Realităţi virtuale
21/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Probabil ca civilizatia, asa cum o cunoastem noi, a ajuns la o cotitura pe care noi o putem simti fara sa intuim cauzele. Majoritatea populatiei este convinsa ca noi traim intr-o lume care progreseaza tot timpul si probabil maine va fi mai bine decat astazi si poimaine mai bine decat maine. Hai sa vedem daca lucrurile stau asa sau poate exista o alta dinamica care poate duce la alte rezultate.
Prima problema: Intr-o economie abstracta o hartie semnata de un functionar are valoarea unei zi de munca fizica sau intelectuala, atata timp cat acea hartie poate fi schimbata cu o contravaloare concreta, asta a fost situatia pana in 1971 cand valoarea hartiei avea un etalon de valoare concret, aurul. Dupa abolirea intelegerii de la Bretton Woods, hartia de care ne folosim a ramas putin stinghera, la discretia unor forte nu intotdeauna obiective si aproape niciodata benevolente.
Etalonul monetar care a fost decis la Bretton Woods a reprezentat un principiu de baza al sistemului, economiile nationale si FMI cooperând la aplicarea lui în practica. În cadrul Sistemului mondial creat în 1944, dolarului i-a revenit rolul de etalon si, într-un cadru mai larg, cel de moneda de rezerva si de plata pe plan international. Faptul ca aurul a fost considerat marfa si mijloc de schimb i-a asigurat exercitarea, alaturi de USD, a rolului de etalon, rol care s-a diminuat treptat si care va înceta în 1971, odata cu sistarea convertibilitatii internationale a USD în aur. Aceasta stare a fost mama tuturor problemelor cu care se confrunta sistemul monetar actual.
Economia mondiala este situată in zilele noastre într-o lume abstractă a literelor şi a cifrelor – şi nu în lumea materiala a volumului. In economia reala, bunurile materiale isi gaseau cumparatorii si vanzatorii care plateau nu cu hartii fara o valoare etalon, ci cu bunuri care aveau in spatele lor valori finite, marfuri, materii prime, metale pretioase sau mecanisme care putea transforma materiile prime in produse de larg consum.
Hârtia care primeste o “autoritate formala” printr-un simbol sau o ştampilă a vreunui institut financiar devine o valoare fluctuanta care este astazi 10 euro într-o anumită zi, 9 euro in ziua următoare şi poate 5 săptămâna viitoare. Aceste creşteri şi aceste scăderi ale valorii hartiilor numite acţiuni, dau initiatilor care le produc un avantaj pe care detinatorul nu-l are. Detinatorul nu mai poseda o avere tangibila, el poseda hartii!
O a doua problema: Bogăţia abstracta nu poate asigura existenta statelor si a cetatenilor in clipa cand cineva sau ceva hotareste sa micsoreze valoarea acestor hartii pentru a produce avantaje materiale nejustificate unei parti a societatii, fie stat, fie o categorie sociala. Cand un functionar al unui stat, in mijlocul unei crize economice care nu se sfarseste, “arunca pe piata” 600 de miliarde de dolari, care trebuia sa “stimuleze” economia statului caruia apartine, in detrimentul cetatenilor acestui stat (prin erodarea economiilor lor) si exportarea unei inflatii spre economii care detin rezerve de dolari (majoritatea economiilor lumii), lovind in eforturilor altor state de a iesi din criza prin masuri de austeritate drastice, se ajunge la greseala primordiala simbolizata de abstractizarea economiei prin producere unor hartii lipsite de un etalon tradus in valori finite.
O a treia problema: este reprezentata de imposibilitatea politicienilor (chiar cei competenti si cinstiti) de a administra probleme si crizele generate de primele doua probleme. Viteza uluitoare de circulatie a informatiilor si conexiunea nefasta intre o politica populista dependenta de un electorat neintelegator si o mass-medie la fel de superficiala si populista, transformata dintr-un caine de paza intr-o potaie turbata. In aceasta atmosfera politicienii aleargă de la un eveniment mediatizat la altul. Populismul si dependenta de cainele turbat in care s-a transformat mass-media previn orice gândire aprofundată şi mobilizează insuficient gândirea despre soluţii durabile la problemele care apar. Neavand timp sa inteleaga problemele, liderii sunt afectaţi ei-înşişi de o lipsă de cunoştinţe şi perspicacitate dependenta de clientelismul politic. Prin urmare le este dificil să explice necesitatea măsurilor politice contestate.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]