Magazin Economic Iunie [2] 2013 / Gaz de şist din România
| 13/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Investitorii străini îşi reglează poziţiile pe piaţa titlurilor de stat în lei, iar cursul reacţionează imediat. Cursul leu – euro a urcat miercuri la 4,4291 la BNR, faţă de 4,4008 marţi şi 4,35 săptămâna trecută, pe o piaţă destul de volatilă în care reglările de portofolii ale investitorilor pe titluri de stat au adus şi o presiune pe curs. Din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale, ca urmare a implicaţiilor că banca centrală a SUA – 
Fed va printa mai puţini bani, investitorii s-au grăbit să-şi marcheze profiturile de pe pieţele emergente sau să-şi mai reducă din poziţii. La Bucureşti, dealerii spun că ceea ce s-a întâmplat în afară a fost ca o bună scuză pentru a mai echilibra poziţiile din România luate pe piaţa titlurilor de stat, care a înghiţit câteva miliarde de euro de la începutul anului. „Scăderea dobânzilor la noi pe piaţa titlurilor de stat s-a întâmplat prea repede, iar acum se mai reglează lucrurile. La noi, de la 6% am scăzut la 4%, iar acest nivel nu este sustenabil. Şi atunci, unii au folosit acest prilej, cu ce se întâmplă afară, să îşi mai ia din profit“, a spus un dealer. Ca o consecinţă, piaţa valutară a fost mai animată, iar cursul a crescut pentru că investitorii şi-au închis poziţiile pe piaţa spot şi au intrat pe swap-uri, a mai menţionat dealerul. La titlurile de stat în lei pe zece ani, randamentul (dobânda de tranzacţionare) pe piaţa secundară a crescut de la 4,6% acum două săptămâni la 5,1- 5,2% ieri. După ce a coborât spre 4 – 4,1 lei/euro, la finalul şedinţei de miercuri, cursul a revenit pe creştere la 4,3 lei/euro. În prima parte unii dintre investitori s-au grăbit să îşi marcheze din profiturile pe curs, pe tendinţa de scădere. Adică au vândut euro la 4,2 – 4,3 lei şi au recumpărat imediat la 4 – 4,1 lei şi au mai câştigat când a ajuns la 4,3 lei. Integral in Ziarul Financiar
Preşedintele Traian Băsescu: „Ar trebui să vindem străinilor tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă“.Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, joi, prezent la Institutul Agricol Fundulea, că ar trebui să vindem străinilor tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă. Totodată, şeful statului a subliniat că nu este împotriva vânzării pământului agricol străinilor, în baza tratatului de aderare la UE. „Foarte curând, prin tratatul de aderare la UE, străinii vor putea cumpăra pământ. Eu nu spun să nu cumpere pământ, dar spun că ar trebui să vindem tot atât pământ cât ne-au vândut alţii nouă şi, pe 
de altă parte, avem obligaţia- Preşedinţie, Guvern, Parlament- să găsim soluţia de a-i credita pe agricultorii români în condiţii avantajoase pentru a putea fi cei care cumpără pământul“, a precizat şeful statului, potrivit Hotnews. În altă ordine de idei, Traian Băsescu a anunţat că, în 30 iunie, va fi terminat şi pus în dezbatere publică raportul comisiei prezidenţiale pentru elaborarea tsrategiei agricole până în 2030. „Va fi extrem de important dacă reuşim un acord între toate forţele politice şi, aşa cum s-a semnat un acord pentru Legea Educaţiei, toate forţele din parlament să semneze un acord pentru Legea agriculturii în baza acestui raport al Comisiei prezidenţiale“, a mai spus Băsescu. Şeful statului a mai spus că „a fi în UE nu înseamnă a nu avea reguli naţionale“. „O uzină de maşini azi e aici mâine se mută în Maroc, o fabrică de bujii azi e la Blaj mâine se mută în Asia (…), ce nu se poate delocaliza este pământul. Acesta este cel care ne garantează şi bunăstarea, nu numai hrana; pământul, agricultua, turismul, frumuseţile ţării sunt lucruri care nu se pot delocaliza. Cum avem grijă de ele şi cum le valorificăm ne construim practic garanţia, liniile de forţă ale viitorului acestei naţiuni“, a mai spus preşedintele. Integral in Adevarul
Cursul de schimb – mult zgomot pentru aproape nimic. Creșterea cursului de schimb cu aproape trei procente în ultimele două zile, până la 4,55 lei/euro a declanșat din nou reflexul facil alarmist. În realitate, nu se întâmplă nimic deosebit. Deocamdată, evoluția monedei naționale nu este de natură să 
îngrijoreze. Precum un portar la fotbal sau handbal, nu e cazul să plecăm după fentă, dacă vrem să nu luăm gol dintr-un șut oarecare. Argumentele sunt în analiza cifrelor și nu în impresiile de moment. Se poate observa ușor că leul a pierdut în ultima săptămână doar 3,27% față de euro și 1,64% față de dolar. Diferența nu este de natură să ne mire, deoarece dolarul însuși a pierdut 1,61% în raport cu moneda unică europeană, la care ne raportăm pe motivul întemeiat al ponderii de circa 70% a UE în comerțul nostru exterior. Mai degrabă am putea observa deprecierea leului în raport cu principalele valute din regiune, colege de regim valutar de flotare controlată. Din această perspectivă, nu apare nimic semnificativ până joi ( 1,03 lei – 1,04 lei zlotul, 1,49 lei – 1,50 lei suta de forinți maghiari sau 0,17 lei coroana cehă ), deprecierea fiind una conjuncturală, concentrată în ziua de vineri, 7 iunie. Impresia de depreciere poate porni de la nivelul de maxim local al monedei noastre naționale, de 4,32 lei/euro atins marți, 28 aprilie 2013, dar și în acest caz, ar fi vorba doar despre o depreciere de cinci procente. Adică doar o treime din norma de +/-15% impusă prin criteriile de la Maastricht. În plus, suntem încă departe de nivelul de 4,6481 lei/euro, atins la începutul lui august 2012.Integral la Curs De Guvernare.
Legătura inedită dintre trustul lui Voiculescu şi Orange TV. Orange a lansat în urmă cu două zile televiziunea prin satelit, toate posturile TV putând fi recepţionate la o calitate deosebită, însă canalele din grupul Intact au un avantaj. Serviciul Orange TV este transmis prin tehnologia Direct to Home ( DTH). Prin intermediul acesteia, canalele TV sunt rentransmise printr-un sistem digital, direct de pe satelit, în orice punct situat în aria de acoperire a satelitului. În privinţa canalelor grupului Intact care sunt transmise în format SD, transportul lor de la sediul Intact până în Franţa, de unde Orange 
transmite, este realizat direct prin fibră optică. “Avem fibră optică trasă direct de la sediul Intact până în Franţa. Acest lucru permite distribuţia şi dacă vor Antenele vor fi transmise în format HD”, a declarat Alexandru Ciulacu, TV & Home Operation Manager at Orange România. De asemenea, “televiziunile grupului ProTv sunt preluate din transmisia originală de pe acelasi satelit, prin simulcrypt”, a mai spus Ciulacu. Clienţii Orange TV au la dispoziţie 100 de canale dintre care 40 HD împărţite în trei pachete: Local HD, World HD sau Universe HD. Pachetul Local HD include 36 de canale dintre care 6 HD, cel World HD are 65 de canale dintre care 19 HD, iar Universe are 95 de canale dintre care 37 HD. Cinci canale sunt pentru adulţi. Opţiunea SuperNights HD costă 2,5 euro şi se activează pentru o perioadă minimă de 3 luni. Taxa lunară pentru cei care nu sunt abonaţi este de 5 euro pentru Local HD, 8 euro pentru World HD şi 12 euro pentru Universe HD. Abonaţii Orange beneficiază de o reducere de până la 30%, aplicată pachetului pentru care optează, precum şi de instalare gratuită. Astfel, costul unui abonament poate varia între 3,5 şi 9,6 euro (TVA inclus). Utilizatorii pot alege un contract pe 12 sau 24 de luni la Orange shop, precum şi în magazinele partenere Orange din toată ţara. Aduce Capital.
Cât gaz de şist poate fi scos din România. Volumul de gaze ce poate fi extras din şisturi în România se ridică la 1.440 de miliarde de metri cubi, strict din punct de vedere tehnic, cifră la care a ajuns Agenţia Americană pentru Informaţii în domeniul Energiei. Teoretic, ne-ar ajunge 120 de ani. Rezervele de gaze naturale pe care România le poate exploata din punct de vedere tehnic 
din şisturi se ridică la 1.440 de miliarde de metri cubi, potrivit unui raport al Agenţiei americane pentru informaţii din sectorul energiei (EIA) publicat luni. De asemenea, volumul total de ţiţei care poate fi exploatat, strict din punct de vedere tehnic (Technically Recoverable-eng.) se ridică la 300 de milioane de barili de ţiţei. Cifrele americanilor indică un potenţial uriaş al energiei care poate fi eliberată din şisturi, cel puţin din punct de vedere tehnic, dat fiind că, potrivit aceşleiaşi surse, rezervele totale de gaze ale Ronmâniei se ridicau, la începutul acestui an, la 113 miliarde de metri cubi de gaze, iar rezervele totakle de ţiţei ajungeau la 600 de milioane de barili de ţiţei. La un consum de circa 12 miliarde de metri cubi pe an, rezervele totale de gaze de şist ar asigura, doar ele, consumul naţional pentru 120 de ani, în eventualitatea pur teoretică în care gazul recuperabil din punct de vedere tehnic ar fi extras în totalitate. La nivel global, potrivit studiului, aproximativ 10% din rezervele mondiale de petrol şi 32% din rezervele de gaze naturale ar putea să se afle în formaţiunile de şist din SUA şi alte câteva state, însă rentabilitatea lor potenţială este incertă. Integral la Riscograma.
S-a rupt vraja relaxării monetare? Retragere fără torţe de pe pieţele emergente. La mijlocul lunii trecute, Federal Reserve a publicat pe site o minută a ultimei întâlniri dintre conducerea băncii centrale a Statelor Unite şi Federal Advisory Council, organizaţie cu rol consultativ care include doisprezece reprezentanţi ai sectorului bancar american. De atunci, pieţele financiare internaţionale s-au angajat pe o tendinţă accentuată de scădere, inclusiv la nivelul obligaţiunilor guvernamentale ale Statelor Unite. “Politicii 
(n.a. monetare) curente îi sunt asociate o serie de riscuri potenţiale”, se arată în minută, iar “randamentele scăzute din prezent reprezintă un factor negativ pentru administrarea portofoliilor de instrumente cu venit fix, a fondurilor de pensii şi a economiilor populaţiei”. Dar cuvintele cheie au fost altele: “există îngrijorări cu privire la o posibilă răbufnire a inflaţiei”. Bineînţeles că Federal Reserve nu poate să apară în presă cu astfel de declaraţii pentru a-şi justifica reducerea programului de relaxare cantitativă. S-au folosit, în schimb, o serie de “dovezi” privind consolidarea tendinţei de creştere economică, cum ar fi stabilizarea şomajului, tendinţă care nu ar mai avea nevoie de “impulsuri” monetare atât de puternice. Pe lângă creşterea randamentelor obligaţiunilor de 10 ani ale SUA până la 2,2%, nivel aflat cu mult peste minimul istoric de 1,4%, impactul cel mai mare s-a resimţit la nivelul pieţelor financiare din economiile emergente.O analiză Citigroup preluată de Bloomberg arată că investitorii au retras o sumă record (n.a. 12,5 miliarde de dolari) din fondurile de obligaţiuni în prima săptămână din iunie 2013. De asemenea, s-au retras circa 5 miliarde de dolari din fondurile de acţiuni de pe pieţele emergente. “Pieţele globale de obligaţiuni au înregistrat cele mai mari pierderi din ultimii nouă ani în luna mai 2013”, mai scrie Bloomberg, în condiţiile în care “întărirea economiei Statelor Unite va permite reducerea programului de stimulare monetară”. Economia Braziliei, aflată cu puţin timp în urmă în topul celor mai bune performanţe de la nivelul pieţelor emergente, a primit în plin şocul unei posibile inversări a politicii monetare din SUA. Realul brazilian a scăzut până la cel mai redus nivel din ultimii patru ani faţă de dolar, iar dobânzile de pe piaţă au crescut accelerat, pe fondul îngrijorărilor legate de evoluţia preţurilor. Presiunile inflaţioniste au determinat banca centrală a Braziliei să majoreze recent dobânda de politică monetară până la 8%, nivel similar cu cel din iulie 2012, după inversarea abruptă a tendinţei agresive de reducere a dobânzii. Oare situaţia este chiar atât de gravă, încât banca centrală nu şi-a mai permis să aştepte transmiterea impulsurilor monetare către economia reală? “Economiile emergente au fost printre beneficiarii principali ai politicilor monetare ultrarelaxate, în condiţiile în care băncile centrale, în frunte cu Federal Reserve, au inundat pieţele cu peste 12 trilioane de dolari de la începutul crizei financiare”, scria recent Financial Times. Integral in ziarul Bursa – de citit!
Războiul rece al metalelor rare. De la telefoane mobile la turbine eoliene – prea puţine din bunurile tehnologice actuale mai funcţionează în absenţa unor metale pe care producătorii germani sunt obligaţi să le importe. O dependenţă plină de riscuri. În urmă cu 40 de ani, Germania anticipa că numărul naşterilor se va prăbuşi constant şi, odată cu reducerea contingentului de tineret, se va complica şi funcţionarea sistemului de pensii. Cu toate că statisticile erau luate 
în serios, decenii la rând nu s-a întreprins nimic pentru a preveni catastrofa socială. O evoluţie similară s-ar putea înregistra şi în privinţa materiilor prime atât de necesare industriei germane. Riscurile sunt cât se poate de vizibile, este de părere directorul Institutului Economiei Germane, Michael Hüther: “Germania este dependentă industrial de prelucrarea metalelor. Iar acestea nu sunt de provenienţă germană. Multe minereuri nu se mai exploatează aici iar sursele principale interne sunt aşa numitele metale secundare, pe care încercăm mereu să le recuperăm din circuitul economic şi să le readucem în producţie”. Aluminiul sau cuprul sunt, de exemplu, importate de Germania în proporţie de 100%. Iar din 1999, preţurile materiilor prime metalifere pentru uz industrial au crescut de 3,5 ori. Din preţul produselor, cheltuielile cu procurarea şi prelucrarea metalelor pot să depăşească 50%. Hüther, care a analizat rezultatele unui studiu la care au participat 2000 de antreprenori germani, explică, pentru Deutsche Welle, că firmele au în primul rând probleme în a mai concura cu adversarii din ţări care deţin zăcăminte de materii prime, aceştia din urmă beneficiind “de preţuri de achiziţionare mai mici sunt mai puţin supuşi rigorilor ecologice, au în schimb mai multă susţinere guvernamentală, mai puţine bariere comerciale şi riscuri de transport inferioare”. În plus, completează directorul Institutului Economiei Germane, autorităţile din acele state cunosc şi puterea diplomatică pe care le-o oferă zăcămintele de care dispun. Hubertus Bardt, expert în materii prime în cadrul Institutului Economiei Germane, dă cel mai bun exemplu de stat care practică negocieri de pe poziţia de forţă pe care i-o oferă rezervele de minereuri: “Worst-Case-Scenario este întreruperea temporară a circuitului de aprovizionare. China a folosit deja politic exportul de pământuri rare, când a şantajat Japonia în negocierile cu privire la o serie de insule nelocuite. În mod paradoxal, China era cea care pierdea cel mai mult din punct de vedere comercial, Japonia fiind principalul cumpărător”. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
salut, theophyle!
bine ai revenit printre (n)oi!
interesant cum noi “negociem”, multzamita politrucilor de toate culorile, de pe pozitzii de fortza, cu spatele la zid, tocmai datorita sau mai curind din cauza rezervelor, foste “ale noastre”!
n’a avut dreptate vadimutz cind ne spunea c’asa o sa se ‘ntimple acum doo’j de ani?
‘r’am ai draku’ cu capetele noastre cu tot!
Salut nikule 🙂
Bine te-am gasit. Al naibi felcer s-a gasit si el cand sa faca ordine pe stalpii cartierului . Nu-i bai ne-am luat un stick celluar si ne-am repliat, noi cei trei care pastorim blogul, adica plus catzelul – masculul casei.
Suntem niste imbecili – noi, politrucii si mama ei de istorie ingrata. Noroc ca voi mirosi florile de la radacina cand vor intelege toti ceea ce tu sau eu deja intelegem 🙁
Resalut si aici .
Deja domnul Croitoru de la BNR ne explica cit de necesar e un nou acord cu FMI .
Diplomat si subtil , ne umple de speranta . 🙂
Neoficial , sintem in buda datoriilor imposibil de platit fara alte imprumuturi .
ba putem Stefan, costurile ar fi insa foarte grele
Conform “strategie fiscal bugetara pe perioada 2013-2015, revizuita” (pe MFP) deficitul bugetar pe tot anul 2013 e de 13,394 miliarde lei .
Executia bugetara la data 30.04.2013 confirma deficit de 7,492 miliarde lei . Pina la defictul total convenit , a ramas mai putin de 45 % si asta in alte 8 luni . 🙂
Iar costurile deja contabilizate pentru datoria publica garantata sint aici :
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/sdecontractatmart2013_2018ro.pd
Aproape 67 miliarde lei de platit doar in acest an .
Cit priveste datoria externa , dobinzile + comisioanele costa cumulat + 18,9 % din totalitatea imprumuturilor facute la FMI , BEI BM.s.a.m.d.
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/serviciupachetmartiero
Hristos s-a Inaltat!
Romania este o vaca buna de muls pentru multi in continuare!