Antoni Gaudí – 2
| 04/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Arta |
Autor @Desy Demeter
Expozitia Mondiala din 1888 a fost unul dintre evenimentele majore ale epocii în Barcelona si a reprezentat un punct cheie în istoria miscarii moderniste catalane. Arhitectii catalani au expus cele mai bune lucrări ale lor, Gaudi prezentand clădirea proiectata pentru Trasatlántica Compañía (Compania Transatlantica). Dupa aceasta expozitie, Gaudi a primit proiectul de reconstructie a Primariei din Barcelona, dar acest proiect nu a fost în cele din urmă realizat.
Eng The 1888 World Fair was one of the era’s major events in Barcelona and represented a key point in the history of the Modernisme movement. Leading architects displayed their best works, including Gaudí, who showcased the building he had designed for the Compañía Trasatlántica (Transatlantic Company). Consequently he received a commission to restructure the Saló de Cent of the Barcelona City Council, but this project was ultimately not carried out.
La începutul anilor 1890, Gaudi a primit două proiecte in afara Cataloniei: palatul episcopal de Astorga si Casa Botines în León. Aceste lucrări au contribuit la notorietatea în crestere in Spania a lui Gaudi. În 1891, el a călătorit în Malaga si Tanger pentru a examina site-ul unui proiect pentru misiunea franciscanilor catolici pe care marchizul de Comillas l-a solicitat să proiecteze.
Eng. In the early 1890s Gaudí received two commissions from outside of Catalonia, namely the Bishop’s Palace of Astorga and the Casa Botines in León. These works contributed to Gaudí’s growing renown across Spain. In 1891, he travelled to Málaga and Tangiers to examine the site for a project for the Franciscan Catholic Missions that the 2nd marquis of Comillas had requested him to design.
În 1899, Gaudi se alătura Cercului artistic de Sant Lluc (Cercul artistic al Sfântului Luca), o societate de artisti catolică fondată în 1893 de către episcopul Josep Torras i Bages si fratii Josep si Joan Llimona. El s-a alăturat, de asemenea, la Liga spirituala a Fecioarei de la Montserrat – o alta organizatie catolica si catalană. Caracterul conservator si religios al gândirii sale politice a fost strâns legat de apărarea identitătii culturale a poporului catalan.
Eng. In 1899 Gaudí joined the Cercle Artístic de Sant Lluc (Saint Luke artistic circle), a Catholic artistic society founded in 1893 by the bishop Josep Torras i Bages and the brothers Josep and Joan Llimona. He also joined the Lliga Espiritual de la Mare de Déu de Montserrat (spiritual league of Our lady of Montserrat), another Catholic Catalan organisation. The conservative and religious character of his political thought was closely linked to his defence of the cultural identity of the Catalan people.
La începutul secolului, Gaudi a inceput numeroase proiecte simultan. Proiectele sale au reflectat trecerea la un stil mai personal, profund inspirat din natura locurilor natale. În 1900, Gaudi primeste premiul municipalitatii din Barcelona pentru Casa Calvet. În primul deceniu al secolului XX, Gaudí s-a dedicat proiectelor complexe, cum ar fi Casa Figueras (cunoscuta sub numele de Bellesguard), Parcul Güell, un proiect de urbanizare care nu prea a reusit si restaurarea Catedralei din Palma de Mallorca. Între 1904 si 1910 el a construit Casa Batlló si Casa Mila, două dintre operele sale cele mai cunoscute, emblematice stilului sau.
Eng. At the beginning of the century, Gaudí was working on numerous projects simultaneously. They reflected his shift to a more personal style inspired by nature. In 1900, he received an award for the best building of the year from the Barcelona City Council for his Casa Calvet. During the first decade of the century Gaudí dedicated himself to projects like the Casa Figueras (Figueras house, better known as Bellesguard), the Park Güell, an unsuccessful urbanisation project, and the restoration of the Cathedral of Palma de Mallorca, for which he visited Majorca several times. Between 1904 and 1910 he constructed the Casa Batlló (Batlló house) and the Casa Milà (Milá house), two of his most emblematic works.
Bibliografie, note si citate:
Castellar-Gassol, Juan. Gaudí, the Life of a Visionary. Translated by Paul Martin. Barcelona: Edicions de 1984.
Van Hensbergen, Gijs. Antoni Gaudí. London, UK: Debolsillo. 2004.
WikiCommon (Eng & Fr)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua 🙂
frumos, casutze din poveste 🙂
Felicitari ptr “noua casa”, sa fie intr-un ceas bun!
test 🙂
Buna dimineaa si aici,
raspund eu deocamdata 🙂 Multumesc!
Buna Mar 🙂
Multumim. 😀
Surpriza tare placuta, acest articol: vara asta a fost vara indragostirii de Gaudi…
Si pentru ca nu sunt nici egoista, nici gelosa, va recomand cu multa caldura, sa mergeti, daca aveti ocazia, sa-l vedeti acasa la el: e minunat in poze, dar “pe viu” iti taie respiratie.
Buna seara Mih 🙂
As vrea sa ajung, dar mai este problema maruntisului. De ani de zile doresc sa vad cu ochii mei. 😀
Buna Vmaru 🙂
Test trecut. 😀
Poza nr 7 e Casa Batllo.
Asa e 🙂 Aveti dreptate
parca e mai comod acum,deci o sa va vizitez mai des:)
Multumesc, sunteti invitatt 🙂
Ce bine arata postarile tale in ziar ! Arata asa cum mi-am imaginat: picatura zilnica de frumos in cotidianul agitat.
Felicitari pentr noul format
Servus Ela 🙂
Multumim amandoi. Pozele arata splendid 😀
buna ziua, neobositzilor amfitrioni!
si eu va felicit pentru noul format, care, chiar daca’mi da mult de furca prin faptul ca imi cam “prind urechile” strabatindu’l, ca pe un labirint, e totusi marca “unei firme serioase”!
la mai mare!
(sa va mai povestesc cit de tare m’am rusinat cind m’am vazut inclus, cu nevolnica’mi debara, in blogroll-ul vostru?)
revenind la gaudi, ce pacat ca n’a apucat si el vremurile lui ceashka, prim secretarul mult regretat, pentru ca, poate, daca i’ar fi trimis si el o scrisoare de felicitare inaltului scund din scornicesti, asa cum a facut salvador dali la un moment dat (nu stiu daca nu fac eu o confuzie, dar parca a fost atunci cind s’a instituit “sceptrul” presidentzial – unde’o mai fi si ala acu’?!), poate carpatu’ gindirii s’ar fi lasat impresionat si l’ar fi invitat sa ne construiasca el, gaudi, nou’ “centru civic”, cu cireasa de pe tort, placinta imensa a casii popo’ului, fara s’o mai lase pe criminala arhitectonica anca petrescu sa’si bata joc in halu’ asta de orasu’ asta amarit si de tzara asta si mai amarita.
salut nikule 🙂
deoarece autoarea face politica activa, eu am ramas singurul mohican care raspunde la comentarii. Esti pe blogroll-ul nostru pentru ca personal te consider unul dintre cele 10 bloguri de calitate si originalitate din Romania.
La cele mentionate, ce pot zice? Am fost si am ramas un popor condus de dementi si / sau nevolnici si / sau escroci. Asa a fost si probabil o sa fie pana in clipa cand am sa incep si eu ca multi altii ca mine sa mirosim florile de la radacina.
Multzam pentru vizita
@ theophyle,
laudele mici (care’s excesiv de mari, mai ales cind vin de la tine:) si dese, cheia marilor subcese, nu subcesuri, carevasazica ca nu le am!
in rest, incerc sa nu pierd nimic din ce publicatzi, desi nu comentez, de regula, pentru ca mi’s o mare putoare de felu’ meu…
si daca tot se implica demeter in noul proiect, poate face ceva si’i spune lui mru ca nu mai e la sie, si deci nu e nevoie sa mai fie asa de “discret”, chit ca purcica’i moarta’n cotinetz si n’o mai salveaza nici arnold cu respiratzie gura la gura (scuzatzi exprimarea mult prea plastica!)
Am sa transmit mesajul. Nu promit ca se poate face ceva. Chestie de caracter 🙁
Buna seara Niku 🙂
MRU are un caracter prea fin si nu se coboara la atacuri sub centura. Ar fi bine sa invete si altii o alta modalitate de a face politica, nu ca la Antene, inventand tampenii.si stiri “senzationale” false. Este adevarat ca purcica e moarta in cotet dar are si masca de gaze pe rat . Poanta veche si noua. 😀
@ desydemeter,
nu stiu altzii cum sint, dar mie’mi “miroase a tradare”, dar s’o stim si noi…
(vorba vine!) 😀
ard+psd=love nu e o chestie care sa ma enerveze la fel de tare ca pe crin antenisti, (banui ca s’or fi enervat, ca nu ma uit), mai ales daca mutarea vine’n plic, de la “imparatzie”.
e mult mai digerabila decit un carcalete cu ppppdddd-isti si altzi traseisti tristi aperisti si apevisti.
asta numa’ daca o opozitzie strasnica, “ca’n rusia”, nu’i posibila si daca nici strugurii nu sint destul de acri