Magazin Economic: Iunie [1] 2013 / Venituri bugetare
| 06/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Topul guvernelor europene: Guvernul Franţei, cel mai bun din UE, Grecia, cu două capete peste România. De ce guvernul României e ruşinea Europei. Franta este pe primul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste colectarea veniturilor la bugetul de stat, dupa cum arata un clasament 
realizat de catre Econtext. Noul guvern de la Paris inregistreaza, astfel, rezultate mai bune decat anteriorul Cabinet, fapt ce evidentiaza determinarea politica a autoritatilor franceze. Econtext va prezinta un top al guvernelor europene dupa gradul de colectare a veniturilor bugetare. Datele sunt valabile pentru ultimul trimestru al anului trecut si au fost culese de catre Econtext de la institutele de statistica din fiecare tara europeana.
Venituri bugetare
Dupa cum spuneam, guvernul francez este campionul Europei la colectarea veniturilor bugetare, nivelul acestora situandu-se la 56,37% din Produsul Intern Brut (PIB). Surprinzator, foarte aproape se plaseaza Italia, care, in ultmii ani, s-a concentrat puternic pe cresterea veniturilor. De altfel, acest fapt este valabil si pentru alte state amenintate de criza, cum sunt Grecia sau Spania. De exemplu, inainte de criza, in trimestrul patru din 2006, nivelul incasarilor bugetare din Grecia se situa la 39,22% din PIB! Iar in trimestrul patru din 2012 ajunsesera la 52,56%! Din nefericire, doar in Romania nu se face absolut nimic in aceasta directie. Mai mult decat atat, guvernul Ponta sta mult mai prost la acest capitol decat guvernele anterioare, in ciuda unui exercitiu urias de imagine! Daca e sa comparam cifrele Romaniei cu cele ale Frantei sau Greciei, ne cutremuram! Integral aduce Econtext
CE recomanda Romaniei finalizarea acordului cu UE si FMI. Vezi toate propunerile. Comisia Europeana a adoptat miercuri, la Bruxelles, un document care recomanda Romaniei sa depuna eforturi in perioada 2013-2014 astfel incat sa finalizeze programul de asistenta financiara UE-FMI, sa asigure o consolidare fiscala favorabila cresterii economice si sa puna in aplicare strategia bugetara pentru anul 2013 si perioada ulterioara conform calendarului prevazut, asigurand astfel atingerea obiectivului pe termen mediu pana in 2015. De asemenea, executivul comunitar – care i-a propus Consiliului 
UE sa aprobe incetarea procedurii de deficit excesiv pentru Romania, precum si pentru Italia, Ungaria, Letonia si Lituania – a recomandat tarii noastre sa-si amelioreze sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii cuprinzatoare de asigurare a conformitatii fiscale si sa combata munca nedeclarata. Romania ar trebui sa continue reformele in sistemul sanatatii pentru a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, in special pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate si sa reduca recurgerea la spitalizarea excesiva a pacientilor. Tarii noastre i se mai recomanda sa asigure o mai buna participare pe piata muncii si sa sporeasca capacitatea de insertie profesionala si productivitatea fortei de munca prin revizuirea si consolidarea politicilor active in domeniul pietei fortei de munca, prin asigurarea de servicii de formare si indrumare individualizate si prin promovarea invatarii pe tot parcursul vietii. in plus, este necesar sa finalizeze reforma serviciilor de asistenta sociala prin adoptarea legislatiei relevante si prin combinarea sistematica a acesteia cu masuri de activare si sa asigure aplicarea pe teren a Strategiei nationale de integrare a romilor. In privinta sistemului de invatamant, CE recomanda accelerarea reformei, inclusiv prin consolidarea capacitatii administrative atat la nivel central, cat si la nivel local, evaluarea impactului reformelor, accelerarea reformelor in domeniul invatamantului profesional si al formarii si aplicarea unei strategii nationale cu privire la fenomenul parasirii timpurii a scolii. O alta recomandare adresata Romaniei este consolidarea guvernantei si a calitatii institutiilor si a administratiei publice, in special prin imbunatatirea capacitatii de planificare strategica si bugetara, prin sporirea profesionalismului functionarilor publici printr-o mai buna gestionare a resurselor umane si prin intarirea mecanismelor de coordonare intre diferitele niveluri de guvernare. Romaniei i se mai recomanda sa-si amelioreze si simplifice mediul de afaceri, in special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri si prin punerea in aplicare a unei strategii coerente in materie de e-guvernare si sa faciliteze si diversifice accesul IMM-urilor la finantare, informeaza Agerpres. Documentul adoptat miercuri de CE aminteste ca, la 30 aprilie 2013, Romania si-a prezentat Programul de convergenta pentru perioada 2012-2016 si Programul national de reforma pentru 2013, iar pentru a se tine seama de legaturile dintre cele doua programe, acestea au fost evaluate in acelasi timp de executivul UE. Integral aduce dailybusiness.ro
2013 față de 2012: Cum s-a modificat plata muncii în economia națională. Ca urmare a ”actualizării legislației de salarizare a personalului plătit din fonduri publice”, costul orar al forței de muncă s-a majorat în primul trimestru din 2013 comparativ cu primul trimestru din 2012 cu 22,10% în administrație publică și apărare, 19,53% în sănătate și asistență socială și 18,05% în învățământ. Creșterile salariale prezentate de Institutul Național de Statistică pe baza valorilor nominale, pot fi convertite în expresie reală după ajustarea cu inflația medie pe primul trimestru din 2013, cifrată la 5,62%. Prelucrarea datelor arată creșteri salariale în unsprezece domenii, stagnare pe segmentul de intermedieri financiare și asigurări și scăderi în alte șase domenii (vezi tabelul).
Așadar, majorarea de 15% nominal, efectuată în două etape (8% de la 1 iunie 2012 și alte 7,4% de la 1 decembrie 2012) a avut drept rezultat o creștere diferențiată pentru diferitele categorii din sectorul bugetar. Cei mai câștigați în mod real au fost funcționarii și militarii, urmați de cadrele medicale și, ca de obicei la urmă, de personalul didactic. La coada plutonului activităților din economia națională s-au plasat salariații din trei sectoare cheie: construcții ( unde s-au încasat cu 2,26% mai mulți bani dar puterea de cumpărare a angajaților s-a diminuat cu 3,18%), turism – hoteluri și restaurante ( +2,34% nominal dar -3,11% real), comerț ( +3,64% nominal dar -1,87% real) și comunicații ( +3,56% nominal dar -1,95% real). Integral in Curs de Guvernare
Un sfert din români nu ştiu că există servicii publice online. Un sfert din români nu ştiu că pot folosi servicii publice online, aproape jumătate apreciază că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente şi doar 11% sunt preocupaţi de securitatea datelor personale, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Europeană de Capgemini. Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din România spun că preferă contactul direct. “În România 
59% din respondenţi preferă contactul direct, 47% consideră că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente, iar 24% din respondenţi nu ştiau de existenţa acestor servicii online”, a declarat Kevin von Gamm, Chief Sales Officer Capgemini Romania. La nivel european, doar 34% dintre cei intervievaţi spun că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente tipărite. El a punctat că, “în mod surprinzător”, doar 11% din români s-au declarat îngrijoraţi de securitatea datelor personale. O cincime dintre români spun că nu găsesc informaţii suficiente despre serviciile online, sau chiar serviciile în sine, 8% au abandonat utilizarea serviciilor online din cauza dificultăţilor întâmpinate, iar un procent similar au renunţat la serviciile online din cauza deficienţelor tehnice. În completare, circa 6% dintre români nu se aşteaptă să facă economie de timp prin utilizarea serviciilor publice online, iar 4% recunosc că nu au cunoştinţele tehnice necesare pentru a folosi aceste servicii. Studiul arată că la nivel european 80% din utilizatorii de servicii eGovernment apreciază rapiditatea şi 75% flexibilitatea serviciilor. Economisirea banilor a fost considerat al treilea motiv de folosire a acestor servicii. Respondenţi din 32 de ţări au indicat că principalele bariere în utilizarea serviciilor e-Guvernare sunt dificultatea utilizării (24%) şi lipsa promovării (21%). Mulţi europeni încă nu sunt dispuşi să folosească serviciile de e-Guvernare şi şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă (62%), sau considerau că interacţiunea directă este obligatorie (34%), sau au considerat alte canale mai eficace (19%). Integral aduce Adevarul.
IAR Ghimbav, Romarm şi Avioane Craiova vor fi scoase la privatizare. IAR Ghimbav, Romarm şi Avioane Craiova vor fi scoase la privatizare, a anunţat, ieri, ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Domnia sa a explicat: “Evaluez oportunităţile din piaţa de armament şi din industria aeronautică ce ţine de apărare. Desigur, privatizările acestea vor fi analizate şi de alte instituţii pentru că industria de apărare este strategică şi ţine de 
siguranţa naţională. Ministerul Economiei a constatat că aceste întreprinderi au datorii, au probleme financiare, însă sunt extrem de valoroase ca expertiză, forţă de muncă şi know-how şi pot face faţă cu succes unor comenzi din industria de apărare modernă. Este important să vedem ce oportunităţi de parteneriat putem face”. Potrivit ministrului Economiei, în cazul privatizării industriei militare care este strategică, vor putea fi impuse investitorilor termeni şi condiţii legate de menţinerea producţiei.
Angajări în industria de apărare – Fabrica de Arme Cugir a încheiat, recent, un contract pentru livrarea de armament uşor către o ţară membră NATO, a mai spus domnul Vosganian. Cugir a încheiat, anul trecut, cu o cifră de afaceri de circa 11 milioane de lei, iar în baza acestei comenzi îşi va dubla activitatea. Ministrul Economiei a precizat că alte detalii despre acest contract nu pot fi făcute publice. În schimb, Cugir va angaja 300 de persoane pe perioada de valabilitate a acestui contract, pentru a putea onora comanda. Ministerul Finanţelor a fost de acord cu angajările, deşi compania are datorii şi a agreat, împreună cu Ministerul Economiei să fie făcute angajări în industria de apărare, pe perioada de onorare a contractelor care impun această măsură.În prezent, Cugir are circa 600 de salariaţi. Aduce ziarul Bursa.
Patru bănci au o expunere de 16 mil. € pe insolvenţa „Eugeniei“. Bancpost , Banca Italo-Romena, Alpha Bank şi Banca Transilvania alături de un grup de şase traderi de cereale ce cuprinde nume precum VA Intertrading, 
CHS, Brise Group, Alfred Toepfer şi Cargill, au de recuperat datorii cumulate de aproximativ 19,5 milioane de euro de la producătorul brandului de biscuiţi Eugenia. Compania Dobrogea Grup, care deţine marca Eugenia, a intrat în insolvenţă la începutul acestui an. Circa 80% din datorii trebuie recuperate de bănci, în timp ce restul de 3,5 milioane de euro trebuie plătite de Dobrogea Grup traderilor.
„Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 13% în anul 2012 faţă de 2011, dar această scădere raportată la scăderea cifrei de afaceri (în lei – n.red.) de 19,1% semnifică în fapt o creştere a cheltuielilor în corelaţie cu volumul vânzărilor“, se arată într-un raport al administratorului judiciar (Fair&Full Consulting) publicat în Buletinul Insolvenţelor. Aduce Ziarul Financiar.
Economisirea finanțează tot mai mult statul în loc să crediteze sectorul privat. În încercarea de a reporni motoarele economiei pentru a trece în regim de recuperare a decalajelor față de Occident, România se confuntă cu o problemă majoră: finanțarea insuficientă. După ce a atins un maxim în anul 2011 raportat la nivelul PIB, creditul intern a început să scadă 
semnificativ atât față de necesitățile impuse de creșterea economică vizată, dar chiar și în termeni nominali de la mijlocul anului trecut. Or, procesele de producție necesită bani pentru a fi derulate, iar finanțarea deficitară afectează funcționarea economiei. Pe sistemul analizelor medicale, unde trebuie să se regăsească anumite raporturi între sângele care circulă în organism și starea de sănătate a acestuia, datele publicate de BNR ar trebui să atragă atenția. E greu de crezut că se poate obține o performanță mai bună cu un sportiv care are circulația mai proastă. Datele prezentate sunt la valori nominale. Pentru a trece la imaginea reală, prin care să se păstreze proporțiile corecte de la un an la altul, ele ar trebui ajustate cu inflația. Dacă facem acest lucru, se poate observa că valoarea nominală a creditului intern a urcat cu 41,6% comparativ cu o inflație cumulată de 24,5%, ceea ce ne dă un avans de 13,7% în termeni reali. Doar că banii s-au îndreptat tot mai puțin către sectorul privat, generator de creștere economică și tot mai mult către stat, unde au trebuit să acopere nevoile crescute de finanțare, în urma unor obligații asumate peste posibilitățile reale. Astfel, de la 92% în anul 2008, anul creșterii economice maxime de după 1989, s-a coborât treptat spre un nivel stabilizat undeva în jur de 75%. Nivelul minim de 74,1% înregistrat în 2012 explică în mare parte împotmolirea creșterii economice la 0,7%, după o tentativă promițătoare de reluare a unei evoluții robuste în 2011 (+2,2%), care să poată fi resimțită în nivelul de trai. Mai mult, în primul trimestru din acest an, creditarea a coborât sub pragul de 300 miliarde lei, traversat în 2012. Integral in Curs de Guvernare
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Seara buna
– Impozitarea super din Franta si Italia nu duce la progres . Drept dovada sint in recesiune ambele tari si competitivitatea lor se destrama cu viteza luminii . A incasa mai mult pentru a cheltui mai mult , e o greseala strategica in dezvoltarea unei natiuni .
Cum mult laudata austeritate nu a dus la reduceri de cheltuieli (urmate de ipotetice reduceri de taxe) ci a premiat cresterea fiscalitatii pentru a sustine cheltuieli mai ridicate.
Daca in RO clasa politica e sustinatoare in totalitate a cresterii presiunii fiscale ca solutie a dezvoltarii , sa mai citesca datele internationale .Sau sa discute macar cu capitalistii din mediul privat care produc pentru privati . (nu concesionari de contracte cu statul )
– IAR Ghimbav, Romarm şi Avioane Craiova sint un fel de Oltchim dar a industriei militare romanesti .Slabe sperante sa fie efectiv privatizate deoarece :
1. prea tirziu fata de privatizarile din domeniu (in tarile ex comuniste) care au atras capitaluri si tehnologie.
2. O industrie de armament are de regula niste produse competititve international si prim client , statul in care exista acestea . Nici una din aceste doua conditii esentiale nu e realizata in Romania . Statul nu are strategie de inarmare si firmele respective produc putin material chiar depasit tehnologic si de proasta calitate (in general )
– Se prefigureaza o noua prapastie financiara in Romania unde costul orar a angajatului de stat a depasit pe cea a colegului din mediul privat . Cum in 2009 , 70 % din bugetul de stat era alocat la pensi , asistenta sociala si salarii bugetari , domnul Tonta va recupera rapid oricare economie realizata in acest domeniu . 🙁
Bineinteles ca vina e a privatilor care exploateaza bietii romani , se sustrag a platii taxe unui stat corupt , prost si ineficient .
As adauga ca tabelul cu veniturile bugetare a guvernelor din UE este total gresit .
Simplu , veniturile sint mai mici ca cheltuielile si daca respectivele tari din top incaseaza peste 56 % PIB , ar trebui sa aiba cheltuieli de 59-60 % PIB (la deficite de sub 3 % ) Care date nu sint confirmate de nici o sursa oficiala .
sa recunoastem ca ipotetic , doar tarile comuniste reuseau astfel de “performante” pa latura de venituri fiind toata economia in mana guvernelor respective . 🙂
Pierdem şi prin prostie, nu doar prin corupţie. Ai mei ştiu pe cineva care lucrează la finanţe. Li se spune “luna asta daţi amenzi în sumă de …”.
Nu există nici un plan pe termen lung, doar supravieţuire pe termen foarte scurt.
Firmele mici sunt pur şi simplu hărţuite, sunt şanse tot mai slabe să se dezvolte ceva cu capital intern. O actăraie mult prea complicată la cifre de afaceri mici, etc.