Magazin Economic Iunie [3] 2013 / Zodia insolvenţelor
| 24/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Aproape 50 de firme intră în insolvenţă în fiecare zi. Cele mai multe companii afectate sunt din comerţ, industria prelucrătoare şi construcţii. Aproape 7.100 de firme au intrat în insolvenţă în primele cinci luni ale acestui an, adică 47 în fiecare zi, totuşi, cu 4,5% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În luna mai, numărul firmelor intrate în incapacitate de plată a fost de 1.164, în scădere de la 1.460 în aceeaşi perioadă 
din 2012. În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 848 şi construcţii – 928. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012. La sfârşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 16.756, în creştere cu 11,95% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (5.754) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.087). Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012. Aduce Adevarul.
Eşecul liderilor României de după ’90: 3,5 milioane de români au plecat din ţară. România, a doua sursă de migraţie după China. La nivelul anului 2011, 3,5 milioane de români locuiau în străinătate, iar România ocupa, după China, locul doi în topul ţărilor de origine pentru imigrarea către ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), se arată în raportul „Perspective privind Migraţia Internaţională 2013“ prezentat ieri 
de OCDE. Numărul persoanelor care au emigrat din România în 2011 către statele OCDE a fost de 310.000, pe locul al doilea după China, principalele destinaţii fiind Germania, Italia şi Spania, în timp ce numărul românilor care trăiau în străinătate la nivelul aceluiaşi an este estimat la 3,5 milioane. India şi China continuă să reprezinte ţări importante de origine pentru imigrarea către ţările OCDE, însă România şi Polonia apar pe locurile 2, respectiv 3 în top, datorită mobilităţii în interiorul Uniunii Europene, arată documentul citat. Cu 529.000 de persoane plecate în 2011, China continuă să fie cea mai importantă ţară de origine a imigranţilor din OCDE, poziţie pe care a ocupat-o permanent în ultimii 10 ani cu excepţia anului 2007, când a fost devansată de România. Astfel, în anul aderării României la UE, OCDE a înregistrat 549.000 de imigranţi români, faţă de 518.000 de chinezi. Pe fondul condiţiilor economice tot mai dificile din Italia şi Spania, românii migrează în număr tot mai mare către alte destinaţii din UE, în principal Germania, se spune în raport. Totodată, reintegrarea emigranţilor reveniţi în ţara de origine din cauza dificultăţilor economice devine o problemă tot mai urgentă în ţări precum Polonia, Lituania, Bulgaria şi România. Germania a fost principala destinaţie a emigranţilor români în anul 2011, cu 97.500 de persoane, urmată de Italia (90.100), Spania (60.900), Austria (13.700) şi Belgia (10.900). Integral in Ziarul Financiar.
Încasările din impozitul pe profit s-au prăbușit cu 26% : Bugetele pe luna mai – sub spectrul pierderilor din mediul de afaceri și bănci. Impozitul pe profit colectat de fisc în luna mai a acestui an a scăzut cu 26,2% (indice nominal) față de aceeași lună a anului 2012, fenomen care crește 
distanța dintre contribuțiile companiilor și cele ale salariaților la bugetul de stat. Astfel, ANAF a încasat – potrivit cifrelor făcute public de instituție – 334,6 milioane de lei în luna mai 2013, cu 118 milioane de lei mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut. Potrivit unei mențiuni făcute de ANAF, circa un sfert din scăderea încasărilor la impozitarea profitului provine din bănci, care au raportat pierderi pe primele luni din 2013. Scăderi consistente de încasare (11,1%) s-au înregistrat și la accize, deși acestea au crescut, potrivit calendarului convenit cu Uniunea Europeană. Astfel, pe accize s-au încasat 1,697 miliarde de lei, cu circa 200 de milioane de lei mai puțin decât în luna mai 2012. Explicația autorităților este că scăderea provine îndeosebi de la tutun, unde sumele declarate/plătite de marii producători ar fi fost mai mici din cauza măsurilor acestora de creștere a stocurilor. Integral la Curs de Guvernare
Topul ţărilor europene după valoarea exporturilor. Câte miliarde valorează România şi ce ţări liliputane ne depăşesc. Germania este, de departe, sefa Europei in ceea ce priveste comertul, nemtii neavand, practic, rival la acest capitol. Germanii sunt cei mai mari exportatori din comunitatea 
europeana, depasindu-i cu mult pe francezi sau britanici sau pe oricare alta natiune considerata puternica din punct de vedere economic. Econtext va prezinta topul statelor europene dupa valoarea exporturilor, datele fiind valabile pentru anul 2012. Dupa cum spuneam, lider incontestabil este Germania, exporturile din aceasta tara depasind mia de miliarde de euro!
Dupa cum spuneam, exporturile Germaniei depasesc mia de miliarde (mai exact: 1095,17 miliarde de euro). Aparent surprinzator, pe a doua pozitie se plaseaza Olanda, cu 510,35 miliarde de euro, o contributie importanta la aceste rezultate fiind traficul comercial din porturile olandeze. De abia de aici incolo urmeaza celelalte puteri ale Europei, adica Franta, Italia, Marea Britanie.
In ceea ce priveste Romania, tara noastra sta mult mai prost decat state mult mai mici, cu o industrie mai redusa sau cu resurse mai limitate, gen Ungaria, Slovacia sau Austria! Nu suntem chiar la coada clasamentului, dar in urma noastra sunt, in general, tari cu adevarat mici, atat la populatie, cat si la teritoriul. Econtext
Împrumuturile României: Datoria administrației publice în criză. Beneficiarii și trendurile. Datoria administrației publice a României a urcat de la 13,4% din PIB în 2008 la 36,8% din PIB la finele primului trimestru din acest an. Evoluția a fost, însă net diferită pentru administrația centrală, care și-
a triplat soldul datoriilor realativ la PIB și cea a administrației locale, care s-a majorat doar cu ceva mai mult de un sfert. Am raportat cifrele Ministerului de Finanțe strict la PIB pentru că interesează mai puțin un șir de cifre abstracte și mai mult evoluția proporțiilor pe componentele central/local și către extern sau intern. Din această perspectivă, se poate observa reducerea semnificativă a ponderii datoriilor administrației publice locale, de la 14,2% din totalul datoriei administrației publice în 2008 la doar 6,5% în prezent. Explicația constă în limitarea la 2,4% – 2,5% a datoriei publice locale, făcută încă din 2009 și păstrată până în prezent, pe fondul unor împrumuturi în creștere și doar recent plafonate undeva în jur de 34% din PIB ale administrației centrale. Este o evoluție destul de ciudată, în contextul în care se discută despre așa-numita descentralizare administrativ-teritorială. Integral in Curs de Guvernare
Retragerea străinilor pune presiune pe dobânda la care se împrumută Finanţele. Randamentele la obligaţiuni au revenit la peste 5%. Pe piaţa interbancară dobânzile s-au prăbuşit la 2%. Randamentele la titlurile de stat au revenit pe creştere la ultimele licitaţii, iar cursul leu/euro continuă 
să înregistreze episoade de depreciere, în ton cu valutele din regiune, într-un context marcat de reducerea apetitului pentru risc şi de retragerea investitorilor de pe pieţele emergente. Pe de altă parte, dobânzile de pe piaţa interbancară au scăzut abrupt în condiţiile unui exces de lichiditate. Ministerul Finanţelor a atras luni 800 mil. lei la licitaţia de obligaţiuni cu scadenţa la cinci ani, la un randament mediu de 5,17%, în creştere cu 0,72 puncte procentuale faţă de cel din luna mai. Dacă la începutul lunii aprilie randamentul la titlurile pe cinci ani urcase la 5,5%, spre finalul lui aprilie a ajuns la 5,09%, pentru ca în luna mai să coboare la 4,45%, scăderea rapidă fiind alimentată de interesul crescut al nerezidenţilor. Şi la obligaţiunile cu scadenţa la trei ani s-a observat o creştere a randamentelor. La începutul săptămânii trecute, Trezoreria a împrumutat 300 mil. lei la un randament mediu de 5,07%, în urcare faţă de cel plătit la licitaţia precedentă cu o maturitate apropiată, de 4,96%.Analiştii anticipează că întreaga curbă a randamentelor se va stabiliza în jurul nivelurilor actuale. Integral in Ziarul financiar
Chiritoiu: GFR nu poate prelua CFR Marfa pana nu are acordul din punct de vedere concurential. Preluarea CFR Marfa de catre Grup Ferovia Roman (GFR) nu poate avea loc, legal, inainte de a primi unda verde din punct de vedere concurential, fie de la Bucuresti, fie de la Bruxelles, a declarat, duminica, Bogdan Chiritoiu (foto), presedintele Consiliului Concurentei (CC). “Va exista o analiza (a procesului de preluare GFR a CFR Marfa – n.r.) si, repet, primul lucru pe care trebuie sa-l vedem este daca acest caz va fi analizat la noi sau il va prelua Bruxellesul. O sa am o discutie maine (24 iunie 2013 – n.r.) la Comisia Europeana pe acest subiect. Ramane de vazut, este o chestiune de luni 
de zile, iar legea ne da varianta ca, daca mergem pe varianta, care tehnic se numeste investigatie, sa avem maximum sase luni la dispozitie ca sa luam o decizie”, a declarat Bogdan Chiritoiu, citat de Agerpres. “Daca intre timp se semneaza contractul si, abia dupa sase luni, se ia o decizie, este un risc asumat de Consiliul Concurentei. Banuiesc ca cine cumpara CFR Marfa, care are pierderi, vrea sa controleze macar ce face managementul actual, daca nu chiar sa-l schimbe. Legal, ei nu pot sa preia controlul la CFR Marfa pana nu are ok-ul din punct de vedere concurential, fie ca-l dam noi, fie ca il dau cei de la Bruxelles, vom vedea. Cazul CFR poate fi de competenta Consiliului Concurentei din Romania daca acesta depinde de o parte strict tehnica, cat de mari sunt cifrele de afaceri. In acelasi timp, Comisia are posibilitatea sa preia cazul daca, totusi, considera ca este unul care are relevanta la nivelul pietei interne a Uniunii Europene, si depaseste strict interesul romanesc”, a explicat Chiritoiu. Potrivit sefului Concurentei, incepand din primavara acestui an, institutia pe care o conduce a solicitat celor trei companii interesate de CFR Marfa informatii cu privire la activitatea lor, dar nu au oferit foarte multe detalii. “Undeva din primavara ne-am pus problema ce ne facem daca unul dintre cei trei candidati initiali /la privatizarea CFR Marfa, n.r./ ne crea probleme sau daca procesul de privatizare trebuia sa se deruleze rapid pentru ca avem un termen cu FMI. Ne-am pus problema cum vom proceda atunci cand va veni vorba despre procesul de privatizare a CFR Marfa. In acest sens, am cerut date de la toate companiile implicate, dar necazul a fost ca n-am primit foarte multe astfel de date. Oameni au spus ca sunt ocupati cu pregatirea ofertei, ca nu au timp si ca nu au resurse umane sa inceapa sa raspunda si la intrebarile noastre. Desi am incercat sa fim buni gospodari si sa ne facem sanie vara si iarna caruta, nu suntem in relatii foarte avansate cu aceste companii “, a afirmat Chiritoiu. Integral aduce DailyBusiness
Se scumpesc alimentele din august. Tarifele la gaze vor fi majorate de la 1 iulie, iar efectele acestei scumpiri se vor vedea în preţul plătit de consumatorii români pentru alimente, începând cu luna august. Scumpirea gazelor va avea 
efecte negative asupra întregului lanţ de producţie a alimentelor. “Impactul majorării preţului la gaze se va resimţi din amonte şi până în aval, respectiv de la materiile prime – cereale, de exemplu, trecând prin procesare şi transport şi terminând cu retailul. Ca urmare, majorarea preţului la utilităţi, şi aici includ şi energia electrică, se va repercuta asupra întregului lanţ alimentar”, a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, citat de Agerpres. Totuşi, preţurile la alimente vor creşte treptat, a mai precizat Sorin Minea. Carnea de porc s-ar putea scumpi cu 15% anul acesta. Nu doar gazele se vor scumpi de la 1 iulie. De la aceeaşi dată va creşte şi tariful la energie electrică pentru consumatorii casnici şi se vor majora şi accizele, astfel că facturile vor fi tot mai greu de achitat. Aduce EVZ
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
