CCR: găina decapitată (juridic) de CJUE încă se mai zbate (degeaba)
| 10/06/2021 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Nu am cuvinte suficient de puternice pentru a descrie mai bine decat a facut-o deja neobositul jurnalist Liviu Avram comportamentul lui Valer Dorneanu, presedintele CCR, si al celorlalti ciraci din Curte care au aprobat majoritar alaltaieri o Decizie (exceptie facand, cum ne-am obisnuit deja, judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu) prin care incearca sa sustina ca Hotararea CJUE din 18 mai 2021 nu ii priveste pe ei, olimpienii dreptului romanesc.
A spus-o deci mai bine ca mine Liviu Avram: Valer Dorneanu minte porcește.
A mai spus-o acum cativa ani dna judecator Cristina Tarcea, atunci presedinta ICCJ, care povestea cum a discutat cu Dorneanu pe intuneric, din cauza fricii acestuia de a fi ascultat (e voba despre celebrul episod cu paltonul, relatat astfel: “Cu domnul Valer Dorneanu am discutat despre completurile de 5 judecători, la foarte scurt timp după ce s-a pronunţat decizia prin care s-a constat conflictul juridic de constituţionalitate, singurul lucru pe care pot să vi-l spun acum este că a fost o discuţie în care am fost pusă să-mi ţin telefonul în anticamera, iar discuţia s-a purtat pe întuneric, atât de întuneric încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”, a declarat Cristina Tarcea“). Doamna Tarcea a povestit si cum interpreteaza Dorneanu Constitutia si legea atunci cand acestea nu nu ii convin:
“L-am intrebat pe dl presedinte (Dorneanu – n.red.) (…): ‘dar cum veti corela cele doua texte, 32 si 33?’. Si mi-a raspuns ca va ignora 33 si va lua in calcul doar dispozitiile art 32.”
Deci are dreptate Liviu Avram cand analizeaza comunicatul CCR din 8 iunie 2021: Valer Dorneanu minte in raport cu Hotararea CJUE din 18 mai 2021 si crede ca o intreaga tara ii va inghiti minciuna.
Domnul judecator Danilet a scris si el ieri un excelent articol si juridic, dar si pe intelesul tuturor, care arata, pe puncte, unde anume minte Dorneanu. M-a scutit astfel pe mine sa scriu, pe puncte, despre minciunile porcești ale lui Dorneanu si ii sunt profund recunoscator domnului judecator ca m-a scutit de un astfel de efort. A scris, oricum, mai bine decat as fi facut-o eu.
Insa despre altceva as vrea sa scriu in acest editorial: despre cum CJUE a distrus sursa obscura de putere a CCR, anume modul in care Dorneanu si ciracii solutioneaza CJNC-uri, conflictele juridice de natura constitutionala. Glumea serios Liviu Avram acum ceva vreme definind CJNC-ul astfel: “Există conflict ori de câte ori PSD are o problemă şi nu o poate rezolva altfel”. Cu rezolvarea se ocupa Dorneanu, in stilul-i caracteristic: inventeaza o interpretare aiuritoare si mincinoasa si spune ca asa trebuie inteleasa Constitutia, si gata.
Insa traiesc din plin satisfactia sa vad CCR-ul comportandu-se ca o gaina stacojie decapitata de CJUE si nestiind ca a ramas fara cap.
Dupa Hotararea CJUE din 18 iunie, jucaria malefica a CJNC-ului s-a stricat. A avut grija CJUE sa o zdrobeasca folosind principiul suprematiei dreptului european.
Comunicatul CCR din 8 iunie 2021 (alaltaieri) contine niste aberatii care arata clar ca CCR inca nu pricepe ce i s-a intimplat. Pur si simplu sunt depasiti, atat din pricina nestiintei, cat si din pricina prostiei. Sa explic.
I. Inca din Decizia 104/2018 (semnalata pentru prima data tot de Liviu Avram), CCR a crezut ca s-a pus la adapost de prevederile dreptului european, cu ajutorul a trei conditii despre care a crezut ca niciodata nu vor fi indeplinite:
De asemenea, folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituționalitate ca normă interpusă celei de referință implică, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituția României, o condiționalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene [prima conditie] și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională [a doua conditie], astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției – unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curții Constituționale este distinct de simpla aplicare și interpretare a legii, competență ce aparține instanțelor judecătorești și autorităților administrative, sau de eventualele chestiuni ce țin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz.
Prin prisma condiționalității cumulative enunțate, rămâne la aprecierea Curții Constituționale aplicarea în cadrul controlului de constituționalitate a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene [a treia conditie] sau formularea de către ea însăși de întrebări preliminare în vederea stabilirii conținutului normei europene [varianta a celei de-a treia conditii].
In plus, s-au mai asigurat cu inca o semi-conditie suplimentara, prin care au inventat distinctia intre “obligativitatea” unei Deciziei a Comisiei Europene si “recomandarile” (facultative) din rapoartele MCV.
Mai mult, chiar dacă s-ar admite că Decizia 2006/928/CE ar putea fi un indicator în privința evaluării constituționalității normei, nu ar avea incidență în cauză, deoarece prin conținutul acesteia se recomandă doar […]
II. Ei bine, in comunicatul de presa din 8 iunie 2021, CCR repeta papagaliceste aceste argumente, fara sa inteleaga ca totul s-a transat deja. Citez comunicatul, asteptand motivarea care va dezvolta pe larg aceste aberatii.
Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.
III. Si mai spune CCR acolo ceva:
Din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928.
Ei bine, aici avem minciuna porcească a CCR-ului lui Dorneanu, care crede ca nimeni in afara de el nu stie sa citeasca Hotararea CJUE din 18 mai 2021. Pentru ca aceasta Hotararea CJUE face exact acest lucru: arunca in aer cele 3 conditii puse de CCR in Decizia 104/2018:
– clarifica in mod neechivoc Decizia Comisiei Europene de infiintare a MCV-ului
– arata care este relevanta constitutionala a acestei Decizii (daca recomandarile din rapoartele MCV pot fi interpretate ca referinta obligatorie in cadrul controlului de constitutionalitate)
– arata daca CCR mai are vreo marja de interpretare a dreptului european, odata ce CJUE insasi s-a pronuntat.
Ca sa vedem, pe scurt, ce a afirmat CJUE in data de 18 mai si cum a decapitat juridic CCR-ul:
Conditia nr. 1:
“– Cu privire la natura juridică, la conținutul și la efectele în timp ale Deciziei 2006/928.
Prin urmare, Decizia 2006/928 intră, în ceea ce privește natura sa juridică, conținutul său și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare și continuă să își producă efectele atât timp cât nu a fost abrogată.
Deci, pe scurt: MCV este obligatoriu cat timp Comisia Europeana nu decide altfel!
Conditia nr. 2:
” – Cu privire la efectele juridice ale Deciziei 2006/928 și ale rapoartelor Comisiei întocmite pe baza acestei decizii
Această decizie este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa la aceasta urmăresc să asigure respectarea de către acest stat membru a valorii statului de drept prevăzute la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că acesta din urmă este ținut să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.
Pe scurt: ce scrie in rapoartele MCV nu sunt “recomandari’, ci obiective de referinta care au caracter obligatoriu – Romania este obligata sa le aplice.
Conditia nr. 3:
Aici este marea problema a CCR-ului, pentru ca aici i s-a zdrobit CCR-ului puterea absoluta pe care o avea atunci cand interpreta un CJNC, scotand din palarie exact ce voia Dorneanu sa ofere PSD-ului.
CJUE nu a lasat CCR-ului nici o marja de apreciere si de interpretare cand in joc se afla un conflict intre norma europeana si Constututia Romaniei.
CJUE nu a acceptat ca nici chiar o instanta constitutionala sa fie exceptata de la obligatia recunoasterii suprematiei dreptului european asupra dreptului national. Si a spus-o explicit (asa cum voi arata mai jos).
CCR-ul insa nu a inteles si in comunicatul de ieri se preface sau chiar crede ca inca este exceptata de la obligativitatea respectarii suprematiei dreptului european, inventandu-si o imaginara pozitie superioara pe care sta, neatinsa de nimeni:
“Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României’
In al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.
(despre miza acestui paragraf a scris Liviu Avram in ultimul sau editorial)
Insa sa vedem ce a zis CJUE cu adevarat despre puterea CCR de a ignora reglementarile europene (paragraful final din Hotararea din 18 mai 2021) si de a interzice instantelor de judecata sa aplice direct dreptul european:
Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE.
De fapt, ce o doare pe gaina decapitata de la CCR este faptul ca CJUE-ul a dat voie (ba chiar a obligat!) instantelor romanesti sa ignore o interpretare a CCR care este contrara dreptului european fara a mai astepta interventia CCR (prin CJNC sau decizie obisnuita) sau a Parlamentului (prin lege).
A se citi paragraful 247 din Hotararea CJUE, explicit formulat:
Tot în temeiul principiului supremației, în cazul în care nu poate să procedeze la o interpretare a reglementării naționale care să fie conformă cu cerințele dreptului Uniunii, instanța națională însărcinată cu aplicarea, în cadrul competenței proprii, a dispozițiilor dreptului Uniunii are obligația de a asigura efectul deplin al acestora, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar și ulterioară, fără să solicite și fără să aștepte eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional (Hotărârea din 6 octombrie 2020, La Quadrature du Net și alții, C‑511/18, C‑512/18 și C‑520/18, EU:C:2020:791, punctul 215, precum și jurisprudența citată).
Acestea, acesta, acesta este paragraful care distruge puterea CCR de a contorsiona, prin CJNC-uri, Constitutia Romaniei si de a opune elucubratille lui Dorneanu dreptului european.
Cu alte cuvinte, instantele romanesti au primit dezlegare de la CJUE sa nu mai tina cont de vreo lege a Parlamentului sau vreo interpretare a CCR-ului care ar pune legislatia romanesca (sau intrepretarea ei de catre Dorneanu) deasupra dreptului european.
Si ce este fabulos, este ca CJUE a spus explicit ca instantele nici nu mai trebuie sa ceara abrogarea legii, si nici sa mai astepte vreun “reviriment jurisprudential” de la CCR.
Pe scurt, nu conteaza daca CCR isi mai revizuieste sau nu jurisprudenta, cata vreme instantele au primit dezlegare de la CJUE sa ignore aberatiile lui Dorneanu care le-ar impiedica sa dea intaietate dreptului european.
Nu mai conteaza deci ce zice CCR in comunicatul de alaltaieri:
Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă. [Minciuna porcească. A se vedea mai sus paragraful numit “Conditia 2” – n.mea, Cetatean].
[…] astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție [Minciuna porceasă, a se vedea paragraful 247 din Hotararea CJUE – n.mea, Cetatean]
În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție [Inutila precizare – CJUE a stabilit ca CCR e scoasa din joc si ca nici nu este nevoie de un reviriment jurisprudential – n.mea, Cetatean]
***********
La final, as vrea sa fac o marturisire si o multumire publica.
Paragraful 247 din Hotararea CJUE din 18 mai 2021 si mai ales ultimul paragraf scris de CJUE in dispozitivul de solutionare, anume:
Principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE,
au fost ocazionate de a treia intrebare pusa de instanta romaneasca in cauza Cauza C 195/19:
3) Principiul supremației dreptului [Uniunii], așa cum a fost acesta consfințit prin Hotărârea [din 15 iulie 1964], Costa (6/64, EU:C:1964:66), și prin jurisprudența ulterioară constantă a [Curții], se opune unei reglementări interne care [permite] unei instituții politico‑jurisdicționale, precum Curtea Constituțională a României, să înfrângă prin decizii nesupuse vreunei căi de atac principiul menționat anterior?”
Aceasta este intrebarea trimisa de instanta romana la CJUE, despre care CJUE a scris explicit (paragrafele 131-133) ca i-a inteles toate mizele (explicite sau implicite) legate de jocurile CCR :
Cu privire la admisibilitatea celei de a treia întrebări în cauza C‑195/19 […]. Din această perspectivă, Curtea trebuie, dacă este cazul, să reformuleze întrebările care îi sunt adresate […] Astfel, împrejurarea că întrebarea în discuție este formulată, pe plan formal, în termeni generali nu împiedică Curtea să furnizeze acestei instanțe toate elementele de interpretare care pot fi utile pentru soluționarea cauzei cu care este sesizată, indiferent dacă această instanță s‑a referit sau nu la acestea în enunțul întrebărilor sale. În această privință, revine Curții sarcina de a extrage din ansamblul elementelor furnizate de instanța națională și mai ales din motivarea deciziei de trimitere elementele de drept al Uniunii care necesită o interpretare, având în vedere obiectul litigiului […]
În speță, este suficient să se arate că precizările care figurează în cererea de decizie preliminară în cauza C‑195/19 permit să se înțeleagă conținutul celei de a treia întrebări, prin intermediul căreia instanța de trimitere urmărește să afle în esență dacă principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei dispoziții naționale de rang constituțional, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, în temeiul căreia instanța de trimitere nu dispune de puterea de a aplica concluziile care decurg din hotărârea Curții pronunțată în prezenta cauză și de a lăsa neaplicată, dacă este cazul, reglementarea națională în discuție în litigiul principal care ar fi contrară dreptului Uniunii.
Astfel, un organ jurisdicțional care nu se pronunță în ultimă instanță trebuie să fie liber, în special în cazul în care consideră că aprecierea juridică efectuată de o instanță superioară, chiar și de rang constituțional, ar putea să îl determine să pronunțe o hotărâre contrară dreptului Uniunii, să sesizeze Curtea cu întrebările care îl preocupă.
Recunosc ca am ajutat, in masura puterilor mele, judecatorul roman din cauza C 195/19 sa formuleze 2 intrebari ramificate adresate CJUE (daca da, atunci…? daca nu, atunci…?). A fost o colaborare solicitata de mine si care a primit un raspuns pozitiv din partea instantei. Un Amicus Curiae onest poate face minuni uneori.
Nu erau ele cele mai fabuloase intrebari posibile, insa onorabilul judecator roman, ca rasplata pentru ajutorul dezinteresat, a preluat una dintre ramificatiile finale si a transformat-o (asa cum numai el a stiut) in intrebarea nr. 3 (mult imbunatatita fata de ce am oferit eu) care a ajuns la CJUE sub forma:
Prin intermediul celei de a treia întrebări adresate în cauza C‑195/19, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări de rang constituțional a unui stat membru, astfel cum este interpretată de instanța constituțională a acestuia, potrivit căreia o instanță inferioară nu este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE. (paragraful 242)
Vreau deci sa multumesc public onorabilei instante romane care a acceptat un Amicus Curiae dezinteresat si, extragand de acolo elementele necesare formularii unei a treia intrebari, formuland-o la un nivel atat de subtil incat CJUE i-a inteles direct mizele legate de CCR, a permis Curtii de Justitie a Uniunii Europene sa ii reteze CCR-ului puterea de a scoate interpretari porcești.
Ii sunt profund recunoscator judecatorului roman care a acceptat materiale primite de la un om pe care nu l-a vazut si nu l-a auzit in viata lui, adica subsemnatul.
Ii sunt recunoscator si onorabilei persoanei care a garantat pentru mine. Fara garantia data de acea persoana, acel Amicus Curiae ajungea la gunoi si nu mai era citit de instanta.
Ii sunt recunoscator si lui Liviu Avram (si) pentru articolele sale miezoase care mi-au atras atentia asupra masinatiunilor CCR din Decizia 104/2018 (dar nu numai).
Asa, dupa cum se vede, unirea fara puterea iar trei oameni (un judecator, un garant si un @cetatean) au ajutat la daramarea mitului ca CCR poate scrie ce vrea in CJNC-uri si nimeni nu ii poate veni de hac. I-a venit de hac CJUE.
Dupa Hotararea CEDO din speta Kovesi vs Romania din 5 mai 2020, Hotararea CJUE din 18 mai 2021 se adauga la lista acel evenimente fericite pentru Justitia romana la care Comunitatea Politeia a fost prezenta și ea … puțin. 🙂
Sa ne bucuram deci, dragi prieteni, impreuna, caci cele doua Hotarari europene arata ca uneori, in Europa, vocea @tuturor cetatenilor conteaza!
P.S. Iar Deciziile CCR care, de acum incolo, vor fi emise si care vor contine prevederi contrare dreptului european pot fi pe drept cuvant socotite, in lumina Hotararii CJUE din 18 mai 2021, definitive si deloc obligatorii.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua
@cetatean,fabulos ca de obicei….traducerea “limbii juridice” pentru dummies…multumesc
Si totuși, CCR emite o decizie care contravine dreptului european….”teoretic” deciziile CCR sunt obligatorii
Un judecator “normal” de la tribunalul X, emite o decizie care tine cont de dreptul european și nu de aiureala CCR …”gigel” nemulțumit ca nu s a ținut cont de decizia CCR -presupun ca îl avantajează – ataca decizia bazată pe dreptul european la CCR…cred ca va fi o “bulibășeala” colosala in justiție….n as vrea sa fiu judecător in astfel de spete
M am lămurit am citit și Explicațiile d lui judecător Danilet….
ce spune CCR și e contrar dreptului european e ilegal și nu trebuie aplicat
Ce-cred eu- s a întâmplat cu CCR sub Dorneanu&gaurel (sa nu l uitam pe acest nenorocit), e ca a devenit
Anexa PSD și nu “garantul Constituției”
@intimplator, a propos: CJUE le da voie negru pe alb magistratilor romani sa faca ceea ce eu i-am indemnat inca din 21 ianuarie 2019 (acolo invocam prevederi CEDO)
https://politeia.org.ro/editoriale/judecatori-fiti-independenti-nu-aplicati-oug-uri-neconstitutionale/60706/
Hristos s-a inaltat 🙂
V-am raspuns in PS la intrebare 😀
😁 😁 😁
Foarte bine.
Hristos s-a înălțat!
Excelent, fabulos! 🙂 Mii de mulțumiri, @cetatean, pentru toate eforturile în „descâlcirea” ițelor acestei mocirle juridice numită curtea prostituțională!…
Cei 6 din colajul foto trebuiau puși în poze, atât „față”, cât și „profil”!… Poate că infractori nu sunt, dar complici ai acestora – DA!
Salut 😉 E acolo si Maya Teodoriu, care nu mai este in CCR, si Lazaroiu, plecat si el. Insa tot un drac 😀
Felicitări citi.
Nu ai habar ce as face eu cu nenorociți ca Dorneanu și restul nulităților .
Aveam 18 ani cînd am inceput sa vad astfel de rebuturi profesionale promovate , decorate. In oricare domeniu.
Ce nu se înțelege , ăștia habarniști dar slugi sunt peste tot. In oricare domeniu.
Halul în care e tara cu MCV , pacienți arși, bombe în mașini , import de gunoaie și export de femei , e datorat LOR în ansamblu.
Extaziat că mutu din Cotroceni tace chitic. 😀
Băsescu pe care îl critic mereu ar fi șters pe jos cu Dorneanu , Pivniceru și restul ” patrioților”.
Stef, salut 🙂
Macar Base latra la CCR-ul de pe vremea lui Ion Vida, cand nu ii convenea, Iohannis tace chitic.
O tara in care Presedintele aplica mecanic deciziile CCR (vezi cazul Kovesi) e o tara bananiera la nivel juridic, noroc de dreptul european!
Apropos de Justiție și de ce scriam aseară despre protestele din Bulgaria: Codruța e deja la Sofia!
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24850928-kovesi-eppo-prima-vizita-strainatate-bulgaria-coruptie-proteste.htm
Cred că și Codruța se uită la știri! 🙂
salutare City
hello tuturor 🙂
Hristos s-a Inaltat !
istorice decizii ale cjue , postare de inramat si studiat , extraordinara munca depusa City , efort neprecupetit pt a da sanse sperantei 🙂
nu va fi usor , deloc usor , ccr-ul ranit de moarte se va lupta ca un animal turbat si primul semn deja l-a dat , va lua lumea in coarne chiar daca acum ii sunt mai tocite.
ingrijorarea pleaca de la faptul ca in sistem …oare cati magistrati sunt cu adevarat independenti… cati sunt capabili sa inteleaga mizele si cati raspund inca la comenzi.
Metodele/instrumentele de constrangere/penalizare cred ca vor depasi limitele juridice legale si cat de cat clare si se vor apropia probabil de alta zona… in fond trecutul poate bantui pe oricine si oameni susceptibili de a fi compromisi exista peste tot(atata amar de ani “au avut ” tot timpul).. sa nu mai vorbim de servicii./si in folosul cui
cred ca va fi din nou o batalie pe viata si pe moarte, a nu stiu cata oara
probabil…. un haos generalizat si doar caracterele cu adevarat puternice si patriotice vor putea razbi.
Chapeau !
Salut, Mircea 🙂
Se fac vreo 3 ani (daca nu mai mult) de cand eu sustin ca CCR-ului nu ii pot veni de hac decat CEDO si CJUE.
Iata ca am trait sa vedem si zilele astea, cu Kovesi castigand la CEDO anul trecut si cu mai multe instante romanesti sesizand CJUE sicastigand anul asta.
Nu iti mai spun ce Hotarari CEDO si CJUE au fost citite si rumegate, ca intelegi singur 😀
Miza e deci ca instantele sa fie curajoase si sa aplice direct dreptul UE, iar nu maculatura lui Dorneanu.
salve City 🙂
efortul , altruismul , munca depusa iti face cinste …iar noi suntem onorati citindu-te ….
…
simpla prezenta a unui edil/politician in sala de judecata poate modifica radical decizia unei instante..
.pana la urma cat de curajoase vor fi instantele stiind ca pot intra in conflict deschis cu ccr-ul (recte deciziile lor , obligatoriu de aplicat )… si care vor fi consecintele vreunui astfel de act de curaj ?
Asta-i dilema care cred , omeneste vorbind , va plana deasupra unora (mai multi , mai putini , …nu stiu)
instantelor/magistratilor li s-a aratat( in sfarsit , in ceasul al 12-lea) calea si lumina , cate oare le vor urma… asta cred ca e un proces lung…
Mircea, nici macar nu e vorba de curaj, e vorba de a respecta ceea ce sunt obligate sa faca. Prin Tratatul fundamental al UE, Hotararile CJUE din chestiunile preliminare sunt obligatorii pentru instante.
Exista o “obligativitate” fata de maculatura lui Dorneanu pe care el a scris-o si care nu are fundament in Constitutie (cand insasi CCR nu isi respecta propria jurisprudenta, cum sa mai ceri instantelor sa respecte deciziile CCR?) si o obligativitate reala de a acorda intaietate dreptului european, mai ales cand insasi CJUE te obliga la asta.
Instantele nu au de “ales”, caci Dorneanu Efemerul nu se poate pune cu principiul suprematiei dreptulului european, care va tine cat va tine UE.
Azi-maine, Dorneanu si ciracii pleaca, insa Hotararea CJUE din 18 mai ramane gravata in marmura. La fel ca si Hotararea CEDO din cazul Kovesi, in care CEDO a dat cu Dorneanu si ai lui de pamant.
Mai devreme sau mai tarziu, instantele vor intelege cate putere le-a (re)dat CJUE si vor lasa neaplicate orice elucubratii a scos sau va scoate acest Dorneanu sau vreun altul, daca mai apare vreun dornean-grajdan vreodata.
vazui mai jos raspunsul dat lui Livio si-mi facui ceva concluzii in tartacuta 🙂 dar explicitarea de mai sus imi uni colturile gurii cu urechile :)))
“instantele sunt OBLIGATE de a acorda intaietate dreptului european ”
eh , daca as putea sa ma transform intr-un fel de mic zburator de noapte , un fel de mic mos Ene , a.i atunci cand Dorneanu (si oricare din gasca lui) se pune in pat pregatindu-se de somn … si sa-i soptesc la nesfarsit ( asa cum isi numara oile ca sa adoarma) …” instantele sunt obligate sa acorde intaietate dreptului european ” sau dreptul european prevaleaza … sau …. inca mai lucrez la ce sa-i soptesc inainte de a adormi … cu cosmaruri.. :)))
Mircea, trebuie sa recitesti comunicatul CCR de alaltaieri, in asteptarea deciziei pline de sofisme.
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-8-iunie-2021/
Vei vedea acolo cum CCR incearca sa arate ca ea nu are de ce sa isi schimbe jurisprudenta, ca recomandarile din MCV nu sunt obligatorii, ca instantele romane nu au voie sa aplice dreptul european in caz de conflict, ca existenta SIIJ este constitutonala, etc
Pur si simplu repeta o minciuna porceasca pe care nici portarul de la CCR nu o crede.
Compara cu comunicatul CCR dat imediat dupa Hotararea CEDO in speta Kovesi vs Romania
https://romania.europalibera.org/a/ccr-preia-oficial-declara%C8%9Biile-lui-dorneanu-%C3%AEn-cazul-kovesi-cedo-%C8%99i-lanseaz%C4%83-un-atac-la-pre%C8%99edinte-%C8%99i-premier-/30597512.html
Poate iti amintesti de un alt editorial al meu (2 episoade) de anul trecut, in care am desfiintat punct cu punct minciunile lui Dorneanu legate de Hotararea CEDO in speta Kovesi.
“6 cadavre stacojii. Sau cum a demascat CEDO o crimă juridică aproape perfectă”
https://politeia.org.ro/editoriale/6-cadavre-stacojii-sau-cum-a-demascat-cedo-o-crima-juridica-aproape-perfectai/64058/
https://politeia.org.ro/editoriale/6-cadavre-stacojii-sau-cum-a-demascat-cedo-o-crima-juridica-aproape-perfecta-ii/64089/
imi aduc aminte , sigur ca da ! si titlul invita la o rapida rememorare a ideii principale – 6 cadavre stacojii- 🙂
de fapt prin miscarile,contorsiunile si porcismele facute , prin deciziile luate in spetele astea , dorneanu si gasca n-au facut altceva decat sa distruga fundamentele constitutionale ale ccr-ului insasi , aducand-o pana la irelevanta , doar ca sa-si multumeasca pretinii , atat pe cei autohtoni cat si pe ailalti , mai de la rasarit…
unde naiba credea ca se poate ajunge ? rapus de propria ravna de a promova si apara injustitia – (in alta cheie as zice ca e un semn bun din partea unor asociatii/magistrati , ca sistem vorbind)
as fi foarte curios ,in conditiile date , her k.j , cand si daca va fi cazul , cum va interveni – un semnal ar putea fi f. pretios …sa nu stea ca muthausen ( cu lck a spus doar ca decizia cedo nu poate ramane fara consecinte- mult prea detasat , exterior si neconflictual desi avea deja munitie grea, )
@mircea, bun gasit! 🙂
Nu va e clar nici acum ce hram poarta Iohannis?
Multumesc pentru editorial! Scurt si pe intelesul nostru 🙂 Probabil instantele vor fi curajoase doar in cazul micilor infractori, iar pentru ceilalti vor judeca si rejudeca intentionat aiurea, pentru a intirzia totul pina la prescriere… 🙁
Livio, ai dreptate (partial).
Instantele controlate de Savonea si compania se vor face ca ploua – pentru inceput. Insa nu vor putea rezista la nesfarsit. Se va schimba garda si la CSM si la CCR (la CCR la anul) si, pana la urma, nimeni nu se poate pune la nesfarsit cu CJUE.
Gaina decapitata se mai zbate…inca, insa nu prea mult timp 😀
Si totusi: https://www.g4media.ro/comisia-europeana-a-declansat-procedura-de-infringement-impotriva-germaniei-dupa-ce-curtea-constitutionala-federala-a-respins-aplicarea-unei-hotarari-cjue-in-germania.html Deci in acest moment ccr-eaua are un exemplu “luminos” pe care sa il invoce in sprijinul opiniilor ei.
salut, Corneliu 🙂 Asa e, se lasa cu consecinte cand un stat nu aplica Hotararile CJUE.
CC-ul german nu e CCR-ul romanesc, la ei e o alta chestiune mai fina la nivel juridic legata de jurisprudenta Solange I si Solange II, insa chiar si asa, tot vor fi consecinte.
Multumesc pentru clarificari.
Mulțumesc @cetatean pentru tot ce faci…ganduri bune…
Sorin, ne ucuram imoreuna, multumesc si eu pentru.gandurile bune 😃
Hristos s-a înălțat !
Bună seara, sper ca minciunile, fie ele și ale CCR-ului să aibă picioare cât mai scurte.
O altă veste bună legată tot de aplicara „uite așa” a legilor …
„Contractul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest nu există”
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-24852271-clotilde-aramand-astazi-aflat-ceva-incredibil-contractul-dintre-primaria-sectorului-1-romprest-nu-exista.htm
Hristos s-a inaltat!
Fix pe tema hotararii CJUE, acum vreo cateva zile, dupa decizia istorica a Curtii de Apel Pitesti (cinste lor!), dar inainte sa vomite CCR cu sange, cu 7 la 2, am scris unui amic care… se desfasoara 🙂 in Justitie. Extrase 🙂 :
“Europa v-a dat instrumentul cu care sa va puteti lua inapoi puterea de care v-au despuiat politicienii incet-incet, marunt, pana v-au belit; puterea judecatoreasca chiar poate fi a voastra si acum chiar ca depinde numa’ de voi ce faceti cu ea, daca vreti (….)
Vreti domnia legii? Vreti sa fiti o Putere adevarata, iar nu niste atarnatori? Vreti respect? Vreti o tara ca afara? Le puteti face voi singuri pe toate, aveti cu ce si nu va mai impiedica nimeni si nimic (….)
Nu stiu cum (desi am idei), dar eu cred ca acum puteti sa dezinfectati legislatia si institutiile de tot puroiul, gunoiul si putregaiul adunate in ani de zile. Sa va deratizati propriul sistem (….)
Pot fi duse in irelevanta totala, prin ignorare si/sau golire de continut o gramada de mizerii, matrapazlacuri si aberatii puse la cale si construite migalos de mafia politico-economica din Romania (in cardasie si cu unii dintre ai vostri – asta s-ar putea sa fie o problema si pe viitor, dar nu una insurmontabila). Uite, de exemplu in cazul Sectiei Speciale: hotararile voastre de a o ignora sunt mult mai tari decat “desfiintarea” Sectiei pe care v-o pregatesc politicienii (….)
Stiu ca e greu si stiu ca si dureaza un asemenea proces. Dar poate ca merita, poate ca e ca la “O data-n viata”, ca sa nu mai fie ca la “Big Brother”. Curaj, tata! (….)”
Etc, i-am scris mai multe. Mult mai multe. Eu chiar cred ca e un moment propice/exceptional ca in Justitie sa se separe apele: pentru inceput, cei care vor stat de drept, domnia legii etc ii pot izola pe ceilalti prin diverse metode, una dintre ele, cea mai puternica (zic eu), fiind chiar actul de justitie facut in pofida CCR (acolo unde e cazul, fireste). Apoi om mai vedea. Gheata a fost sparta de Curtea de Apel Pitesti. Nu vreau sa insist prea mult, insa daca Justitia romana, avand la indemana acest instrument formidabil care este hotararea CJUE, nu incepe ACUM ceva 🙂 , atunci chiar ca….
PS: acum il astept pe Netejoru sa-l agate pe amicul meu 🙂 …
Seara buna tuturor!
For Those About To Rock, I Salute You! 😀
Salut, Doxa, si merci pentru frumosul.comentariu!
Nu il mai salta nimeni, Netejoru masonul e istorie de acum. Si Savonea, in curand.