Bună dimineata intr-o zi de luni. Vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. În vestul, nordul şi centrul ţării cerul va fi temporar noros şi, îndeosebi seara şi noaptea, pe arii restrânse va mai ploua slab. În restul teritoriului cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte şi, temporar, în regiunile vestice, nord-vestice, iar noaptea şi în sud-estul extrem. Temperaturile maxime, mai scăzute decât în ziua precedentă în vest, nord şi centru, vor fi cuprinse între 14 grade în Maramureş şi 22…23 de grade în sud. Temperaturile minime se vor încadra, în general, între 5 şi 15 grade. Dimineaţa şi noaptea, vor fi condiţii de ceaţă în sudul şi sud-estul ţării.
În Bucureşti, vremea va fi mult mai caldă decât ar fi normal pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 22…23 de grade, iar cea minimă de 9..10 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4382 RON; 1 USD = 3. 2814 RON; 1 EURO = 1. 3525 USD; Francul elvetian 3. 6083 RON. Gramul de aur 138.6574 RON.
Antonescu: Parlamentul nu este cum mă aşteptam eu. Preşedintele Senatului Crin Antonescu a declarat duminică că activitatea Parlamentului nu s-a ridicat la aşteptările sale, precizând că se vor produce schimbări de structură şi de atitudine, cel puţin în interiorul forului pe care îl conduce. „La Parlament, valoarea de utilizare ca majoritate care suţine un Guvern a fost maximă, nu au fost sincope, însă Parlamentul nu este cum mă aşteptam eu. Voi încerca să pun în practică nişte modificări de structură şi atitudine. Nu sunt şeful niciunui senator, suntem colegi“, a declarat Antonescu, la Antena 3. Preşedintele Senatului a mai adăugat că dezbaterile realizate la nivelul Parlamentului sunt normale şi nu înseamnă un control asupra Justiţiei. „Senatul are o responsabilitate faţă de instituţile care numesc acele persoane. Parlamentul mai are şi o funcţie de dezbatere. Solicitarea mea de a face o dezbatere pe tema Justiţiei şi interpretată că am vrut să controlăm Justiţia este o minciună. Amploarea USL nu a mai funcţionat. Parlamentul e dator cu dezbateri importante. Nimeni nu doreşte să cheme la ordine, dar dacă noi am aşezat prin lege CSM, ca for de control la un moment dat, noi putem să ne adresăm asupra lucrurilor care fac obiectul dezbaterii publice“, a mai adăugat Antonescu. Integral aduce Adevarul.
Reorganizarea ANAF: Când lupta politică trece înaintea luptei pentru buget. Capul de afiș al ultimelor două săptămâni a fost rectificarea negativă a bugetului, iar gradul mic de colectare a taxelor a fost subiectul atât al atacurilor dintre partidele coaliției (PSD versus PNL/Daniel Chițoiu) cât și al analizelor făcute de presă. În realitate, mecanismul guvernamental de strângere a taxelor – ANAF – s-a aflat în restructurare, iar mizele politice pe acest instrument au dus nu doar la întârzierea punerii în funcțiune a instituției, ci și la organizarea ei după principii paralele cu eficiența. cursdeguvernare.ro prezintă modul în care s-a reorganizat una din cele mai importante instituții din România : cea care adună banii la buget. Precum și anomaliile care, mai devreme sau mai târziu, își vor arăta efectele în ce privește Agenția Națională de Administrare Fiscală. […]Într-o variantă PSD, acesta trebuia să plece de la Finanţe, portofoliu deţinut de liberali, spre o structură din subordinea directă a Guvernului, adică a premierului Victor Ponta. Surse din USL declarau chiar de la sfârşitul lui 2012 că premierul Victor Ponta doreşte o structură în subordinea sa directă şi desfiinţarea ANAF-ului de la MFP. Pe 18 februarie 2013, lucrurile s-au tranşat în şedinţa USL. Ministrul Daniel Chiţoiu anunţa atunci că ANAF se reorganizează şi partea de control operativ trece de la Vamă şi Garda Financiară la o viitoare direcţie Antifraudă, cu atribuţii extinse. Integral la Curs de Guvernare
Totul despre bugetul anului 2014: Baza de calcul, gaura din ciorapul colectării veniturilor, cota unică şi majorările de pensii şi salarii. Mai sunt doar două zile până când bugetul anului viitor va fi aprobat în şedinţa Executivului, iar proiectul va merge în Parlament pentru adoptare. De rezultatele financiare ale anului 2014 depind bugetele şi pentru următorii doi ani, acesta fiind primul buget multi-anual al României. În acest context, tensiunile dintre liderii partidelor aflate la guvernare din ultima vreme pe marginea măsurilor fiscale care ar trebui sau nu să fie implementate anul viitor au dat de furcă reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice, care trebuie să împartă cu grijă banii. Cu sau fără aceste controverse însă, bugetul pentru 2014 va fi construit conform planului asumat de Uniunea Social Liberală. Bugetul pe anul viitor este construit având în vedere o creştere economică de 2,2%. Guvernanţii sunt optimişti că Produsul Intern Brut va ajunge la 661,3 miliarde de lei. O ţintă greu de atins este cea a deficitului bugetar: România şi-a asumat o limită de cel mult 2% din PIB în 2014. Prognoze optimiste sunt în privinţa inflaţiei. Guvernanţii estimează că preţurile vor creşte, în medie, cu 3%, adică mai puţin decât luaseră în calcul pentru anul acesta (4,5%). Totodată, cursul de schimb va rămâne stabil: 4,45 de lei pentru 1 euro. Cea mai mare problemă a bugetului pe anul viitor este slaba colectare a veniturilor. Procesul de reorganizare a Administraţiei Fiscale a lăsat urme adânci în vistieria statului, pentru că gaura lăsată în buget de lipsa sa de activitate s-a căscat la nu mai puţin de 4 miliarde de lei. Dacă lucrurile nu se vor îndrepta, pentru 2014 banii vor fi insuficienţi, mai ales că România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar mai mic decât în 2013. Integral Digi21
Adrian Năstase supus cercetării judecătoreşti la Curtea Supremă. Astăzi va fi ascultat martorul principal al acuzării din dosarul Zambaccian. Fostul premierul Adrian Năstase este citat în această dimineaţă în faţa judecătorilor Curţii Supreme. Năstase este judecat pentru acuzaţiile din dosarului Zambaccian, a treia cauză de corupţie pentru care a fost trimis în judecată de procurorii DNA. Dosarul este în faza de recurs. La termenul de astăzi va depune mărturie sub jurământ Ioan Păun, fostul consul al României în China. Depoziţia acestuia este crucială în acest proces deoarece este una din probele esenţiale în acuzarea lui Năstase. Dacă Năstase este condamnat fie şi la o pedeapsă cu suspendare, el va intra din nou la închisoare. Curtea Supremă a judecat până acum trei termene în acest dosar, Năstase reuşind să obţină de fiecare dată o amânare. La ultimul termen Năstase şi-a susţinut nevinovăţia. În acest dosar, Năstase este acuzat de luare de mită şi şantaj, fiind condamnat pe fond la 3 ani de închisoare cu suspendare. Dacă această pedeapsă este menţinută, fostul premier ar putea reveni în închisoare. Completul de cinci judecători ai Curţii Supreme a început luni, 3 iunie, judecarea recursului în dosarul de corupţie Zambaccian-Adrian Năstase. Procurorii DNA l-au acuzat pe Năstase că a primit mită în valoare totală de 630 000 euro de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Înspectoratului de Stat în Construcţii. În acest dosar, Adrian Năstase este acuzat şi pentru primire de foloase necuvenit de la fostul consul al României în China, Ioan Păun. Mai precis, din banii primiţi de la Irina Jianu, Năstase şi soţia acestuia sunt acuzaţi că au cumpărat bunuri din China, achiziţiile fiind realizate de către consulul Ioan Păun. În schimbul acestei operaţiuni, Ioan Păun ar fi primit – susţin procurorii – promisiunea că va fi menţinut pe poziţia de consul. Una din cele mai bine puternice acuzaţii din dosar este cea de şantaj. Integral in Gandul.
A zecea duminica de proteste in Capitala impotriva proiectului Rosia Montana. Manifestantii au marsaluit pana la Cotroceni, Regie, Parlament si inapoi la Universitate. Un protestatar, luat cu duba de jandarmi. Protestatarii impotriva proiectului minier de la Rosia Montana au organizat, pentru a zecea duminica la rand, un nou miting in Bucuresti. Dupa ce au marsaluit, conform traseului stabilit, de la Piata Universitatii la Palatul Cotroceni, cei aproximativ 2.000 de manifestanti au decis sa-si continue marsul prin Capitala, ei ajungand si in zona caminelor studentesti, unde i-au indemnat pe studenti sa li se alature. Ulterior, protestatarii au mers la Parlament, iar de acolo inapoi spre Universitate. In zona Unirii a avut loc si un incident, un protestatar care a aprins torte fiind retinut de jandarmi si dus cu duba la Politie. Manifestantii au revenit la Universitate in jurul orei 22.00, unde au fost insa intampinati de un cordon numeros de jandarmi, care i-au impiedicat sa ocupe carosabilul si sa blocheze circulatia in Piata.[…] Protestatarul retinut a fost dus la duba in fluieraturi, huiduieli si imbranceli din partea celorlalti manifestanti. Jandarmii au gasit si alte torte asupra lui. Protestatarii acuza jandarmii in civil ca ii provoaca si ca vor sa genere un conflict, pentru ca apoi sa intervina in forta. Jandarmii au facut un cordon numeros, folosind si dubele lor, inainte de rondul de la Universitate, pentru a preveni blocarea intersectiei. Multimea a luat-o pe alta strada si ajunge in Piata Universitatii. E prima data cand jandarmii reusesc sa impiedice blocarea rondului de la Universitate. Integral aduce HotNews
Titus Corlăţean, ministrul de externe: Ce obiective are România în legătură cu Rusia. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean (45 de ani), sugerează că atunci când a fost la Moscova a avut mandat din partea preşedintelui Traian Băsescu şi că deschiderea care a avut loc anul acesta spre Rusia s-a produs în dublu sens – prin vizita şefului Consiliului de Securitate al Kremlinului, Nikolai Patruşev, la Bucureşti şi prin primirea şefului diplomaţiei române la omologul său, Serghei Lavrov. Din punctul de vedere al şefului diplomaţiei de la Bucureşti, principalul obiectiv al României în legătură cu Rusia este reducerea dezechilibrului balanţei comerciale: România importă gaz de peste 3 miliarde de dolari şi exportă produse în Rusia de circa un miliard. În ceea ce priveşte ideea parteneriatului strategic cu China, lansată de Victor Ponta cu ocazia vizitei sale la Beijing, Corlăţean este mai ponderat şi consideră că în viitor poate fi lărgită cooperarea cu această ţară, dar sub o altă denumire. Pe agenda diplomaţiei române se află şi aderarea la Schengen, iar ministrul Corlăţean crede că doar luptele electorale au împiedicat Franţa să susţină aderarea României, deşi între Bucureşti şi Paris există un parteneriat strategic. Asistentul secretarului american de stat pentru politică spaţială, Frank Rose, a spus, referindu-se la scutul antirachetă de la Deveselu, că “SUA nu vor accepta nici o garanţie juridică sau orice alte limitări ale sistemului” cerute de Moscova. În aceste condiţii, credeţi că e posibilă o destindere a relaţiilor româno-ruse? Titus Corlăţean: Cu siguranţă, da. Poziţia exprimată de Frank Rose este consecventă cu poziţia NATO, adoptată la Summit-ul de la Chicago, dar şi cu ceea ce România a exprimat public: NATO are dreptul legitim de a construi un proiect care să garanteze securitatea statelor aliate. Integral aduce Romania Libera
Pentru ministrul muncii şi pentru guvern totul se învârte în jurul majorărilor de pensii şi salarii la stat. Dar despre cei care produc bani pentru aceste majorări şi de ce au ei nevoie, când vor vorbi? Mariana Câmpeanu, ministrul muncii: Salariile şi pensiile cresc la anul. Pensionarii vor primi mai mulţi bani. Se reîntregesc pensiile. Cei care au pierdut bani îi vor primi înapoi. Salariile bugetarilor cresc. Liviu Voinea, ministrul bugetului: Trebuie să ne încadrăm în anvelopa salarială. Creştem investiţiile la anul. În doi ani, vom avea încă „X“ kilometri de autostradă. Toată ziua vedem pe galben aceste breaking news, care au în spate declaraţii ale miniştrilor cabinetului Ponta sau ale liderilor USL, alianţa care conduce România de un an şi jumătate şi are 70% din Parlament. Cam aceasta este retorica guvernului Ponta, să împartă banii care se strâng la buget din plăţile pe care le fac companiile şi românii. Problema este că se vorbeşte atât de puţin de cei care contribuie la buget, încât parcă nici nu ar exista. În spaţiul public, în retorica politicienilor, în retorica celor de la putere, cei care contribuie la buget sunt pe ultimul loc. Ei trebuie să contribuie şi atât. Pentru ca la anul pensiile şi salariile bugetarilor să crească sau să se strângă bani pentru acei sute de kilometri de autostradă sau pentru proiectele de investiţii ale guvernului, cineva trebuie să muncească, să producă profit, să mişte bunurile şi serviciile în economie, să-şi găsească energie în fiecare zi, să facă un soft, să pună un şurub undeva, să fie comis-voiajor prin străinătate, să vândă ceva produs în România, să convingă un bancher fie să-i mai dea nişte bani pentru o nouă investiţie, fie să-i facă o reeşalonare. Înainte ca doamna ministru al muncii – cel mai antiliberal membru al PNL, asta dacă PNL se mai poate spune că are o gândire liberală, de sprijinire a antreprenorilor şi a liberei iniţiative – să vorbească despre majorările de pensii şi salarii la stat, ar trebui să vorbească despre angajări în economie, despre locuri de muncă, despre ce cer firmele ca forţă de muncă, despre măsuri economice necesare pentru ca o firmă să facă angajări, despre viitorul celor care au picat bacul şi care acum trăiesc fie din banii părinţilor, fie lucrând la Carrefour pe 800 de lei. Nimeni nu vorbeşte despre cei care produc banii din care bugetul îşi ia banii. Premierul Ponta a efectuat, în ultimul timp, turul unor investiţii făcute în România recent, dar este prea puţin. Sectorul privat, cu cele 700.000 de firme active şi cei 2,5 milioane de angajaţi, care susţine atât sectorul bugetar, 1,2 milioane de angajaţi, cât şi cei 5,4 milioane de pensionari, are nevoie de mult mai multe măsuri economice. Este frustrant să vezi cum toţi miniştrii vând publicului majorări de pensii şi salarii ori de câte ori au ocazia, şi în schimb fug când trebuie să discute şi să rezolve problemele de administraţie, de birocraţie fiscală, de evaziune fiscală (evaziunea mare nu poate fi făcută fără protecţie fiscală şi politică). Integral aduce Ziarul Financiar
Viviane Reding: In Romania nu se respecta statul de drept. Pentru asta exista “optiunea nucleara”. Viviane Reding, comisarul european pentru justitie, este de parere ca Romania si Ungaria se afla printre tarile in care nu se respecta statul de drept, sustinand ca sunt necesare sanctiuni mai diversificate la nivelul Uniunii Europene pentru astfel de abateri. Aceasta a mentionat, intr-un interviu acordat publicatiei germane Die Zeit, ca daca o tara membra UE incalca statul de drept, intervenind in justitie, autoritatea europeana nu are prea multe optinui de sanctionare, ci numai “optiunea nucleara”, adica privarea tarii respective de dreptul de vot. Reding: Situatia ramane fragila in Romania, sa se respecte statul de drept “Daca, in acest moment, un stat membru restrictioneaza justitia, noi nu avem decat o singura sanctiune, si anume ‘optiunea nucleara’: putem priva tara respectiva de dreptul la vot. Avem nevoie de alte posibilitati, unele mai diversificate, pentru ca exista un numara de tari membre UE in care statul de drept este amenintat sau pus sub semnul intrebarii”, a declarat Reding. Intrebata daca se refera la Romania si Ungaria, aceasta a spus ca “da, dar nu numai”. “In multe tari UE am face bine sa supraveghem mai indeaproape functionarea statului de drept”, a conchis Reding. Ziare.com
Carta Albă a Apărării. Capacitatea operațională a forțelor armate este în stare critică. Armata Română are mari probleme din cauza subfinanţării. Pentru că nu are bani, misiunile asumate în cadrul NATO sunt cu greu îndeplinite şi numai cu sprijinul aliaţilor, în special al Statelor Unite. Aproximativ 60 la sută din echipamente sunt nefuncţionale, capacitatea de luptă este la un nivel calificat drept critic, militarii sunt slab pregătiţi, iar cadrul legislativ nu permite dezvoltarea sistemului de apărare. Concluziile apar în Carta Albă a Apărării, aprobată de Executiv şi avizată de CSAT în luna iunie. Tot acolo sunt prevăzute şi soluţii pentru remedierea deficienţelor majore. Cele mai multe depind însă de majorarea bugetului MApN până la 2 la sută din PIB. Documentul urmează să ajungă în Parlament, pentru dezbatere şi aprobare. Carta Albă a Apărării descrie în detaliu vulnerabilitățile Armatei Române. Documentul notează incoerența legilor care pun în pericol modernizarea sistemului. Este invocat și numărul mare de acte emise în domeniu care rezolvă situații punctuale, dar care au efect negativ pe termen lung. Marea problemă a armatei este structura de forțe. Aceasta este calificată drept dezechilibrată, cu un sistem de comandă depășit, la fel ca și politicile de personal, care nu au fost adaptate scăderii capacității de luptă. În prezent, structura de forțe numără 90.000 de cadre, față de 330.000, în anul 1990. În ceea ce privește capacitatea operațională a forțelor armate, situația este calificată drept critică. Echipamentele militare majore sunt nefuncționale în proporție de 60%, iar nivelul de instruire a personalului este afectat de lipsa banilor. Integral aduce Digi24
Va urez o zi buna!