Arhiva Lunara: November 2013

Evanghelia secretă după Marcu este o evanghelie pseudoepigrafă (nu a fost scrisă de persoana cărei i-a fost atribuită), considerata de fapt o addenda secreta la Evanghelia canonică după Evanghelistul Marcu. Textul acestei evanghelii este cunoscut numai dintr-o epistola scrisă de Clement din Alexandria.

 Clement din Alexandria, pe numele lui Titus Flavius Clemens (aprox. 150 – 215), nascut intr-o familie pagana s-a convertit la crestinism devenind conducatorul scolii catehetice din Alexandria. Persecutat de romani s-a refugiat în Capadocia, devenind in timp un important invatat crestin al vremurilor lui. S-au pastrat trei tratate importante scrise de el – Protrepticus, Paedagogus și Stromata.

 Epistola scrisă de Clement din Alexandria a fost descoperita în 1958 de Morton Smith, care a fost profesor de istorie antica la Universitatea Columbia din Statele Unite la manastirea Mar Saba, pe atunci pe teritoriul Iordaniei.

 Mar Saba (Sfantul Sava), este o manastire Ortodoxa de rit Grec-Bizantin. Manastirea este constuita in Muntii Ierusalimului   pe costisa  unui defileu (Wadi Qelt) abrupt sapat in munti de raul Kidron, care uneste Ierusalimul de Ierihon. Manastirea are o extraordinara istorie. Locasul nu este accesibil cu masina, si singura posibilitate ar fi o plimbare de 6-7 Km din Ierihon sau aproape dublu de la autostrada principala, care uneste Ierusalimul cu Ierihonul.

***

 Manastirea Mar Saba este una din cele mai vechi din lume, a fost construita in anul 439 d.Hr. langa grota in care a locuit Sf. Sava din Cappadocia. Sf. Sava a fost  fiul unui general Roman educat de unchiul sau patriarhul Flavian al Antiohiei si trimis dupa aceea la manstirea lui Teochtist din Ierusalim. La varsta de 30 de ani devine sihastru in muntii Ierusalimului, traind singur o perioada de 10 ani. Cu timpul, se aduna imprejurul lui cativa calugari, formand una din cele mai vechi manastiri existente in lume. In secolul al VIII-a se alatura manastirii si Sf. Ioan Damaschinul, unul din cei mai mari teologi, astronomi si matematicieni ai bisericii din toate timpurile, si indiscutabil cel mai mare iconograf ortodox. Moastele Sf. Sava si Sf. Ioan Damaschinul sunt pastrate pana in zilele noastre in aceasta manastire. Manastirea este cucerita in secolul al XII-lea de cruciatii normanzi, care alunga calugarii in pustiu si devine manastire catolica pana in anul 1965, cand Papa Paul al VI-a inapoiaza manastirea Patriarhului Grec Athenagoras I-ul, cu ocazia vizitei lui in Tara Sfanta.

 Importanta manastirii Sf. Saba pentru crestinismul ortodox si a crestinismului Unit (Greco-Catolic), este enorma, Typiconul (in româna , cred ca este tradus Tipicul – “respectând ordinea”) este cartea care conţine instrucţiunile şi rubricile care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an si necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul monahal, tipicul mănăstiresc include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune a fost creat in aceasta manastire si este folosit asa cum a fost creat pana in zilele noastre.

 

In biblioteca aceste manastiri se afla unele din cele mai importante scrieri ale Crestinismului Timpuriu. Interesant de mentionat ca manastirea a fost distrusa in anul 651 d.Hr de Persani, care au cucerit-o si vandalizata de zeci de ori pana in secolul al IX-lea cand Califul arab, cunoscutul Harun-al-Rasid a inconjurat-o cu ziduri aproape impenetrabile. Intrarea femeilor in manastire este permisa pentru rugaciune intr-un locas numit “Turnul Femeilor”. Deoarece calugarii manastirii sunt vegetarieni, intrarea cu alimente de carne sau cu mere (marul  Evei) este interzisa. Mai multe despre aceasta manastire si perioada in care a vizitat-o, aici si aici.

 ***

Epistola a lui Clement, este adresata unui anume Theodor, neidentificat deocamdata. Cele trei file se aflau la sfarsitul unui volum tiparit, cuprinzand Scrisorile lui Ignatiu al Antiohiei (Teoforul), in editia ingrijita de savantul olandez Isaac Voss (1646). Paleografii au datat filele respective in secolul al XVIII-lea. Asadar un text din secolul al III-lea, continand doua fragmente ale unei evanghelii din sec. I, a ajuns pana la noi intr-un manuscris din secolul al XVIII-lea. Descoperirea Epistolei clementine a starnit numeroase polemici in lumea savanta, amplificate dupa publicarea, de catre Morthon Smith, a unui tom masiv in care insista mai cu seama asupra caracterului magic al lui Iisus Cristos.

 Conform epistolei, Evanghelistul Marcu, in timpul sederii lui Petru la Roma, a asternut in scris faptele Domnului; totusi nu le-a publicat pe toate, nereferindu-se nici la “lucrurile de taina” (mystikas), ci le-a ales numai pe cele pe care le-a socotit foarte utile intru sporirea credintei catehumenilor. Dupa ce Petru a suferit martiriul, Marcu a plecat la Alexandria luand cu sine si memoriile sale si pe cele ale lui Petru; dintre acestea, trecand in prima sa carte pe cele de natura a-i face pe simpli credinciosi sa inainteze intru gnoza, a compus si o evanghelie mai spirituala spre folosul celor desavarsiti.Totusi el n-a dezvaluit lucrurile de negrait si nici n-a descris invatatura hierofantica a Domnului; ci, adaugand si alte fapte celor scrise mai inainte, a mai pus alaturi si cateva logia a caror explicatie stia ca ii va conduce pe ascultatori, ca un mistagog, in sanctuarul adevarului acoperit cu sapte voaluri.

 Epistola readuce in discutie chestiunea, foarte sensiblia, a traditiei ezoterice crestine, care, conform teoriei lui Guy Stroumsa, dupa ce ar fi fost eliminata de linia ierarhic-exoterica, ar fi dat nastere misticismului crestin [vezi Guy Stroumsa, Hidden Wisdom. Esoteric Traditions and the Roots of Christian Mysticism, Brill, 1996]. Am tradus textul addendei Evanghelistului Marcu in limba romana, nu doresc insa sa reproduc textul. In primul rand, din cauza elementelor profund ezoterice care cu greu ar putea fi intelese de neofiti si in al doilea rand din cauza falsului care planeaza asupra acestui text.

 Conform unor studii se sustine ca Morton Smith ar fi falsificat aceasta epistola. Avand in vedere ca acuzatorii sunt savanti de o mare notorietate stiintifica (Craig A. Evans si Emanuel Tov). O analiza paleografica a textului facuta de un mare expert in scrisul perioadei lui Clement facuta de Agamemnon Tselikas indica porobabilitatea unui fals.

 Cu toate aste eu cred in autenticitatea aceste addende din foarte multe motive!

Bibliografie, note si citate:

 Smith, Morton. The Secret Gospel: The Discovery and Interpretation of the Secret Gospel According to Mark, London Victor Gollancz Ltd. 1974;

Brown, Scott G. Mark’s Other Gospel: Rethinking Morton’s Smith Controversial Discovery (ESCJ 15; Waterloo, Ont.: Wilfrid Laurier University Press, 2005;

Bruce, F.F. “The ‘Secret’ Gospel of Mark.” Ethel M. Wood Lecture. Delivered at the University of London. London, England, United Kingdom. February 11, 1974.