Magazin Economic: Iulie [2] 2013 / Investiţiile străine, fonduri europene, inflaţie, consum !
| 29/07/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Semnale alarmante: industria a revenit în teritoriul negativ în luna mai, iar exporturile au staţionat la nivelul din mai anul trecut. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit pe scădere în luna mai, iar evoluţia s-a reflectat şi la nivelul exporturilor, care au staţionat la nivelul din mai 2012, după creşterea semnificativă din aprilie. Unii analişti consideră însă că evoluţia a fost conjucturală şi se aşteaptă la o redresare a acestor indicatori în lunile următoare. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, este considerată unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an, în condiţiile în care cererea internă nu dă semne de redresare. Producţia industrială a scăzut în luna mai cu 1,2% comparativ cu 
mai 2012, după ce în aprilie a făcut un salt în termeni anuali de 8,5% ca serie ajustată, ritm de creştere care nu se mai înregistrase din anul 2011. Faţă de aprilie, scăderea producţiei industriale a fost în luna mai de 10,7%, pe serie ajustată, toate componentele având o contribuţie negativă. „Creşterea foarte mare a producţiei industriale din luna aprilie a fost un caz special având în vedere că în mod uzual producţia industrială a scăzut în aprilie, după cum indică datele neajustate, ceea ce s-a întâmplat constant în ultimii nouă ani. Există o mare probabilitate ca evoluţia nefavorabilă din luna mai să se datoreze unor factori conjucturali legaţi de Sărbătorile de Paşte (care în acest an a căzut în luna mai, comparativ cu ultimii ani, când era în aprilie)“, spune Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank. Integral in Ziarul Financiar
Datoria externă scade uşor, investiţiile străine s-au redus cu 40% iar contul balanţei de plăţi rămâne pe plus. Contul curent al balanţei de plăţi a reuşit să rămână în primele cinci luni pe excedent, în timp ce investiţiile străine s-au prăbuşit cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar datoria externă a coborât uşor sub pragul de 100 mld. de euro. 
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în perioada ianuarie ñ mai un excedent de 314 mil. euro, în contrast cu deficitul de 2,3 mld. de euro din aceeaşi perioadă din 2012. Evoluţia a fost influenţată de reducerea deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor, precum şi de surplusul înregistrat de balanţa serviciilor.În acest an România a revenit pe excedent de cont curent pentru prima dată din 1990. Revenirea pe excedent de cont curent a fost caracterizată de analişti ca fiind „o surpriză plăcută“, o „veste bună“, în contextul în care România a înregistrat în ultimii trei ani, în medie, un deficit de cont curent de 4,2% din PIB. Pentru întregul an 2013, analiştii şi-au ajustat prognozele pentru deficitul de cont curent de la 4% din PIB spre 3% din PIB. România rămâne totuşi ţara din Europa Centrală şi de Est cu cea mai mare dependenţă de investiţiile de portofoliu pentru a finanţa deficitul de cont curent. Iar investiţiile străine directe sunt în scădere liberă, în timp ce gradul de absorbţie al fondurilor europene nu este foarte încurajator. În primele cinci luni din acest an, investiţiile străine directe atrase de România au însumat doar 414 mil. euro, cu 37% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Integral in Ziarul Financiar
România a înregistrat în iunie cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE. România a înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în iunie, de 4,5%, în condiţiile în care 
rata inflaţiei a urcat la 1,6% în zona euro şi la 1,7% în Uniunea Europeană, conform unei estimări revizuite publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Rata inflaţiei în zona euro este sub ţinta avută în vedere de Banca Centrală Europeană (BCE), care vrea să menţină creşterea preţurilor sub, dar în apropiere, de două procente. Cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat, luna trecută, în Grecia (0,3%), Letonia şi Polonia (ambele cu 0,2%), iar cele mai ridicate au fost în România (4,5%), Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%). În iunie, comparativ cu luna precedentă, rata anuală a inflaţiei a crescut în 18 state membre din UE, a scăzut în şase ţări membre şi a rămas stabilă în două. Financiare.Ro
Ce face din România campioana europeană la scumpiri. Distorsiuni pe indicele de inflație. In pofida stabilității marii majorități a prețurilor, România se situează la mijlocul lui 2013 în fruntea clasamentului țărilor europene după inflația anuală, cu 4,5%. Mult peste dezideratul teoretic de 2%, unde se încadrează două treimi din țările UE și la mare distanță de mediileeuropene de referință ( 1,7% pe total UE, 1,6% în Zona Euro și 1,5% necesar pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht).
De fapt, doar patru state membre UE se situează semnificativ peste nivelul de 2% inflație anuală, deoarece Spania, Croația, Austria și Slovenia sunt la 2,2% iar Finlanda la 2,3%. În urma noastră regăsim Estonia (+4,1%), nouă membră a Zonei Euro, care se confruntă cu tendința de aliniere a prețurilor la cele occidentale, Olanda (+3,2%) și Marea Britanie (+2,7%). Pe fondul unui declin masiv al cererii, Grecia este singurul stat UE care a intrat în teritoriul negativ, cu -0,3%. Letonia, aflată pe ultima sută de metri înainte de aderarea la euro ( prevăzută pentru 1 ianuarie 2014), și colega noastră cea mai asemănătoare ca potențial, mărime și structură, Polonia, se situează la niveluri foarte scăzute ale creșterii anuale a prețurilor, cu +0,2%. În acest context, merită analizat ce anume diferențiază țara noastră de tendințele manifestate în UE. Iar explicația este sugerată de analiza pe care o face Eurostat-ul o face doar pentru Zona Euro și, pote de aceea nu o facem noi în privința categoriilor de produse și servicii cu impact major asupra indicelui de inflație. Integral in Curs de Guvernare
UE îi cere guvernului refacerea planului de utilizare a banilor europeni în perioada 2014-2020.Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară“, până în luna septembrie. Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a 
atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor interservicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene. Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obţinut de Mediafax, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE). Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări“ între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie. Integral in Ziarul Financiar
Document / Analiza Bruxellesului pe proiectul României pentru fondurile 2014-2020 pe cele 11 obiective : ”Nicio lecție învățată din 2007-2013” Comisia Europeană a elaborat o analiză detaliată pe 11 
direcții asupra draftului de Acord de parteneriat trimis de Guvernul României la Bruxelles pentru atragerea fondurilor europene în exercițiul financiar 2014-2020. Cu jumătate de an înainte de începerea exercițiului financiar în care România va avea la dispoziție 39,9 miliarde de euro de la UE, strategia Ministerului Fondurilor Europene nu reușește să îndeplinească nici măcar standardele de principiu ale Acordului de parteneriat pentru absorbția banilor în proiecte. cursdeguvernare.ro a intrat în posesia analizei originale a Bruxelles-ului pe proiectul României. ”Nicio lecție învățată din implementarea programelor în perioada 2007-2013, în multe sectoare” – constată, textual, analiza serviciilor Comisiei Europene asupra proiectului de Acord de parteneriat trimis de București Bruxelles-ului. Vă prezentăm sec o sinteză a reproșurilor din analiza detaliată a Comisiei Europene, de o duritate care ocolește uzanțele diplomatice. Integral la Curs de Guvernare
GfK: Consumul scade lună după lună. Aduceţi investiţii pentru ca oamenii să aibă încredere. GfK, companie de cercetare de piaţă care are aparate de citire a cumpărăturilor montate în 3.000 de gospodării, spune că încrederea este la minime istorice. „Guvernul trebuie să dea drumul la investiţii“, spune Andi Dumitrescu, directorul GfK România. Instabilitatea locului de muncă, lipsa creşterilor salariale din sectorul privat şi scăderea investiţiilor publice şi private sunt principalii factori care îi fac pe români tot mai prudenţi şi tot mai puţin dornici să scoată banii din buzunare pentru a consuma. Consumul a scăzut în luna mai cu 3,3% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi a stagnat la nivelul primelor cinci luni după ce anul trecut reuşise să revină pe plus cu 3,3%. Mai mult, perspectivele nu sunt optimiste.
„Dacă ne uităm la cifrele care indică scăderea consumului în prima parte a anului, dar şi la cât de îngrijoraţi sunt oamenii în legătură cu creşterea preţurilor sau cu stabilitatea locului lor de muncă în următoarele 12 luni, nu avem de unde să aşteptăm semne de revigorare a consumului nici în a doua jumătate a lui 2013“, spune Andi Dumitrescu, directorul general al companiei de cercetare de piaţă GfK România. Cifrele privind consumul ilustrează astfel că în spatele creşterii economice peste aşteptări (peste 2% cel mai probabil pe semestrul I), al avansului exportului şi al producţiei industriale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume.[…] Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 37%, la 414 mil. euro faţă de 656 mil. euro în aceeaşi perioadă a lui 2012. În aceeaşi perioadă investiţiile publice au scăzut cu 8,5%, la 6,1 mld. lei (1,35 mld. euro). În acest context, Andi Dumitrescu explică faptul că românii nu au curaj să cheltuiască bani. Barometrul de încredere al consumatorilor – unul dintre indicatorii ilustrativi pentru starea consumului – îi poziţionează pe români în fruntea celor mai pesimişti europeni. Integral aduce Ziarul Financiar.
Nemulţumirile Comisiei Europene după patru ani de acord: reforma companiilor de stat, sistemul sanitar, şomajul tinerilor şi absorbţia fondurilor UE. Procesul de privatizare şi restructurare a companiilor de stat este foarte lent şi ezitant, sistemul sanitar are o sustenabilitate fiscală limitată, iar serviciile medicale au o eficienţă redusă, în timp ce riscul acumulării de 
arierate, în special la nivel local, se menţine, conform evaluării experţilor Comisiei Europene (CE) la capătul a două programe economice succesive negociate cu autorităţile României şi catalogate altminteri oficial drept un „succes“. Din peste 40 de angajamente incluse în ultimul acord, Comisia a stabilit că mai mult de o treime sunt neîndeplinite sau doar parţial îndeplinite. Specialiştii de la Bruxelles au elaborat un raport de 130 de pagini în care analizează ultimele două acorduri cu România, din perioada 2009 – 2013. Cea mai mare parte a raportului analizează evoluţia reformelor structurale fără de sfârşit (din sănătate, energie, transporturi, piaţa muncii şi companiile de stat) şi politica fiscală. Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor, absenţa unor politici eficiente privind piaţa muncii sunt alte surse de nemulţumire ale Comisiei. De asemenea, deteriorarea calităţii activelor bancare continuă să îngrijoreze executivul de la Bruxelles. În particular, CE recomandă actualizarea mecanismului de lichidare a băncilor, în linie cu noile reglementări europene. În acelaşi timp, Comisia avertizează că România afişează încă cea mai mică rată de absorbţie din UE a fondurilor structurale şi de coeziune, din cauza lipsei de prioritizare şi a capacităţii administrative slabe.România a continuat să facă apel la ancora finanţatorilor externi (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială) pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale sunt întârziate.Integral in Ziarul Financiar
Economia meteodependentă: Așteptări prea mari de la agricultura românească în PIB-ul românesc.Producția vegetală a scăzut în 2012 cu 30,6% iar producția de servicii agricole s-a micșorat cu 4,8%, în timp ce producția animală s-a diminuat cu doar 0,6%. Rezultatul general, obținut în 
urma ponderării acestor subramuri cu contribuția lor pe totalul sectorului agricol a fost -21,9%, ceea ce a condus la diminuarea ponderii agriculturii în PIB la doar 5,3%. Aceste valori exprimă sintetic situația din agricultură și relevă importanța unui an agricol mai bun sau mai rău pentru creșterea economică generală. Prima observație este că tendința de micșorare a importanței sectorului agricol în cadrul economiei românești, este certă, iar situațiile de excepție ( vezi recolta bună din 2011) nu fac decât să confirme regula. Cu circa șase procente pondere în PIB, agricultura are o importanță mai mică decât se crede îndeobște pentru rezultatul de ansamblu al economiei. Practic, partea variabilă, cu volatilitate mai ridicată a rezultatelor, este producția vegetală, situată undeva la 4% din PIB. Prin urmare, o variație substanțială, de +/- 25% a rezultatelor pe recolte se traduce în +/- 1% din PIB. Integral la Curs de Guvenare.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
