Magazin Economic: Mai [1] 2013 / Stagflaţie
| 07/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Proiectul Nabucco, în linie dreaptă. Nabucco Gas Pipeline International GmbH a anunţat astăzi lansarea procedurii “Open Season”, pentru rezervarea capacităţii gazoductului Nabucco, se arată într-un comunicat. Potrivit 
documentului, prima fază a acestei proceduri oferă potenţialilor transportatori posibilitatea de a-şi exprima interesul în rezervarea capacităţii conductei, precum şi de a solicita acces la documentele procedurii. Aceştia pot depune ulterior oferte neangajante pentru rezervare de capacitate. Documentele includ detalii referitoare la procedură, formularul acordului de transport al gazelor şi codul de reţea aferent, stabilind termenii şi condiţiile propuse de transportator pentru serviciile de transport prin conducta Nabucco. “Odată construită, conducta Nabucco va oferi producătorilor şi transportatorilor acces la pieţe aflate în creştere din Europa Centrală şi de Sud-Est precum şi un acces sporit la Terminalul Central European de Gaze Naturale de la Baumgarten. Procedura se va desfăşura conform principiilor liberului acces şi diversificării aprovizionării”, a declarat Reinhard Mitschek, CEO al Nabucco Gas Pipeline International GmbH. Finalizarea primei faze a procesului “Open Season” este prevăzută pentru sfârşitul celui de-al doilea trimestru al acestui an. […]Proiectul Nabucco reprezintă cea mai scurtă rută de acces a gazelor naturale de la exploatările din Azerbaidjan către Europa de Sud-Est, care facilitează acces direct întregii pieţe din regiunea Balcanilor, cât şi consumatorilor din Italia şi Grecia. Conducta Nabuco va face conexiunea cu Trans Anatolian Pipline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire (HUB) de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco pot alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa. Integral in EVZ
Leul devine vedetă în Uniunea Europeană. A marcat cea mai amplă apreciere faţă de euro şi dolar dintre toate monedele din UE. Leul a înregistrat atât în luna aprilie, cât şi şi primele patru luni din 2013, cea mai amplă apreciere faţă de euro şi dolarul american. Succesul obligaţiunilor guvernamentale româneşti şi confirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de 
credit au contribuit la evoluţia bună a monedei naţionale. Leul s-a apreciat în aprilie cu aproximativ 2% în raport cu euro şi cu 4,8% în raport cu dolarul american. După primele patru luni ale anului, leul s-a apreciat cu aproximativ 2,7% faţă de moneda unică europeană şi cu 2,3% faţă de cea americană. „Confirmarea de către Fitch a ratingului de credit pe termen lung în valută al României la BBB-, cu perspectivă stabilă, precum şi succesul obligaţiunilor guvernamentale româneşti au contribuit în ultima perioadă la aprecierea monedei naţionale“, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities- sucursala România. După performanţele bune din primul trimestru, coroana suedeză s-a depreciat consistent în aprilie în faţa euro, cu aproximativ 2,2%, pe fondul creşterii ratei şomajului în Suedia, contrar aşteptărilor analiştilor. Zlotul polonez şi coroana cehă au încheiat luna trecută cu variaţii destul de reduse faţă de începutul acesteia comparativ cu moneda unică europeana. Forintul s-a apreciat cu 1,3% în aprilie faţă de euro, dar rămâne cu o scădere de aproximativ 2,8% la nivelul primelor patru luni, se arată în analiza Noble Securities România. Zlotul polonez s-a depreciat cu 2,1% în perioada ianuarie- aprilie, comparativ cu moneda unică europeană, iar coroana cehă cu aproximativ 2,7%. Dintre monedele din UE, lira Sterlină a marcat pe anul în curs cea mai mare scădere faţă de euro, respectiv de 4,3%. Integral in Adevarul.
Bun venit în Stagflaţie!
“Relaxarea” politicii monetare: cauze, efecte şi cum s-a ajuns aici
Sugestia lui Mugur Isărescu cum că urmează o perioadă de reducere a dobânzii de politică monetară va avea un singur efect net: să cârpească bilanţurile băncilor. În rest, nimic.
Cauzele: După ce Banca Japoniei a dat tonul tipăririi de bani cu o viteză chiar mai ameţitoare decât cea de până acum, Fed a intrat în cursă, apoi BCE. Cea din urmă a tăiat dobânda de politică monatară la 0,5% iar pe cea pentru depozitele voluntare la 0, sugerând că n-ar avea o mare problemă să o ducă chiar şi pe minus. În contextul ăsta, BNR poate spera să-şi ţină leul puternic la costuri mai mici.
Efectele: Nici vorbă ca economia să se finanţeze mai ieftin, pentru că numărul celor care simultan pot şi vor să ia împrumuturi este foarte mic, indiferent de dobândă. În schimb, băncile se vor finanţa mai ieftin şi vor păstra cât pot de sus dobânzile existente, pentru a-şi acoperi astfel o parte a găurilor din bilanţ.
Explicaţia: Dobânda de politică monetară este rata la care o bancă centrală emite bani în economie, prin intermediul băncilor.
Teoria spune că o dobândă mică asigură lichiditate ridicată pe piaţă, reducând şomajul dar alimentând inflaţia. Dimpotrivă, pe măsură ce dobânda creşte, inflaţia se potoleşte dar banii încep să lipsească din economie, ceea ce duce la creşterea şomajului. Iar treaba băncii centrale este să ţină echilibrul din cele două pedale – de gaz şi de frână.
Există şi o raţiune secundară pentru a ţine dobânda sus, care la BNR este principală – astfel atragi plasamente externe şi împiedici deprecierea monedei. România are cea mai mare dobândă de politică monetară din regiune: 5,25%,. iar datele oficiale o justifică – şomaj mic, inflaţie mare. În realitate, acest echilibru este de cu totul altă natură. De citit integral pe Riscograma (Lucian Davidescu)
Circa 180 de firme cu capital italian s-au înregistrat în România, în luna martie. Un număr de 182 de firme cu capital italian s-au înregistrat în martie 2013, situându-se pe primul loc în luna respectivă în topul societăţilor
noi înregistrate în funcţie de ţara de rezidenţă, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris al celor 182 de firme totalizează 154.064 euro. După Italia, pe locul următor, ca număr de societăţi comerciale cu capital străin înregistrate în luna martie, se află Germania, cu 52 de firme şi un capital social total de 72.292 euro, iar pe locul trei se află Turcia cu 5.729 euro.
Poziţia a patra este ocupată de Ungaria cu 39 de firme şi un capital social de 2.523 euro, iar pe locul cinci – Olanda, cu 34 de companii. În funcţie de capitalul social subscris, clasamentul ONRC situează Italia şi Germania pe primele două locuri. Pe următoarele poziţii se află Siria, cu 52.449 euro (11 firme), Cipru, cu 23.412 euro (16 firme) şi Suedia, cu 13.593 euro (două firme). Agerpres, aduce Capital.
Cine pe cine duce-n spinare? Germania, datorie de 140 de ori mai mare decat Cipru. Stiti teoria cu “Germania cea harnica si productiva, nevoita sa sustina si tarile mai lenese, inglodate in datorii”? Aceasta “locomotiva a Uniunii Europene” are o datorie publica de peste 100 de ori mai mare decat Cipru, micul stat unde finantatorii mondiali vor sa impoziteze drastic depozitele bancare, ca masura anti-criza.
“Bazandu-se pe economia sa puternica, pe nivelul exporturilor si rata scazuta a somajului, Germania se vede pe sine drept unicul adult al Europei, responsabil sa adune laolalta fiii risipitori, pentru a mentine familia unita”, se arata intr-un comentariu Reuters. Analistii agentiei de presa noteaza ca unii dintre acesti “copii capriciosi” (Cipru, Grecia, Italia, Spania) mai maraie nemultumiti catre “mamica Germania”. Ca in orice familie, conflictul nu-i conflict cata vreme se mentine la stadiul vorbelor. Cand intra banii in joc, spiritele se incing.”Cipru are probleme, s-a inglodat in datorii si trebuie sa-i aplicam o operatiune de resuscitare”. Asa suna mesajul oficial, lansat in urma cu doua luni, de finantatorii mondiali – Fondul Monetar International, Comisia Europeana, statele din zona euro, dintre care Germania este vioara intai. Cipru urma sa primeasca un imprumut de 10 miliarde de euro. La schimb, trebuia sa taxeze depozitele bancare, cele mai mari de 100.000 de euro cu 9,9%, iar cele mai mici – cu 6,75%. Intre timp, au avut loc mai multe serii de negocieri si s-a stabilit ca vor fi taxati numai deponentii cu peste 100.000 de euro. Deocamdata, nu se stie cu cat. Ei vor afla in luna septembrie cu exactitate cat vor pierde din sumele care depasesc pragul de garantare. Banca centrala din Cipru anticipeaza un procent intre 37,5% si 60%. Potrivit unor declaratii ale oficialilor ciprioti, sumele de peste 100.000 de euro ar putea inregistra pierderi de pana la 80%. Dar de ce tocmai Cipru? Se afla mica insula intr-o situatie atat de dramatica incat are nevoie de respiratie gura la gura? Sa o comparam, de exemplu, cu Germania, tara care, prin oficialii ei, se autotintuleaza “locomotiva Uniunii Europene” si anunta ca “s-a saturat sa tina in spinare” alte state membre, mai putin productive. Cand vorbim de datoria publica a unei tari, specialistii in finante ne recomanda sa raportam obligatoriu la produsul intern brut, pentru ca o economie puternica va iesi mai usor din impas. Chiar si asa, vom observa, potrivit datelor Eurostat, ca datoria publica pe 2012 a Ciprului se ridica la 85,8% din PIB, in timp ce Germania se situeaza la un nivel nu cu mult mai mic, de 81,9%. Iar Marea Britanie, o alta tara socotita puternica, afiseaza o datorie publica mai mare, de 90% din PIB.Integral in dailybusiness.ro
A fost sau n-a fost intelegere intre banci in cazul atacului speculativ pe leu? Consiliul Concurentei a inchis dupa 4 ani investigatia, fara a da sanctiuni. Consiliul Concurentei a inchis investigatia avand ca obiect o posibila intelegere intre companiile active pe piata serviciilor bancare si interbancare din Romania. In cadrul investigatiei, a fost analizat, in special, comportamentul bancilor participante la stabilirea indicilor de piata de 
monetara, ROBID si ROBOR, in perioada octombrie – noiembrie 2008, pe fondul disfunctionalitatilor inregistrate de piata monetara interbancara, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. Povestea acestei investigatii e lunga si are ca principal obiect posibilele intelegeri care ar fi avut loc intre mai multe banci in cadrul atacului speculativ pe leu din toamna lui 2008. In urma acestui atac, dealerii bancilor participante au fost demisi sau si-au prezentat demisiile la presiunea BNR.Vezi in text filmul evenimentelor si concluziile raportului Concurentei. Circa un miliard de euro a scos BNR din piata in toamna lui 2008, ca sa ajute leul in fata unui atac venit din strainatate. Era pentru prima oara in istoria Bancii Nationale cand Guvernatorul a vorbit public despre un asemenea eveniment. “Incercarea de a destabiliza moneda noastra nationala a esuat”, a spus Isarescu, intr-o iesire publica dedicata acestui eveniment. Isarescu nu a nominalizat atunci bancile participante, marginindu-se sa declare ca acestea au intrat pe piata si au cumparat agresiv valuta. Leul risca sa ajunga la 5 lei in fata euro. “Cei care au anticipat gresit si-au primit portia”, a spus Isarescu. Citeste si “Dealer: “Atacul speculativ pe leu? A fost ca la razboi. Stateai cu mainile tremurand deasupra butoanelor si nu stiai ce sa faci mai intai“ Efectul negativ al contraatacului initiat de Isarescu a fost o foame de lei pe piata monetara, care s-a concretizat printr-o crestere foarte mare a dobanzilor. Vineri si luni acestea au depasit 40-50 %. “Asemenea anomalii nu pot sa reziste mult in timp, sunt temporare”, spune Isarescu. Integral la HotNews
Prognoza de primăvară / Comisia Europeană reduce estimarea de creștere pentru România pe anul 2014. Riscul corecțiilor financiare la fondurile UE. Recesiune în marile economii. Comisia Europeană a 
revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anul 2014, de la 2,5% la 2,2%, și a atras atenția asupra riscului de posibile corcții financiare din cauza unor neregulil la absorbția fondurilor UE, potrivit prognozei de primăvară prezentate vineri de CE. ”Creșterea reală a produsului intern brut este așteptată să accelereze până la 2,2% în anul 2014, odată ce reformele structurale implementate în piața producției și a muncii încep să dea roade. Cererea internă va fi probabil principalul motor, alimentat atât de investiții cât și de consumul privat, în timp ce exportul net este așteptat să contribuie ăncă negativ la creșterea PIB”, se arată în raport. FMI avansase , în aprilie, o prognoză de creștere economică a României mai puțin optimistă, de 2% pentru anul 2014.În schimb, Executivul European a confirmat prognoza de creștere economică de 1,6% pentru anul 2013, luată în calcul de Guvernul României și la realizarea bugetului. În aprilie, FMI prognoza o creștere tot de 1,6% pentru România, în anul 2013. Estimărule ar putea fi depășite datorită unei absorbții de fonduri europene peste așteptări și unor rezultate excepționale în agricultură, consideră executivul european. În schimb, o scădere puternică a creditării interne ar putea conduce la rezultate economice sub cele prognozate. De asemenea, cererea externă, din zona euro, va scădea, pe fondul amânării recuperării economice din uniunea monetară, principala destinație a exporturilor României. Integral la Curs de Guvernare.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna .
Interesanta inregistrarea asta de firme straine .
In cazul celor italiene , impartind capitalul pe numar firme , rezulta o medie sub 856 euro .
In Italia , o oricare noua SRL are nevoie la inregistrare de un capital minim de 10.000 euro .
Cele 50 de firme germane au o medie de 1.390 euro .
Curios sa aflu in ce domenii activeaza aceste firme . Cumva doar comert ?
Buna,
Majoritatea lor in comert (cam 95%)
Multumesc .
Cum ma asteptam , comertul e unicul interes . E si mai usor sa dai faliment ca o SRL capitalizata cu putini bani . De regula dupa ce ai tras niste “tunuri” serioase . 🙁