Provocari strategice: Îmbătrânire, locuri de muncă, somajul tinerilor (1)
| 26/04/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie, GeoPolitica |
Îmbătrânire si emigraţie
Populaţia unor ţări stagnează sau deja se diminuează. Acest lucru va reduce posibilitatea de economisire şi potenţialul de creştere economică. Oamenii vor lucra până la vârste tot mai înaintate şi, prin urmare, vor fi mai puţin 
productivi, cu efecte negative asupra standardelor de viaţă. Rândurile pensionarilor se înmulţesc. Acest lucru va ameninţa finanţarea pensiilor şi a sistemului de sănătate. În cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, fiecare pensionar este susţinut în prezent în medie de patru persoane active. Până în 2050, acest raport va fi de 2 la 1, conform proiecţiilor ONU şi UE. In Romania am ajuns aproape de paritate!
Letonia, care îşi doreşte să devină membră a zonei euro în 2014, este un exemplu extrem al acestor direcţii. Până în 2060, vor exista patru letoni activi pentru fiecare trei persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Din cauza emigraţiei şi a ratei scăzute a fertilităţii, populaţia acestui stat baltic a scăzut cu 14% (340.000 de persoane), între 2000 şi 2011, stârnind îngrijorări privind o ameninţare existenţială la adresa ţării.
In Romania lucrurile sunt si mai dificile. Economia stă pe o piramidă inversată – 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat şi sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care practic nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă.
Datele statistice sunt clare: structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: 5,3 milioane de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi social (aici sunt introduşi şi copii), 1,2 milioane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din companiile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.
In România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.
Este suficient ca cei care iau deciziile să se uite la Japonia, care are o rată redusă de creştere, pentru a vedea impactul economic al declinului demografic şi al îmbătrânirii. ”Europa este noua Japonie”, a declarat Douglas Roberts, economist al Standard Life din Edinburgh.
Economiştii susţin că, în afară de a aşeza sistemele de pensii pe baze mai solide, alte politici prioritare ar trebui să fie investiţiile în educaţie şi pregătire, astfel încât lucrătorii să fie mai productivi. De asemenea, ar trebui extinse posibilităţile de îngrijire a copiilor pentru a permite unui număr mai mare de femei să intre sau să rămână pe piaţa muncii.
Găsirea mijloacelor de împărţire a costurilor îmbătrânirii are potenţiale efecte politice negative, amplificând un conflict între pensionarii răsfăţaţi şi generaţiile tinere care sunt suprataxate şi nevoite să lucreze tot mai mult. George Magnus, consilier economic în cadrul băncii elveţiene UBS de la Londra, a spus că fenomenul este de înţeles din cauza faptului că, în criza din zona euro, atenţia a fost axată pe sustenabilitatea asistenţei sociale pe termen scurt.
”Însă în spatele acestui lucru există o problemă structurală, care este de fapt despre modelul social şi drepturile şi obligaţiile cetăţenilor faţă de stat. Vom fi nevoiţi să avem această dezbatere”, a spus Magnus, autor al cărţii ”The Age of Aging” (Epoca îmbătrânirii).
Edward Hugh, economist din Barcelona, este de acord că, la bază, criza datoriilor suverane care afectează lumea dezvoltată este despre cum pot fi respectate obligaţiile implicite pentru generaţiile în vârstă: aşteptările privind nivelurile viitoare ale asistenţei de sănătate şi ale pensiilor s-ar putea dovedi prea optimiste.
Hugh este extrem de critic la adresa decidenţilor din Europa şi din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru că au neglijat impactul schimbării demografice. ”În absenţa politicilor care recunosc că aceste chestiuni există şi care, apoi, să le trateze, nimic din analizele privind sustenabilitatea – datorie, sectorul financiar sau orice – nu merită osteneala”, a spus el.
Portugalia, lovită de recesiune, ilustrează de asemenea cercul economic şi fiscal vicios în care, potrivit lui Hugh, s-ar afla ţările de la periferia zonei euro ca rezultat al evoluţiilor demografice. Rata natalităţii în Portugalia, care a fost de 1,32 anul trecut, a fost sub rata de înlocuire de 2,1 – numărul de copii pe care fiecare femeie trebuie să-i nască pentru a menţine actualele niveluri ale populaţiei – de la începutul anilor 1980. În 2012, s-au născut numai 90.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol, în contextul temerilor economice ale cuplurilor. Până în 2050, Portugalia ar urma să aibă mai multe persoane de 60 de ani şi peste decât orice alt stat membru al UE – 40% din populaţie, comparativ cu 24% în prezent.
În plus, circa 100.000-120.000 de portughezi, adică un procent din populaţie, emigrează în fiecare an pentru a căuta locuri de muncă mai bine plătite, reducând baza de taxare şi adâncind problemele de finanţare a asistenţei sociale. ”Una din cele mai mari probleme pe care le avem este menţinerea angajaţilor”, a declarat Joao Carlos Costa, manager general al Arpial, companie metalurgică din Lisabona.
La fel ca în Portugalia, Letonia sau Romania cercul economic vicios devine greu de rupt. ‘Emigraţia transmite un semnal negativ investitorilor străini. Transmite de asemenea un semnal negativ pentru iniţiativele interne de afaceri. Te gândeşti la cât de mulţi potenţiali clienţi vei avea’, a spus Hazans. Efectul psihologic al emigraţiei masive, care acoperă două treimi din declinul demografic al Letoniei începând din 2000, este la fel de puternic ca daunele economice. Rata fertilităţii la femei a scăzut la 1,1, fiind una din cele mai scăzute din lume.
Cercetătorea Dace Akule a vorbit de o ‘tristeţe demografică’ a unei ţări unde majoritatea cetăţenilor au o rudă care lucrează în străinătate. ”Senzaţia de amărăciune este în continuare extrem de prezentă. De ce? O senzaţie că, din moment ce toată lumea părăseşte barca, înseamnă că barca se scufundă. Sau, dacă barca este pe linia de plutire şi ceilalţi pleacă, eu de să rămân?’.
Indiferent că e vorba de Letonia sau Portugalia – sau de ţări est-europene precum Bulgaria şi România -, numai un număr mai mare de locuri de muncă şi mai bine plătite va putea opri plecarea oamenilor şi, posibil, îmbunătăţi perspectivele demografice pe termen lung. ”Dacă ai şansa să trăieşti şi să locuieşti normal în ţara ta, este un lux. Este un lux să poţi să rămâi”, a spus Dace Beinare, consilier în cadrul SOS Children’s Villages.
Despre emigraţia din Romania un articol separat
Bibligrafie, note si citate
George Magnus – The Age of Aging
The Economist – Working-age shift
Reuters – Insight: Aging deepens debt-laden Europe’s economic woes
ZF – Economia stă pe o piramidă inversată
ZF – Economia românească pierde 20 de miliarde de euro pe an
Capital – Îmbătrânirea populaţiei sporeşte preocupările de ordin economic ale Europei
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
salut , in ce priveste Ro – astea sunt “roadele” competentilor care au condus tara dupa 89. ce spunea ambasadorul Norvegiei – ca nu intelege de ce RO , o tara care ar putea hrani 80 mil de oameni , trebuie sa aduca cirese din Etiopia. ce spun ultimile rapoarte – ca in Ro este pe ultimul loc la in domeniul politicilor pentru copii. Ro este tara in care medicii de calitate , tinerii profesori etc au un singur gand – sa fuga cat mai departe si sa poata trai undeva decent pe baza muncii lor.in schimb Ro e plina de sustinatori a lui cacarau, a lui ponta sau ai lui Basescu. nu se intreaba nimeni din acesti sustinatori cine poarta raspunderea ca Ro a ajuns pe ultimul loc in orice domeniu si pe primul loc la tuberculoza, hepatita C etc ? o sa spuna sustinatorii respectivilor ca de vina e criza economica. aiurea – Ro e plina de resurse naturale si are posibilitatea sa se dezvolte si cu ajutorul fondurilor europene si cu politici drastice de starpire a evaziunii fiscale.
In o lume ajunsa la globalizarea voita si fara a tine cont de efectele sociale si economice , e evident ca competivitatea e UNICA care creaza locuri de munca .
Europa e punctul cel mai vulnerabil fiind si uniunea care cheltuieste cel mai mult pe asistenta sociala (pensi , somaj , ajutoare sociale ) . Adica 60 % din aceste cheltuieli la nivel MONDIAL .
Tot Europa e si uniunea de tari cu cele mai mari taxe si impozite .
Ca urmare , pierderea de locuri de munca , inchiderea de companii (de toate felurile ) , duce la un cerc vicios in care insurubarea in o spirala a scaderii nivelului de trai e absolut imposibil de evitat .
Cit timp se va continua cu apararea absurda a “drepturilor cistigate” , a rolului statului de “mare redistribuitor” a avutiei nationale , nici o sansa de remediere .
Este o aiureala totala sa se pretinda cresterea numarului de tineri prin nasteri mai ridicate cind datorita problemelor mai sus mentionate , NU SE ASIGURA LOCURI DE MUNCA .
Poate naste si 5 copii aceiasi femeie . Daca la maturitate vor fi TOT SOMERI , nu exista viitor pentru ei si natiunile respective .
Buna ziua Theophyle, buna ziua all.
Nu stiu daca este sau nu ingrijoratoare aceasta situatie.
Cert este ca pare a fi o reglare perfect naturala a boom-ului (artificial) al natalitatii din anii ’70-’80. Reglare care, bineinteles, nu a fost prevazuta de nici unul din marii economisti. Din cate stiu.
Peste care se suprapune alta reglare perfect naturala: revenirea analizei economice catre termeni reali (acoperire in productie, resurse naturale, etc) in detrimentul termenilor ce tin mai mult de perversiuni financiare.
Dupa mine, nu e nimic neobisnuit. Legile naturii actioneaza si in economie, indiferent daca recunoastem sau nu.
Si este perfect normal ca statele cu structura si obiceiuri depasite de realitate sa fie abandonate de acea parte a populatiei care mai si judeca.
Este datoria noastra de viitori “precursori” sa ne preocupam de starea personala in primul rand.
Nu sa sustinem un stat cu structuri parazitare, rauvoitoare, lenese, corupte si mana in mana cu batjocoritorii legilor.
🙂 In rest, toate bune.
Salut Lupule 🙂
Foarte ingrijoratoare. Cel putin de doua ori in istoria oamenirii situatii de acest gen (bineinteles diferite in contextul istoric) au dus la catastrofe. O economie nu poate sustine atate de multi indivizi care nu produc avutie. E un lucru serios. Nimeni nu poate invinge matematica, chiar daca o parte din noi suntem cei perdanti (ma refer la mine, bineinteles)
Perfect adevarat.
Si la acele catastrofe s-ar putea adauga si 1907. Cand taranii s-au rasculat impotriva unui amarat de impozit de 10%. Si guvernul de atunci, liberal parca, nu a avut nici o retinere sa trimita armata sa-i macelareasca.
Dupa mine, Constitutia de la 1866 inca poate constitui un model. Fie si numai prin faptul ca stabilea ca veniturile Casei Regale se vor obtine prin exploatarea unor domenii ale Statului date cu drept de uzufruct. Deci nu incarcau cu nimic bugetul tarii.
Asa s-ar putea face si acum. Cu toate sugativele din buget. Da’ asta ar insemna ca trebuie sa puna osul la treaba ca sa-si obtina veniturile, in loc sa se certe “ca chivutele” la impartirea amaratului de buget.
Si atunci sa vezi economie de piata! Parlamentul ar organiza evenimente, pe 10-50 000 sala inchiriata, RATB-ul ar face maxi-taxi, Metroul si-ar lua inapoi spatiile de la sefii sindicatelor, Ministerul Agriculturii ar avea ferme exemplu si depozite si lanturi de desfacere….. Si asa mai departe.
Dar e greu sa-ti folosesti capul si la altceva in afara de inside-out pentru mancare, bautura si palavre. Gratis, mama-soacra, de la amaratul de Mageanu.