Arhiva Zilnica: 14/09/2013
Jazz de sâmbată – Miles Davis
| 14/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Ziarul de Duminica |
Fara indoiala una din figurile marcante si contributor principal in evolutia jazzului in cea de a doua parte a secolului XX este Miles Davis (1926-1991). Miles Davis a fost un trompetist şi compozitor, una din cele mai influente, inovatoare şi originale personalităţi muzicale din istoria jazz-ului din secolul al XX-lea, pe drumul deschis de Buddy Bolden şi continuat cu Joe […] Continuare…
Civismul zurbagiu al unei societăţi superficiale
| 14/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Editoriale, Ziarul de Duminica |
Doua cuvinte care caracterizeaza profund doua trăsături de comportament al romanului mioritic. Superficial, un cuvant care provine de la “strămosii” nostri latini, superficialis, cuvant introdus pe la inceputul secolului al XX-lea impreuna cu multe neologisme frantuzesti, inseamna “facut in graba / pripa”, sumar. Zurbagiu, este un cuvant care l-am mostenit de la ocupantii otomani, care inseamna gălăgie, scandal, revolta, manifestare […] Continuare…
O Istorie a Japoniei – 4
| 14/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Feudalismul de la Daimyo la Şogun (1/3) În urma reformei Taika, din anul 645, vechii șefi de clanuri și-au menținut statutul. Reforma Taika a fost înfăptuită în urma distrugerii de către prințul Nakanoe a clanului Saga, care reușise să înlăture pentru scurt timp familia imperială de la conducerea statului. Aristocrații, în afară de lotul personal (shōen) – pe care îl […] Continuare…
Sfârşit de săptămână – 14 Septembrie / Partaj in USL? Ăla micu’ cu cine rămâne?
| 14/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri / Revista Presei |
Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Valorile termice vor scădea în toată ţara, vremea devenind răcoroasă, cu precădere în nord-est. Înnorările vor fi temporar accentuate şi, mai ales în timpul zilei, va ploua pe arii relativ extinse, exceptând Oltenia şi vestul Munteniei unde ploile se vor semnala pe suprafeţe mici. Vântul va prezenta intensificări locale, în special […] Continuare…
Revista Presei Externe – 14 septembrie 2013
| 14/09/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Germania. “Clasa de mijloc uitată”. Cu o săptămână înainte de alegerile legislative, Handelsblatt regretă faptul că clasa politică germană nu se preocupă suficient de mult de situaţia claselor medii: campania este dominată de tema “justiţiei sociale”. Vorbim despre problemele claselor defavorizate şi de luxul bogaţilor. Însă nimeni nu vorbeşte despre clasa de mijloc, în timp ce ea este întocmai cea […] Continuare…
Germania. “Clasa de mijloc uitată”.
Cu o săptămână înainte de alegerile legislative, Handelsblatt regretă faptul că clasa politică germană nu se preocupă suficient de mult de situaţia claselor medii:
campania este dominată de tema “justiţiei sociale”. Vorbim despre problemele claselor defavorizate şi de luxul bogaţilor. Însă nimeni nu vorbeşte despre clasa de mijloc, în timp ce ea este întocmai cea care garantează stabilitatea societăţii germane, de la sfârşitul războiului încoace, şi cea care este motorul primei economii europene.
Cotidianul aminteşte că, în urmă cu 15 ani, şefii de întreprindere, inginerii şi profesorii, făceau parte din ceea ce social-democraţii fostului cancelar Gerhard Schröder numeau “noul centru”. Ori reformele “Agendei 2010“ au recreat o clasă de mijloc săracă şi o clasă de mijloc mai bogată. “Astfel, noul centru a devenit centrul uitat”, constată Handelsblatt.
Italia. BCE: ţinta de deficit în pericol.
Potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), obiectivul declarat al Italiei de a menţine deficitul sub 3% din PIB în 2013 este “tot mai compromis” după ultimele măsuri economice adoptate de guvern, scrie Il Sole 24 Ore.
În raportul său lunar, BCE arată că Italia, care a ieşit dintr-o procedură pentru deficit excesiv în luna mai, a atins 3,3% în iulie, aproape dublu faţă de cele 12 luni precedente. Previziunea este înrăutăţită de slaba performanţă a PIB-ului (-0.2% în al doilea trimestru din 2013).
Comisarul pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn a repetat temerile legate de a treia economie a zonei euro, afirmând că Italia a “traversat recent o zonă de turbulenţă politică”, şi că ea trebuie să se concentreze în prezent pe reformele economice şi stabilitate.
Potrivit Băncii Centrale Europene (BCE), obiectivul declarat al Italiei de a menţine deficitul sub 3% din PIB în 2013 este “tot mai compromis” după ultimele măsuri economice adoptate de guvern, scrie Il Sole 24 Ore.
În ciuda criticilor anterioare faţă de tratamentul de “inutilă austeritate” aplicat de cancelarul german ţărilor din zona euro, şi de reticenţa sa faţă de o uniune bancară a UE, Angela Merkel este “persoana potrivită pentru a conduce ţara sa şi Europa”, anunţă The Economist.
Considerând-o “democrata cea mai dotată politic din lume”, săptămânalul britanic scrie că ea are încă multe de făcut pentru a reforma economic Germania, dar crede că adevăratul său destin este legat de “reorganizarea UE”. The Economist adaugă că
instinctele sale sunt promiţătoare: ea vrea să construiască o uniune bancară mai puternică, să stimuleze politici mai liberale, să ducă la bun sfârşit piaţa unică, să taie indemnizaţiile şi să frâneze regularizarea. Vrea să păstreze Marea Britanie în club, dar nu cu orice preţ. Presupunând că ea va câştiga Cancelaria, va fi politicianul care domină Europa. Pariul nostru este că ea va dori să ne amintim de ea ca de cineva care decide şi nu ca de o persoană incapabilă să aleagă. Articolul original în The Economist
Germania. Banca Centrală Europeană are dreptul de a controla marile bănci.
După luni de blocaj, Parlamentul European a aprobat pe 12 septembrie, cu o largă majoritate, o supraveghere bancară europeană sub conducerea BCE, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Începând din 2014, noul organism va controla între 130 şi 150 dintre cele mai mari bănci din zona euro, explică ziarul.
“Controlul bancar comun este unul dintre cei trei piloni ai uniunii bancare”, reaminteşte cotidianul, celelalte două fiind un mecanism de dizolvare a băncilor falimentare şi o garanţie a depozitelor bancare comună. Articolul original în Frankfurter Allgemeine Zeitung
Spania / Catalonia. Timpul presează.
Pe 11 septembrie, cu ocazia Diadei, Ziua Cataloniei, mai multe sute de mii de persoane au participat la “Via catalana”, un lanţ uman de-a lungul a 400 de kilometri ai frontierei regiunii.
Acesta a fost organizat de asociaţii independentiste pentru “a cere guvernului [regional] al lui Artur Mas un referendum în 2014” asupra independenţei regiunii, scrie El Periódico.
Cotidianul catalan consideră că această manifestaţie pro-referendum constituie o
demonstraţie de fermitate civică, bucurându-se de o susţinere majoritară în societate, dar care trebuie să aibă garanţiile legale. Adică, să fie fructul unui acord […] cu statul.
Malta. China va investi în Enemalta.
Guvernul maltez a ajuns la un acord cu China Power Investment Corporation, pe 11 septembrie, referitor la intrarea companiei energetice chineze în capitalul social al societăţii publice malteze de electricitate, Enemalta, prin intermediul filialei sale Shanghai Power Electric (SPE).
Cota participaţiei SPE va fi precizată în următoarele luni, dar aceasta va fi minoritară, relatează Malta Independent.
Operaţiunea va permite consolidarea conturilor societăţii Enemalta, care are datorii în valoare de 840 de milioane de euro, şi constituie un element esenţial din reţeaua de centrale electrice pe care China are intenţia să le gestioneze în Marea Mediterană în următorii ani, adaugă ziarul. Articolul original în The Malta Independent
Polonia. Sindicaliştii împotriva PIB-ului.
Pe 11 septembrie, cele trei sindicate principale din Polonia au lansat o manifestaţie de patru zile, la Varşovia, pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate luate de guvern, relatează Rzeczpospolita. Ziarul mai adaugă faptul că acceptarea cerinţelor sindicatelor ar ruina economia naţiunii.
Sindicatele cer să se renunţe la majorarea vârstei de pensionare la 67 de ani, prevăzută anul acesta, o creştere a numărului de angajaţi care să aibă dreptul la avantaje de pensie suplimentare din cauza condiţiilor periculoase de lucru, desființarea programului de lucru flexibil şi o creştere cu cel puţin 50% a salariului mediu.
Rzeczpospolita estimează că aceste schimbări ar costa în jur de 150 de miliarde de zloţi (36 de miliarde de euro) pe o perioadă de şapte ani, la care se adaugă cheltuieli suplimentare incalculabile legate de creşterea şomajului şi un alt val de emigrări.
Ziarul îl citează pe Wiktor Wojciechowski, economistul-şef la Invest-Bank, care susține că
sindicatele ar putea provoca rapid declanşarea în Polonia a unui scenariu de tip grec. Sursa traducerilor PressEurop
