Postare de vacanță. Clădiri celebre: Castelul Windsor
| 27/07/2024 | Autor Cetatean Categorii: Arta |
Întrucît atît @Desy cît și subsemnatul suntem, fiecare, într-o mică vacanță de o săptămînă (din care revenim la finalul lunii), ne-am gîndit ca în locul Revistei Presei să avem cîte un editorial zilnic, fie de călătorie, fie politic, în funcție de cum este mai arzător. Și pentru că oamenii călătoresc în această perioadă, puțin turism cultural nu ar strica 🙂
Redactat de@Desy Demeter
Castelul Windsor este un castel medieval şi reşedinţă regală din Windsor. Împreună cu Palatul Buckingham si cu Palatul Holyrood din Edinburgh face parte din resedintele principale ale monarhilor britanici din Casa de Windsor. Castelul este situat în centrul orasului Windsor din comitatul Berkshire, Anglia. Castelul original a fost construit după invazia normandă a lui William Cuceritorul. Inca de pe vremea lui Henric I-ul a fost folosit de o intreaga succesiune a monarhilor britanici şi este cel mai vechi palat locuit din Europa.
Castelul Windsor a supravietuit perioadei tumultoase pe timpul Razboiului Civil (perioada Oliver Cromwell), în care castelul a fost folosit ca un comandament militar pentru forţele insurgente ( parlamentare) şi închisoare pentru Carol I-ul. În timpul restaurării, Carol al II-lea a reconstruit o mare parte din Castelul Windsor, cu ajutorul arhitectului Hugh May, care a creat interioare extravagante, în stil baroc, lăudate încă si astăzi.
După o perioadă de neglijare în timpul secolului al XVIII-lea, regii George al III-lea şi al IV-lea, au renovat şi reconstruit palatul lui Charles al II-lea, cheltuind o suma exorbitanta de bani. Apartamentele regale folosite pana astazi sunt pline de mobilier rococo, gotic si baroc. Regina Victoria a făcut modificări minore în castel, care a devenit locul în care si-a petrecut o mare parte a domniei sale.
Castelul Windsor ocupă un site mare, de mai mult de cinci hectare şi combină caracteristicile unei fortificatii cu un palat şi un oraşel. Castelul de azi a fost creat intr-o secvenţa de constructii pe etape, în diferite perioade istorice, culminând cu lucrările de reconstrucţie după un incendiu în 1992
Castelul Windsor este în esenţă un design georgian şi victorian, bazat pe o structură medievală, cu caracteristici gotice, reinventat intr-un stil modern (neo-gotic). Din secolul XIV-lea, s-a încercat transformarea arhitecturii castelui printr-o reinterpretare a modei contemporane, pastrand insa tradiţiile vechi, imitând în mod repetat stiluri vechi sau chiar antice.
Curtea de sus (nivelul superior / Upper Ward) al Castelului Windsor cuprinde o serie de clădiri importante, care formeaza un patrulater central al acestui nivel. Apartamentele de stat (adica cele publice) sunt construite de-a lungul partii de nord, cu o serie de clădiri anexate de-a lungul peretelui de est. Tot in acest nivel se afla şi apartamente regale (private) cu iesire la Poarta de sud George al IV-lea, cu Turnul din colţul de sud-vest, care poarta numele regelui Edward a-III-lea. Turnul Rotund marcheaza marginea de vest a curtii. O statuie ecvestra din bronz al lui Carol al II-lea se află in fata Turnului Rotund
Apartamentele statului (publice) constituie cea mai mare parte a nivelului superior şi sunt asezate de-a lungul partii de nord a patrulaterului. Clădirea modernă se profileaza ca loc si ca format conform fundamentelor medievale stabilite de Edward III, cu un parter care cuprinde camere de serviciu şi pivniţele. Primul etaj constitue partea principala a palatului. Primul etaj, pana la capătul de vest al apartamentelor, reflecta în primul rând activitatea arhitectului Hugh May, în timp ce structura laturii de est reprezinta activitatea arhitectului Jeffry Wyattville.
Curtea de jos (nivelul inferior / Lower Ward) se află mai jos şi la vest de Turnul Rotund si ajunge pana la Poarta Normanda. Iniţial, tot nivelul de jos avea un design medieval, in timp a fost renovat sau reconstruit în majoritatea sa pe la jumătatea perioadei victoriene. Arhitectii Anthony Salvin si Edward Blore au urmarit o compoziţie Gothica care sa se incadreze cu formatul antic original.
Din nefericire avem putine detalii despre apartamentele regale (cele private), inclusiv poze autentice (cu adevarat din aceste apartamente); ceea ce am gasit si am considerat ca sunt autentice puteti privi mai sus si mai jos.
Bibliografie, note si citate:
Neville Williams, Royal Homes, Londres, Lutterworth Press, 1971
Raymond South, The Book of Windsor, Chesham, Barracuda Books, 1977
Web. Windsor Castle, Official website of the British monarchy
Wikicommon (Eng)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
