CCR si pensiile aleșilor locali. De luat aminte!
| 27/02/2016 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Decizia 22/2016 prin care este repinsa legea ce acorda pensii speciale tuturor “alesilor locali” (pun ghilimele pentru ca numai “alesi” nu sunt acestia, beneficiind de voturile pe lista de partid, de inertia electoratului si de retelele locale de putere, consolidate in ani de zile) a adoptata de CCR cu unanimitate si cu o opinie concurenta (care expune o alta abordare in acord cu cea majoritara sau o intareste pe aceasta).
Intrucat este o decizie “grea” si care pune frana (pentru moment) pretentiilor Parlamentului de a legifera “la plesneala” si de a da bani in stanga si in dreapta incalcand Constitutia, am ales sa postez principalele argumente ale CCR, care vor putea fi folosite in viitor si pentru alte chestiuni asememanatoare. Am un mare regret, acela ca Presedintele Iohannis nu a atacat la CCR pensiile parlamentarilor. Il felicit insa pe Premierul Ciolos ca a atacat pensiile alesilor locali (si bine a facut!).
Legea a fost casata de CCR folosind argumente extrem de pertinente si care deschid o jurisprudenta interesanta, pentru cine va sti sa o foloseasca.
***
1. În acest context jurisprudenţial, Curtea reţine că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat….de aceea, respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, se constituie într-un veritabil criteriu de constituţionalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituţie.
Aici remarcam “constitutionalizarea” (ridicarea la rand de norma constitutionala a unei norme prevazute in legea organica – miscare care nu este noua in doctrina CCR – insa care este folosita mai apasat in aceasta decizie.).
2. In schimb, Curtea reţine că este întemeiată critica referitoare la faptul că legea nu este clară, precisă și nici previzibilă în privința modului de calcul al indemnizațiilor persoanelor care au deţinut de-a lungul timpului două sau mai multe din calităţile pentru care se acordă indemnizaţie. Mai mult, în ipoteza în care persoana îndreptăţită a deținut mai mult de trei mandate de tipologii diferite dintre cele care sunt eligibile pentru acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă, nu se va cunoaște care dintre acestea se vor lua în considerare la stabilirea indemnizației; astfel, vor exista, în lipsa unei reglementări legale clare, precise și previzibile, mai multe posibilități de calcul. Aceeaşi problemă se ridică şi în ipoteza în care una dintre tipologiile de mandate a fost incompletă (spre exemplu, 2 mandate viceprimar, 3 mandate primar şi un mandat incomplet de președinte/ vicepreședinte al consiliului județean); în acest caz, nu se va ști dacă acesta este sau nu luat în considerare în realizarea calculului.
3. De asemenea, Curtea reţine că legea nu definește în mod clar sfera sa de reglementare. Deși art.I al legii modifică Legea nr.393/2004 și s-ar înțelege că de prevederile sale pot beneficia subiectele acolo menționate, art.II relativizează această interpretare în sensul că de indemnizația care se acordă titularilor aleși „beneficiază şi primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean”. Din modul de formulare a legii, nu rezultă dacă acest text vizează numai primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost aleși în mod democratic, aşadar, ulterior Revoluţiei din 21-22 decembrie 1989, sau se referă și la cei care au deținut aceste calități fără să fie aleși în mod democratic de cetățeni în regimul anterior Revoluției din 22 decembrie 1989.
Banuiti ca daca legea ar ramane asa s-ar repezi toti demnitarii comunisti sa ia pensie, nu? Evident ca da, numai ca CCR le da mai departe o lovitura directa mai departe:
4. De altfel, este discutabil dacă o indemnizație pentru limită de vârstă poate fi acordată membrilor consiliilor populare de către statul român în virtutea principiilor care călăuzesc Constituția din 1991, întrucât ar nesocoti „dreptatea” ca valoare supremă a statului român prevăzută în art.1 alin.(3) din Constituție [„dreptatea” este considerată, în jurisprudența Curţii Constituţionale, una dintre valorile esenţiale ale statului de drept, astfel cum este proclamată în prevederile art.1 alin.(3) din Constituţie – a se vedea Deciziile nr.1358 şi 1360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.761 din 15 noiembrie 2010] şi, în consecinţă, ar consacra un privilegiu în beneficiul acestora contrar art.16 alin.(1) din Constituţie.
5. De asemenea, Curtea reţine că statutul juridic al aleşilor locali nu poate fi comparat cu cel al magistraţilor, care, în considerarea activităţii lor profesionale, beneficiază de pensie de serviciu. De principiu, pensiile de serviciu se acordă unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională 25 în acel domeniu de activitate şi sunt nevoite să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal Or, nu se poate susţine că o persoană care deţine calitatea de ales local îşi formează o carieră profesională în această funcţie; aşadar, aleşii locali nu reprezintă o categorie socio-profesională care să urmărească dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleşi în cadrul unităţii administrativ teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunităţii locale.
6. Curtea a mai reţinut că în cadrul raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. Această obligaţie a Parlamentului este în consonanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art.138 alin.(2) care prevăd că Guvernul are competenţa exclusivă de a elabora proiectul bugetului de stat şi de a-l supune spre aprobare Parlamentului, în temeiul acestei competenţe, Parlamentul nu poate prestabili modificarea cheltuielilor bugetare fără să ceară Guvernului o informare în acest sens.
7. Mai exact, prin stabilirea unor cheltuieli care se realizează în mod direct din bugetul de stat, legea analizată majorează cheltuielile prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.339/2015, Un atare aspect nu ar fi pus nici o problemă de constituţionalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat pe anul 2016. Însă legea analizată a fost adoptată ulterior legii bugetului de stat, fără a se corela cu prevederile acestei.
Acest din urma pasaj este decisiv, si instaureaza obligativitatea ca, odata votata legea bugetului pe un an, cheltuielile sa se incadreze in limitele impuse de aceasta lege. Parlamentul nu are voie sa voteze alte legi care se sterg undeva cu legea bugetului de stat (decat dupa o procedura mai complexa si care echivaleaza cu rectificarea bugetara). Remarcati insa motivarea Curtii, mai departe:
8. Prin urmare, textul constituţional se referă la caracterul obiectiv şi efectiv al sursei de finanţare şi operează cu elemente de certitudine şi previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, şi-ar pierde raţiunea existenţei sale normative şi, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat. Aşadar, art.138 alin.(5) din Constituţie nu se referă la existenţa in concreto a unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci la faptul ca acea cheltuială să fie previzionată în deplină cunoştinţă de cauză în bugetul de stat pentru a putea fi acoperită în mod cert în cursul anului bugetar. De exemplu, în jurisprudenţa Consiliului Constituţional francez se precizează că nu ajunge să se arate numai formal sursa de finanţare a noilor cheltuieli bugetare, ci trebuie ca acoperirea acestora să fie reală (Decizia 99-419 DC din 9 noiembrie 1999).
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună ziua!
Felicitări, Citi pentru expunere! 🙂 Cred că nu greșesc dacă spun că CCR se numără printre instituțiile ce consolidează, întăresc firavul nostru „stat de drept” și democrația în România.
Daca legea pensiilor speciale ale parlamentarilor au surse certe si previzibile in buget aceasta nu a fost atacata la CCR si mai mult decat atat „nu există un temei juridic pentru a contesta legea la CCR”.conform spuselor domnului Eugen Nicolaescu! 🙂
N-ar fi nici cea mai mica problema daca aceste salarii „decente” de foarte multe mii de euro lunar nu s-ar incasa de la stat.
Pe de alta parte autorii acelui studiu, insi care considera ca minimul de subzistenta poate fi in urban de 563 de lei pentru un pensionar, sunt cu siguranta sariti de pe fix
Ambele chestii se intampla in Romania.
https://politicata.wordpress.com/2016/02/27/salarii-decente-de-20-000-de-euro-pe-luna-si-minimul-trai-decent-cu-700-de-lei/
Un articol interesant:
http://troleul90.ro/ratele-bancile-golania-isarescu/
Poate imi explica si mie cineva de ce/de cand au bancile voie sa investeasca in actiuni/derivate. De ce nu sunt obligate sa-si faca profit din creditare? De vreme ce au un asa mare avantaj legal: monopolul pe creditare, de ce mai au nevoie de alte surse de venit care le face mult prea volatile (vezi precedenta criza)?
Bursa este o alternativa de finantare la credit. Bancile trebuie sa finanteze indfirect afacerile, prin bursa… De ce nu dau direct credit daca investitorul are nevoie? Cu ce e mai solida valoarea unei actiuni decat valoarea unui bun, pusa gaj?
Cine e suficient de stapan pe economie sa-mi dea si mie o explicatie logica la intrebarile de mai sus?
Erata:
Bancile trebuie sa finanteze direct afacerile, nu prin prin bursa…
Salut Mircea .
Dupa marea criza din 1929 , in USA si prin legea federala (1933) asa numita “Glass-Steagall” bancile erau impartite FORTAT in :
1- Banci retail . Gestionau economiile/depunerile populatiei .(adica a persoanelor fizice) Puteau acorda credite altor cetateni pentru casa , masina , frigider , scoala fiului /ficei ,s.a.m.d. Atit .
2- Banci de investitii . Specializate exclusiv pe firme (persoane juritice) . Gestionau fondurile acestor firme si acordau credite firmelor (persoane juritice) .
Aceste banci (de investitii) se asigurau impotriva riscului creditului catre o firma prin produse derivate , etc . (din categoria acestor banci , Goldman Sachs)
3- Banci de afaceri (merchant bank) specializate in gestionarea marilor capitaluri , investitii in produse sofisticate ca derivatele sau mari jucatori pe burse prin actiuni cumparate (investitie) sau vandute (profit obtinut prin diferenta intre pretul platit pe actiune si pretul obtinut la vanzarea ei) . Speculatia a avut origini in aceste banci . Banca de afaceri faimoasa : J S. Morgan & Co. sau N M Roshscild & Sons )
In 1999 , o alta lege federala americana a anulat toate prevederile vechii legi . Noua lege “Gramm-Leach-Bliley Act ” a deschis portile celei mai mari speculatii financiare din istoria planetei .
Bancile (oricare) putea sa riste FARA LIMITA pe oricare bursa prin “investitii” . Adica speculatie .
Fructul acestor politici cu efect pe intreaga planeta , vazut in 2008 cind Goldman Sachs da faliment si strict legat de ea, mega salvarea celui mai mare grup asigurativ planetar , AIG . (avea “burta” plina de asigurari platite de clienti dar care trebuiau despagubiti in caza de faliment Goldman S.)
Atunci a aparut si aberatia : Too big to fail ” care nu a existat niciodata in capitalismul financiar reglemantat de legea “Glass-Steagall”
Mai pe romaneste : “din greseala in greseala , la victoria finala “.
PS . Legea Glass- Steagall ” a fost abolita deoarece punea limite clare investitilor bancare , reglementa marimea riscului maxim . Intimplator 🙂 in 1999 sistemul bancar mondial era primul finantiator a oricarei campanii electorale . Nu doar in USA dar si in restul lumii .
In plus , “globalizarea ” avea nevoie de sute de miliarde de dolari si era clar ca se puteau obtine doar in doua moduri :
a- tiparire masiva
b- speculatie bursiera . Ambele impreuna au dus la dezastrul din 2008 .
Bartic Marcel profesorul de istorie de la afacerea privata a iesit „fericit” ca broasca-n drum:
A apărut și rezultatul anchetei întreprinse de Ministerul Educației la Vianu.
Se confirmă că:
– profesorul Moldoveanu este autorul “glumei”;
– această “glumă” a avut “reacții imprevizibile care nu au putut fi controlate”;
– ca urmare a infirmării/confirmării suspiciunilor privind mărirea notelor se va constitui o comisie care va reevalua tezele la matematică susținute de două clase de-a zecea.
– profesorul urmează să fie cercetat disciplinar.
End of story.
„Te rog să-ți imaginezi următoarea situație: vin cu tezele unei clase, mă așez la catedră și încep să trec notele în catalog. În timp ce le trec, zic: nici să mergeți în genunchi pînă la catedră, tot nu vi le măresc. Sau ceva de genul acesta. Un elev, în prima bancă, iubește rolul de bufon și, evident, se aruncă în genunchi. Acum, pe de altă parte, în clasă există un alt elev, care a luat 3 în teză. Se duce și povestește întîmplarea. Află ziarele, televiziunile. Infamie! Ce mizerie! Un profesor umilește un elev! Și e clar că așa s-a întîmplat, nu? Că doar s-a dat la știri. O redacție de știri care a considerat că e un efort prea mare să afle și părerea presupusului umilit. Una peste alta, așa e că rămîn cu onoarea nereperată? Ce pot să-ți spun e că săptămîna trecută mi-am văzut colegul de mate în cancelarie. Cel mai trist om din cancelarie.”
http://www.catavencii.ro/georgiana-sarbu-scandalul-de-la-vianu-e-admirabil-e-sublim-dar-lipseste-cu-desavirsire/
Buna seara
citi ,ce ziceti de tarasenie? Deja fratiorii anunta inca un proces intentat Romaniei , cu despagubiri si mai mari !
http://www.comisarul.ro/articol/romania-a-pierdut-statul-va-plati-petreusilor-din-_710881.html
buna, e naspa 🙁
are tarisoara bani si pentru ei . juma’ de an cu tva de 30% si ajung banii pentru toti.
buna seara 🙂
nimeni nu are nici o vina ? nimeni nu raspunde ! chiar nu este nimeni vinovat/ ? prostia nu poate fi trasa la raspundere…
mama ei de treaba !!
“În privinţa implicării Comisiei Europene, care a cerut României să nu plătească conform deciziei din 2013 şi a intervenit în sprijinul României în cererea de anulare respinsă vineri de ICSID, Ioan Micula afirmă că implicarea executivului comunitar face parte din negocierile cu SUA în cadrul Parteneriatului transatlantic de comerţ şi investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP).
“Uniunea Europeană foloseşte statul român ca să-şi facă jocul politic cu TTIP. Nu Uniunea Europeană plăteşte, iar statul nu ascultă întotdeauna de Uniunea Europeană. De multe ori când Uniunea Europeană a spus statului să facă ceva a făcut pe dos”, a afirmat el.
– cred ca domnul Johannis ,impreuna cu domnul Ciolos ,ar trebui sa fie luni dimineata la 8.00 a.m. in fata biroului lui Junker ; eu nu m-as lasa !
– cred ca lumea ar trebui sa “strige” sa se auda si la Cotroceni si la Bruxelles !
pentru bancorex , banci falite si devalizate etc .. a raspuns cineva ? si au facut niste politruci propaganda pe suferinta oamenilor si gata 😀
Tare faza cu radarul padurilor … “relateaza” Dragos Patraru ( min. 40 )
http://www.tvrplus.ro//editie-starea-natiei-420469
vazut 😀
Salut
Nu pricep problema . 🙂
Au marit deficitul bugetar in 2016 la 21 miliarde lei fata de 10,5 din 2015 ? Au marit . A sarit cineva in sus ? NU .
Deci care e problema cu gasitul celor 200 milioane dolari pentru despagubiri ? Cam 900 miloane de lei in plus la datoria de stat e un mizilic si macar banii astia STIM UNDE MERG .
Oricum restul de 21 miliarde noua datorie , nici Isarescu , Iohannis sau Ciolos nu au habar pe ce va merge . 🙂
fereasca Dumnezeu de un “cutremur” financiar
Romanii NU au nevoie de un cutremur financiar . Se sinistreaza singuri . 🙂
Mai lispeste si procesul cu Gabriel Resources Ltd . 🙂
Curisos , nici un umflat , megaloman , iubitor de functii nu raspunde in tara asta . Si totusi , semnaturi exista pe toate documentele oficiale .
raspunde cate unul .. dand vina pe altu , sa intretina circul si sa aiba subiect propagandistii :))
Dovada ,daca mai era necesara ca usl “traieste”; ca nu exista opozitie ;presa nu stie sau nu vrea sa trateze porblemele grave cu ….gravitate 🙂 Ce se mai agitaul liberalii sa preia guvernarea….mama!,mama! Ce le-a lasat binomul Ponta – Dragnea….., de intrau la guvernare aveau deja baraci facute la canalul Giurgiu Bucuresti . Incerc sa identific o investitie cap coada , post 89 si nu-mi vin in minte decat marile tunuri . Imi vine sa ma duc si sa nu ma mai uit inapoi ….
Interesant nu?
Centrul International de soluționare a litigiilor de investiţii (ICSID/ International Centre for Settlement of Investment Disputes) este o instituţie a grupului Băncii Mondiale cu sediul în Washington, D. C., care a fost înfiinţată în 1966 conform Convenției privind soluționarea litigiilor privind investiții între statele și resortisanților din alte state semnatare. Deci este o institutie de mediere – UN TRIBUNAL ARBITRAL…
„The center facilitates arbitration and conciliation, allowing independent tribunals and arbitration mechanisms to hold proceedings under its rules, and all contracting member states agree to enforce and uphold arbitral awards in accordance with the ICSID Convention. The ICSID also helps administer dispute resolution proceedings under other treaties and for alternative arbitration mechanisms. The center also performs advisory activities and maintains several publications.”
Și totusi acest mediator emite decizii care, în România, sunt asimilate unor sentințe judecătorești cu caracter obligatoriu și fără cale de atac!
Cum a ajuns sa aiba atâta autoritate executorie asupra averii si proprietatii publice a ROMANIEI?
Bazele au fost puse prin Tratatul dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind încurajarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat de Adrian Năstase, ministrul afacerilor externe al României si Lawrence Eagleburger, adjunct al secretarului de stat al SUA, Ratificat prin Legea nr. 110 din 9 noiembrie 1992, publicata in Monitorul Oficial 293/1992.
( articol-Jefuirea programata a Romaniei ICSID Washington, o altă filieră de tip EADS?)
Mai conteaza decizia CCR?
Ministerul Finanțelor nu trebuie să le mai plătească încă o dată 376 milioane de lei, plus dobânda aferentă, lui Viorel și Ioan Micula, așa cum a dispus Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), întrucât CCR a respins o excepție de neconstituționalitate.
http://www.revista22.ro/70250790/curtea-constitutional-statul-nu-trebuie-sa-le-mai-dea-despagubirile-fratilor-micula.html
Decizia nu se regaseste insa pe portalul CCR.
https://www.ccr.ro/jurisprudenta-decizii-de-admitere
http://www.agerpres.ro/economie/2015/12/16/statul-roman-a-castigat-la-curtea-constitutionala-in-cazul-micula-17-39-32
cred ca da, conteaza. Insa aici sunt doua chestiuni diferite: constitutionalitatea e una si aplicarea legii e alta. Inca nu sunt pe deplin edificat privind aceasta speta.
discriminare de ferentari http://anticoruptie.hotnews.ro/stiri-anticoruptie-20829299-nicolae-paun-tiganul-din-ferentari-trebuie-merg-arestul-preventiv-madalin-voicu-care-din-familie-cantacuzini-tre-39-stea-acasa.htm
buna dimineata 😉
http://politeia.org.ro/ziarul-de-duminica/ziarul-de-duminica-28-februarie/44608/