează creşterea rapidă, dar această creştere a fost punctată de recesiunile mari şi crizele financiare din 1994, 1999 (urmând cutremurul din acel an) şi 2001, rezultând o medie de 4% GDP creştere/an între 1981 şi 2003. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare şi în creştere s-au combina cu o corupţie pe scară largă, rezultată din inflaţia mare, un sector bancar slab şi volatilitate macroeconomică crescută.
Dupa criza economică din 2001, unele reforme au fost iniţiate de ministrul de finanţe, Kemal Derviş, ducand la scaderea inflaţiei la un număr cu o singură cifră, cresterea încrederii investitorului şi aport de investiţie străină; şi şomajul a scăzut. Previziunile FMI sunt de 6 % rata de inflaţie pentru Turcia în 2008. Turcia şi-a deschis treptat pieţele prin reformele economice, reducând controalele guvernului in comerţul străin şi investiţie, in privatizarea publică in industrie, liberalizarea multor sectoare private şi participarea investitiei străine.
Rata GDP a crescut intre 2002 – 2007 în medie cu 7,4%, care a făcut din Turcia o tara cu cele mai rapide creşteri economice din lume în timpul acelei perioade. Totuşi, creşterea GDP a scăzut la 4,5% în 2008 şi la începutul anului 2009 economia turcă a fost afectată de criza financiară globală, cu FMI prognozând o recesiune globală de 5,1% pentru anul 2009, comparată cu estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turcă devine dependentă de industrie în majoritatea oraşelor, mai ales concentrate în provincia vestică a ţării şi mai puţin pe agricultură, totuşi, agricultura tradiţională rămâne un stâlp pentru economia turcă. În 2007, sectorul agricol reprezintă 8,9 % din GDP, în timp ce sectorul industrial reprezintă 30,8% şi sectorul servicii reprezintă 59,3%. Totuşi, agricultura reprezintă 27,3% din forţa de muncă. Potrivit datei Eurostat, PPS, GDP turcesc a fost 45% din media UE în 2008. Sectorul turismului a experimentat rapid creşterea în ultimii 20 ani şi constituie o parte importantă a economiei. În 2008, au fost 30.927.192 vizitatori în ţară, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancar, construcţie, tehnică casnică, electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier şi oţel, industrias de maşini şi auto. Turcia are o industrie auto mare şi în creştere, care a produs 1.147.110 vehicule în 2008, fiind pe locul 6 ca producător în Europa(după Marea Britanie şi înaintea Italiei) şi al 15 lea în lume. Turcia este de asemenea una din naţiunile care este lider in construcţiile navale; în 2007 ţara s-a situat pe locul 4 în lume(după China, Coreea de Sud şi Japonia) în ceea ce priveşte numarul navelor comandate şi pe locul 4 în lume(după Italia, SUA şi Canada) în ceea ce priveşte numarul mega-iahturilor comandate.
Inflaţia mare la inceputul anilor 2000 a fost controlată şi aceasta a condus la lansarea unei valute noi, lira nouă turcă, care de la 1 ianuarie 2005 a întărit achiziţia reformelor economice. La 1 ianuarie 2009, lira nouă turcească a fost redenumită încă o dată ca Liră Turcească, cu introducerea unor noi bacnote şi monezi. Ca rezultat al continuării reformelor economice, inflaţia a scăzut la 8,2% în 2005 şi rata şomajului la 10,3%. În 2004 s-a estimat că 46,2% din totalul de venituri disponibile a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai puţin de 20% au primit 6%. Turcia a profitat de o uniune vamală cu UE, semnată în 1995 pentru a-şi creşte producţia industrială destinată exportului, în acelaşi timp beneficiind de investiţiile străine de la UE în ţară. În 2007, exporturile au atins 115,3 miliarde dolari. Totuşi, importurile mari care s-au ridicat la 162,1 miliarde dolari în 2007 au ameninţat balanţa de schimb. Exporturile Turciei s-au ridicat la 141,8 miliarde dolari în 2008, în timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari.
După ani de nivele scăzute ale FDI (investitii externe directe – foreign direct investment), Turcia a avut succes, atrăgând 21,9 miliarde dolari în FDI în 2007 şi s-a aşteptat să atragă cifre crescute în anii următori. O serie de privatizări mari , stabilitatea promovată de negocierile aderării la UE a Turciei, creştere puternică şi stabilă, schimbări în sectorul bancar şi în telecomunicaţii, toate au contribuit la cresterea investiţiilor străine.
Forţele armate turceşti sunt a doua mare armată existentă în NATO, după Forţele armate ale SUA, cu o putere de 1.043.550 militari. Nu toţi cetăţenii turci barbati se potrivesc serviciului militar, astfel nu sunt obligati să facă armata pe o perioadă variată de timp de la 3 săptamani la 15 luni, depinzând de educaţie şi locaţia slujbei. Turcia nu oferă o alternativă civilă la serviciile militare. Turcia este una din cele 5 state membre NATO care este parte a politicii nucleare de partajare a alianţei, împreună cu Belgia, Germania, Italia şi Olanda. Un total de 90 de arme nucleare B61 sunt găzduite la Baza Aeriană Incirlik, dintre care 20 sunt alocate folosirii de către Forţele Aeriene Turce. În 1998, Turcia a anunţat un program de modernizare, în valoare de 160 miliarde dolari americani, pe o perioadă de 20 ani, în variate proiecte care includ tancuri, avioane de luptă, elicoptere si vase de război. Turcia îşi menţine forţele în misiuni internaţionale sub comanda Naţiunilor Unite şi NATO încă din 1950, incluzând misiuni de menţinere a păcii în Somalia şi fosta Iugoslavie şi sprijin pentru forţele coaliţiei în Primul Război din Golf. Turcia menţine 36000 de trupe în Republica Turcă a Ciprului şi a avut trupe desfăşurate în Afganistan ca parte a forţelor de stabilitate U.S.A. şi autorizate U.N, sub comanda NATO-ISAF încă din 2001. Din 2006, parlamentul turc îşi desfăşoară forţele de menţinere a păcii cu ajutorul vaselor de patrulă ale marinei şi detine în jur de 700 de trupe terestre, ca parte a extinderii Forţelor internaţionale ale U.N în Liban în urma conflictului dintre Israel-Liban.
Zonele de interese UE versus Turcia – Zonele in care interesele UE si ale Turciei se intalnesc intr-o situatie de divergenta sau convergenta se refera numai la cazurile in care am considera ca NATO nu mai reprezinta si interese americane pure, spre exemplu situatia din Orientul Mijlociu si sustinerea totala a Statelor Unite fata de Israel, in conflictele cu statele Islamice din regiune.
In tabela (T1) am reprezentat cele trei zone de interese care UE si Turcia se intersecteaza – Balcanii de Vest, Europa de Est care nu este membra UE/NATO si Asia Centrala. Am ajuns la concluzia ca exista o convergenta de interese in doua cazuri si exista interese divergente in alte doua cazuri. Bineinteles ca acomodarea cu aceste divergente este una de ordin politic.
Pentru a intelege felul in care este vazuta Turcia de populatia Uniunii Europene, aduc cifrele unui sondaj care face parte dint-o lucrare elaborata de think-tankul ECFR (The European Council on Foreign Relations) . Tabela T2 arata ca majoritatea popoarelor Europene nu vad Turcia in Uniunea Europeana in viitori 10 ani – 78%. 11% din europeni nu o doresc de loc alte 11% cred ca se va alatura inainte de viitori 10 ani.
Din punctul meu de vedere Turcia se afla intr-o noua perioada de ascendenţa economica si militara cu o reasezare politica si sociala complet diferita, as numi aceasta perioada ca post-kemalista (de la Mustafa Kemal Ataturk Paşa – intemetorul turciei moderne). Influenta armatei care a fost destinata de Kemal Ataturk ca garant al laicitati republicii a fost diminuata. Constitutia din 1961 care era doar o adaptare a constitutiei originale ale lui Ataturk, a fost schimbata in 1982 si in sfarsit amendata anul acesta (13 septembrie 2010). Un lucru este absolut clar, Republica Turca construita de Ataturk nu mai exista. Astazi Turcia este un stat Islamic cu o orientare bivalenta – spre occident economic si militar si spre Orientul mijlociu social, cultural si religios. Trebuie de mentionat ca aceasta tranzitie a fost facuta democratic si este fara indoiala vointa poporului turc.
In afara celor mentionate mai sus vreau sa fiu clar in predictia mea in care consider ca Turcia prin politica sa militanta impusa de tandemul Presedinte, Abdullah Gül si Premier, Tayyip Erdoğan ambi membri ai partidului “Justitie si Dezvoltare” (AKP) va crea divergente clare cu unele interese Europene inclusiv interese economice, militare si sociale.
Apartenenta NATO a Turciei va deveni in perioada urmatoare mult mai accentuata in cazul diminuari participarii Americane in acest pact sau minimalizata in cazul in care Statele Unite vor ramane dominant in aceasta alianta militara. Trebuie de amintit ca Turcia nu a permis Americanilor sa atace Irakul din bazele lor aflate in Turcia si nu a permis navelor americane sa intre in Marea Neagra prin Bosfor pe timpul crizei Georgiene. Ambele au pus multe probleme tactice si intrebari strategice forurilor militare americane.
In concluzie pot mentiona cateva puncte care pot elucida strategiile turce in viitoarea decada:
- Turcia este interesata in a deveni centru de transfer energetic (hub) spre Europa din Caucaz si din Orientul Mijlociu;
- Turcia este interesata sa devina interfata principala intre Europa si Orientul Mijlociu – economic, militar si social;
- Turcia este interesat sa fie membra a Uniunii Europene la nivel de influenta identic Germaniei, Frantei si Britaniei;
- Turcia are nevoie de Europa si NATO pentru a contracara influenta Rusiei in interesele ei vitale;
- Turcia doreste o Europa fara influenta Americana si un NATO in care americanii vor asigura numai securitatea nucleara;
Europenii vor trebui sa gandeasca ce fel de Europa isi doresc cu Turcia vor fi multe probleme, fara Turcia ar putea sa fie si mai multe probleme. Ramanerea Turciei in Orientul Mijlociu ar putea rezolva unele probleme temporare dar la nivel mediu si lung ar putea creea altele mai mari.
Politica Romaniei fata de Turcia este una mult mai reusita decat cea a multor state ale Uniunii. Romania isi vede interesele la nivel de Marea Neagra si vede in Turcia un partener valoros cu care poate coopera, totusi la un adica, Romania va trebui sa se alinieze majoritatii tarilor Uniunii Europene.
In acest articol ca si in articolele precedente m-am abtinut de a aduce in discutie opiniile mele personale pentru a analiza cat mai corect optiunile existente pe care cititorul ar trebui sa le gandeasca conform datelor prezentate. Un articol de concluzii generale in acest serial al Europei multipolare urmeaza in curand.
Bibliografie
CIA – Yearbook 2009;
Business Week
ECFR – The European Council on Foreign Relations – The Spectre of a Multipolar Europe;
PGA – Politeia Geopolitical Analyses – New Geopoltical Trends;
Ron Asmus, “Is enlargement dead?” German Marshall Fund;
The Economist;
The Wall Street Journal
Wiki under GNU.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna ziua
analiza perfecta si azi ca si acum 3 ani
raposatul John a fost unul din cei mai eruditi si competenti analisti romani dupa 90
Bun gasit 🙂
dupa citirea unui articol “marca” Theophyle , ma fascineaza bibliografia utilizata , care intotdeauna impresioneaza……
Asa cum a reusit astazi sa ma puna pe ganduri materialul celor de la Sky News. Pe realitatea tv ,se vorbea ca scenele ar fi fost filmate pe langa Bucuresti !!!
Pur si simplu am ramas fara cuvinte.
“Nu exista nici un subterfugiu. Stiau ca suntem o organizatie de presa care vrea sa ilustreze ca obtinerea unei arme este relatic usoara si credeau ca le vom cumpara (…). Ideea este ca nu le pasa cine suntem, atat timp cat eram dispusi sa platim. Pe parcursul intalnirii, au spus clar ca vor vinde oricui: spargator de banci, criminal in masa sau terorist, nu facea nicio distinctie”, scrie Sky News.
Barbatii au spus ca se ocupa numai de arme de foc, dar au legaturi stranse cu o alta banda care se ocupe de armament greu. Grenade, grenade propulsate de rachete si mine.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21208308-ancheta-sky-news-traficanti-arme-din-romania-vand-arme-tuturor-celor-care-doresc-inclusiv-teroristilor.htm
Salut , eu zic ca e cusuta cu ata alba povestea cu armele alea .
Cine se ocupa cu asa ceva nu si da intalniri prin paduri cu posibili “viitori” clienti , cine vrea sa cumpere arme .. stie exact ce marfa cere , nu se duce sa se expuna la intalniri sa vada oferta de pe “taraba” ( portbagajul masinii ).
Buna ziua
Corect,e din arsenalul psyops rusesc/se simte votca de la moscova
Buna 🙂
Eu cred ca ar putea fi un advertorial asa, mai de vara, facut undeva prin Maramures, ca zic eu ca numai pe acolo poti gasi niste traficanti asa prosti. Da’ mandri. 😀
Si pot sa fac si eu un film de felul asta, arme sunt destule aici:
http://www.airsoft.ro/Arme-cu-functionare-pe-baza-de-gaz-24
Sa aveti gurile aurite ! 🙂
Oricum ceva raspuns oficial tot ar trebui…
Daca iti plac experientele extreme incearca tu sa te interesezi cum poti cumpara o arma de contrabanda.
Eu pot sa pariez ca nu dureaza trei zile pana te umfla. 😀
Nu tot ce se filmeaza este adevarat.
am alte preocupari…pescuitul :))))))))
Nu spun ca nu exista la noi arme detinute ilegal dar sa spui ca Romania este o piata de armament si o sursa de arme pentru teroristi este o prostie si o stire numai buna pentru antenistul britanic.
tocmai de aceea este necesar un raspuns oficial…dar nu de genul “urmaresc’…etc 🙂
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21208643-daniel-horodniceanu-seful-diicot-verificam-verdicitatea-celor-aparute-media-despre-traficantii-arme-sunt-nepotriviri.htm
tipul ala care a umblat cu mainile neprotejate sigur e mare “traficant” de arme , si-a lasat amprentele pe toate :)))
sunt curios daca britanicii ar fi cumparat cash macar o arma sau un incarcator de la cei 2 domni … nu cumva apareau din senin politisti , ofiteri de la arme si munitii sa i salte pe cumparatori :))) ?
Si ca tot veni vorba de “media”
N am citit in nici un ziar romanesc ca CEJ a respins cererea unor “cetateni”care cereau in numele “tinutului secuiesc”sa primeasca fonduri EU direct de la bruxelles in afara procedurii obisnuite ,nationale
Comportamentul politicienilor locali ,care vor orice ,numai respectarea legilor romanesti nu,au mentinut si mentin acel “tinut”intr-o subdezvoltare ce cred ca ar putea fi incadrata juridic la abuz sau premeditare.Doar pentru a ramane EI la butoane. Daca veti merge prin multe localitati din secuime,veti intalni imagini similare cu …sa zicem fara sa supar pe nimeni , Teleorman.
@de pe mures
fost in harcov anul asta;ce sa zic ,drumurile mai bune ca acum 10 ani,oamenii amabili,in discutii “tete a tete”ungurii de acolo dau vina si ei pe politicieni
sincer,mi s a parut mai bine decat acum 10 ani,cand multi credeau ca de vina sunt “cei de la bucuresti”
doar daca nu au vorbit asa ca sa si ascunda intentiile fata de un “valah cu bani”
hai ca i a pocnit caldura tare de tot in cap pe ziaristi
vad titlu in evz,mare,ca iranul e gata sa faca ‘bomba” in cateva luni si “Israelul fierbe”
idiotii ,pariez ca n au citit prevederile tratatului/da,pot face bomba dar peste vreo 10-12 ani/deocamdata iranul respecta “scrupulos” ce s a angajat
de fapt e propaganda lui BiBI . daca erau curiosi .. se puteau uita sa vada cine a mai semnat tratatul respectiv .
buna seara 🙂
Buna seara.
Personal il cred pe Bibi, ii doare la basca pe Iran de tratatul ‘semnat’ 🙂 Cind le-a pasat islamistilor de tratate? Pai Obama le-a dat pe sestache 400 milioane cash euro+franci elvetieni iranienilor. Credeti ca banii astia s-au dus pe paine si ulei sau pe arme pt Hezbolah, ISIS si Kalsnikoave pt palestinieni?
salut , Uk ce le a dat sau ce au primit sa semneze acordul ?
Off topic
L-au lichidat cu infectii spitalele Rrrromanesti si pe “asta”…
http://sport.hotnews.ro/stiri-alte_sporturi-21208637-doliu-atletismul-romanesc-nicolae-marasescu-murit-varsta-78-ani.htm
Dumnezeu sa-l odihneasca.
http://www.evz.ro/o-facatura-care-submineaza-imaginea-romaniei-traficantii-de-arme-aduse-din-ucraina-care-pozeaza-pe-filmele-skynews.html
Se asteapta si un raspuns “oficial” .Cateva consideratii de la “grupa mare”;care dau dreptate amicilor :
zigzag,intamplator si Gino.
Respecte !
“Un reportaj perfect pentru a submina România şi controlul armelor de foc în ţara noastră, legenda susţinând că armele respective provin din Ucraina, un alt stat unde există o zonă de război şi arme la voluntari şi civili.
Nu ştiu dacă este vorba cu adevărat de o reţea de traficanţi de arme. Poate. Sunt însă complet mirat de faptul că nişte reporteri britanici extrem de norocoşi, veniţi ţintit să filmeze traficanţii români de arme de asalt, s-au dus la fix şi au reuşit să găsească reţeaua şi să-i convingă pe protagonişti să apară pe film, mai mult, să spună ceea ce aşteptau, incriminând şi mai mult România. Iar reţeaua nu a fost contactată de către ofiţerii români sub acoperire de la protecţia internă a MAI sau de la SRI. Ciudat. Mare performanţă şi venită cam la timp pentru a da un şut unei Românii care ridicase semne de întrebare vizând traficul de arme în Vest şi controlul armamentelor, muniţiilor, explozibililor şi precursorilor de explozibili din Franţa, Belgia şi alte state ţintă ale operaţiunilor teroriste recente.
Cu certitudine în orele următoare, poate chiar până la apariţia pe hârtie a editorialului, lucrurile vor fi clarificate de către autorităţile române. Coincidenţa şi lovitura pare atât de puternică încât m-aş mira să nu ne aflăm în faţa unui episod de război informaţional cu public, cu relatare media occidentală, fireşte,pentru credibilizare, aşa cum am mai văzut numeroase episoade până acum. Pe scurt o făcătură, un film, un montaj pentru proşti.””
http://www.evz.ro/o-facatura-care-submineaza-imaginea-romaniei-traficantii-de-arme-aduse-din-ucraina-care-pozeaza-pe-filmele-skynews.html
Buna ziua!
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21208557-raspunsul-lui-erdogan-criticile-occidentului-organizeaza-duminica-istanbul-miting-sute-mii-persoane.htm
Raspunsul lui Erdogan la criticile Occidentului: Un miting cu sute de mii de persoane in Istanbul / Pe unele pancarte scrie “Esti un dar al divinitatii”
Sute de mii de turci au venit la o manifestatie ce are loc duminica in Istanbul, convocata de presedintele Tayyip Erdogan pentru a denunta puciul esuat, ce se vrea si un tur de forta organizat ca raspuns la criticile Occidentului privind epurarile din Turcia, informeaza Reuters.
UPDATE 18.14 Pe pancartele din multime se puteau citi mesaje precum „Esti un un dar al divinitatii, Erdogan” sau „Daca ne ordoni sa murim o vom face”. Este pentru prima oara dupa decenii cand marile partide de opozitiei s-au alaturat unei manifestatii pentru guvern.
What about this?
http://thehill.com/blogs/ballot-box/presidential-races/290656-clinton-releases-video-linking-trump-to-russia
But men who set IS policy and control the Islamist websites that urge young European Muslims to commit these terrible acts know what they want. In France, they want to stimulate anti-Muslim hatred, turn the majority against this under-privileged minority, and ensure victory of Marine Le Pen, the leader of the neo-fascist, anti-Muslim, anti-immigrant National Front, in next year’s presidential election.
If the terrorist attacks radicalise Christian and post-Christian French people and lead to widespread anti-Muslim violence, Le Pen might even become France’s next president. http://www.voxeurop.eu/en/content/article/5103240-islamic-state-wants-europe-go-war-islam?xtor=RSS-9
salut
ce sa zic….mai bine sa i lase sa hacuiasca “crestini” si “post crestini”( ce o mai insemna si asta?) pana nu mai ramane samanta de ei
salve
cine a zis sa i lase ? nu hacuiesc destui copii , femei etc si prin irak , siria , nigeria ? ma refer la dementii din isis.
http://abcnews.go.com/Politics/donald-trump-unwittingly-played-putin-acting-cia-chief/story?id=41170682
Morell e paj de-a lui Hillary si face jocul democratilor. Nu luati de bun tot ce e in MSM. Tot Morell spunea Vineri ca ce mare amenintare la securitate e Trump. De parca Democratii si Hillary nu-s, ba chiar mai rau de fapt.
„Va fi o vizita istorica, un nou inceput. La discutiile cu prietenul meu Vladimir cred ca se va deschide o noua pagina in relatiile bilaterale. Tarile noastre au multe de facut impreuna”, a spus Erdogan, potrivit TASS.
http://www.hotnews.ro/stiri-international-21209019-erdogan-interviu-pentru-tass-inainte-vizita-moscova-discutiile-prietenul-meu-vladimir-cred-deschide-noua-pagina-relatiile-bilaterale.htm
buna dimineata! 🙂
http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-8-august-anaf-recupereaza-banii-penalilor-in-ritm-de-melc/48518/