CCR: moartă și îngropată de dreptul european!
| 22/02/2022 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Sa nu ne fie frică să o spunem răspicat: CJUE a călcat, a treia oară (și de data aceasta definitiv) peste sofismele pestilențiale ale bandei lui Dorneanu care răspunde, majoritar, la numele de Curtea Constituțională a României.
Intai a fost decizia din 18 mai 2021 (explicata mgistral de Cristi Danilet), apoi a fost decizia din 21 decembrie 2021 (explicata aici) si acum a venit si aceasta de azi, definitiva.
Definitiva nu pentru ca celalalte nu erau “definitive”, ci pentru ca instanta europeana nu s-a lasat, ci s-a dus dupa toate sofismele puturoase ale CCR si le-a demontat, piesa cu piese. Caci de fiecare data Dorneanu and Co. au stiut sa inventeze mizerii juridice prin care sa faca distinctii imaginare si sa caute pretexte jalnice sa nu respecte Hotararile CJUE, dorind sa se copomporte precum un Putin juridic in aceasta tara: “ce spun eu este adevarul”. Era jalnic Dorneanu cu mizeriile sale juridice, insa efectul aceasta era unul de disuasiune: judecatorii romani erau timorati si ameninintati de Inspectia Judiciara si de SIIJ sa NU aplice dreptul european si, in contrapartida, sa aplice aberatiile CCR. Se ajunsese pana acolo cu delorul putinist al lui Dorneanu incat aceasta sustinea ca “CJUE si-a depasit atributiile” (?!), de parca CCR-ul ocupa o pozitie ierarhic superioara CJUE!
Insa de azi e gata. Dorneanu si ai lui nu mai au refugiu, CJUE le-a luat si ultima arma din mana, anume cercetarea disciplinara a judecatorilor care indraznesc sa lase neaplicate mizeriile CCR. E destul sa citim ce a cerut, eroic, CA Craiova:
În aceste condiții, Curtea de Apel Craiova (România) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din [cartă], se opune unei dispoziții naționale precum aceea a articolului 148 alineatul (2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 390 [din 8 iunie 2021], conform căreia instanțele naționale nu au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatată ca fiind constituțională printr‑o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept ale Uniunii Europene?
2) Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din [cartă], se opune unei dispoziții naționale precum aceea a articolului 99 litera ș) din [Legea nr. 303/2004], care permite inițierea unei proceduri disciplinare și sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea [Curții] pe care o consideră prioritară?
3) Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, cu referire la articolul 2 TUE și la articolul 47 din [cartă], se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții […] în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de articolul 4881 din [Codul de procedură penală]?”
Dezbaterile pe aceasta speta au fost, la CJUE, foarte animate si pasionante (pentru un jurist). Dincolo de mizele juridice (teoria normei interpuse, folosita de CCR insa considerata azi depasita), pe noi ne intereseaza rezultatele, anume: CJUE interzice instantelor romanesti sa sanctioneze vreun judecator care ignora deciziile CCR si aplica dreptul european, acolo unde aceasta are proritate (si aceasta are mereu prioritate in fata unei decizii CCR!).
Observati insa maniera in care CJUE nu neaga dreptul CCR de a de decizii cu caracter obligatorii pentru instante: ea le recunoaste, ca principiu, insa nu le permite sa se extinda si asupra dreptului european:
Din cele ce precedă rezultă că, sub rezerva exprimată la punctul anterior, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE nu se opune unei reglementări sau unei practici naționale care prevede că instanțele de drept comun ale unui stat membru sunt ținute, în temeiul dreptului constituțional național, să respecte o decizie a curții constituționale a acestui stat membru prin care o legislație națională este constatată ca fiind conformă cu constituția statului membru respectiv.
Situația nu poate fi însă aceeași atunci când aplicarea unei astfel de reglementări sau a unei astfel de practici implică excluderea oricărei competențe a acestor instanțe de drept comun de a aprecia compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale pe care curtea constituțională a acestui stat membru a considerat‑o conformă cu o dispoziție constituțională națională care prevede supremația dreptului Uniunii.
Altfel spus, CCR nu poate interzice unei instante sa examineze compatibilitatea dreptului national cu dreptul european!
Si de aici incepe bumbacirea juridica a CCR-ului:
Astfel, în jurisprudența sa constantă referitoare la Tratatul CEE, Curtea a statuat că, spre deosebire de tratatele internaționale obișnuite, tratatele comunitare au instituit o nouă ordine juridică proprie, integrată în sistemul juridic al statelor membre în momentul intrării în vigoare a tratatelor și care este obligatorie pentru instanțele lor. Statele membre și‑au limitat, în favoarea acestei noi ordini juridice dotate cu instituții proprii și ale cărei subiecte sunt nu numai statele membre, ci și resortisanții lor, în domeniile definite de tratate, drepturile lor suverane.
Din această jurisprudență rezultă că, în temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, invocarea de către un stat membru a unor dispoziții de drept național, fie ele și de natură constituțională, nu poate aduce atingere unității și eficacității dreptului Uniunii. Într‑adevăr, conform unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără în special ca dispozițiile interne, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.
Or, în ipoteza în care curtea constituțională a unui stat membru a statuat că anumite dispoziții legislative sunt conforme cu o dispoziție constituțională națională care prevede supremația dreptului Uniunii, o normă sau o practică națională precum cea descrisă la punctul 61 din prezenta hotărâre ar constitui un obstacol în calea deplinei eficacități a normelor de drept al Uniunii în cauză, în măsura în care ar împiedica instanța de drept comun chemată să asigure aplicarea dreptului Uniunii să aprecieze ea însăși compatibilitatea acestor dispoziții legislative cu acest drept.
Aplicarea unei astfel de norme sau a unei astfel de practici naționale ar aduce de asemenea atingere eficacității cooperării dintre Curte și instanțele naționale instituite prin mecanismul trimiterii preliminare, descurajând instanța de drept comun chemată să soluționeze litigiul să sesizeze Curtea cu o cerere preliminară, iar aceasta pentru a se conforma deciziilor curții constituționale a statului membru în cauză.
Constatările enunțate la punctele precedente se impun cu atât mai mult într‑o situație precum cea avută în vedere de instanța de trimitere, în care o decizie a curții constituționale a statului membru în cauză refuză să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de Curte, întemeindu‑se printre altele pe identitatea constituțională a statului membru în cauză și pe considerația potrivit căreia Curtea și‑ar fi depășit competența.
Aici, in acest ultim paragraf, e vizata explicit decizia 104/2018 a CCR si chestia aia numita de ea “identitate constitutionala” proprie, care ii dadea dreptul lui Dorneanu sa spuna ca, in Romania, CCR-ul decide daca se aplica sau nu o reglementare europeana, desi art. 148 din Constitutie spune clar ca normele europene primeaza asupra dreptului national.
În schimb, această dispoziție nu are nici ca obiect, nici ca efect să autorizeze o curte constituțională a unui stat membru ca, ignorând obligațiile care decurg printre altele din articolul 4 alineatele (2) și (3), precum și din articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și care îi incumbă acesteia, să înlăture aplicarea unei norme de drept al Uniunii, pentru motivul că această normă ar încălca identitatea națională a statului membru în cauză, astfel cum este definită de curtea constituțională națională.
Clar, fosilelor?!
Si daca inca nu e clar:
In plus, din moment ce, astfel cum s‑a amintit la punctul 52 din prezenta hotărâre, Curtea deține o competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, inclusiv a articolului 267 TFUE, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de Curte.
Nu mai continui, ca nu mai are rost. Un ultim aspect: de azi, judecatorii romani pot sa se stearga pe pantofi cu amenintarea ca sunt trimisi in fata Inspectiei Judiciare daca nu respecta deciziile CCR care nu le dau voie sa aplice dreptul european:
Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale a statului membru în cauză incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii.
***
Macel juridic pe toata linia, fosilă stacojie! Vei ramane in istorie ca cel care a provocat cea mai sangeroasa (juridic) decizie a CJUE la adresa unei curti constitutionale!
Bravo tie, fosilă juridică!
Chapeau, ai provocat cea mai clara infrangere juridica a unei curti constitutionale la nivel european!
Ai facut de rusine (tu si majoritatea ta servila) institutia numita Curtea Constitutionala si ai permis instantei europene sa va dezbrace de mantiile voastre pentru a va arata nuditatea juridică sovietoidă!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua
Să din serioși.
Rușinea CCR a început cu multi ani in urma.
Când șeful timp de 25 de ani a biroului juridic de pe lîngă Consiliul de Stat al RSR , a fost promovat la CCR.
Cu Dorneanu , Pivniceru și restul , aceasta rușine a fost doar amplificată.
Nu poți pune lupul de paza la stână.
Chiar daca ai dai 1.000.000 lei noi anual , rămâne tot aia. Un lup.
Și lupii acționează în haită.
Salutare tuturor.
De remarcat ca, jurisprudenta CJUE fiind definitiva si obligatorie, decizia asta loveste si in restul maidanezilor legali din alte tari, precum Polonia si Ungaria.
Adica CJUE a dat o data cu parul, si 3 se tavalesc pe jos, tinandu-se de cap.
Chestie care, sincer, ma bucura suspect de mult. 😀
Ce veste buna! In noianul asta de stres i suferinta. Multumesc mult.
Bună seara!
O veste excelentă și milioane de mulțumiri @cetatean, nu doar pentru postare! 🙂
În rest, revenind la fosile, despre personUlități – numai de bine! Trebuie ignorați cu grație, cel puțin o veșnicie!
Sau, cu alte cuvinte, curții prostituționale să-i fie țărâna (juridică) ușoară!
…mi-am luat o pauză de 3 săptămâni de la problemele cotidiene ale României, ba chiar ale spațiului European și. văd că se precipită lucrurile…
Nimic neașteptat totuși. Două comentarii:
1. La decizia recentă a CJUE, Dorneanu & Co. probabil că nu se vor mai grăbi să răspundă cu un comunicat, ci vor aștepta, cu capul între urechi, victoria lui Putin (!!!) E limpede că și-au făcut un plan de rezistență cu pași mici. alături de PSD și UDMR. Dar ei nu sînt strategi: și-au urmărit doar interesul personal, și l-au atins, se vor pensiona pe șest. Problema adevărată o reprezintă calitatea umană și profesională a magistraților români. Și asta nu se rezolvă peste noapte.
2. Am citit acum câteva minute un articol care ar trebui multiplicat și reamintit tot timpul: Ce facem cu banii pe care îi împrumutăm?
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-25381640-razvan-nicolescu-pregatim-punem-populatia-romaniei-bratele-putin-cheltuind-miliarde-euro-conectarea-localitati-gaze.htm
Ma intreb daca mai este important ce raspunde CCR prin Dorneanu sau altul/alta? pentru ca aceasta traducere arata ca judecatorii pot alege dreptul european fara frica de represalii profesionale. “CJUE interzice instantelor romanesti sa sanctioneze vreun judecator care ignora deciziile CCR si aplica dreptul european, acolo unde aceasta are proritate (si aceasta are mereu prioritate in fata unei decizii CCR!).”
Bună seara!
Cu scuzele de rigoare, la primul comentariu, am un amendament: „calitatea umană și profesională” a românilor, în toate domeniile, în general, fiindcă degradarea aceasta este FĂRĂ PRECEDENT, în toate domeniile și mă tem că poate deveni chiar IREVERSIBILĂ, dacă nu se iau măsuri, nu se ia atitudine, ACUM!…
Seara buna @ Observator.
Legat de link dat cu declarația lui Răzvan Nicolescu.
1- Că tara care extrage gazul de peste 100 de ani , suntem în urma Ungariei la numărul de locuințe racordate la gaz. ( in procente) Și Ungaria NU are gaz in subsol.
2- Ungaria e plina de autostrăzi. Practic de oriunde din Europa , mergi pe autostrada pina la Bors. După , doar 5 km de autostradă.
3- Infrastructura feroviară românească e praf. Vedeți viteza medie a marfarelor.
Că urmare , e aiuristic sa pretinzi fabrici de baterii auto in RO.
Nu vine nici un străin să producă aici bateriile. Nu e rentabil că nu exista infrastructura, personal calificat și corupția e in floare.
De ce credeți că primii investitori în RO sunt căpșunarii ? Au depășit și investitorii străini.
4- panouri solare produse in RO. 😃
Sunt chinezești oriunde. Sau măcar ” inima” lor . Adică celulele fotovoltaice.
Că vin asamblate in grupuri de alții de oriunde , nu înseamnă că NU sunt tot chinezești la baza.
In linii generale , e plina tara asta de experți care sug banii statului ( sau a UE ) fara să aibă habar de halul în care e Romania.
Dovada că toți evita să vadă de ce Ungaria atrage investiții străine iar din RO SE EXTRAGE PROFIT.
Vezi băncile italiene care au dublat profitul făcut în RO.
Că urmare , respectivul Răzvan Nicolescu e o nulitate profesionala.
Suntem rămași la sărăcia occidentală din anii 20 secolul trecut.
Cu buda in curte , cu apa la fântâna și o infrastructura inexistentă.
Nu vine nimeni în așa țară să facă investiții. Cel mult să extragă profit gras . Imposibil de obținut în țările lor de origine.
PS. Gazul in casa și apa potabilă , autostrăzi și căi ferate moderne , obiective elementare pentru a ieșii din sărăcie.
Deci nu intra Putin aici.
E o cerință obiectivă și primordială a diferenței țară săracă – tara decenta .
A mai debitat de curind un ministru că vrea avion românesc.
Unde și cu cine că nu mai avem experții în aeronautica de ani buni.
Plus datoria de stat care crește anual fara să vezi nimic în jur din ea.
https://www.g4media.ro/aurescu-despre-crearea-grupului-de-lupta-nato-din-romania-situatie-ucrainei-discutata-cu-ministrul-britanic-de-externe-liz-truss.html
In Romania, grup de lupta ca in Polonia. Veste buna.
Buna ziua
Off topic
Primarul sect 1 e permanent împroșcată cu noroi și porcăită de psd&pnl
Dar,după aprobarea cu chiu cu vai a bugetului iată ce face:
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-25482164-primaria-sectorului-1-extinde-programul-termoficare-soare-2-000-apartamente.htm
Nu locuiesc la bloc,dar parca in loc de panseluțe,borduri,paranghelii sau “maturat” e mai bine sa folosești banii așa
De remarcat și stilul comunicatului:clar și la obiect