Magazin Economic: Mai [3] 2013 / Datoria externă
| 20/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Serviciul datoriei externe a depășit încasările la bugetele statului. Datele comunicate de BNR și Ministerul Finanțelor pentru trimestrul unu 2013 arată că serviciul datoriei externe a depășit veniturile totale încasate de stat la bugetul general consolidat. Primul a fost de 11,17 miliarde euro, iar cele din urmă s-au cifrat la 10,72 miliarde euro ( mai exact 47.037,6 milioane lei la 
Desigur, nu există o legătură directă între cele sumele aferente datoriei totale contractate de stat și de sectorul privat și încasările statului. Însă, pe fondul măsurilor de austeritate, se poate pune problema unde se duc rezultatele economiei românești, atâta cât și cum funcționează, dacă salariații sunt nemulțumiți, multe firme sunt în prag de faliment iar statului nu-i ajung banii pentru investiții. De unde derivă o întrebare simplă cu un răspuns periculos: cât ar fi serviciul datoriei externe dacă nu ar exista datorie externă ? Zero. Unde ar ajunge banii care nu ar mai fi destinați plăților de datorii ? La salariați, firme și stat. Desigur, creditul extern are rolul lui în a grăbi creșterea economică și a reface decalajul față de Occident. Dar nu în orice condiții, nu în orice cuantum și nu în continuă creștere. De aceea, merită să ne uităm mai atent pe cifrele prezentate lunar în comunicatul referitor la datoria externă, dincolo de prioritatea mediatică acordată contului curent al balanței de plăți, aflat încă pe un remarcabil plus după primul trimestru al anului ( +69 milioane euro). Prima observație este că stocul de datorie externă, generator de viitoare plăți, a crescut cu 2,1 miliarde euro. Integral in Curs de Guvernare
Plasamentele cu riscuri mici se împuţinează. Alternativele pentru investitorii care caută active lipsite de riscuri au devenit tot mai rare după criza din Cipru, căderea prețului la aur și tăierile de dobânzi ale băncilor centrale. Lipsa de încredere a investitorilor în sistemul financiar a crescut 
după soluția găsită pentru criza din Cipru. Şi nu este vorba de investitorii instituţionali, care mai au metode de diminuare a riscului (prin negociere, prin asigurare etc.), ci, mai degrabă, de cei de retail, care caută soluții de înmulțire a economiilor. Oameni care își doresc ca portofoliul lor să fie cât mai sigur, chiar dacă randamentul realizat este foarte mic. Dar, în timp ce se descoperea cu stupoare că depozitul bancar nu este o modalitate de păstrare a banilor, ci o investiție, cotația aurului intra în picaj. De la 1.900 dolari pe uncie, până la 1.350 de dolari. „Justificarea“ pentru prăbușire a fost intenția Ciprului de a vinde din rezerva de aur pentru a acoperi necesarul de lichiditate și încetarea băncii centrale a Indiei de a mai cumpăra masiv metal prețios. De parcă rezervele de sub 14 tone ale Ciprului ar fi putut destabiliza piața mondială a aurului, iar în lipsa Indiei, care oricum a ajuns în top zece țări deținătoare de aur, cu un total de aproape 560 de tone, nu se vor mai găsi cumpărători. Cotația metalului prețios a și revenit, la fel de repede, la aproape 1.500 dolari pe uncie, un semn că scăderea a fost parțial conjuncturală și parțial necesară pentru a reduce dezechilibrul față de restul mărfurilor. Prețul de 1.900 de dolari era, oricum, exagerat, creșterea fiind cauzată doar de teama de risc a investitorilor. Protofoliul trebuie diversificat.Chiar și așa, adică la sub 1.500 de dolari pe uncie, aurul rămâne la o cotație foarte mare. Va mai scădea? Probabil că nu, având în vedere situația. Ar merita cumpărat la acest preț? Mai greu de răspuns. Estimările analiștilor, inclusiv cele de acum cinci-șase luni, indicau o cotație posibilă de peste 2.000 de dolari, până la sfârșitul acestui an. Acum, însă, nu mai crede nimeni prognozele. Pe de altă parte, nici motive pentru o scădere pronunțată nu există. Dobânzile bancare sunt în picaj (inclusiv la noi), bondurile guvernamentale nu mai sunt considerate „safe heaven“, iar depozitele bancare, nici atât. Bursa de valori, ca și piața instrumentelor financiare derivate, reprezintă o alternativă, dar nu pentru întreaga sumă economisită. „Nu este recomandabil ca portofoliul de investiții să fie ocupat doar de un activ, nici măcar pentru cei cu apetit ridicat pentru risc“, spune Tadeusz Kuropatwinski, general manager la XTB România.Integral la Capital.
Investiţii de 200 milioane euro în extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă din judeţul Iaşi. Compania ieşeană ApaVital SA a lansat oficial proiectul de investiţii în cadrul Programului Operaţional Sectorial (POS) de Mediu – etapa a II-a, care are ca obiectiv principal extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi, obiective care 
reprezintă obligaţii de conformare pentru sectorul de apă, acestea fiind stipulate în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană. “Până în anul 2016, toate comunităţile judeţului Iaşi vor beneficia de alimentare cu apă, în conformitate cu cerinţelor Uniunii Europene. De asemenea, cea mai mare parte a comunelor ieşene va avea şi reţea de canalizare. Putem reuşi acest lucru odată cu implementarea POS MEDIU II. Din punctul de vedere al sumelor alocate, este cel mai important proiect finanţat de Uniunea Europeană şi realizat vreodată în judeţul Iaşi”, a declarat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi. Lucrările de investiţii din cadrul proiectului POS MEDIU II vor fi implementate între anii 2015 – 2020. Beneficiari vor fi aglomerările urbane din judeţul Iaşi care se încadrează în următoarele condiţii: distanţa dintre localităţi este mai mică de 200 metri sau au o populaţie mai mare de 2.000 de locuitori. Lista scurtă a investiţiilor preconizate a fi cuprinse în acest program cuprinde un număr de 27 de aglomerări urbane din judeţul Iaşi, care vor beneficia în principal de lucrări de alimentare cu apă, realizarea unor aducţiuni, construcţia de rezervoare, realizarea de reţele de canalizare sau construcţia de staţii de epurare. Suma estimată a fi acordată judeţului Iaşi în cadrul POS MEDIU II este de 200 milioane de euro. “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare în judeţul Iaşi este proiectul prin care încă o mare parte a locuitorilor acestui judeţ va beneficia de apă şi canalizare la standarde europene. Odată cu acest proiect realizăm noi paşi în îndeplinirea obiectivului de extindere a serviciilor furnizate de societate, în conformitate cu politica de dezvoltare a utilităţilor publice”, a precizat Ioan Toma, directorul general al ApaVital Iaşi. Integral in Bursa.
Miliardarul de la Sidex a cerut „soluţii“ pentru un preţ mai mic la energie, Ponta a afirmat sprijinul pentru o activitate „pe termen lung“ a combinatului. Miliardarul indian Lakshmi Mittal, proprietarul grupului industrial ArcelorMittal, a cerut vineri, într-o întâlnire cu premierul Victor Ponta, măsuri de reducere a costurilor la energie suportate de ArcelorMittal Galaţi, primul-ministru exprimând sprijinul autorităţilor române pentru menţinerea activităţii combinatului pe termen lung. „Lakshmi Mittal a prezentat evoluţiile privind industria oţelului şi preocupările grupului ArcelorMittal pentru asigurarea unui viitor sustenabil al acestei industrii în Europa şi în mod particular în România“, arată un comunicat al Guvernului. În cadrul întâlnirii, omul de afaceri şi-a exprimat „speranţa că mediul 
investiţional din România îşi va păstra atractivitatea şi că vor putea fi identificate soluţii sustenabile, în mod special în domeniul energiei.“ De cealaltă parte, Victor Ponta a afirmat „sprijinul Guvernului român pentru o activitate eficientă şi pe termen lung a grupului ArcelorMittal în România“. Cum întâlnirea lui Mittal cu premierul a avut loc înainte de Consiliul European de pe 22 mai, unde una dintre temele de discuţie va fi competitivitatea Europei, primul-ministru l-a asigurat pe preşedintele ArcelorMittal „că va avea în atenţie şi în acest context problemele semnalate şi implicaţiile asupra competitivităţii, prezentate în cursul întâlnirii“, mai arată sursa citată. Recent, Mittal a cerut liderilor europeni să ridice barierele comerciale în calea concurenţei „neloiale“ din partea Chinei şi să protejeze, astfel, industria de pe continent. El sugera, printre altele, introducerea unor suprataxe la importurile de oţel din state cu standarde de mediu scăzute, potrivit Financial Times. Apelul omului de afaceri a fost auzit şi la Bucureşti. Ministrul economiei Varujan Vosganian a anunţat tot vineri că România, împreună cu alte ţări producătoare de oţel, între care Franţa şi Polonia, va prezenta în scurtă vreme Comisiei Europene un plan de susţinere a industriei siderurgice. Una dintre măsurile incluse în viitorul plan ar urma să fie chiar taxarea importurilor pentru a aduce costurile acestora la nivelul celor suportate de companiile europene. Oficialii ArcelorMittal Galaţi se plâng de multă vreme de costurile energiei şi de lipsa comenzilor, motive pentru care sunt nevoiţi să-şi restrângă activitatea şi să disponibilizeze personal. Un calcul al ZF arată însă că vânzările combinatului ar putea creşte cu 100 mil. euro pe an dacă fostul Sidex ar deveni un furnizor de tablă pentru uzina Dacia din Piteşti. Integral in Ziarul Financiar
ANCOM: Numărul utilizatorilor activi de telefonie mobilă a ajuns în România la 22,8 milioane. Numărul utilizatorilor activi de telefonie mobilă existenţi în România era, la sfârşitul anului 2012, de 22,8 milioane, dintre aceştia 13 milioane optând pentru cartele preplătite, conform datelor oficiale prezentate, joi, în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Comunicaţiilor, de 
Eduard Lovin, director executiv în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii /ANCOM/. ‘Evoluţia pieţei de telefonie şi internet mobil în România pe anul 2012 arată o scădere uşoară a numărului de utilizatori telefonie mobilă dar şi o creştere a traficului de voce SMS şi MMS. De asemenea, se observă o creştere a duratei medii a unui apel, precum şi a numărului mediu de SMS-uri. Creşte numărul de conexiuni mobile în bandă largă şi cel de conexiuni la internet pe mobil (53% din populaţie). În 2012, numărul utilizatorilor activi de telefonie mobilă a scăzut cu 2,5% faţă de 2011, însă evoluţia din a doua jumătate a anului trecut arată o revenire o tendinţei pozitive, respectiv o creştere trimestrială de 0,6%. La finele anului 2012, existau în România 22,8 milioane de utilizatori activi de telefonie mobilă dintre care 13 milioane pe cartele preplătite şi nouă pe bază de abonament’, a afirmat Lovin. Potrivit datelor citate, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă la suta de locuitori ajunsese la 120%, în scădere anuală de trei puncte procentuale, în timp ce traficul de voce s-a diminuat cu 7%, depăşind pragul de 70 miliarde de minute, echivalentul a 26 miliarde de apeluri. De asemenea, traficul de SMS-uri şi MMS-uri a crescut, în decursul anului trecut, dar s-a diminuat traficul de apeluri video. ‘Utilizatorii de cartele preplătite efectuează cea mai mare parte a traficului de voce, respectiv 36 miliarde de minute, adică 56% din total. Mai mult, durata medie a unui apel realizat de către utilizatorii de cartele prepay este mai mare decât a celor cu abonament – 2 minute şi 22 de secunde. În roaming, traficul de voce a înregistrat o creştere anuală de 11%. Raportat la cei şase furnizori de servicii telecom de pe piaţă, existau 10 milioane de conexiuni active de acces la internet mobil, dintre care şapte milioane în bandă largă’, a subliniat oficialul ANCOM. Ziua Comunicaţiilor, ajunsă în acest an la cea de-a 17-a ediţie, reuneşte, joi, într-o conferinţă de specialitate, specialişti din mai multe sectoare, precum IT, companii şi instituţii de specialitate. Agerpres
Bank of Cyprus România – înainte cu tupeu! Constituirea unui depozit la Bank of Cyprus România este posibilă, în continuare, deşi, de curând, clienţii băncii au fost în pericol să îşi piardă din bani, pe fondul crizei din Cipru. Situaţia a fost salvată prin intervenţia Băncii Naţionale a României, care s-a implicat în negocieri pentru transferul către Marfin Bank al majorităţii depozitelor clienţilor, al unei părţi din portofoliul de credite şi garanţiile asociate, precum şi al altor lichidităţi, adică sub supraveghere autohtonă. După tot scandalul, după toate explicaţiile şi tot efortul, nimeni nu avertizează posibilii clienţi noi ai sucursalei cipriote cu privire la riscurile la care se expun. 
Este adevărat că şansele ca cineva să meargă să-şi pună bani la BoC sunt mici, mai ales că la nivelul publicului larg s-a înţeles că banca a fost preluată cu totul de Marfin. Cu alte cuvinte, clienţii sunt tot pe cont propriu şi trebuie să fie vigilenţi la prevederile din contractele de depozit, la notele de subsol, la ştiri şi la avertismentele BNR. Nu contează că nici măcar statul nu a fost în stare să facă asta, având în vedere că Fondul de Garantare al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a avut un depozit de 100 de milioane de lei (circa 24 de milioane euro), la Bank of Cyprus (care a fost transferat în urmă cu trei săptămâni la Marfin Bank România). De fapt, poate că acesta a fost norocul deponenţilor la BoC, salvaţi prin intervenţia BNR, de la taxarea depozitelor cu până la 60%. La agenţia Dorobanţi din Capitală a instituţiei nu există la vedere niciun afiş care să informeze cu privire la faptul că depozitele sunt garantate în Cipru. Funcţionarul din bancă ne-a oferit, fără informaţii suplimentare, lista cu depozitele pe care banca le oferă la momentul actual. De pe site-ul BoC România, la categoria produselor de economisire, aflăm că orice potenţial client, care doreşte să îşi constituie un depozit la termen sau să deschidă un cont de economii, se poate încrede în instituţie, întrucât “produsele de economisire pentru persoane fizice de la Bank of Cyprus Sucursala România sunt alegerea potrivită. Conturile de economii şi depozitele la termen sunt garantate în conformitate cu Schema de Protecţie a Depozitelor elaborată de Central Bank of Cyprus, al cărei participant este şi Bank of Cyprus Public Co. Ltd”. Funcţionarul de la sucursala Dorobanţi nu ne-a informat cu privire la transferul BoC către Marfin Bank, oficializat pe 25 aprilie. Integral la Bursa
Analiza “Austeritatea” salariala din sectorul de stat a dus la cresterea numarului celor cu salarii mari. Avem 2000 de sefi de regii autonome care iau peste 8000 de lei salariu si circa 190 de manageri privati de hoteluri cu acelasi salariu. Numarul angajatilor la stat cu salarii de peste 8000 de lei lunar a crescut de la 4393 in 2011 la 4748, anul trecut. Cei care castigau intre 7.000-8.000 de lei (tot in sectorul integral de stat) nu mai sunt 1600 ci aproape 2000. Alti 6000 de salariati de la stat 
apar suplimentar in 2012 fata de 2011 in transa salariala 3.000 lei-5.000 lei lunar. In zona administratiei publice, fenomenul se repeta. A crescut cei care iau peste 4.000 de lei lunar. Austeritatea pare sa fi ocolit zona salariatilor din bani publici, ea operand in anumite industrii private (in turism si in altele), dar sa privim cifrele putin mai atent. Tot ce e peste 4000 de lei, ca numar al salariatilor in primarii, prefecturi samd, creste in 2012 fata de 2011. Inainte de a vedea de unde provine numarul acestora, merita sa spunem cateva lucruri si despre zona privata. Aici, ajustarile au fost in linie cu evolutia economiei. In businessul privat nu poti creste numarul celor carora le dai salarii mari daca nu ai performante. In turism, unde drept e ca si evaziunea e ridicata, apar ajustari importante.Ca o comparatie, sa spunem ca avem circa 2000 de sefi de regii autonome care iau peste 8000 de lei salariu si circa 190 de manageri de hotel cu peste 8000 de lei/luna. Si in zona privata avem aparente distorsiuni. In banci si asigurari- domenii printre cele mai lovite de criza ( sa nu uitam ca 2012 pentru banci a fost anul cu cele mai mari pierderi istorice), numarul celor cu salarii mari a crescut. Integral la HotNews
Partenerii României și balanța comercială: Tot deficitul rezultă din comerțul cu 6 țări. Ungaria, înaintea Rusiei și Chinei. Potrivit datelor cu caracter provizoriu publicate de Institutul Național de Statistică, șase țări concentrează 100,4% din deficitul consemnat pe anul 2012 în schimburile externe. Surprinzător, pe primul loc se situează Ungaria, înaintea statelor ex-sovietice de unde aducem țiței și gaze naturale ( Kazahstan și Rusia) și la un 
nivel aproximativ dublu față fiecare componentă a tripletei Austria – Polonia – Germania. Deși figurează de-abia pe locul șapte în comerțul exterior românesc ( cumulat exporturi cu importuri), Olanda ne aduce un sold deficitar mai mare decât Italia, situată pe locul al doilea în rândul partenerilor noștri de afaceri, cu un volum de trei ori și jumătate mai mare. Explicația constă în diferența mare înregistrată la gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), mai mic de 70% cu Olanda și de aproape 95% cu Italia. La polul opus și cu o sumă similară ( circa 600 milioane euro) se situează Turcia, țara cu care avem cel mai mare excedent. Interesant este că România înregistrează excedente cu celelalte două mari economii ale UE, Franța (54 milioane euro) și Marea Britanie (317 milioane euro), precum și cu vecina noastră de la sud de Dunăre, Bulgaria (circa 200 milioane euro) Problemele majore de echilibrare a schimburilor comerciale apar în primul rând (așa cum era de așteptat) pe relațiile cu Kazahstan ( sub patru procente grad de acoperire, cu exporturi în scădere sub 70% față de anul 2011), China (sub 20% și tot cu exporturi în scădere, dar sub cea a importurilor) și Rusia (circa 46% grad de acoperire, dar cu exporturi peste pragul de un miliard de euro). Integral in Curs de Guvernare
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
