Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea se va menţine deosebit de rece pentru prima decadă a lunii octombrie. Cerul va fi variabil la senin, cu înnorări temporare şi izolat ploi slabe în estul şi în sud-estul ţării, informează
Administraţia Naţională de Meteorologie. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări temporare în Moldova, Dobrogea, Bărăgan şi la munte. Temperaturile maxime vor fi de la 4…5 grade în estul Transilvaniei până la 14 grade în vestul Olteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între -4 şi 5 grade, mai scăzute în depresiuni, până în jurul valorii de -6 grade. Se va produce brumă în nord-vest şi centru şi pe arii mai restrânse în rest, iar în jumătatea de vest, în special noaptea, local va fi ceaţă.
În Bucureşti, vremea se va menţine deosebit de rece, cu precădere noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi variabil spre parţial noros ziua şi senin pe timpul nopţii, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 11…12 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 0 grade. Spre dimineaţă vor fi condiţii de ceaţă, iar în zona preorăşenească va fi posibilă producerea brumei.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4403 RON; 1 USD = 3. 2624 RON; 1 EURO = 1. 3611 USD; Francul elvetian 3. 6199 RON. Gramul de aur 137.2743 RON.
Impozitul forfetar: Cum va încuraja evaziunea, în loc să o scadă. Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru. De curând a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar în Codul fiscal. Acesta ar urma ca, de la 1 ianuarie 2014, să înlocuiască impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi ar fi aplicabil numai societăţilor ce activează în anumite sectoare
(întreţinere şi reparaţii auto, hoteluri şi alte facilităţi de cazare/camping, restaurante, baruri etc.). De asemenea, impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil şi în funcţie de anumite criterii de mărime: Cifra de afaceri de până la 50 milioane euro sau active totale care nu depăşesc 43 milioane euro; O pondere a veniturilor din activităţile vizate, în totalul veniturilor, de peste 70%;Număr mediu de salariaţi mai mic de 250.Pe scurt, impozitul va fi determinat că suma fixă, calculată în funcţie de anumite criterii (ce nu ţin deloc cont de venitul/profitul obţinut de contribuabil), astfel: In cazul spălătoriilor şi service-urilor auto, în funcţie de suprafaţa în care se desfăşoară fiecare activitate (spălătorie, vopsitorie, tinichigerie etc.);În cazul barurilor, restaurantelor, unităţilor de catering şi altor servicii de alimentaţie, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţă utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate;În cazul hotelurilor, în funcţie de zona şi de numărul locurilor de cazare.Intenţia declarată este ca prin această măsură să se elimine/diminueze evaziunea fiscală din domeniile sus-amintite şi să crească încasările la bugetul de stat, însă fără a analiza textul de lege, un astfel de proiect nu face decât să scoată încă o dată în evidenţă incapacitatea autorităţilor de a stăpâni acest fenomen. În plus, credem că pe termen mediu o astfel de măsură va avea exact efectul opus celui scontat – perpetuarea evaziunii şi, de ce nu, diminuarea încasărilor la buget. Motivele sunt evidente, fără să fie nevoie de vreun calcul: Integral in Capital
Tot mai mulţi români „afară“, tot mai puţini bani în ţară. Cele mai mari creşteri ale numărului de migranţi internaţionali între 2010 şi 2013 au fost înregistrate de România (+4,8%), urmată de Turcia (+2,8%) şi Ungaria (+2,7%), potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM). Numărul emigranţilor români se ridica la 2,77 milioane la nivelul anului 2010, ceea ce înseamnă că în 2013 totalul celor plecaţi din ţară a crescut la 2,9 milioane, respectiv cu 200.000 de persoane mai mult. Un alt fenomen care reiese din datele BM este acela că românii plecaţi afară trimit acasă tot mai
puţini bani. În luna mai, remiterile către România au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania. În România au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, câte 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de români sunt Statele Unite (240 de miloane de dolari), Ungaria (237 de milioane de dolari), Israel (236 de milioane de dolari), Germania (184 de milioane de dolari), Canada (131 de milioane de dolari), Austria (78 de milioane de dolari), Franţa (73 de milioane de dolari), Marea Britanie (71 de milioane de dolari) sau Grecia (58 de milioane de dolari). Remiterile către România au atins un nivel record în 2008, anul declanşării crizei financiare mondiale, când au totalizat 9,38 miliarde de dolari, potrivit BM. A urmat o scădere abruptă în 2009, când au fost înregistrate remiteri de doar 4,9 miliarde de dolari. Chiar şi cu aceste scăderi, românii se regăsesc pe locul al treilea în topul mondial al beneficiarilor de bani trimişi acasă din străinătate. Cu 9,3 miliarde dolari, Ucraina rămâne cea mai mare beneficiară de remiteri din regiune în 2013, urmată de Tadjikistan cu 4,1 miliarde de dolari şi de România, cu 3,6 miliarde de dolari. În timp ce pentru Ucraina remiterile reprezintă 4,8% din Produsul Intern Brut al ţării, ponderea e mult mai mare pentru Tadjikistan (48% din PIB), Kârgâzstan (31% din PIB) şi Republica Moldova (24,5% din PIB).Integral aduce Adevarul
Scandal pentru Dosarul “Referendumul”. Lucian Papici: “Este o presiune la adresa procurorilor oneşti”. Procurorul revocat din funcţie de Tiberiu Niţu susţine că rechizitoriul lui Liviu Dragnea nu mai poate fi întors din drumul
spre instanţă. El a refuzat audierea ca martor a lui Ponta. Lucian Papici: „Am înaintat un rechizitoriu prin care propun trimiterea în judecată a inculpatului Dragnea și a altor câteva zeci de învinuiți”. Rechizitoriul lui Liviu Dragnea a ajuns pe masa Laurei Codruța Kovesi. Revocarea procurorului Lucian Papici, asumată public de premierul Victor Ponta şi pusă în practică de procurorul general Tiberiu Niţu, a iscat ieri reacţii în toate mediile. Papici a fost revocat din funcţia de şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei din DNA, la câteva ore după ce a finalizat rechizitoriul din dosarul “Referendumul” şi a hotărât trimiterea lui Liviu Dragnea în judecată. La rândul său, Papici a reacţionat dur ieri la atacul lui Victor Ponta, care l-a acuzat că este procuror “băsist” şi că a făcut “dosare politice”. Într-un interviu pentru “Europa FM”, Papici a catalogat afirmaţiile lui Ponta drept “nepotrivite şi nedemne” pentru funcţia de prim-ministru. El a cerut CSM să-i apere reputaţia profesională: “Rechizitoriul nu mai au cum să-l întoarcă”. El crede că Laura Codruţa Kovesi va confirma acest rechizitoriu. Integral aduce EVZ
De ce nu ne mai vrea Franta in Schengen la opt luni de la marea relansare a parteneriatului cu Romania. Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, in 13 iulie 2013, la Bucuresti, despre intrarea “imediata”, in cateva luni, a
Romaniei la Schengen, cu granitele aeriene: “Eu asa ii doresc Romaniei, deoarece este pregatita”. Acelasi premier francez, in 1 octombrie 2013: “Cum conditiile nu sunt indeplinite (….), raspunsul nu este posibil la 1 ianuarie 2014”. Ce s-a intamplat in cele trei luni de la prima pana la a doua declaratie a sefului executivului francez? Cum a ajuns Romania, din nou, fara speranta unui raspuns privind accederea in spatiul celor 26 de tari care formeaza Schengen-ul? La fel cum Germania ne-a amanat pana dupa alegerile legislative care tocmai au trecut, Franta s-a razgandit acum in ceea ce ne priveste, pe fondul unei scaderi a popularitatii socialistilor care conduc tara. Asa se face ca, tocmai dupa marea relansare a Parteneriatului Strategic romano-francez, care a servit, pana acum o saptamana, drept contraargument al autoritatilor romane ca Franta nu a uitat de promisiunile pe care ni le-a facut, politicienii din Hexagon se folosesc de cartea electorala a romilor si ne spun ca nu suntem pregatiti de aderare. Este adevărat, dosarul romilor nu a evoluat, dar nici nu a involuat. Totodată, el nu are oricum legătură cu dosarul Schengen. De asemenea, nici situaţia României la capitolul tehnic sau al combaterii criminalităţii nu a evoluat şi nici nu a involuat din iulie, când premierul francez spunea că, deşi mai avem multe de făcut pe viitor, suntem pregătiţi de prima fază a aderării. Integral in Gandul
Autorităţile învinse de cutremurele ciudate din Galaţi. Seria nesfârşită de cutremure resimţite numai în satul Izvoarele, din comuna gălăţeană Slobozia Conachi, pare un fenomen inexplicabil şi incontrolabil. Seismologii de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) vor comunica rezultatele la finalul a două săptămâni de măsurători, iar guvernul aşteaptă scenariile tehnice ale specialiştilor: „Ceea ce se poate face este monitorizarea permanentă,
elaborarea unor scenarii tehnice privind cauza – este vorba de ultimele inundaţii, creşterea nivelului pânzei freatice – şi suntem pregătiţi dacă se întâmplă ceva. Este ceva cu totul şi cu totul nou, nu există un precedent în România”, a declarat ieri dimineaţă premierul Victor Ponta. Pentru că a fost zgâlţâită şi pânza freatică iar apa din fântâni este tulbure, prefectul de Galaţi, Cătălin Bocăneanu, a dispus distribuirea a 15.000 de litri de apă minerală şi deplasarea la Izvoarele a unei staţii de potabilizare a apei. Localnicii privesc la pereţii crăpaţi de cutremure şi cu greu reuşesc să adoarmă noaptea. Se plâng că nimeni nu le explică ce se întâmplă. Între timp, pe dealurile din zonă au apărut numeroase fisuri care indică pericolul producerii unor alunecări de teren. Modul în care se produc mişcările de pământ este atipic. Sătenii spun că din pământ se aud bubuituri puternice, înainte ca pământul să se zgâlţâie, că pământul se mişcă pe verticală, ca şi cum în subsol s-ar rupe ceva. După ce au vorbit cu sătenii, specialiştii care au instalat seismografele au explicat cu nu sunt mişcări tipice cutremurelor. „Clar, nu este vorba despre cutremure. Ar putea să fie pungi cu apă, sau cu gaz, nu neapărat gaz metan sau de sondă. Poate să fie şi o pungă de aer care e împinsă de un lichid şi duce la o presiune care creează microfisuri sau chiar fisuri. În momentul în care iese la suprafaţă acest gaz, ce o fi el, se aud bubuituri, pentru că sparge o rocă mai densă şi se eliberează energia”, a spus Mihail Diaconescu, cercetător în cadrul INFP. Integral in Romania Libera
Coabitarea dintre palate şi pactul preşedinte-premier, sub semnul întrebării după revocarea procurorului Lucian Papici. Liniştea dintre preşedinte şi premier trece prin cea mai grea criză de la semnarea
pactului de coabitare. Traian Băsescu ameninţa joi că va rupe înţelegerea cu premierul, pe care îl acuză că a intrat cu bocancii în justiţie de dragul vicepremierului Liviu Dragnea. Acesta din urmă este ameninţat de un dosar aflat în faza finală a urmăririi penale, iar procurorul care l-a cercetat, Lucian Papici, a fost schimbat din funcţie chiar miercuri. „Era un procuror băsist”, a motivat primul-ministru, aruncînd astfel gaz pe foc, declaraţie pentru care a fost taxat inclusiv de Ion Iliescu. Victor Ponta şi-a asumat critica şi a admis că este „tânăr şi imprudent”. Între timp, de revocarea procurorului de la DNA s-au înteresat şi oficialii americani. Despre acest subiect, premierul a discutat cu însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher. Preşedintele Traian Băsescu nu a mai făcut declaraţii la Cotroceni pe tema pactului de coabitare, aşa cum promisese în cursul zilei. Acuzele la adresa premierului au fost însă reluate într-un comunicat semnat de purtătorul de cuvânt al preşedintelui. Documentul precizează şi contextul în care Traian Băsescu l-a sunat pe procurorul general Tiberiu Niţu, dar şi faptul că şeful statului a discutat cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. Integral la DiGi24
Unu din cinci consilii judeţene nu ar mai putea atrage credite rambursabile. Unu din cinci consilii judeţene nu ar mai putea angaja credite rambursabile în acest an, întrucât a trecut de gradul maxim de îndatorare prevăzut de
lege, limită depăşită doar de unu din zece oraşe reşedinţă de judeţ, deşi sumele atrase de cele din urmă sunt mai mari, reiese din datele Finanţelor. Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanţelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un număr de patru oraşe reşedinţă de judeţ şi opt consilii judeţene au depăşit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi. Datele Finanţelor arată că la nivelul anului 2013 nu ar mai avea posibilitatea să atragă împrumuturi rambursabile consiliile judeţene din Teleorman – sold credite directe în decembrie 2012 – 78,58 milioane lei (grad de îndatorare – 50,33%) Bacău – 74,43 milioane lei (49,62%), Caraş-Severin – 59,98 milioane lei (172,93%), Covasna – zero credite directe (134,91%), Dâmboviţa – 150,83 milioane lei (62,36%), Olt – 38,57 milioane lei (39,63%), Sibiu – 88,25 milioane lei (29,99%) şi Vrancea – 35,27 milioane lei (30%).În cazul oraşelor sau consiliilor judeţene în care soldul creditelor este zero, gradul de îndatorare provine exclusiv din garanţiile acordate. Documentul semnat de Liviu Voinea nu prezintă distinct sumele aferente garanţiilor acordate de autorităţile locale, ci doar soldul creditelor atrase direct. Integral la Mediafax.
Interviu cu viitorul vicepresedinte al ICR: “Stiti cate filiale are ICR in strainatate?” Jicman: “Nu suntem la o testare a cunostintelor mele”. Liviu Jicman, propunerea PNL pentru postul de vicepresedinte ICR, care a si
primit aviz favorabil din partea senatorilor din Comisia pentru cultura, a explicat, intr-un interviu pentru Rl, ce il califica pentru aceasta demnitate. Intrebat cate filiale are ICR in strainatate, Jicman a evitat un raspuns ferm, spunand ca nu se afla la o testare a cunostintelor sale. Liviu Sebastian Jicman are un CV impresionat pe site-ul Primariei Sectorului 6. Actualmente este consilier local, insa traseul sau profesional a inceput devreme. La 23 de ani, acesta detinea functia de director de cabinet al ministrului Sanatatii, iar trei ani mai tarziu, in anul 2007, detinea simultan doua functii importante in aparatul central: asistent al ministrului Sanatatii si consilierul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor. Mai mult, in anul 2012 acesta a fost director de cabinet al ministrului Culturii. Jicman va deveni oficial vicepreşedinte ICR după ce va primi votul final al senatorilor. R.l. : Postul de vicepreşedinte ICR a fost ocupat, în trecut, de oameni de cultură. Vă veţi simţi stingher într-un asemenea post? Ce vă recomandă pentru acest post? Liviu Jicman: Dacă voi ajunge în acest post, nu mă voi simţi stingher. Nu sunt eu în măsură să spun ce mă recomandă şi ce nu mă recomandă. Este o ofertă din partea PNL pe care am primit-o şi pe care am considerat-o onorantă. Am făcut o analiză şi am ajuns la concluzia că experienţa pe care am avut-o în administraţia publică şi în mediul cultural este în măsură să mă ajute pentru această funcţie. Integral aduce Romania Libera
Va urez o zi buna!