Magazin Economic Iulie [1] 2013 / Locuri de muncă
| 11/07/2013 | Autor theophyle Categorii: Economie |
1 iulie 2013
Comisia Europeană a început suspendarea POS CCE: România are pregătite cheltuieli nedecontate de 200 de milioane de euroComisia Europeană a început suspendarea POS CCE: România are pregătite cheltuieli nedecontate de 200 de milioane de euro. Comisia 
Europeană a demarat o procedură de suspendare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), după ce autoritățile române au eșuat în a lua măsurile corective solicitate anterior de Bruxelles în POS CCE. Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn, a indicat vineri în primul rând deficiențele de la Autoritatea de Management de la Ministerul Economiei. ”Autorităţile române nu au luat la timp măsurile şi nu au întreprins acţiunile de corecţie solicitate de serviciile Comisiei Europene, în primul rând pentru îmbunătățirea sistemului de management şi de control la nivelul Autorităţii de Management POS CCE şi al organismelor intermediare”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Shirin Wheeler. Ea a precizat că autoritățile române mai au, totuși, la dispoziție câteva săptămâni pentru a transmite la Bruxelles informații privind corectarea deficiențelor din POS CCE, iar Comisia ar putea decide deblocarea programului. De asemenea, o misiune de audit de la Bruxelles urmează să meargă la București pentru a face verificări la POS CCE. Dacă Executivul european decide suspendarea, POS CCE ar urma să fie blocat pentru încă 6 luni, în care România nu va mai putea primi fonduri europene în programul de competitivitate. Integral in Curs de Guvernare.
Băncile din zona euro vor rambursa, săptămâna aceasta, 2,06 miliarde euro din împrumuturile contractate de la Banca Centrală Europeană 
(BCE) prin programul de urgenţă pe trei ani LTRO (Longer Term Refinancing Operations), derulat în 2011 şi 2012. BCE a informat, la finele săptămânii trecute, că două bănci vor rambursa 2,025 miliarde euro din sumele împrumutate în prima rundă a programului LTRO, iar alte două bănci – 35 de milioane de euro din cea de-a doua rundă. Băncile din zona euro au împrumutat peste 1.000 de miliarde euro de la BCE prin programul LTRO – în decembrie 2011 şi februarie 2012, când banca centrală a pus la dispoziţia instituţiilor de credit fonduri nelimitate cu scadenţa la trei ani, la o dobândă de 0,75%. Sursa.
2 iulie 2013
Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului. 720.000 de români nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. “Se construiesc mall-uri în care se angajează oameni prost plătiţi”. Rata şomajului a ajuns la 7,5% în luna mai a acestui an, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut (cu 0,3%), iar numărul de şomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. 
Rata şomajului creşte în mod constant de la începutul anului, când era de 7%, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toată perioada crizei. O rată a şomajului la 7,5% a mai fost înregistrată pe parcursul a patru luni din anul 2011 (aprilie, august, septembrie şi noiembrie), iar acest nivel a fost mai mare doar în martie 2010, când rata şomajului a fost de 7,6%. „În realitate, numărul de şomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica foloseşte un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria şomerilor. Situaţia de pe piaţa muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajaţii vin o zi da şi o zi nu la muncă, iar pentru «absenţele motivate» nu sunt plătiţi şi nu le sunt plătite nici contribuţiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti. În primele patru luni ale anului, numărul de angajaţi din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariaţi ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reuşit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creştere a ratei şomajului nu poate decât să scadă şansele de recuperare rapidă a economiei prin creşterea veniturilor aduse din contribuţii la bugetul de stat, dar şi în consum. Integral in Ziarul financiar
Cele mai primitoare ţări pentru românii ce vor să muncească în străinătate. Peste jumătate din populaţia României declară că are rude de orice grad în străinătate, iar cei mai mulţi indică Italia şi Spania printre ţările cele mai primitoare pentru românii care vor să muncească în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 mai – 3 iunie. Astfel, 51,8% dintre români afirmă că au rude plecate în străinătate, în timp ce 48,2% declară că nu au rude în afara ţării. 60,6% din totalul populaţiei de 51,8% 
care a răspuns că ar avea rude în străinătate spun că nu primesc bani de la membrii familiei aflaţi în alte ţări, în timp ce 38,1% susţin că sunt ajutaţi financiar de către rudele din străinătate. 1,3% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Chestionaţi cu privire la ţările cele mai primitoare pentru românii care vor să muncească în străinătate, 67,8% dintre respondenţi au indicat Italia, urmată de Spania cu 61,5%. Pe poziţia a treia în această ierarhie se situează Germania cu 36,1%, a patra poziţie este deţinută de Marea Britanie/Anglia – 21,1%, iar pe a cincea poziţie se află Franţa, cu 19,1%. Urmează SUA cu 5,4%, Grecia cu 5,3%, Ungaria cu 4,3%, Austria cu 4,1%, Danemarca – 4,1% şi Canada – 3,7%. În partea inferioară a clasamentului sunt plasate Irlanda (3,6%), Olanda (3%), Belgia (2,9%), Suedia (2,7%), Portugalia (2,6%), Turcia (2,5%), Norvegia (1,8%), Cipru (1,4%) şi Elveţia (1,1%). Alte ţări care au întrunit procente sub 1% totalizează 3,7% din opţiuni. În ceea ce priveşte contribuţia conaţionalilor plecaţi în străinătate, 56,8% declară că românii din afara graniţelor contribuie mult la nivelul de trai al românilor din ţară, în timp ce 30,8% afirmă că românii din străinătate contribuie în mică măsură la nivelul de trai al celor din ţară. 12,4% dintre cei chestionaţi nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Totodată, 74,9% dintre respondenţi cred că românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile parlamentare sau prezidenţiale din România, 15,1% răspund negativ, în timp ce 10% nu ştiu sau nu răspund. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane. Economia.Net
3 iulie 2013
Cum au evoluat preţurile apartamentelor în prima jumătate a anului. Semn că economia nu stă bine, şi că tranzacţiile s-au împuţinat, preţurile apartamentelor au scăzut în primeele şase luni ale anului cu 4,5%, în 
condiţiile în care în 2012, în acelaşi interval, diminuarea a fost de doar 0,4%.Astfel, potrivit imobiliare.ro, preţul mediu de listă al apartamentelor a ajuns la 934 euro/mp, faţă de 978 euro/mp în ianuarie. Evident, preţurile au evoluat diferit, pare că oraşele au format grupuri, astfel că în Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa apartamentele s-au scumpit, în vreme ce în Bucureşti, Ploieşti şi Braşov pretenţiile au scăzut. În Cluj-Napoca preţurile de listă s-au majoratcu 3,8% până la un prag de 930 de euro pe metru pătrat, la finele lui iunie. Valoarea actuală este cu 2,6% mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul consemnat în primele şase luni din 2013 a fost generat în cea mai mare parte de segmentul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 7,4%, de la 825 la 886 de euro pe metru pătrat. Finaciare.ro
De ce moare Programul Rabla? Ascultând-o pe Rovana Plumb cum se pregătește să îngroape Programul Rabla n-am avut cum să nu mă gândesc la faptul că acest lucru devenise inevitabil în gestiunea unui minister al mediului care chiar nu l-a înțeles niciodată. Doamna ministru spune că e decisă să nu mai 
deruleze acest program. Nici n-ar mai avea de ce. În fond, el a fost inventat pe vremea când era alimentat din taxa auto și era menit să îi încurajeze pe români să își ia Dacii noi în loc de Golfuri la mâna a cincea. Era vorba de susținerea locurilor de muncă din România și Programul Rabla a fost o idee atât de bună încât și Franța și Germania au adoptat-o în 2008 și 2009, la trei-patru ani după România. La început nu mergea cu vouchere și ideea de a stimula producția auto a intrat și la noi tot din 2008. Rabla a ajuns la apogeu în 2010, când guvernul a acordat dreptul la trei tichete valorice de câte 3.800 de lei, care puteau fi comercializate la liber. De aici însă n-a mai fost un program de stimularea a locurilor de muncă din țara noastră, ci un program social care le dădea bani celor mai săraci care aveau mașini prea vechi pentru a le mai folosi la ceva. Numai că treptat lumea a cam uitat că statul ia bani din taxa auto pentru a-i da Programului Rabla, iar anul acesta statul a alocat de șase ori mai puțini bani față de 2010. E drept că a dat 6.500 de lei pentru o rablă, dar asta nu a reușit să le provoace decât nervi și frustrare celor mai numeroși care n-au apucat. BiziDay.
4 iulie 2013
Minunea cu transparenţa în cheltuirea banilor în regiile şi companiile de stat – 18 mld. lei (4 mld. euro) anual – nu a ţinut decât şase luni. Premierul Victor Ponta a susţinut marţi că nu ştie ca parlamentarii puterii să fi modificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77 din 27 noiembrie 2012 (de modificare a OUG 34/2006 privind 
achiziţiile publice) în sensul excluderii mai multor regii şi companii deţinute de stat din rândul „autorităţilor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze proceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Iar parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pricina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii. Indiferent de justificări şi argumente, un lucru este fără echivoc: un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă. Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro. Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Cum nici responsabilii guvernamentali nu spun/nu ştiu ce regii şi companii sunt „exceptate“ este greu de apreciat câte sute de miliarde sau miliarde de lei sau euro sunt „scoşi“ din piaţa achiziţiilor publice, de bine de rău ceva mai transparentă decât achiziţiile făcute doar în baza unor „reguli interne“.Presiunile făcute de şefii companiilor de stat (Tarom de exemplu) şi ai regiilor autonome în sensul excluderii lor din lista entităţilor obligate să organizeze proceduri de achiziţie publică şi-a spus cuvântul, iar autorităţile se justifică acum spunând că s-ar fi produs o „reparaţie“.Integral Ziarul Financiar.
Venitul impozabil a crescut de șase ori mai repede decât salariul minim. De la 1 iulie, plata lunară minimă pe economie este de 601 lei. De la 1 iulie, cota efectivă de impozitare a salariului minim pe economie a urcat la 10%, ca urmare a neindexării deducerii personale de la introducerea regimului fiscal de cotei unică de impozitare. La cei 800 lei venit înscris în cartea de muncă, corespund 418 lei venit impozabil, din care se achită 67 de lei impozit. Reamintim că un salariat beneficiază de o deducere de 250 lei care 
se scade din venitul impozabil. Acesta se stabilește după ce statul își prelevează impozitele către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Ori, suma totală aferentă acestora este de 132 lei (16,5% din salariul brut). Cert este că, la final, suma pe care o încasează efectiv un angajat cu salariul minim pe economie este de 601 lei. Aceasta este și suma pe care ar trebui să o avem în vedere atunci când se face comparația cu pensiile sub 740 lei, care nu sunt impozitate în nici un fel. Așadar, deși salariul minim brut și pensia medie sunt comparabile ( pensia medie pe luna mai 2013 a fost de 812 lei), angajatul cu salariul minim pe economie câștigă cu peste 25% mai puțin decât primește un beneficiar de pensie. Dacă ne uităm la evoluția salariului minim brut începând cu anul 2000, se poate observa că acesta a crescut de opt ori în termeni nominali ( valorile de dinainte de iulie 2005 au fost convertite în lei noi) și de 3,6 ori exprimat în euro, adică peste ritmul de creștere al PIB în aceeași perioadă de timp. Integral in Gurs de Guvernare
5 iulie 2013
Economia a pierdut 1,5 milioane de angajaţi şi consumatori în ultimii zece ani. Oficial doar 2,2 milioane stau în alte ţări, numărul de licenţiaţi s-a dublat, dar îmbătrânirea explodează. Noua conducere a Statisticii a găsit „din surse administrative“ încă un milion de români la recensământul din 2011. România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de acum zece ani, arată rezultatele definitive 
ale recensământului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia stabilă a scăzut mai puţin decât era de aşteptat după ce în februarie anul trecut rezultatele provizorii ale celei mai ample cercetări statistice a României indicau o populaţie de 19 milioane de locuitori. Aproape jumătate (46%) din populaţie locuieşte în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populaţiei s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte rezultate ale recensământului mai arată că dezvoltarea pieţei universităţilor private a dublat ponderea absolvenţilor de facultate din ţară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emigrat peste un milion de români, care şi-au stabilit domiciliile în state precum Italia sau Spania (cei mai mulţi). Rezultatele recensământului din 2011 vor conduce la modificarea celor mai importanţi indicatori economici, iar tendinţele observate în urma acestei cercetări vor afecta economia dacă nu vor fi luate din timp măsuri, spun specialiştii. „Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea produc trei efecte economice majore: creşterea presiunii asupra bugetului de stat, reducerea PIB-ului potenţial prin afectarea forţei de muncă şi a investiţiilor şi menţinerea dependenţei de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recensământului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluţiile negative“, explică Eugen Sinca, analist-şef în cadrul BCR. Integral in Ziarul Financiar.
8 iulie 2013
La un pas de dezastru: România poate pierde miliarde din fonduri UE, dar nimic nu se mişcă. In iunie, România a primit rambursări de fonduri structurale de la UE de doar 23 de milioane de euro – ceea ce a făcut ca rata de rambursare să crească nesemnificativ, de la 15,1% în mai la 15,3% 
în iunie. În ciuda declaraţiilor optimiste ale administraţiei, situaţie absorbţiei se îndreaptă încet spre un eşec major. România a luat în primele şase luni din an de la Comisia Europeană (sume decontate în baza cheltuielilor efectuate), ceva peste 700 mil. euro şi a transmis Bruxellesului cereri pentru alte 670 mil. euro. Acest ultim aspect face ca pericolul pierderii fondurilor europene de miliarde de euro, prin dezangajarea automată (ce nu soliciţi ca rambursări pierzi) să crească ameninţător. România trebuie să transmită Bruxellesului, până la sfârşitul anului, cereri de rambursare de 6,5 mld. euro (ceea ce nu transmite până la această sumă este posibil să piardă în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri, dacă Comisia nu va modifica actualele reguli). Şi a transmis în şase luni doar cereri de 670 mil. euro, ceea ce înseamnă că mai trebuie să transmită solicitări de rambursări de peste 5 mld. euro de euro în lunile care au mai rămas din an. Ministerul Fondurilor Europene a comunicat ieri că, în data de 5 iulie, România a transmis Comisiei documentele pentru rambursarea a încă 135 mil. euro prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport, recent reluat la plată), ceea ce ar face ca pericolul dezangajării fondurilor să scadă. Integral in Ziarul Financiar
9 iulie 2013
Când ai doar un ciocan, vezi peste tot numai cuie. Pentru că sezonul panicii morale prilejuite de bac e mai torid ca niciodată, poate că e cazul să lungim puţin discuţia. Ce s-a schimbat? Păi cam tot cei care până acum erau panicaţi de cât de mică e promovabilitatea se sperie acum că e prea mare (chestie adevărată, doar că din alte motive) Motivul panicii morale este că subiectele ar fi prea “uşoare”. De-aia elevii “nu învaţă”, îşi iau diplome fără valoare, dau şpagă să se angajeze la stat unde sunt incompetenţi şi cer şpagă – în fine, un fel de infractori în devenire. Ăsta e un simptom al unei gândiri 
reflexe şi totalitare care caută soluţii facile, după principiul “dacă ai doar un ciocan, vezi peste tot numai cuie”. Altfel, ar fi excelent dacă problema educaţiei s-ar rezolva aşa simplu – cu examene mai “grele”. Pentru început, chestiunea trebuie ruptă în două. O funcţie a bac-ului este filtrarea – aici chiar contează dificultatea subiectelor, mai exact a celor care asigură nota de trecere. Unii ar vrea să fie suficient de grele încât să-i lase pe dinafară pe cei care “n-au învăţat”, în speranţa că ăsta ar fi începutul adevăratei mari reforme în educaţie. Ei bine, motivaţia e greşită iar speranţa e falsă. Cel mai important: şcoala trebuie să fie cinstită faţă de elevi şi de ea însăşi. Nu poţi să le spui elevilor “12 ani v-am taxat părinţii şi v-am dat note de trecere dar acum vine un examen mai al dracului şi vom pica jumătate dintre voi”. Dacă chiar sunt vai de capul lor, trebuia să fie lăsaţi repetenţi din timp, până “învăţau” sau abandonau. Altfel, e de aşteptat un examen riguros şi corect dar care să nu lase pe dinafară mai mult de 10-20%, oricât de buni sau de proşti ar fi ei. De ce? Sigur, diploma de bac e folosită şi pentru continuarea studiilor la fabrica-de-diplome-şi-mai-pompoase – dar e până la urmă problema angajatorilor (statul) să măsoare performanţele, nu doar să constate că o ştachetă formală a fost sau nu depăşită. Însă scopul principal este să asigure accesul la joburi de-a dreptul banale, motiv pentru care o barieră artificială nu ridică calitatea educaţiei ci doar provoacă şomaj şi frustrare. Dacă vrem să facem ceva pentru copiii ăştia, ar trebui să le furnizăm o educaţie utilă în cei 12 ani sau câţi apucă să facă, nu să le refuzăm o hârtie pentru că s-au dovedit “bâtă” la critică literară şi la ecuaţii de gradul doi. Integral la Riscograma
10 iulie 2013
Jumatate de milion de romani si-ar putea pierde locul de munca in 2013. Aproape o jumatate de milion de romani din industrie si sectoarele orizontale si-ar putea pierde locurile de munca pana la finalul anului, din cauza cresterii preturilor in sectorul energetic, avertizeaza Forumul Investitorilor Autohtoni (FIA). “In industria chimica si petrochimica, metalurgie, constructia de masini, industria sticlei, mobilei si in industria orizontala (distributie si 
sectoare conexe – n.r.) sunt in pericol 500.000 de locuri de munca. in industria metalurgica cifra de afaceri a scazut cu 23% in primul trimestru din 2013. Marile lanturi de magazine si-au redus vanzarile cu 30%”, a declarat, vineri Vasile Turcu, membru in consiliul director al FIA 2013. Ioan Niculae, presedintele Consiliului Investitorilor Romani (CIR), structura de reprezentare a FIA, a afirmat ca in industria chimica sunt in pericol 57.000 locuri de munca din cauza cresterii cu 37% a preturilor in domeniul energiei in 2013, la energia electrica, gaze naturale si transportul gazelor naturale. Niculae a spus ca noua structura – CIR – doreste un dialog cu guvernul pe trei teme principale – energie, impozit forfetar si TVA, pentru a evita scaderea dramatica a locurilor de munca. El a precizat ca din cei 4,2 milioane angajati din Romania, 57% sunt sustinuti de capitalul romanesc, dar din primele 100 de mari companii pe piata autohtona companiile romanesti nu sunt mai multe de cinci. Componenta CIR a fost stabilita vineri si cuprinde 11 membri – Ioan Niculae, Radu Enache, Stefan Vuza, Viorel Catarama, Dragos Dragoteanu, Radu Timis, Bogdan Bosanceanu, Niculae Dusu, Mihai Sofian, Dragos Balteanu, Valeriu Blidar si Adina Niculae, scrie Agerpres..
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
la asa vesti, asa zimbet!
nikule din bine in bine pana ni se uraste de bine. Fara zambet
Resalut voios ca ploua . Cu galeata .
Rambursarile alea la BCE sint de risul lumii . Cifre mizere . Italienii au declarat ca bancile lor nu vor rambursa mare binza . (nu au spus ca BCE a cerut la toti ceva garantii pentru banii imprumutati si care documente sint titluri de stat. Sa ramina BCE cu maculatura in mana 🙂 )