Antoni Gaudí – Magnum Opus: Sagrada Família
| 11/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Arta |
Autor: @Desy Demeter
Basílica i Temple Expiatori de la Sagrada Família (the Basilica and Expiatory Church of the Holy Family – Bazilica și Biserica de ispășire a Sfintei Familii) este o bazilica uriașă din capitala Cataloniei, Barcelona. Imensa clădire este încă neterminată, deși se lucrează la ea din anul 1882. Deși construcția bazilicii Sagrada Família a început în 1882, Gaudi s-a implicat în 1883, prin preluarea proiectului, transformându-l, cu arhitectura și ingineria stilului propriu, combinind forme gotice cu cele ale Art Nouveau.
Eng. The Basílica i Temple Expiatori de la Sagrada Família (English: Basilica and Expiatory Church of the Holy Family; Spanish: Basílica y Templo Expiatorio de la Sagrada Familia), commonly known as the Sagrada Família is a large Roman Catholic church in Barcelona. Though construction of Sagrada Família had commenced in 1882, Gaudí became involved in 1883, taking over the project and transforming it with his architectural and engineering style—combining Gothic and curvilinear Art Nouveau forms.
Gaudi si-a dedicat ultimii săi ani in acest proiect. Pana la data decesului său, în 1926, mai puțin de un sfert din proiect a fost realizat. Sagrada Família a progresat încet deoarece s-a bazat pe donații private, constructia fiind întreruptă de Războiul civil spaniol , pentru a fii reluata intermitent în anii 1950. Construcția a trecut punctul de mijloc în 2010, din nefericire unele dintre cele mai mari provocări ale proiectului au rămas sa fie finalizate pana in anul 2026-centenarul morții lui Gaudi.
Eng. Gaudí devoted his last years to the project, and at the time of his death in 1926, less than a quarter of the project was complete Sagrada Família’s construction progressed slowly, as it relied on private donations and was interrupted by the Spanish Civil War—only to resume intermittent progress in the 1950s. Construction passed the midpoint in 2010 with some of the project’s greatest challenges remaining and an anticipated completion date of 2026—the centennial of Gaudí’s death.
Descriind Sagrada Familia, celebrul critic de arta Rainer Zerbst a spus “este, probabil imposibil de a găsi o biserica asemanatoare in intreaga istorie a artei” ; alt critic celebru, Pavel Goldberger, a numit-o “cea mai extraordinară interpretare personală a arhitecturii gotice din Evul Mediu”.
Eng. Describing Sagrada Familia, art critic Rainer Zerbst said “it is probably impossible to find a church building anything like it in the entire history of art” and Paul Goldberger called it ‘the most extraordinary personal interpretation of Gothic architecture since the Middle Ages’ .
Sursa de inspiratie pentru proiectul Bazilica Sagrada Família a fost a unui librar catalan, Josep Maria Bocabella, fondator al Asociación Espiritual de Devotos de San José (Asociatia Spirituala a Adepțiilor Sfantului Iosif), care după o vizită la Vatican în 1872, se intoarce din Italia cu intenția de a construi o biserică inspirata din cea de la Loreto (Basilica della Santa Casa). Cripta bisericii, finanțata prin donații, a fost începută la 19 martie 1882, de festivalul Sf. Iosif. La proiectarea bazilicii a participat initial arhitectul Francisco de Paula del Villar, al cărui proiect a fost pentru o biserică in stil neo-gotică standard. Antoni Gaudi a început să lucreze la proiect în 1883. La data de 18 martie 1883, Villar s-a retras din proiect și responsabilitatea a fost asumată de Gaudi pentru intreaga arhitectura, care a schimbat radical planul initial.
Eng. The Basilica of the Sagrada Família was the inspiration of a Catalan bookseller, Josep Maria Bocabella, founder of Asociación Espiritual de Devotos de San José (Spiritual Association of Devotees of St. Joseph). After a visit to the Vatican in 1872, Bocabella returned from Italy with the intention of building a church inspired by that at Loreto (Basilica della Santa Casa). The crypt of the church, funded by donations, was begun 19 March 1882, on the festival of St. Joseph, to the design of the architect Francisco de Paula del Villar, whose plan was for a Gothic revival church of a standard form. Antoni Gaudí began work on the project in 1883. On 18 March 1883 Villar retired from the project, and Gaudí assumed responsibility for its design, which he changed radically.
Bazilica are are 3 fațade: a Nașterii (spre est), a Gloriei (spre sud) și a Patimilor (spre vest) si 18 turnuri, în ordinea înălțimii reprezentând pe cei 12 apostoli, cei 4 evangheliști, Sfânta Fecioară și, cel mai înalt turn, pe Iisus Hristos. Turnul central al lui Isus va avea montată pe el o cruce uriașă. Înălțimea totală, de 170m, este cu un metru mai mică decât a unui deal de lângă Barcelona, deoarece Gaudi nu considera că lucrarea sa ar trebui să fie mai inalta decât cea a lui Dumnezeu.
Bibliografie, note si citate:
Castellar-Gassol, Juan. Gaudí, the Life of a Visionary. Translated by Paul Martin. Barcelona: Edicions de 1984.
Van Hensbergen, Gijs. Antoni Gaudí. London, UK: Debolsillo. 2004.
Schneider, Rolf, Manfred Leier. ed. 100 most beautiful cathedrals of the world: A journey through five continents. Trans. from German by Susan Ghanouni and Rae Walter. Edison, New Jersey: Chartwell Books, 2004.
WikiCommon (Eng & Ro)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Ziua buna
E cumva varianta artistica spaniola a casei poporului ?
Macar aia a fost terminata de Ceausescu si relativ rapid .
Uneori nu reusesc sa inteleg arta facuta doar de dragul gigantismului . O fi ca sint prost . 🙁
Servus Stefan 🙂
In umila mea opinie, Gaudi a fost un geniu si nu cred ca se poate asemana cu Casa Poporului, desi daca o vizitai cred ca-ti placea si aceasta in interior. Nu este gigantism, este monumental, este o creatie pentru preamarirea Celui de Sus, iar aranjamentul arhitectonic este unic prin viziune. Dar fiecare cu parerile lui. Nici mie nu-mi place Gioconda, cu surasul ei emblematic. 😀
Aia expusa la Louvre e un fals .
Privind originalul zilnic , am inteles surisul . 🙂
PS . Nu ma pricep la arta nici cit negru sub unghie dar nu zi la nimeni .
Stefan,
Ai cumparat un fals. Originalul este la noi in dormitor. Theo se inspira din suras in fiecare dimineata. 🙂
😆
Demer,
Been there, done that 🙂
Am fost la Barcelona. Un prieten mi-a spus inainte: Tre’ sa te duci sa vezi Gaudi si pe ala cu ceasurile indoite…..
Eu de colo: Gaudi, ce, cine? (de ala cu ceasurile indoite auzisem)
Si m-am pus sa citesc depre Gaudi.
Am vazut Sagrada Familia si atunci am inteles (cred eu) cum o catedrala, loc de cult,poate face un tot unitar cu natura. ( o multime de calicii, pedunculi de floare )
Impresionant
Pentru Padri:
Eu sunt de parerea ca daca majoritatea expertilor de arta(de exemplu) au o parere relativ comuna despre un obiect de arta, mie, daca nu imi place si nu pot sa o interpretez, inseamna ca MIE imi lipseste intelegerea si criteriile necesare pentru o interpretare corecta.
Absolut de acord @eugeni
Cum am subliniat : “Nu ma pricep la arta nici cit negru sub unghie dar nu zi la nimeni .”
Uneori e greu de vazut diferenta intre prostie crasa ( “cind aud vorbind despre cultura simt nevoia sa pun mana pe pistol” ) si incercarea de a ascunde PUBLIC propria necunoastere a subiectului . 🙂
Oricum din 1882 sint cam multi ani . 🙂
Buna seara Eugeni 🙂
Norocosule! Eu am vazut numai in poze si in filme,. Dar, cum spunea Stefan, fiecare este liber sa aiba propria parere. Nu trebuie ca toata lumea sa cada pe spate la un anumit tablou sau o catedrala. Dar, pentru mine reprezinta geniul in actiune. 😀
Demeter,
Eu am ceea ce eu denumesc, respectul fata de expert.
Un exemplu: Nu pot sa zic ca Wagner imi place imi mod deosebit, dar parerea mea este ca este foarte bun, excelent chiar. Atata vreme cat nu sunt un expert in domeniu parerea mea va fi influentata de cei ce se pricep si voi incerca sa le intelg opinia fara sa spun ca este o scartaitura si tipete.
In aceeasi ordine de idei nu prea imi place muzica dodecafonica. Anul acest am fost in Roma si la o biserica am vazut anuntul unui concert si corala(relegioasa) din Austria (gratis- 🙂 ). Am mers cu sotia. Dodecafonic….. Am ramas absolut impresionati (amandoi).
PS “Cel cu ceasurile indoite” este Salvator Dali. 🙂
Sarut mana Demeter, buna seara all.
Fara sa par un aiurit (ceea ce si sunt de fapt) cred ca singurul/perfectul locas de cult este cerul liber cu stelele. Bineinteles, in anumite locuri. Si in anumite cercuri concentrice.
Ce cred ca este absolut fabulos – stiinta vechilor arhitecti, neatestata si neexplicata nicaieri. Cum reuseau sa concentreze sau sa distribuie uniform toate vibratiile (de toate genurile si manifestarile) intr-un volum imens (comparativ cu fiinta umana).
Si asta, indiferent daca e vorba de Grota de la Sinca, de o biserica sau de o catedrala.