De ce conduce Vestul – Deocamdată
| 21/01/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, GeoPolitica, Magazin Politic, Opinii |
Titlul integral al cartii despre care vreau sa discut este: “Why the West Rules – For Now: The Patterns of History, and What they Reveal About the Future”, adica “De ce conduce Vestul – Deocamdata: Tipare istorice si ce ne dezvaluie despre viitor.” Probabil ca daca nu as fi citit recenzia decupata din presa germana de catre Deutsche Welle nu as fi discutat despre aceasta fundamentala lucrare care chiar merita sa fie tradusa si citita de cititorul roman. Din nefericire, ca fiecare colaj, fragmentele de recenzie publicate de situl german in limba romana nu reusesc sa redea adevarata valoare si importanta cartii lui Morris. Am sa incerc in cateva cuvinte sa dezvalui cititorului tezele principale aduse in aceasta lucrare cu care nu sunt complet de acord.
Ian Morris, impreuna cu Paul Kennedy si Niall Ferguson, alcatuiesc triada valoroasei istoriografii anglo-saxone contemporane, reusind sa “evadeze” de la catedrele eminente pe care le conduc spre contemporanul nostru problematic. Desi toti trei sunt britanici prin nastere si cetatenie, toti lucreaza in Statele Unite – Ian Morris lucreaza la Stanford, Niall Ferguson la Harvard si Paul Kennedy la Yale. Nu cred ca lucrarile respectivilor au fost traduse in limba romana, bineinteles din cauza super-intelectualismului de care dau dovada elitele mioritice actuale. De citit daca aveti posibilitatea cartea lui Paul Kennedy – “The Rise and Fall of the Great Powers” si ale lui Niall Ferguson – “The Ascent of Money: A Financial History of the World” si “Civilization: The West and the Rest.” Pe Paul Kennedy il puteti citi si in editorialele sau comentariile lui publicate in The Wall Street Journal.
Ian Morris este fara indoiala un polimat si enciclopedist de genul carora apartin si eu (cu toata modestia). L-am cunoscut personal in anul 2000, cand el a sapat pe Monte Polizzo in Sicilia, cautand ramasitele unei culturi necunoscute si unui popor disparut, Elyminii. Popor pe care el ii considera de provenienta elena (indo-europena), iar eu ii consideram de origine Feniciana (semiti). In orice caz eu am abandonat cautarile, probabil ca si Prof. Morris le-a abandonat pe ale lui.
Cartea lui Ian Morris, “De ce conduce Vestul – Deocamdata”, este importanta pentru ca se bazeaza pe o istorie profunda, care cuprinde o perioada de 15 mii de ani si pentru ca emite o serie de pareri bazate pe ipoteze plauzibile, cu un grad sporit de probabilitate. La fel de importanta este si menirea acestei carti – istoria nu este o disciplina stearpa si se pot trage multe concluzii utile din cunoasterea si intelegerea ei. Teza principala a cartii este ca ceea ce conteaza cu adevarat, inaintea culturii, religiei, politicii, geneticii, sau a liderilor care conduc societatea, este geografia si climatul specific si propice ascendentelor societatilor care isi impun dominatia.
Din nefericire, in recenzia decupata, publicata astazi in Deutsche Welle, exista o greseala de interpretare, care a survenit sau dintr-un titlu “senzational” al lui Der Spiegel (Angst treibt uns voran – Frica ne conduce înainte), care denota lipsa de intelegere a materialului. Scrie DW – “marile salturi au loc atunci cînd vremurile grele reclamă măsuri radicale. Frica este cea care ne împinge înainte. Istoria este o succesiune de adaptări la o lume care ne confruntă neîncetat cu noi probleme” Gresit, ceea ce numeste autorul recenziei “frica”, numeste Ian Morris “necesitatea supravietuirii sau daca doriti, nevoia”.
Multi vad in analiza lui Morris o analiza “marxista,” autorul nici macar nu catadicseste sa o respinga – ea nu exista, deci nu poti respinge ceea ce nu poate exista. Cunosc destul de bine opiniile lui Morris, deci nici macar nu poate fi vorba de “marxism”. Daca luam citatul tradus din ziarul care apare la Zuerich (Neue Zürcher Zeitung), lucrurile ar sta cam asa – “putem trage două învăţăminte din lecţia istoriei. Există o tendinţă pe termen lung, precum ascensiunea occidentului ca forţă dominatoare. Această tendinţă poate fi proiectată şi în viitor. Pe de altă parte însă, acestor tendinţe majore li se opun forţe contrarii, care le pot submina. Dezavantajul prognozelor este că majoritatea lor iau în calcul doar una dintre tendinţe. Marx credea că poate determina mersul istoriei pînă la societatea fără clase. Alţii se concentrează pe schimbările pe termen scurt, precum criza financiară, deducînd de aici că nu există nici un fel de tendinţe. Ambele concluzii sunt false”.
Cartea lui Morris se axeaza pe un “index”, care incearca să explice îndelungata supremaţie a occidentului, dar şi reînălţarea la orizontul mileniului trei a orientului asiatic. Fara indoiala ca Prof. Morris are dreptate cand sustine ca leagănul civilizaţiei apusene este amplasat în bazinul mediteranean. Timp de două mii de ani ea se menţine în fruntea cursei, după care, în jurul anului 500, orientul îi ia locul, dar numai pînă în jurul lui 1800. Descoperirea maşinii cu aburi şi industrializarea rapidă readuc occidentul în poziţie fruntaşă.
“Indexul Morris” ia în calcul factori geografici, climatici, sociali si sintetizeaza procesele adaptării societăţii la condiţiile lumii exterioare, incluzand parametrii ai exploatarii energiei, urbanizarea, prelucrarea şi difuzarea informaţiilor, ca şi eficienţa strategiilor militare.
Mai putina dreptate are Morris cand conclude ca pendulul supremaţiei bate, conform principiului “actiunii si reactiunii”, din nou spre orientul care îndeplineşte condiţiile prevăzute de indexul de dezvoltare conceput de el – mega-urbanizarea, explozia noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare, exploatarea şi consumul de energie, dar şi noi strategii şi forme de război, precum razboaiele informatice (cyberwars).
Pana la urma reuseste Morris sa formuleze o teorie pe care am formulat-o si eu in articolele in care am descris “Tragedia Resurselor Comune si Societaţile Sinucigaşe” (Vezi Politeia Geopolitical Analyses – PGA). Morris o numeste “Impasul Ecologic”, in care sustine ca nevoia de energie a dezvoltării hiperdinamice a civilizaţiei nu mai poate fi satisfăcută prin tehnologia disponibilă, ceea ce va duce nu la o stagnare, ci la un recul dramatic, radical, la prăbuşirea şi dispariţia unor ample segmente de cultură şi civilizaţie. Secole vor trece pînă cînd noile forme de civilizaţie vor ajunge la stadiul de dinaintea impasului. Paradoxala formulă imaginată de Ian Morris ar suna astfel: succesul poate fi cauza eşecului. Exact ceea ce am scris eu cu trei ani in urma. Morris, ca si mine, iese de la teoria emisa de Garrett Hardin (vezi articolele in care eu am formulat teoria mea).
Lucrarea lui Ian Morris este una de exceptie si musai sa fie citita (desi este voluminoasa) de oricine se considera un intelectual serios. Sper ca totusi cineva va hotari sa traduca operele acestor extraordinari autori – Ian Morris, Niall Ferguson si Paul Kennedy. Nu pot sa sfarsesc aceste prea putine randuri pentru a adopta parerea majoritatii criticilor literari –“ scrierea lui Ian Morris în paginile presei culturale se datorează calităţilor intrinseci ale studiului, dar şi nevoii tot mai accentuate a cititorilor de a avea, în stadiul globalizat al evoluţiei omenirii, o viziune diacronică şi globală asupra propriei istorii”.
Bibliografie:
Recenziile cartii lui Ian Morris:
The Economist – On top of the world
Der Spiegel – Angst treibt uns voran (Frica ne conduce înainte)
Neue Zürcher Zeitung – Der rote Faden der Weltgeschichte (Tema centrală a istoriei lumii)
Deutsche Welle – Cine conduce lumea?
Alte carti si autori mentionati in articol:
Paul Kennedy – The Rise and Fall of the Great Powers
Paul Kennedy – American Power Is on the Wane – articol publicat in 2009 in The Wall Steet Journal.
Niall Ferguson – Civilization: The West and the Rest si The Ascent of Money: A Financial History of the World.
Theophyle – Tragedia “Resurselor Comune”
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Spre surpriza mea cartea lui Kenedy a fost tradusa (cred ca am vazut-o la libraria Humanitas)http://www.polirom.ro/catalog/carte/ascensiunea-si-decaderea-marilor-puteri-transformari-economice-si-conflicte-militare-din-1500-pina-in-200-4240/
La fel si cartea lui Morris: http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-ce-vestul-detine-inca-suprematia:-si-ce-ne-spune-istoria-despre-viitor-4590/
Buna ziua,
Multumesc pentru informatie.
Salutare tuturor.
“sustine ca nevoia de energie a dezvoltării hiperdinamice a civilizaţiei nu mai poate fi satisfăcută prin tehnologia disponibilă, ceea ce va duce nu la o stagnare, ci la un recul dramatic, radical, la prăbuşirea şi dispariţia unor ample segmente de cultură şi civilizaţie. Secole vor trece pînă cînd noile forme de civilizaţie vor ajunge la stadiul de dinaintea impasului.”
Exact asta s-a intamplat cu civilizatia maya. Ata doar ca ei n-au mai apucat sa-si revina bicoz variola.
Salut,
cred ca ii confunzi pe mayasi cu aztecii. Civilizatia maya a disparut in perioada pre-columbiana deci nu au avut inca co9ntact cu “molimele europene”
Nop. De maya vorbeam. Au defrisat tot ce se numea jungla, au taiat vreo cateva mii de hectare de padure si dup-aia au dat un chix fenomental cand tiparul climatic s-a modificat (din cauza defrisarilor). S-au rasfirat toti pe unde au vazut cu ochii (si multi au murit de foamete), iar orasele lor gigantice au devenit niste schelete, populate de o mana de oameni.
La ceva gen vreo 600 de ani dupa toata trebusoara asta, cateva orase reusisera sa-si revina cat de cat (multumita refacerii ecosistemului), numa’ ca masinaria a dat BSOD pe motiv de malware biologic.
Mayasi au disparut din cauze ecologice, clar. In nici un caz molime aduse de europeni de genul varioei 🙂
Au fost loviti crunt de bolile europene tocmai cand cateva orase-stat din coada (sau, ma rog, varful) Yucatan-ului incepusera sa revina la gloria de odinioara. Dovada resurgentei mayase este faptul ca le-a luat spaniolilor peste 100 de ani sa cucereasca complet Yucatan-ul.
Va recomand interviul cu autorul acestei carti la link-ul de mai jos. O lectura interesanta si foarte edificatoare: http://failuremag.com/feature/article/why_the_west_rules_for_now/
Multumesc mult 🙂