Magazin Economic: Mai [4] 2013 / Privatizările lui Văcăroiu
| 29/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Ratând o bună ocazie de a tăcea, Văcăroiu a vorbit despre privatizare. Privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec, iar România ar fi trebuit să aibă astăzi un PIB de cel puţin trei ori mai mare decât cel actual”, ceea ce nu reuşeşte (şi) pentru că “totul e impus de afară”, a afirmat preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu. Când Nicolae Văcăroiu vorbeşte despre economia naţională, este ca şi cum un criminal ar vorbi 
despre consecinţele nefaste ale unor crime, de-taşându-se de orice responsabilitate! Dacă Ion Iliescu este marele responsabil pentru proasta construcţie a statului post decembrist, apoi Nicolae Văcăroiu a fost cel mai important complice în îngreunarea tranziţiei spre capitalism a economiei naţionale. La începutul anilor ’90, startul României a fost ratat pentru că guvernul nu a început procesul de reformă structurală, nici la nivel macroeconomic şi nici la nivel microeconomic, în fiecare întreprindere în parte. Soluţia principală era atunci, ca şi acum, privatizarea, urmată de capitalizare. Privatizarea a fost esenţa reformei economice în toate ţările fost comuniste. Ţine de evidenţă: ţările care au privatizat mult şi repede o duc mai bine decât celelalte. În timpul guvernării văcăroide:
- S-a furat tot ce s-a putut: comerţul exterior, băncile, fondurile mutuale şi au fost căpuşate întreprinderile din toate sferele economiei şi bugetul de stat. Prima metodă de privatizare folosită în România a fost privatizarea prin furt.
- Au fost aduse sub pragul rentabilităţii sute de societăţi comerciale din ramurile industriei şi serviciilor. În loc să se înceapă cu privatizarea întreprinderilor rentabile, iar cu banii obţinuţi să se restructureze şi să se retehnologizeze celelalte, pentru o privatizare ulterioară, s-a preferat o politică prin care toate întreprinderile au fost coborâte la cel mai mic numitor comun. Metoda prin care s-a reuşit această “performanţă” a fost cea a subvenţionării. În perioada 1992-1996, s-au alocat întreprinderilor cu pierderi “fonduri de restructurare” mai mari decât sumele încasate din privatizare, diferenţa fiind acoperită din dividendele companiilor profitabile.
- Economia naţională a funcţionat pe principiul vaselor comunicante: profiturile companiilor rentabile au fost folosite pentru acoperirea pierderilor celor nerentabile (mineritul, siderurgia, industria de armament, agricultura de stat), cărora li s-a prelungit agonia. De salvat, nu au fost salvate, căci se ştie: boala lungă, moarte sigură, dar s-au înecat şi cele profitabile.
- S-a preferat privatizarea populistă, în favoarea asociaţiilor salariaţilor, adică un fel de cooperativizare: aproape 1900 de societăţi comerciale au fost vândute PAS-urilor, care în marea majoritate a cazurilor nu au fost capabile să le menţină competitivitatea şi fie le-au falimentat, fie au pierdut controlul.
- Numai 11 contracte de privatizare, însumând 36 milioane dolari, s-au încheiat cu investitori străini, ceea ce spune totul despre imaginea României lui Iliescu şi Văcăroiu în mediile de afaceri internaţionale. Investiţiile străine erau necesare nu numai pentru infuzia de capital şi devize, ci, la fel de important, pentru implementarea unui nou tip de cultură organizaţională şi managerială.
- Au fost falimentate toate întreprinderile agricole de stat, toate combinatele avicole şi de creştere a porcilor şi majoritatea comcerealurilor, prin limitarea de către guvern a preţurilor de vânzare a produselor lor, în timp ce preţurile la care se aprovizionau au fost lăsate libere. În acelaşi timp, Banca Agricolă a fost obligată să le finanţeze, fiind împinsă la un activ net contabil negativ.
- Băncile de stat, mai ales BANCOREX, au fost jefuite de clientela securisto-politică, din ele volatilizându-se mai mult de 4 miliarde dolari. Singura soluţie pentru recapitalizarea lor a fost privatizarea, iar acum ne văităm că le-am înstrăinat…
- S-au “topit” rezervele valutare ale României, guvernul Văcăroiu lăsând, la plecare, mai nimic: 565 milioane dolari în rezerva BNR, după patru ani, în care indicele inflaţiei s-a situat între 295% şi 59%. Din această cauză, guvernarea CDR a început cu o prăbuşire a cursului leu/dolar şi cu un nou puseu inflaţionist.
- Au fost întrerupte relaţiile Ro-mâniei cu organismele financiare internaţionale, din cauza politicilor nereformiste practicate.
- Justiţia, împănată cu foşti ofiţeri de miliţie şi securitate (doar erau, măcar formal, absolvenţi ai facultăţii de drept), a fost oarbă, dar nu imparţială, ci incapabilă să vadă şi să condamne jefuitorii. Integral in BURSA
Comisarul European pentru Agricultura, Dacian Ciolos: Romania a ramas blocata in negocierile din 2004. Comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a declarat vineri, 17 mai, la Saschiz, ca in Romania multa lume a ramas blocata in negocierile din 2004, dar ca de atunci lucrurile s-au schimbat de multe ori in Uniunea Europeana, iar cei ce doresc renegocierea capitolului pe agricultura trebuie sa vina cu propuneri. “Se 
rediscuta capitolul pentru agricultura pentru ca tocmai reformam Politica Agricola Comuna, eu spun din 2010 asta, suntem deja in 2013. Deci cei care s-au trezit din 2010 au venit cu idei, au venit cu propuneri care sunt incluse in proiectul de reforma, care acum sper sa fie adoptat. Deci noi sau multa lume aici a ramas blocata in negocierile din 2004 dar de atunci lucrurile s-au schimbat de multe ori, lucrurile in Uniunea Europeana se schimba la fiecare cativa ani, dar trebuie sa fie prezenti agricultorii aceia care spun ca vor sa renegocieze capitolul pe agricultura”, a spus Dacian Ciolos, citat de Agerpres. Comisarul european a aratat ca si-ar dori sa ii vada venind la Bruxelles pe cei care spun ca doresc negocierea capitolului pe agricultura, la intalnirile reprezentantilor agricultorilor din Europa, ca sa discute si sa-si spuna problemele acolo, nu doar in Romania. “Au avut intr-o vreme (reprezentare, n.r.) si, din pacate, au abandonat si cred ca e important totusi sa fie prezenti pentru ca sunt instante in care se discuta lucrurile astea, nu doar aici cu Ministerul Agriculturii, ci si acolo, la nivel european”, a subliniat Ciolos. Comisarul european a mai spus, in urma vizitei sale in comuna Saschiz, ca problemele trebuie identificate pe plan local si rezolvate, in primul rand, pe plan national. Integral aduce HotNews
Bilanţul Poştei, care a aşteptat în van ofertanţi pentru privatizare: venituri în stagnare şi pierderi mai mici cu 56%. Cel mai mare operator de servicii poştale, Poşta Română, cu o reţea de distribuţie de 5.600 de oficii, aproape cât toată reţeaua bancară din România, şi-a redus pierderile cu 57% în perioada mai 2012-mai anul acesta, până la 66,8 milioane de lei (15 mil. euro) 
comparativ cu perioada anterioară similară. „Există şi un aspect pozitiv, reducerea pierderilor. Pentru anul acesta prognozăm venituri egale cu cheltuielile, de 1,25 miliarde de lei (287 mil. euro), deci pierderi zero“, a declarat Ion Smeeianu, directorul general „privat“ al companiei de stat Poşta, care a preluat conducerea în mai anul trecut. El a mai spus că trebuie să ia măsuri imediate în condiţiile în care în primele patru luni din acest an compania a finalizat cu venituri în stagnare, 420 mil. lei (96 mil. euro) şi pierderi de 5,23 milioane de lei (circa 1,2 mil. euro), fără a face publice pierderile aferente perioadei ianuarie-aprilie de anul trecut. În 2012, Poşta a avut pierderi financiare de 52 mil. lei (11,8 mil. euro) şi venituri de 1,25 miliarde lei (272 mil. euro), faţă de pierderi de 182 mil. lei (43 mil. euro) şi venituri de 1,26 miliarde lei (circa 294 mil. euro) în 2011, potrivit datelor auditate prezentate ieri de oficialii Poştei. Chiar şi cu pierderi în scădere, niciun investitor nu s-a înscris în cursa pentru preluarea pachetului majoritar al Poştei, ieri fiind ultima zi când companiile puteau depune dosarul de participare. „Mulţi investitori au vorbit de cadrul de reglementare instabil, după ce în ianuarie anul acesta Poşta a pierdut monopol (pe trimiterile sub 50 de grame- n.red.) şi a intrat pe piaţa liberă. Alte elemente au fost situaţia financiară negativă a companiei şi datoriile“, a declarat Ion Smeeianu, remunerat cu un salariu net de 5.000 de euro lunar pentru funcţia de director general, la care se adaugă indemnizaţia de 1.000 de euro net lunar pentru poziţia de membru în consiliul de administraţie. Anunţul de privatizare al Poştei a fost publicat pe 25 februarie anul acesta. În procesul de privatizare se puteau înscrie persoane juridice, individual sau în consorţiu, ce trebuia să facă dovada disponibilităţii financiare pentru un aport de capital în numerar în companie de minimum 150 mil. euro. Integral aduce Ziarul financiar
Smeeianu, Posta Romana: O firma de apartament, cu un singur angajat, ne-a tepuit cu 5 milioane de euro. “O firma de apartament cu un 
singur angajat, STS (Smart Telecom Solutions) a incheiat un contract pentru instalare de POS-uri. Au schimbat o litera in contract si rezilierea ne-a costat 5 milioane de euro. Blue Air ne-a provocat o pierdere de 7 milioane de euro. Promotional Services ne-a cauzat o pierdere de 7 milioane de euro pierdere cu niste echipamente medicale. Alpha Medical, o alta firma dintr-un judet cu cineva care numara foarte bine- Prahova- ne-a provocat o alta pierdere de 5 milioane de euro”, a declarat marti directorul general al Postei Rmane, Ion Smeeianu, referindu-se la “tepele” luate de institutia condusa de el. Compania Posta Romana are in prezent 242 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriei se datoreaza unui contract facut cu Sindicatul proprii companii. ANAF a considerat ca acel contract este o plata mascata de salarii, actualizand datoriile Postei Romane. Miercuri, Statul ar putea lua o decizie privind sschimbarea datoriei in actiuni. HotNews
Ministerul Fondurilor Europene: România trebuie să suporte corecţii de aproape 700 de milioane de euro. România trebuie să suporte corecţii financiare în valoare de aproape 700 de milioane de euro, din cauza neregulilor constatate în urma derulării unor proiecte care au beneficiat de sprijinul financiar al UE. ”Este normal ca statul, atunci când a greşit prin a lăsa persoane nepregătite în poziţii cheie, să suporte acest cost. Acum analizăm posibilitatea de a debloca situaţia printr-un act normativ. Este, însă, de lucru,
pentru că vorbim despre un efort financiar substanţial, aproape 700 de milioane de euro grosso-modo, pe toată perioada programelor operaţionale, numai pe achiziţii publice”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Oficialul guvernamental a mai spus că deocamdată nu se ştie care va fi sursa din care vor fi suportate aceste corecţii, bugetul de stat sau beneficiarii care nu au respectat regulile. ”Partea proastă este că România trebuie să plătească. Partea bună este că România poate înlocui aceste sume cu alte cheltuieli curate către CE astfel încât până la 2015 să nu piardă niciun leu”, a conchis ministrul Teodorovici. Şi vicepremierul Liviu Dragnea şi-a exprimat, în urmă cu aproape două luni, dorinţa de a simplifica şi standardiza procedurile de achiziţie publică pe proiecte europene, astfel încât bugetele autorităţilor publice să nu fie afectate de corecţiile impuse de CE. ”Cea mai mare parte a corecţiilor financiare a fost generată de un sistem defectuos de instituţii de evaluare, verificare şi contractare a achiziţiilor publice efectuate de autorităţile locale în programe europene. (…) Împreună cu ANRMAP şi Ministerul Fondurilor Europene lucrăm acum la un proces de standardizare şi simplificare a procedurilor de achiziţie, dar şi de responsabilizare a instituţiilor care verifică, certifică şi aprobă documentaţiile de atribuire a unor lucrări, astfel încât autorităţile locale să fie exonerate de orice posibilă vină în cazul unor corecţii financiare. Dacă responsabilii europeni vor verifica licitaţiile şi vor constata abateri, corecţiile să fie plătite inclusiv de instituţiile care aprobă şi verifică documentaţiile”, declara, în 31 martie, la Tulcea, vicepremierul Liviu Dragnea. Numai în cazul unui singur proiect, Consiliul Judeţean Tulcea trebuie să achite corecţii financiare de peste 13 milioane de lei impuse de Direcţia Generală de Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri Europene în urma implementării proiectului finanţat de UE ”Modernizarea infrastructurii de transport către zona turistică Murighiol-Uzlina-Dunavăţ-Lacul Razim”, preşedintele CJ, Horia Teodorescu, criticând în repetate rânduri decizia Direcţiei Ministerului Dezvoltării, care grevează bugetul judeţului. Agerpres
Cum să meargă? Producția agricolă românească – inversată față de producția din UE. Declarațiile referitoare la poziția strategică a agriculturii în economia românească pornesc de la realitatea seacă a unei productivități de patru ori mai mici decât în industrie și a unei ponderi record european a 
populației ocupate în acest sector. Practic, în loc să asigure fără probleme hrana celor circa 20 de milioane de români și să constituie un factor de excedent la export, situația din agricultură penalizează direct încasările bugetare și programele sociale și, indirect, cursul de schimb și puterea de cumpărare. Până la considerații elaborate cu slabă aplicabilitate, ar fi util să vedem cum au evoluat producțiile la principalele produse vegetale și animale în ultimii ani și pe parcursul trecerii de la economia centralizată la cea de stat membru UE. Perioade în care scăderile au fost aproape generalizate iar rezultatele nu puteau fi decât negative, mai ales că o serie de corelații au fost scăpate din vedere, dincolo de nivelul de dotare tehnică și de diferența de productivitate față de Occident. De exemplu, vremea nefavorabilă de anul trecut a redus producția de cereale pentru boabe cu 40% față de nivelul record din 2011, când a fost depășit pragul de 20 milioane tone. Dar scăderea nu a fost repartizată uniform la principalele două culturi. La porumb am înregistrat o diminuare de 50%, în timp ce la grâu scăderea a fost de doar 27%. 1, Dacă se face corelația cu anul 1990, când producția pe locuitor la grâu era mai mare decât cea la porumb, se poate face o observație strategică. Inversarea ponderilor celor două tipuri de culturi ( neobișnuită în Europa) a avut și ea o parte din contribuție la rezultatul mai slab al agriculturii, dincolo de evoluția meteo nefavorabilă și distrugerea sistemului de irigații. Când ne uităm în UE, observăm că Franța, cu condiții pedoclimatice asemănătoare, are un raport între producția de grâu și cea de porumb boabe de circa 2,5 la 1, la fel cu vecina noastră Bulgaria, Polonia are un raport de 2,2 la 1 iar Germania urcă la 4 la 1 în raportul grâu/porumb. Singura excepție este Italia, unde, la fel ca și la noi, producția de porumb este semnificativ mai mare decât cea de grâu. Integral in Curs de Guvernare
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua
– Vacaroiu a fost recompensat pentru meritele deosebite cu o pensie mareata si un post cald .
– In rest , cind fura seful , fura si subalternii .
Nu exista altfel nicaieri pe planeta asta .