Jurnalism între secole (XIX – XX)
| 15/06/2013 | Autor theophyle Categorii: Dosare, Ziarul de Duminica |
Cele dintâi publicaţii româneşti au fost “Curierul Românesc” – 1829, “Albina românească” – 1829 si “Gazeta de Transilvania” – 1837. Toate trei au fost ziare care tratau ştiri politice, documente oficiale si veşti despre comerţul local.
Se poate vorbi cu adevarat despre o presa romaneasca numai dupa 1848. Din acest an presa devine patriotica si intr-un fel putem vorbi de romantismul-politic al presei. Ambele ziare predominante in aceasta perioada sunt oficioase ale partidelor politice. “Timpul“, ziar al Partidului Conservator, la care au scris si la care au fost angajati Mihai Eminescu si I.L. Caragiale si “Romanul“, condus de C.A. Rosetti, care era ziarul oponentului ideologic, Partidul Liberal. De obicei nu produceau castig si nici nu isi plateau colaboratorii, in afara de cativa angajati si ei platiti numai cand erau bani. In redactiile instalate uneori in doua-trei camarute insalubre lucrau multi dintre scriitorii vremii. Inainte de Unirea din 1859 se poate diferentia ziaristica Bucurestiului, vitriolica defaimatoare de cea a Iasului – mai sobra si moralista, ambele insa net diferite de didacticismul presei Ardelene, aparute la Brasov, Sibiu si Cluj. Prima presa de scandal aparuta in Romania, daca doriti strabunul tabloidului romanesc, a aparut in Bucuresti si se numea “”Nichipercea” (Dracul) si era plin de texte si caricaturi veninoase care nu crutau nici pe politicieni si nici monarhia.
Ziaristica moderna in Romania va incepe in anul 1884, cand va apare primul ziar cu adevarat “profesional.” Italianul Luigi Cazzavillan, stabilit in Romania, va incepe publicarea “Universului”. Ziarul Universul va apare neintrerupt pana la 5 noiembrie 1916. Universul isi va reinnoi aparitia la doi ani dupa terminarea primului razboi mondial, existand pana in anul 1953, cand va fi suprimat de comunisti. Universul a fost pe departe cel mai popular ziar din Romania. Dupa Cazzavillan, a fost condus de N. Dumitrescu-Campina iar ultimul sau proprietar, refugiat in 1944 in strainatate, Stelian Popescu, l-a transformat in anii interbelici intr-o masina de de santaj de toate felurile si produs bani. Palatul “Universului” construit pe Strada Brezoianu, modern pentru acele vremuri si totodata impunator, cu o vasta tipografie la subsol si zetarie la etajul intai, este dovada de netagaduit a prosperitatii de care sa bucurat acest ziar.
Jurnalismul Romanesc prinde aripi in perioada premergatoare a primului razboi mondial (1914-1916). Antanta si Puterile Centrale, care doreau fiecare sa intram de partea lor in razboi, au investit sume mari de bani in unele ziare, pentru a influenta opinia publica si pentru a atrage Romania fiecare de partea lor. Cheltuielile cele mai mari le-au facut Puterile Centrale (germanii si austriecii). Ziarul “Seara“, in care s-au pompat sume mari, la care a colaborat Arghezi, condus de C. Bogdan-Pitesti, a desfasurat o intensa campanie pro-germana. Dupa ocuparea Bucurestiului de catre trupele germane, in toamna anului 1916, echipa de redactori si colaboratori, inclusiv Arghezi si dramaturgul Mihail Sorbul, a trecut la “Gazeta Bucurestilor” (“Bukarester Tagesblatt”), publicatia ocupantului. La sfarsitul razboiului, Tudor Arghezi a fost arestat cu stigmatul de “colaborator”.
***
Nota Istorica: Primele Ziare
Curierul Românesc a apărut la Bucureşti la 8/20 aprilie 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Este prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată, gazetă care pune bazele presei româneşti. Cu unele întreruperi, ziarul a apărut până la data de 12 decembrie 1859,fiind difuzat în special prin librarul Iosif Romanov . Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, comandantul armatelor ruseşti, care a obţinut aprobarea apariţiei gazetei. Iniţial, gazeta trebuia să poarte numele de Curierul Bucureştilor.
Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. Întemeiat de George Bariţiu, a apărut la Braşov, la 12 martie 1838, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849 „Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie şi 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie lietrară”, iar între 2 iulie 1838 şi 24 februarie 1865 „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.
Albina Românească a fost o gazetă politico-literară. Apare la Iaşi, bisăptămânal (1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850). Proprietar şi redactor Gh. Asachi. Publică suplimentul literar Alăuta Românească. După Courrier de Moldavie, tipărit la Iaşi în limba franceză, Albina Românească este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de Curierul Românesc redactat de I. Heliade Rădulescu, la Bucureşti, şi de Gazeta de Transilvania a lui G. Bariţiu de la Braşov pune bazele presei periodice româneşti.
***
Politică de Ion Luca Caragiale – apărut în 1893
– Domnule, mai trebuie materie, îmi zice tipograful.
– Multă?
– Multă.
– Bine, aşteaptă.
Poftim – zic eu în gându-mi – poftim de scrie mofturi fără inspiraţie. A! de ce n-am avut bunul gând să scoatem un ziar politic grav, în loc de Moftul ăsta! Ce abundentă materie! Ce comodă viaţă! şi ce onoare! Ce satisfacţie morală! Un redactor grav, al unei gazete grave – asta este o situaţie socială înaltă… Dar nişte moftangii!
Da, dar avem satisfacţia că…
– Domnule, mă-ntrerupe zeţarul, să mai aştept?
– Da, să mai aştepţi, şi dacă asta te osteneşte prea mult, fii bun şi dă-mi o idee, o inspiraţie… Ce rubrică lipseşte?
– “Politica”.
– “Politica”? aşteaptă… Mă execut la moment!
Şi încep să scriu şi dau filă cu filă pe nerăsuflate acestui monstru de zeţar, care se hrăneşte cu manuscris… Brrr! murdară hrană!
Legea maximului
Destul!
Naţiunea este sătulă de turpitudinile, mişeliile, jaful, corupţiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloşia şi scârba acestui regim poreclit conservator, regim vitreg şi căzut, corupt şi corupător, infam şi infamant. Naţiunea e sătulă: Destul!
Ce vor oamenii-strigoi, ieşiţi din tenebrele reacţiunii la lumina zilei? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, chinoros şi sânge?
Vor oare să arunce ţara pe calea desperării, pe calea deznădejdii, pe calea exasperării, pe calea celor mai extreme mijloace de rezistenţă? O vor aceasta? să ne spună.
Până atunci le zicem încă o dată: destul – Naţiunea este sătulă de faptele voastre!
– Dar bine, domnule – zice zeţarul, venind cu corectura – ăsta este un articol de opoziţie, şi mi se pare că Moftul nu e ziar opozant; aţi făcut poate greşală.
– Tovarăşe – răspund eu ca un adevărat socialist – ai dreptate; am făcut o greşală pe care trebuie s-o repar. Mergi şi culege şi aceasta:
Legea maximului
Domnii colectivişti sunt incorijibili şi imposibili.
După ce Naţiunea, sătulă de turpitudinile, mişeliile, jaful, corupţiunea, infamia, trădarea intereselor ei celor mai sacre, de cruzimea, cinismul, sfruntarea, ticăloşia şi scârba acelui regim poreclit colectivist, regim vitreg şi căzut, corupt şi corupător, infam şi infamant, după ce Naţiunea sătulă le-a strigat destul! ce mai vor oamenii ieşiţi din tenebrele demagogiei la lumina zilii? Ce vor aceste fantome plămădite din rachiu, spirt, basamac, ciomag, tibişir şi sânge?
Vor oare să împingă pe guvern la măsuri desperate, deznădăjduite, exasperate, pe calea celor mai extreme măsuri pentru apărarea ordinii? O vor aceasta? să ne-o spună.
Până atunci, le zicem încă o dată, destul… Naţiunea este sătulă de frazele voastre!
– Domnule, mai trebuie materie.
– Să se usuce cerneala aceluia ce a pronunţat aceste cuvinte! Mai trebuie! mai trebuie! strig eu exasperat. Dar crezi tu, tovarăşe, că mintea mea este o fântână nesecată? Ţi-am dat două articole de fond, de vederi şi de forme aşa de deosibite, şi tot ţi se pare că nu-i de ajuns!… Cât mai trebuie?
– O bucată mică.
– Aşteaptă:
Legea maximului
Întrebăm pi Lascar Catargi, racul din Menajeria regală, pănă cănd cu enfamiile? Pănă cănd, călcănd peste cuvântul de onoare ce m-a tradat când mi l-o spus în şedinţa solemnă pi care s-o giurat la Ieşi cu opoziţia unită, care guvernul o fost combătut din cauza enfamiilor, că Shylockul încoronat, papistaşul catolic împreună cu nepoţelul seu nu vor mai capata nouă domenii, sau daca o minţit atunci, să vină să ne spună acuma ca să ştie publicul, să ştie ţara cu ce ramolit bătrân avem a face!
Voi stigmatiza…
*
– E destul atâta, mă-ntrerupe zeţarul.
– Crez şi eu! numai eu ştiu cât am muncit
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Poate c-ai obosit, Theophyle
Zetarul nebun isi cere tributul mai dihai decat serverul isi cere refresh-ul (good enough?)
Trec peste lalaiala eminesciana
sau ma folosesc de ~
pt a plonja in:
Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.
… desi pare un fel de avertisment
probabil ca l-ai scris cu pana orgoliului
despre care stiu ca:
e mai puternică decât (tine), decât oasele (tale),
pe care mi le scrâşneşti într-o “îmbrăţişare”
mereu dureroasă, minunată mereu.
mihail nu poate spera
la sceptrul neinventilor regi
nedrept ar fi sa-i punem in carca vina
de a fi cedat omenestilor legi 😉
nu Ken,
inca nu am obosit, dar nu prea e mult. Prea multi pitici si prea putini barbati 🙂
Off topic! Jigodie nevertebrata cu tradarea in sange 🙁 – ” Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, spune despre dezbaterile privind revizuirea Constitutiei ca “lucrurile merg intr-o directie buna”, liderii USL fiind “neasteptat de receptivi”, insa a adaugat ca nu vrea sa deschida de acum sampania, deoarece inca nu exista motive de sarbatoare.”
http://www.hotnews.ro/stiri-politic-15005919-kelemen-hunor-despre-revizuirea-constitutiei-lucrurile-merg-intr-directie-buna-dar-nu-vreau-deschid-sampania.htm
… dar cat vitrion pusesi in penita, soro 😛
adevarat vitrion 😆
Da mar,
este o jigodie intre jigodii. Astia trebuie sa primeasca o lectie de sa nu se vada. Din nefericire au un electorat captiv.
salutari la toata lumea
na, ca se poate:
http://www.hotnews.ro/stiri-international-15006428-controversatul-parlamentar-bulgar-numit-sefia-serviciilor-secrete-renunta-nominalizare.htm
mi s-a parut extraordinara reactia bulgarilor. in cateva ore de la nominalizarea mogulului lumea era deja in strada. si nu 2-300 !
superb si bravo lor
da,
ne dau lectii si in chestiunea sata 🙂
buna seara ! de citit : http://www.ziare.com/politica/politica-interna/referendum-si-alte-minuni-5-prostii-petrecute-cat-priveam-aiurea-1241194
Buna,
da, interesant 🙂
O caracterizare a lui Ponta:
http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/paradoxalul-prim-ministru-victor-ponta-1241152
Imi permit sa citez un comentator:
“Cine este Ponta? Ginerele lui Sarbu, sotul sotiei sale Daciana, omul cu sange-n instalatie (citat din Mazare), individul care i-a luat fata lui Cristi Diaconescu exact in clipa in care FSN-ul incepea sa se schimbe. PM care i-a locul lui Ungureanu exact cand Romania se inscrisese pe drumul bun, este GHINIONUL Romaniei.
Fara el am fi avut un alt drum, un alt viitor, un alt loc in lume. ”
Trist dar adevarat!
Bună seara,
@Theophyle, cum interpretați surprinzătoarea victorie a lui Hassan Rohani în Iran, și cum vedeți viitorul Iranului în lumina acestui eveniment?
Buna Dimineat,
cred ca este o surpriza. pobabil ca diferenta a fost suficient de mare ca sa nu fie ajustata. Nu cred ca este atat de pro-occidental pe cat se spune, totusi puterea adevarata este a “mulelor”. Vedem in zilele uirmatoare. Mai bun decat Ahmedinajad in orice caz 🙂