Author: theophyle

Cultura politică în Orientul Îndepărtat

 Mao Zedong a lasat China intr-o mizerie economica si sociala crunta, un fel de Coreea de Nord mai mare si mai sofisticata. Intemeietorul Chinei pe care o cunoastem astazi, o super-putere  economica, batranul intelept Deng Xiaoping, a hotarat sa o transforme in ceea ce este acum. Mare om, dar cand a trebuit sa ia o pozitie impotriva curentului democratic care matura regimurile comuniste in ’89, a ordonat tancurilor sa faca “curatenie” in Piata Tiananmen si s-au suparat toti pe el. Unde este supararea lor astazi?

 Deng Xiaoping a parasit postul fara a fi silit sa o faca cu 5 ani inainte de moartea lui. A fost urmat de Jiang Zemin, care si-a terminat mandatul in 2002, el traieste la pensie pana in zilele noastre, i-a urmat fostul conducator  al Chinei comuniste, Hu Jintao, care  a terminat mandatul in 2012. Intrebare: este China o dictatura? Sau o autocratie? Este China un stat comunist sau capitalist sau poate ambele impreuna? Raspunsul il avem in lunga istorie a Chinei si a Orientului Îndepărtat, in traditiile lor confucianiste, care au rezistat oricarui sistem politic efemer, care a fost si care probabil va mai fi in viitor.

 Traditia Orientului Îndepărtat cunoaste tranzitia de la un conducator la un altul printr-o institutie (parerea mea – inteleapta) care se numeste tàishàng huáng, in romaneste poate fi tradus “conducator maret – overlord ”, in sensul unui conducator care si-a implinit destinul, traieste si cedeaza locul benevol altora pe care ii considera capabili de a-l urma.   Traditia a inceput in 202 d.Hr. , regatul Chinez – Han,  cam cu un deceniu inaintea unificarii lui Qin  aprox 210 –220  d.Hr. Ea continua pana astazi si cred ca va continua mult timp de aici incolo.

 Aceasi traditie de “conducator in retragere” o puteti intalni si in Japonia, se numeste Daijō-tennō si a fost parte dintr-un sistem de guvernare numit Insei (cvasi monastic, nu in sens crestin).  In Coreea acelasi sistem se numeste Sang-hwang si a rezistat pana la prima anexare a Coreei la Japonia la inceputul secolului XX. Important de inteles este ca sistemul nostru democratic poate fi bun pentru noi sau pentru oricine care il intelege, il accepta de buna voie si are institutiile care pot controla si pazi acest sistem politic, caruia pe zi ce trece ii vedem defectiunile cand institutiile lui nu mai sunt efective sau sunt ineficiente. Masele se revolta impotriva dictaturilor sau a autocratiilor; intrebarea este au ce pune in loc? Traditia lor este democratica sau este bazata pe alte surse traditionale sau ideologice. Poate deveni o autocratie o democratie peste noapte sau mai usor este sa devina Emirat sau Califat? Intrebare la care conducatorii occidentului ramasi cu pantalonasii in vine nici macar nu si-au pus-o.  Toti vom urmari impreuna dezintegrari sociale si prabusiri de state, in special din cauza lipsei de intelegere a conducatorilor populisti, lipsiti de viziune si de intelegere, care alesi la fiecare 4-5 ani trebuie sa-si mentina populismul pentru a supravietui.

 Nota: Kong Fu Zi sau mai exact K’ung Ch’iu, numit de europeni – Confucius, a trait in perioada numita de istoriografia chineza – “Perioada de primăvară şi de toamnă” (Spring and Autumn Period), datata intre secolul al VIII-lea si al V-lea î.Hr care corespunde cu prima parte a dinastiei Zhou.  Probabil Confucius a trait intre anii 551 – 479 î.Hr – avînd in vedere ca date biografice legate de Confucius au fost înserate în analele  marelui istoric chinez  Sima Qian cunoastem destule detalii despre el si familia lui, desi in mare parte au devenit cu timpul legende romanţate.

 Ipoteza de la care a plecat Confucius a fost modalitatea de guvernare care să asigure stabilitatea si ordinea într-un stat guvernat de lege şi o societate care poate sa-si asigure o minima dreptate si o impartire onesta a resurselor. Buna înţelegere între oameni şi ordinea în societate se obţin numai prin desăvîrşirea interioară a individului şi prin supunerea lui structurilor statale şi culturale existente.

 Realizarea acestui ideal al desăvârşirii se face prin perfecta cunoastere a trecutului istoric, prin respectarea riturilor, obiceiurilor şi tradiţiilor ancestrale, prin subordonarea faţă de suveran si instituţiile statului. Virtuţile admirate de Confucius rămân pietatea filială, respectul faţă de frate, loialitatea, înţelepciunea, iubirea, curajul – calităţi proprii modelului de viaţă al aristocraţiei. Virtutea cardinală rămâne în ren (bunavointa, omenia, dau daca doriti umanismul format pe bazele principiul iubirii umane).

 El a lăsat fără răspuns întrebarea dacă omul este bun sau nu de la natură. Din învăţătura sa s-au desprins diferite linii de găndire şi şcoli filozofice, politice si religioase. In timp confucianismul, devenit ideologia oficială a monarhiei chineze în timpul celor două dinastii Han (206 î.Hr. – 220 d.Hr.) răspăndindu-se in antichitate şi în ev. mediu în Corea, Indochina, Japonia. Desi prigonit pe timpul comunismului, Confucianismul  nu a disparut niciodata din cultura sociala si politica a Chinei

Pentru mai multe detalii citeste Despre Confucius si confucianism.

Deng Xiaoping

Liberalizarea si revolutia economica a lui Deng Xiaoping. In 1978, dupa moartea lui Mao Zedong,  Deng Xiaoping a renunţat la dogmele vechi şi a declanşat o amplă reformă economică, orientată spre o liberalizare controlata si treptata, atat internă cat şi externă. Concepţia majoră a noii orientări a fost formulată în cunoscuta teză – „o ţară, două sisteme” (economice şi politice). Orientarea nouă a fost inclusă în Constituţia ţării, adoptată ulterior (4 decembrie 1982), care trebuia de jure sa cuprinda atât concepţiile lui Mao, cât şi principiile “economiei socialiste de piaţă” ale lui Deng Xiaoping. Constituţia din 1982  consfinţea atat dreptul la proprietatea privată, dar îi si rezerva acesteia un statut principal, prioritar şi nu secundar (complementar) în economia naţională. Vorbim de anul 1982, cu 7 ani inainte de caderea comunismului in Europa de Est. Dupa aceste prime reforme, China elaboreaza un program secret, care trebuia in aproximativ 100 de ani sa ajunga la nivelul Europei si sa devina locul doi in lume, dupa Statele Unite. Supriza este ca in anul cotiturii (Il sorpasso), in care China va ajunge la nivelul economic al Statelor Unite ar putea fi 2027. Nesperat pentru chinezi.

 China a pornit de la situatia in care în anul 1978, economia Chinei era comparabilă din punct de vedere al valorii nominale cu cea, de exemplu, a Slovaciei din 2006. Produsul intern brut (PIB) absolut constituia 362,4 mlrd. yuani sau 43,8 mlrd. Dolari. Balanţa comercială era negativă: exportul – 9,75 mlrd. dolari, iar importul – 10,89 mlrd. In 2010 China a devenit a doua economie mondiala, dupa SUA.

 Pe parcursul a aproape trei decenii (comparativ cu 1978) valoarea comerţului exterior a crescut de peste 85 de ori (în 2007), inclusiv a exporturilor de 100 ori şi a importurilor de „doar” 73 ori. Cota exporturilor în PIB a crescut de la 22%, în 1978, până la 36% în 2006. Ritmurile de dezvoltare a acestui sector au fost devansatoare celor ale creşterii generale economice, iar exporturile au depăşit importurile, în acest ultim an de gestiune, de 1,23 ori. Ca mărime absolută a comerţului exterior din 2004, China (fără Hong Kong)  a devansat Japonia, fiind depăşită la acest indicator doar de SUA.

Laboratorul Universal

China este tot mai frecvent calificată ca fiind laboratorul lumii din secolul XXI, similar caracteristicii respective atribuite Marii Britanii cu două secole în urmă, si Statele Unite in secolul XX. Potrivit Băncii Mondiale, aportul Chinei la creşterea mondială, în 2007, a fost estimat la 16% şi pentru prima dată a depăşit contribuţia SUA la acest capitol. Însă principalii parteneri sunt SUA, Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud. Comerţul cu Taiwanul (China Insulară) constituie 100,0 mlrd. dol.

 La solicitarea companiilor autohtone cota de impozitare a fost modificată: începând cu 1.01.2008 a fost stabilită cota unică de impozitare în volum de 25%. Acest nivel este comparabil cu cel mediu mondial (28,6%) existent în 159 state, alte 18 state vecine Chinei, având un nivel de 26,7%. Trebuie însă să enţionez că actualmente China este inclusă (de ziarul „Forbes”) în lista statelor cu impozite mari. În 2006 companiile cu capital străin (594,0 mii), care gestionează un capital consolidat de 691,9 mlrd. dol., au achitat impozite în valoare de 795 mlrd. yuani (101,9 mlrd. dol.) sau 21,1% din totalul încasărilor.

Potrivit Băncii Mondiale, aportul Chinei la creşterea mondială, în 2007, a fost estimat la 16% şi pentru prima dată a depăşit contribuţia SUA la acest capitol.  Realizările obţinute de China reprezintă rezultatul a mai mulţi factori, unul dintre principalii fiind, acceptarea proprietăţii private. Un alt factor a fost deschiderea economiei spre exterior. Ea s-a produs pe mai multe căi: liberalizarea şi intensificarea relaţiilor de export-import, crearea unor imense zone economice libere/speciale (ZEL/ ZES: Shenzen, Zhuhai, Shantou, Ziamen etc., mărimea fiecăreia dintre acestea devansând ca proporţii Transilvania), care au atras investiţii străine directe (ISD) semnificative, precum şi sporirea intrărilor de valută obţinută de chinezii, care lucrează în afară hotarelor respective, această ţară fiind principalul furnizor de forţă de muncă în plan mondial etc. Trebuie de menţionat faptul, că preţul relativ scăzut al forţei de muncă a constituit un alt important „secret” al minunii chineze. Actualmente China are o forţă de muncă tânără, cu un coraport favorabil (6:1) dintre angajaţi şi pensionari. Concomitent, ea atrage forţă de muncă, încă mai ieftină, din exterior (din ţările vecine).

 China este un mare producător de bunuri agricole. Producţia de cereale în 2006 a depăşit 490 mil. tone, asigurând cu produse 22% din populaţia globului, deşi dispune de o suprafaţă de 10% din total, inclusiv ( 2005, mil. t) porumb – 139,5; grâu – 97,4; precum şi cartofi – 73,4; carne – 10,2 etc

 Primul articol din serial

Începuturi

Imperiul mongol (Mongolyn Ezent Guren) a ajuns in apogeul sau pe două continente şi a rezistat aproape 300 de ani (1183-1502). Desi armata mongolilor nu a numărat niciodată mai mult de 230 de mii de luptători, imperiul mongol a fost cel mai mare imperiu pe uscat, peste 100 de milioane de locuitori si a fost creat într-un timp scurt de Ginghis Han (1206-1227) şi urmaşii lui, hanii: Ogadei (1229-1241), Güyük (1246-1248), Möngke (1251-1259 ) si Kublai (1260-1294). În secolele VIII-IX populaţia de triburi nomade turcice numită uiguri a preluat controlul asupra unei părţi din Mongolia, stabilind capitala la Karakorum, la sud-vest de Ulanbator.

 În 840 uigurii sunt împinşi de kyrgyzi spre China, cucerind teritorii din nordul ei putin populat. Primii mongoli (Uigurii) erau crescători de cai din regiunea cuprinsă între poalele munţilor Altai, la sudul pădurilor Siberiei şi nordul deşertului Gobi. Referirile primare asupra triburilor nomade de mongoli le găsim în sursele chineze din secolele VII-VIII. Mongolii erau organizaţi după modelul tribal, condusi de de un “sfat al batranilor“ (Kurultai), unde se discutau toate problemele importante ale confederatiei tribale, inclusiv alegerea marelui han (khagan), capetenia suprema. Şefii armatei erau aleşi şi promovaţi pe criteriul performantelor in lupta. Uigurii au avut scriere proprie, sigiliu, au încurajat artiştii şi ştiinţa şi au cultivat toleranţa religioasă faţă de supuşi lor.

 Pentru acest popor eminamente nomad era vitală supravieţuirea, grija principală fiind herghelia şi găsirea de noi păşuni pentru cai. Mongolii nu erau interesaţi în stăpânire de teritorii, politic îi preocupa recunoaşterea de către cuceriţi a hanilor lor. Oraşul care li se supunea era obligat să plătească tribut. Distrugeau numai dacă întâmpinau rezistenţă. Deobicei se mulţumeau cu colectarea a 10% din alimente pentru ei şi caii lor, precum şi un numar anumit de tineri din rândul celor înfrânţi, apti să lupte în armata lor.

 La fel ca turcii de mai târziu, mongolii nu se preocupau cu acumularea de provizii sau de confecţionarea armelor; fiind dependenţi de cei ce se îndeletniceau cu comerţul, de producătorii de arme şi de produsele ţăranilor din teritoriile ocupate. Ei au lăsat pe comercianţii veneţieni şi genovezi (ultimii au făcut şi spionaj în favoarea mongolilor) să facă un comerţ înfloritor în zona Mării Negre.

Ginghis Han – Temuugin ( Întemeietorul)

După legenda mongolă, mongolii se trăgeau dintr-un lup şi o ciută care trăiau la izvoarele râului Onon la poalele muntelui sfânt „Burhan Haldun” (aflat la circa 170 km est de Ulan Bator). Temuugin aparţinea tribului „Mongghol”, clanul „Borgighin” („mongolii sălbatici”), fiind fiul cel mai mare al şefului de clan Yesüghei bahadur şi strănepotul legendarului prinţ mongol Kabul han (1130–1150). Acesta din urmă începuse în 1131 unificarea triburilor mongole. Temuugin, care în traducere înseamnă „făurar” sau „de fier”, a continuat această politică şi i-a transmis-o fiului său Oghedei (Ogotai, Ugotai).

Locul naşterii lui Temuugin este controversat. Unii susţin că s-ar fi născut pe malul drept al râului Onon, după tradiţia oriată şi buriată (după numele unor triburi mongole). Grupul tribal mongol estic „Halha” susţine că Temüügin s-ar fi născut pe cursul mijlociu al râului Kerulen. Potrivit cronicarului persan contemporan Raşid ed-din, hanul mongol este prezentat în lucrarea Cronici ca fiind înalt, cu părul roşcat şi cu ochii verzi (ceea ce i-a făcut pe unii să presupună că neamul său se va fi tras din vreun clan de origine scită).

 Temuugin era convis că supravieţuirea în stepele Asiei era posibilă numai prin unirea triburilor. Urmăreşte atingerea acestui deziderat prin şiretenie, diplomaţie iscusită, prin care caută să câştige aliaţi şi să-şi elimine adversarii. După 1190, triburile mongole erau unite sub conducerea lui Temüügin şi începu supunerea altor popoare din stepele Orientului Îndepărtat. În 1201 şi-a înfrânt rivalul Gurhan Geamuha, care îi era frate de cruce şi care a reuşit să se refugieze, dar după încercări zadarnice de a ridica forţe contra lui Temuugin s-a sinucis. Printre popoarele care s-au supus noului mare han Ginghis figurau merkiţii (1202), keraiţii (1203) şi naimanii (1204), fiind astfel înlăturate ultimele obstacole în calea creării imperiului.

 În anul 1206, la varsta de 42 ani şi după o campanie militară împotriva unor triburi din estul Mongoliei, şeful militar Temuugin devine hagan „mare conducător” (1206-1227) sub numele de Ginghis, al unei populaţii vorbitoare de dialecte mongole şi turceşti. Ginghis a unit triburile mongole şi a reuşit să ocupe teritorii vaste, spre est, până la Marea Chinei, şi spre vest până la Marea Caspică. Pentru administrarea acestui imperiu uriaş, Ginghis han a emis decretele necesare sub formă de texte de lege. După moartea sa, imperiul a fost împărţit între fii lui şi extins în continuare, timp de două generaţii.

 Despre personalitatea hanului mongol au circulat diferite versiuni şi legende. Potrivit unor izvoare, că Ginghis Han i-ar fi dat fiului său Oghedei în 1240 „Istoria secretă a mongolilor”, un amestec de cronică şi legendă. Potrivit altor izvoare, cronica ar fost întocmită de Oghedei însuşi. Manuscrisul conţine relatări din viaţa lui Ginghis han şi putea fi citit numai de membri ai familiei hanului. Documentul original a dispărut pentru totdeauna. Abia în 1866 au fost descoperite într-o bibliotecă chineză fragmente transcrise din documentul original. În manuscris este amintit faptul că hanul mongol punea mare preţ pe loialitate deplină faţă de han şi prieteni.

 Popoarele care au suferit din cauza invaziilor, jafurilor şi măcelurilor mongole îl consideră pe Ginghis un han animalic, crud şi sângeros, care dispunea omorârea în masă a populaţiei băştinaşe înfrânte. Adevarul este ca Temuugin a instaurat o perioadă lungă de pace (pax mongolica).

 Marele han a fost tolerant faţă de alte religii sau filozofii şi asculta cu atenţie ce aveau de spus sacerdoţii şi filosofii respectivi. Către sfârşitul domniei sale, Ginghis han s-a lăsat consiliat în probleme de organizare politică şi administrativă de Kitan Yelu Huţa (din Manciuria) şi de ministrul său persan şi musulman Mahmud Ialavaci.

Bibliografie:

 Brent, Peter. The Mongol Empire: Genghis Khan: His Triumph and His Legacy. London: Weidenfeld & Nicholson, 1976

Kahn, Paul (adaptor)  Secret History of the Mongols: The Origin of Chingis Khan (expanded edition). Based Primarily on the English Translation by Francis Woodman Cleaves. Asian Culture Series. Boston: Cheng & Tsui Co, 1998.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va fi în continuare mai rece decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va avea înnorări în nordul, centrul şi vestul ţării şi, mai ales ziua, va ninge în cea mai mare parte a zonei de munte şi în Maramureş, pe arii restrânse în Transilvania, Crişana şi nordul Moldovei şi izolat în Banat. Îndeosebi în prima parte a zilei, în zona montană a judeţelor Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Harghita cantităţile de precipitaţii mai pot atinge 10 l/mp, în timp ce viteza vântului la rafală va atinge 60…70 km/h viscolind ninsoarea. n celelalte regiuni cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare şi numai izolat va fulgui, iar în cursul nopţii se va forma ceaţă local în zonele joase din sudul şi sud-estul şi izolat în restul teritoriului. Intensificări temporare ale vântului se vor semnala şi în restul zonei de munte, precum şi în partea de sud-vest şi de est a ţării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 grad în depresiuni şi 7 grade în Moldova şi Dobrogea, iar cele minime între -10 şi 1 grad.

 În Bucureşti, vremea va fi în continuare mai rece decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări dimineaţa şi din nou în prima parte a nopţii, iar spre sfârşitul intervalului se va forma ceaţă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -7…-5 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4352  RON; 1 USD = 3. 2619 RON; 1 EURO = 1. 3597  USD; Francul elvetian 3. 6022 RON. Gramul de aur 130.2061  RON.

 Dragnea militează pentru bugetul Ministerului Dezvoltării, cel mai mare aprobat de Guvern. Unde se vor duce banii. Vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale, a susţinut, în faţa comisiilor reunite de Buget, Finanţe, bugetul de stat alocat ministerului în fruntea căruia se află. Membrii Comisiei de Buget au avut mai multe nelămuriri privind destinaţia banilor prevăzuţi în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, condus de vicepremierul Liviu Dragnea. Astfel, Liviu Dragnea a fost bombardat cu întrebări din toate părţile. Fostul ministru al Finanţelor, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, a făcut un apel la Dragnea să renunţe la acciza de 7 eurocenţi pe combustibil, pentru a evita orice fel de speculaţie privind destinaţia acestor venituri pentru stat. “Sunteţi cel mai norocos membru al guvernului. Aţi primit peste un miliard. de lei, aveţi cea mai mare creştere. Calculând, acei 7 eurocenţi aici au venit. Sunteţi de acord să renunţaţi la acea taxă?”, a întrebat Ialomiţianu. Şirul întrebărilor a curs pe bandă şi au vizat şi impactul proiectului de descentralizare. “Cât vor fi viramentele către autorităţile locale? Câţi oameni vor fi disponibilizaţi?”, a continuat senatorul PDL, Marius Ovidiu Isăilă. Liviu Dragnea a aşteptat răbdător şi şi-a notat din pix fiecare întrebare formulată de membrii Comisiei. Apoi când a venit timpul să ia cuvântul, fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, a părăsit sala. Vicepremierul nu şi-a pierdut nicio clipă cumpătul şi a răspuns întrebărilor formulate de Ialomiţianu chiar şi în lipsa acestuia. Numai că glasul ridicat al lui Ialomiţianu, chiar şi de pe holul Parlamentului, a perturbat liniştea şedinţei. Integral aduce Adevarul.

BNR va face un control la CEC Bank privind creditul acordat Ioanei Băsescu: Verificările, cerute de Ministerul Finanțelor. Banca Naţională va iniţia, la solicitarea Ministerului Finanţelor, un control de conformitate la CEC privind creditul acordat Ioanei Băsescul. Controlul va fi început săptămâna viitoare şi finalizat până la 9 decembrie, a anunţat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, potrivit Mediafax. El a precizat că Ministerul Finanţelor a transmis miercuri această solicitare către Banca Naţională a României, în calitate de principal acţionar al CEC. Conducerea Senatului a aprobat înfiinţarea unei subcomisii de anchetă privind acest credit. Ilie Sârbu a spus că obiectul subcomisiei de anchetă va fi să se verifice dacă acest credit a fost dat în mod corect, dacă dobânda a fost una corectă. Subcomisia a fost înființată în cadrul Comisiei de buget-finanţe, iar raportul va fi transmis Biroului Permanent al Senatului. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că a convins-o pe fiica sa cea mare, Ioana, să cumpere un teren de 290 de hectare, pentru că vrea să fie fermier şi a adăugat că, din familie, doar aceasta era eligibilă pentru a primi un credit ipotecar. Integral la B1TV

Județele care primesc cei mai mulți bani de la buget. O parte din banii pe care îi cheltuiesc în fiecare an județele țării vin de la bugetul de stat sub formă de subvenții. Însă nu toate județele primesc aceleași sume. Bunăoară, în anul 2011, cele mai recente date analizate de Institutul Național de Statistică, cea mai mare subvenție a mers către Municipiul București și a avut o valoare de 314,3 milioane de lei (71,4 milioane euro), iar cea mai redusă subvenție de la bugetul de stat pentru un județ s-a cifrat la 51,4 milioane de lei (circa 11,6 milioane euro), alocată județului Ialomița. Astfel, Capitala ocupă primul loc în topul celor mai mari subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete, în condițiile în care Bucureștiul, orașul cu cea mai mare populație, cele mai mari venituri și cele mai mari cheltuieli. Al doilea loc în clasamentul județelor cu cele mai mari subvenții primite de la centru este ocupat de județul Constanța, care a primit o sumă de 285,9 milioane de lei (aproximativ 65 milioane de euro), în completarea bugetului propriu. Pe poziția a treia s-a situat, potrivit cifrelor finale pe anul 2011, publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și Curtea de Conturi, județul Brașov, către care a fost direcționată o sumă de aproape 267 milioane de lei (circa 61 milioane euro). Pe locurile patru și cinci s-au plasat județele Bihor, cu subvenții de la bugetul central de 262 milioane de lei, și, respectiv, Prahova, care a primit subvenții de 219 milioane de lei. Integral aduce Capital-Money.ro

Politicienii şi oamenii de afaceri se orientează către cumpărarea de terenuri. Ce subvenţii primeşte Ioana Băsescu. Politicienii şi oamenii de afaceri caută cartea câştigătoare în agricultură. Tonul a fost dat de fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, care a cumpărat aproape 300 de hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi, cu ajutorul unui credit ipotecar de un milion de euro. Joi, Elena Udrea a anunţat la rândul său că va cumpăra circa 100 de hectare de teren. Preşedintele Traian Băsescu spune că el este cel care a îndrumat-o pe fiica cea mare spre agricultură şi că el nu ar fi putut să obţină un credit aşa mare din cauza salariului: „Eu am convins-o să facă acest lucru, pentru că mi-am dorit eu să cumpărăm pământ. Fiind credit ipotecar, deci pe termen lung, de 30 de ani, problema e şi ce vârstă ai – te întreabă băncile. Dar cine plăteşte dacă se întâmplă ceva?”, se întreabă şeful statului. Ioana Băsescu poate primi aceeaşi subvenţie ca orice fermier. 139 de euro – contribuţia europeană -, la care se adaugă 21 de euro contribuţia de la bugetul de stat, deci 160 de euro pe hectar, de înmulţit cu 290 de hectare, adică 46.000 de euro, în total. Creditul luat de la CEC Bank de fiica preşedintelui a declanşat un amplu război politic chiar în USL. În Parlament a început o dublă anchetă, iar PSD a cerut o comisie specială care să verifice implicarea instituţiilor statului în tranzacţia familiei Băsescu. Premierul Victor Ponta s-a grăbit să spună că Radu Graţian Gheţea nu va mai rămâne la conducerea CEC. A nuanţat apoi, dând de înţeles că se bazează pe ministrul Finanţelor să propună măsurile care se impun. După Ioana Băsescu, deputatul PDL Elena Udrea a anunţat că îşi vinde toate proprietăţile şi va cheltui toţi banii din conturi pentru a investi în agricultură. Ea vrea să lucreze circa 1000 de hectare, în parte cumpărate, în parte luate în arendă. Până în prezent, negociază pentru 80 de hectare, dar speră ca de la anul să intre în posesia a 100 de hectare de teren arabil, toate în aproprierea Capitalei. Integral la Digi24

Armata de teracotă a premierului Victor Ponta. Desantul chinezilor la Bucureşti a fost o lovitură de imagine reuşită. Rezultatele concrete ale vizitei depind însă de proiecte greu de dus la capăt. China şi-a atins însă scopul: a aliniat încă o dată statele Europei Centrale şi de Est ca pe o veritabilă armată de teracotă în faţa Bruxelles-ului, demonstrând autorităţilor europene ce infl uenţă are asupra acestui colţ de Europă. Acordurile semnate cu investitorii chinezi zilele trecute, cu ocazia Forumului Economic China – Europa Centrală şi de Est, sunt simple scrisori de intenţie. Multă butaforie. Autorităţile nici măcar nu ştiu ce investiţii presupun acestea. Ieri, premierul Victor Ponta, care vrea să declare 2014 anul colaborării româno- chineze, a promis: “Toate memorandumurile semnate între România şi China vor fi urmărite de către mine personal. Este vorba despre proiecte ce depăşesc 5 miliarde de euro”.Or, acum câteva zile, ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, spunea că numai proiectele din energie în care sunt cooptaţi chinezii au această valoare. În plus, suma totală a investiţiilor antamate era evaluată la 8 miliarde de euro. Întrebat de jurnalişti despre valoarea reală, Ponta a spus că este de 8 miliarde de euro, dar că încearcă să fie “moderat”. În spatele acordurilor românochineze există şi alte nebuloase. Integral aduce EVZ

Aproape jumătate dintre generalii Armatei au fost scoşi la pensie. Printre ei: şefii Forţelor Aeriene, Forţelor Navale şi Informaţiilor Militare. 41 de generali şi contraamirali ai Armatei Române au ieşit la pensie, ca efect al modificării Legii privind statutul cadrelor militare, care a scăzut vârsta de pensionare a generalilor sub 60 de ani, între 56 şi 59 de ani, în funcţie de numărul de stele deţinut în grad. Astfel, numărul de generali ai Armatei s-a redus aproape la jumătate. Deşi unii dintre ei au cerut prelungirea menţinerii în activitate, aşa cum prevede legea, ministrul Apărării Mircea Duşa a refuzat să acorde vreo prelungire, au explicat pentru gândul oficiali din Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Preşedintele Traian Băsescu nu a fost de acord cu această modificare legislativă, el retrimiţând legea la reexaminare în Parlament, iar PDL a atacat la Curtea Constituţională legea. Judecătorii au constatat însă că modificările respective sunt în acord cu Constituţia, iar parlamentarii au menţinut prevederile, astfel că Băsescu a fost obligat să promulge modificările legii 85/2005. Concesia obţinută în Parlament a fost ca modificările respective să se aplice doar la nivelul MApN şi Ministerului Afacerilor Interne, nu şi la serviciile secrete. La vremea respectivă, Băsescu a arătat că 41 de generali ai Armatei vor ieşi la pensie, adică aproape 50% din total, lucru care ar crea instabilitate în Armata Română şi care ar deranja partenerii NATO. Conform preşedintelui, Armata are peste 90 de generali. Dintotdeauna însă s-a pus problema că Armata Română are prea mulţi generali şi că nu este organizată după standardele moderne ale NATO. Integral aduce Gandul.

Victor Ponta, despre linia de creditare de 10 mld dolari: Este deschisa pentru cele 16 state, cand vii cu un proiect, acel credit e garantat de guvernul chinez. Premierul Victor Ponta a declarat, joi seara, la Antena 3, ca nu se intra in conflict cu politica UE in privinta liniei de creditare de 10 miliarde de dolari propusa de China Romaniei, deoarece ea este deschisa pentru cele 16 state, iar cine vine cu un proiect, acel credit e garantat de guvernul chinez. “Primele doua proiecte au fost accesate de firme de IT din Romania, unul de 50 de mil de dolari si altul de 40. Au o dobanda foarte mica”, a anuntat premierul. Victor Ponta sustine ca Romania va respecta toate procedurile de licitatii europene, dar “nici China nu a cerut sa nu respectam procedurile europene, ci au cerut ca daca vin la licitatie si au cea mai buna oferta, cu cel mai bun pret, putem sa fim primiti?” “Se poate pune problema la un moment dat ca devii un concurent, daca vor la un moment dat sa investeasca mai mult in Romania decat in alte tari europene? […] Absolut nimeni nu pune problema ca daca esti prieten cu China ai probleme cu Europa”, mai spune seful guvernului. Integral aduce HotNews

Socialismul ştiinţific al lui Ponta, Dragnea şi Ilie Sârbu: zero lei la bebeluşi, creşteri de salarii pentru Oprescu şi Mazăre.  Senatorii, majoritatea de la PSD, au votat majorarea salariilor pentru primari, vicepreşedinţi şi preşedinţi de consilii judeţene cu până la 30%. Oricât s-ar chinui să scape, iarăşi, de răspundere, premierul nu are argumente. Din două una: fie Victor Ponta, ca preşedinte de partid, nu mai este ascultat de subalternii săi, senatori PSD; fie există o înţelegere secretă între prim-ministru şi parlamentarii social-democraţi, care le dă celor din urmă mână liberă să îşi aloce orice tip de beneficii, dar cu condiţia ca Victor Ponta să poată spune la TV că el habar n-avea, că Guvernul s-a opus, dar Parlamentul, iată, e suveran. Oricare ar fi adevărul, un lucru e sigur: Ilie Sârbu, socrul premierului Ponta, e liderul de grup al PSD, de la Senat. “În momentul în care am aprobat legea descentralizării, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii au primit mai multe atribuţii. Este vorba de cinci milioane de euro pe care Guvernul are sarcina să îi găsească”. Astfel îşi justifică senatorul PSD, Trifon Belacurencu, semnătura şi votul dat pe actul normativ prin care Camera superioară a Parlamentului a decis joi după-amiază majorarea salariilor pe care le primesc două categorii “defavorizate” de bugetari: primarii şi şefii de CJ-uri (detalii aici). Intereseant, nu? Pe de o parte, parlamentarii şi baronii locali ai USL le spun românilor că este absolut necesară descentralizarea, chiar şi fără regionalizare; şi că “activul” din administraţie e gata-gata să se sacrifice pentru binele comun, să îşi asume rolul uriaş şi gama largă de responsabilităţi noi, căci dorinţa de a se apropia de cetăţean e arzătoare.Doar că, după introducerea de mai sus, croită ca pentru naivi, apare un set nou de pretenţii: e nevoie de bani în plus la salariu pentru munca în plus de la birou.Asta e logica, ăsta e raţionamentul, asta e România în care trăim şi ei sunt aleşii. Integral aduce Romania Libera.

 Ponta, dupa vizita chinezilor: A fost un sentiment de mandrie. Problema romanilor e ca nu avem incredere. Prim-ministrul Victor Ponta a declarat, joi seara, ca marea problema a Romaniei din ultimii ani este ca “nu avem incredere in noi”, adaugand totodata ca vizita prim-ministrului chinez in tara noastra a generat “un sentiment de mandrie”.”Marea problema in ultimii ani este ca nu avem incredere in noi, ca ceilalti ne privesc cu ochi mai putini prietenosi, ca am intrat in Europa, dar nimeni nu vrea sau nu crede in viitorul nostru. Am simtit la toti ca au fost foarte mandri cand o tara atat de mare isi trimite prim-ministrul – care nu trece intr-o vizita de o ora, ci sta trei zile – cand 15 prim-ministri din regiune, cu care ne comparam, au venit la Bucuresti si au spus in public si in privat ‘Va invidiem, cum ati reusit sa faceti forumul la Bucuresti? Am fi vrut sa il facem in tara noastra'”, a spus premierul, joi seara, la Antena 3. Premierul Chinei, proverbe si laude la adresa Romaniei: M-am simtit ca acasa, ca primavara. Acesta a continuat sa laude vizita delegatiei din China, adaugand ca primit el insusi laude chiar de la adversarii politici: “In momentul in care presa toata a relatat, a fost un puseu de incredere de care romanii au foarte mare incredere”. “Romania are un potential extraordinar, natural, dar ne lipseste increderea. A fost un sentiment de mandrie – prieteni si adversari poltici au spus ‘Te criticam, dar pentru asta te felicitam, suntem madri ca suntem romani'”, a spus Ponta. Prim-ministrul a citat dintr-un film “care ruleaza in Statele Unite ale Americii si in Romania (“The Hunger Games” – n.red.) “, facand referire la Traian Basescu: “Singurul sentiment mai mare decat frica este speranta”. “Noi in ultimii ani am trait in frica. Dupa aceste trei zile, a ramas o speranta, ca putem sa avem investitii importante, ca putem fi o tara respectata in toata regiunea. In regiunea noastra nu suntem doar cea mai mare tara, dar suntem o tara cu potential extraordinar”, a explicat presedintele PSD. Integral aduce Ziare.com

Parteneriatul Estic al UE: Cine ce va semna la Vilnius. Reuniunea la vârf a Parteneriatului Estic de la Vilnius trebuia să fie una istorică. Totuşi, relaţiile UE cu şase foste republici sovietice se dovedesc mai dificile decât era de aşteptat. Dezvoltarea unor relaţii deosebit de strânse cu foste republici sovietice fără perspectiva admiterii acestora în UE, ca membri cu drepturi depline – aceasta este oferta aşa-numitului Parteneriat Estic. Summitul Parteneriatului Estic se desfăşoară în zilele de 28 şi 29 noiembrie la Vilnius, dat fiind că Lituania deţine până la finele anului preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE – notează joi ediţia în limba română a Deutsche Welle (DW), într-un comentariu referitor la Summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic. Şase foste republici sovietice participă la acest program: trei din Europa de Est (Belarus, Republica Moldova şi Ucraina) şi trei din sudul Caucazului (Armenia, Azerbaidjan şi Georgia). Şi Rusia a fost invitată să ia parte la parteneriat, dar a refuzat. Principalul rezultat al Summitului de la Vilnius trebuia să fie semnarea Acordului de asociere a Ucrainei la UE, un document deja negociat. Ucraina a fost multă vreme privită drept stat principal între cele care participă la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Kiev a beneficiat de cel mai important sprijin financiar din partea UE, cifrat oficial la o jumătate de miliard de euro, în intervalul 2007 – 2010. Suma este de două ori mai mare decât cea vărsată în contul Republicii Moldova şi de trei ori mai mare decât cea transferată Georgiei în acelaşi interval de timp. În ultimii ani, ajutoarele financiare primite din partea UE au fost şi mai mari, fără a se cunoaşte pentru moment cifrele exacte, continuă comentariul DW. În 2011, Ucraina a fost prima ţară a Parteneriatului Estic care a încheiat negocierile cu UE legate de acordul de asociere. Acest acord prevede inclusiv înfiinţarea unei zone de liber schimb. Totuşi, condamnarea la închisoare a fostei şefe a guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko, şi chemarea în justiţie a altor membri ai opoziţiei au atras critici din partea UE. De aceea, instituţiile de la Bruxelles au amânat parafarea acordului pentru anul 2012. În urma unei noi amânări, semnarea urma să aibă loc în aceste zile, la reuniunea la vârf de la Vilnius. Dar nu s-a mai ajuns la asta, fiindcă guvernul de la Kiev a cedat în faţa presiunilor făcute de Rusia. Cu numai o săptămână înaintea reuniunii la vârf, Ucraina s-a decis să suspende pregătirile în vederea semnării Acordului de asociere cu UE. În schimb, ministerelor de resort de la Kiev li s-au dat instrucţiuni “să intre într-un dialog activ cu Rusia şi ţările viitoarei uniuni vamale, precum şi cu statele CSI”. În locul Ucrainei, Republica Moldova a devenit, aparent, preferata Uniunii Europene. Ţara este privită drept model între participantele la Parteneriatul Estic. Guvernul de la Chişinău şi UE intenţionează să parafeze la Vilnius un Acord de asociere. Instituţiile de la Bruxelles elogiază Republica Moldova pentru reformele pe care le-a aplicat, dar mai ales pentru lipsa unor carenţe la capitolul democraţie, de felul celor reclamate în cazul altor state participante la parteneriatul estic. Cu două săptămâni înaintea reuniunii de la Vilnius, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut o declaraţie importantă: ”Comisia Europeană va recomanda Consiliului European să renunţe la obligativitatea vizei de intrare în spaţiul UE, necesară încă cetăţenilor Republicii Moldova”. Această declaraţie a lui Barroso ilustrează principiul “more for more”, adică recompensarea, de către Bruxelles, a reformelor înfăptuite de statele partenere, adaugă sursa citată. Integral aduce Agerpres.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Preţul compromisurilor. Răsuflă Germania şi Europa uşurate că după zece săptămîni de negocieri, conservatorii şi socialiştii au semnat acordul de coaliţie al guvernării marii coaliţii de la Berlin? Nicidecum – răspund editorialiştii. Lipsită de planuri mari, de profil, de viziuni, de conştiinţa propriei identităţi, ternă, inodoră, incoloră, insipidă – o coaliţie pentru liniştea coaliţionarilor conservatori şi socialişti – acestea sunt pe scurt, calificativele acordate de comentatorii germani şi internaţionali, rezultatul celor mai lungi negocieri în vederea formării unui nou guvern, din istoria Germaniei postbelice. Deloc întîmplător, cotidianul SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publică pe prima pagină în alb – negru fotografia celor trei coaliţionari – socialistul Gabriel, creştin democrata Merkel şi creştin socialul Seehofer. O tripletă cenuşie deduce privitorul, văzîndu-şi confirmată impresia vizuală de lectura editorialului publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT. Verdictul dat de autor eforturilor celor trei parteneri de a ajunge la o formulă de compromis este zdrobitor: Germania nu ar mai fi un model pentru Europa, acordul de coaliţie este meschin şi birocratic, el respiră aerul unui etatism posteroic, această coaliţie nu are o idee precisă despre sine şi despre ceea ce poate şi vrea să ceară Republicii, ea este numitorul comun minim a exigenţelor celor doi parteneri , ş.a.m.d. Cît despre concesiile sociale făcute în plină politică de austeritate, ele ar lansa către Europa un semnal dezastruos: predicăm doct ţărilor aflate în criză austeritatea, îndopînd în acelaşi timp pe mai departe deja supraponderalul stat asistenţial german, în loc să-l punem la o cură de slăbire. Marea coaliţie scutură cornul abundenţei din care curge un terci pe care şi social-democraţii să-l poată digera, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG . Acelaşi ziar admite însă indirect, nu fără un uşor sarcasm, că marile coaliţii sunt în principiu generoase şi de aceea, îndrăgite de alegători, de a căror simpatie va avea parte şi această a treia mare coaliţie din istoria postbelică a Germaniei. Căci fiecare din cele trei mari partide se vrea mare la suflet cu oamenii mărunţi, din care motiv fiecare a ţinut ca „semnătura proprie” în acordul de coaliţie să fie identificabilă. Aşa s-a ajuns la cadourile făcute alegătorilor acum pe care probabil generaţiile viitoare îl vor plăti: salariul minim, pensia pentru mame, vigneta pentru autoturisme, dubla cetăţenie…De notat însă că semnarea de către cei trei coaliţionari a acordului de guvernare nu pune capăt suspansului: socialiştii au impus ca „baza” partidului să-şi dea şi ea binecuvîntarea sau de ce nu, să respingă documentul născut la capătul a zece săptămîni de negocieri şi tîrguieli ca la o partidă de poker uneori, alteori ca într-un bazar.Niciodată o naştere nu a fost atît de îndelungată dar din fericire, lipsită de dureri. Acum încep însă nervii, prezice GAZETA WYBORCZA.[…] Unor observatori străini, scrie NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, li se pare uimitor cu cîtă înverşunare au negociat partenerii fiecare detaliu al acordului de guvernare a marii coaliţii. Nu-i de mirare că în atari împrejurări, cei trei coaliţionari s-au putut întîlni doar la jumătate de drum, duce mai departe ideea cotidianul ceh HOSPODARSKE NOVINY. Un efect consolator îl poate avea asupra alegătorilor în vremuri de criză stabilitatea garantată de acordul de guvernare al marii coaliţii, deduce EL PAIS. Integral la Deutsche Welle

Analiză: Liderii din Europa Centrală şi de Est au plecat de la Bucureşti sperând la banii chinezilor. Şefii guvernelor din regiune au plecat cu aşteptări mari de la forumul China – Europa Centrală şi de Est, desfăşurat în aeastă săptămână la Bucureşti, sperând să atragă împrumuturi şi investiţii chineze pentru proiecte în infrastructură, energie, IT, agricultură sau turism. […]UNGARIA – Guvernul ungar a anunţat mai multe succese în urma summit-ului de la Bucureşti. Ungaria, Serbia şi China au convenit asupra unui proiect de 3 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare pe linia Budapesta – Belgrad, iar guvernul de la Budapesta a invitat compania naţională de construcţii feroviare din China să-şi înfiinţeze sediul regional în Ungaria. De asemenea, Ungaria vrea să devină un centru regional de turism China – Europa Centrală şi de Est şi doreşte relaţii economice mai strânse cu România, făcând referire la proiectul liniei feroviare Bucureşti-Budapesta. Ungaria a atras până în prezent investiţii de 2,8 miliarde de dolari din China, precizează guvernul de la Budapesta. Ţara vecină va găzdui începând din 2015 un centru de logistică de 30.000 de metri pătraţi care va fi tranzitat de toate produsele Huawei exportate către Europa. De asemenea, compania chineză ZTE îşi va înfiinţa în Ungaria centrul de service pentru telefoane mobile care va deservi Europa. Guvernul ungar a mai anunţat un acord în vederea creşterii nivelului importurilor din China şi pregătirea unor noi investiţii chineze la Budapesta, apreciind că ţările europene au nevoie de acorduri de liber-schimb mai largi pentru a ieşi din criză. De asemenea, premierii Ungariei, Sloveniei şi Bulgariei au discutat în timpul summitului despre proiectul gazoductului South Stream. Ungaria şi România au convenit la summit asupra organizării unei comisii economice comune, care urmeză să se întâlnească pentru prima dată în februarie, la Budapesta, având ca principal scop promovarea reciprocă a investiţiilor. Ungaria mai doreşte să discute planuri de construire a 26 de noi puncte de trecere a frontierei în timpul exerciţiului bugetar 2014-2020 al UE. SERBIA – Pe lângă modernizarea căii ferate Belgrad-Budapesta, guvernul sârb a anunţat că cooperarea regională şi cooperarea cu China reprezintă priorităţi de politică externă pentru Serbia. Serbia are deja în derulare mai multe proiecte cu China, printre care un tronson al autostrăzii Serbia-Muntenegru şi construcţia podului peste Dunăre Zemun – Borča. De asemenea, sârbii au anunţat la începutul lunii noiembrie un acord cu compania chineză de stat China Machinery and Engineering Corp., care va moderniza centrala pe cărbuni de la Kostolac, a doua cea mai mare din ţară, inclusiv construcţia unui nou grup energetic, cu o putere instalată de 350 MW. Investiţia se ridică la 1,25 miliarde dolari şi va fi finanţată în principal de Export-Import Bank of China. POLONIA – Premierul polonez Donald Tusk a afirmat, la Bucureşti, după o întrevedere cu Li Keqiang, că expansiunea rapidă a economiei chineze oferă perspective largi pentru cooperare bilaterală, potrivit agenţiei de presă Xinhua. Astfel, Polonia va extinde cooperarea cu China în comerţ, agricultură, resurse minerale şi infrastructură. China este interesată să se implice în proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Polonia şi să promoveze cooperarea bilaterală în energie şi protecţia mediului, a afirmat, la rândul său, premierul chinez. El a precizat de asemenea că Beijingul ia în calcul creşterea importurilor de produse poloneze. BULGARIA – Bulgaria vrea să atragă finanţare chineză pentru proiecte de infrastructură şi să extindă cooperarea cu China în agricultură. Premierul bulgar Plamen Oresharski a invitat companiile chineze să investească în industria alimentelor procesate produse din materie primă autohtonă, în special în zona lactatelor şi a alimentelor pentru bebeluşi. Bulgaria şi China au discutat de asemenea înfiinţarea unei linii aeriene de transport directe între Sofia şi Beijing, pentru consolidarea oportunităţilor în turism şi afaceri. Bulgaria speră să devină un hub pentru exportul de produse agricole către China şi vizează înfiinţarea de companii mixte pentru procesarea de hrană pentru animale şi exportul de produse neperisabile către China. De asemenea, agenţiile pentru siguranţă alimentară din Bulgaria şi China au semnat la Bucureşti un acord care ar trebui să asigure că exporturile de produse agricole către China se ridică la standardele necesare şi, de asemenea, care ar putea deschide calea companiilor chineze către piaţa europeană. CEHIA – Cehia a salutat de asemenea potenţialul ridicat de colaborare cu China, vizând creşterea schimburilor comerciale şi a investiţiilor “pe baza principiului respectului reciproc şi neamestecului în afaceri interne”. CROAŢIA – Croaţia, cel mai nou stat membru UE, este mai rezervată în urma summit-ului de la Bucureşti. Premierul Zoran Milanovic a afirmat, la Bucureşti, că Croaţia trebuie să fie deschisă şi să înlăture barierele administrative pentru investiţiile şi companiile chineze, dar în ceea ce priveşte proiectele mari de infrastructură ar trebui să se bazeze pe atragerea de fonduri structurale europene, şi nu pe împrumuturi. “Trebuie să creăm un spaţiu fără bariere administrative pentru capitalul şi companiile chineze. Cu toate acestea, proiectele de infrastructură, precum linia feroviară Rijeka-Botovo, vor fi finanţate prin accesarea de fonduri europene pentru dezvoltare, deoarece aceşti bani sunt gratis şi aici trebuie să ne concentrăm atenţia”, a afirmat Milanovic. El a mai precizat că forumul de la Bucureşti a fost mai degrabă de natură politică, iar oficialii care au participat şi-au afirmat sprijinul pentru cooperare, însă au avut grijă să evite suprapunerea cu structurile şi obligaţiile pe care statele le au faţă de Uniunea Europeană. SLOVACIA – Premierul slovac a plecat de la Bucureşti cu promisiuni de cooperare cu China în infrastructură, finanţe şi inovare tehnologică. Robert Fico a declarat, potrivit Xinhua, că Slovacia va consolida cooperarea cu China în domeniul infrastructurii de transport şi energie, precum şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. SLOVENIA – Premierul sloven Alenka Bratusek s-a întâlnit, în timpul summit-ului de la Bucureşti, cu omologii din România, Bulgaria şi Ungaria, dar şi cu premierul Li Keqiang. Slovenia vrea consolidarea dialogului şi extinderea cooperării economice cu China şi speră să atragă investiţii din partea companiilor chineze. De asemenea, premierul sloven a invitat companiile chineze să participe la procesul de privatizare din Slovenia şi la investiţiile în infrastructură feroviară şi portuară. Premierul chinez a afirmat că China sprijină companiile chineze care doresc să-şi majoreze investiţiile în Slovenia şi să participe la proiecte de construcţii, inclusiv renovarea şi extinderea infrastructurii feroviare şi portuare. Atât premierul Bulgariei, cât şi şeful guvernului sârb şi-au exprimat dorinţa de a găzdui următoarea ediţie a forumului China-Europa Centrală şi de Est. Integral aduce Mediafax

Dacă românii îi curtează pe chinezi pentru Cernavodă, Bulgaria flirtează cu SUA pentru diversificarea sectorului nuclear în efortul de a se rupe de Rusia. Bulgaria vrea să se îndepărteze de legăturile tradiţionale cu furnizorii ruşi de energie şi discută cu oficiali şi companii din Statele Unite extinderea sectorului nuclear, unde în prezent produce doar prin centrala de la Kozlodui, construită cu tehnologie rusească. „Vreau ca energia nucleară să fie diversificată şi nu să vină de la un singur vânzător şi operator“, a afirmat premierul bulgar Plamen Oreşarski, citat de The Wall Street Journal. În sectorul energetic, Bulgaria are cele mai strânse legături cu Rusia. Cel mai sărac stat din Uniunea Europeană îşi acoperă cu importuri de la Gazprom aproape în totalitate necesarul de gaze naturale, participă alături de compania rusă la construirea gazoductului South Stream, prin care Rusia exportă gaze către Europa, iar toate cele şase reactoare nucleare ale centralei de la Kozlodui sunt proiectate cu tehnologie rusească. Însă patru dintre reactoare au fost închise pentru că nu respectau standardele UE, iar cele două rămase au fost modificate. Licenţele lor de funcţionare expiră în 2017 şi 2019. Ministrul bulgar al energiei Dragomir Stoinev s-a deplasat săptămâna trecută la Washington pentru a discuta un acord nuclear cu oficiali din guvernul ame­rican şi la Pittsburgh pentru a se întâlni cu reprezentanţii companiei Westinghouse Electric Company, o subsidiară a grupului japonez Toshiba. Westinghouse a confirmat că Bulgaria este interesată de construirea unui nou reactor nuclear. Până când cele două reactoare rămase de la Kozlodui vor fi închise, jumătate din termo­centralele pe cărbune ale ţării vor fi scoase din funcţiune, ceea ce ar crea goluri în baza de producţie, a explicat Stoinev. „Nu ne putem baza doar pe energia hidro şi din surse regenerabile. A venit vremea să facem eforturi pentru construirea de noi capacităţi“, a spus ministrul. Construcţia unui nou reactor ar putea începe în 2016, a menţionat el. Integral in Ziarul Financiar

UE şi SUA smulg Moldova din ghearele Rusiei. Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a parafat, joi, la Vilnius, acordul de asociere cu Uniunea Europeană, cu puţin timp înaintea începerii summitului Parteneriatului Estic. O ultimă pagină din cele 1.000 ale documentului a rămas a fi semnată vineri, în cadru festiv, de premierul Iurie Leancă. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Georgiei. Ucraina, cel mai „cu greutate“ stat din Parteneriatul Estic, care trebuia să semneze, joi, Acordul de asociere cu UE, s-a răzgândit la presiunea Rusiei. Totuşi, Bruxelles-ul i-a mai acordat un răgaz de gândire, până vineri. Acordul de Asociere include şi aşa-numitul Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – DCFTA), care înseamnă practic integrarea economică în piaţa comună a UE. Este primul pas în pregătirea aderării unui stat la Uniunea Europeană, iar aceste acorduri internaţionale pregătesc, în unele cazuri, procesul de aderare. Odată cu parafarea şi, ulterior semnarea Acordului, cel mai probabil anul viitor, dacă lucrurile merg bine pe plan politic la Chişinău, este stabilit cadrul pentru liberalizarea schimburilor comerciale UE-Moldova. Aderarea presupune însă şi aşa-numita integrare politică. România a semnat acest acord în 1995, iar integrarea a venit 12 ani mai târziu. În plus, Comisia Europeană a propus, miercuri, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de cele 28 de state membre UE. Fostul comisar european Leonard Orban a declarat la Adevărul Live că Vilnius este un pas important pe care Republica Moldova şi Georgia l-au făcut spre UE, dar acesta nu este un proces ireversibil şi nu înseamnă că a început demersul de aderare la UE. „Trebuie să vedem dacă articolul 49 din Tratatul UE va figura în actul asocierii, care presupune demersurile de aderare la UE. Se vorbeşte de procesul de apropiere, dar nu de aderare“, a subliniat Leonard Orban. Joi, articolul 49 nu figura inclus. Şeful diplomaţiei SUA vine la Chişinău Miercuri, Republica Moldova a mai primit un semnal important, dinspre Washington. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Jennifer Psaki, a anunţat că la începutul lunii decembrie, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, va efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul american va discuta cu autorităţile de la Chişinău despre o eventuală „integrare“ în Uniunea Europeană a Moldovei, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat. Iniţial, John Kerry trebuia să meargă şi la Kiev, pentru o reuniune a OSCE, dar vizita a fost anulată, după ce Ucraina a anunţat că renunţă la semnarea acordului de asociere cu UE. Integral  aduce Adevarul.

Dupa terminarea festivalului de teatru geopolitic care a avut loc la Bucuresti, acesta s-a finalizat cu un tablou extatic al unei Mari Adunari Nationale, asistenta fiind la nivelul piesei de teatru, incluzand majoritatea parlamentarilor si a baronilor coalitiei de guvernare. Bineinteles ca au participat si prietenii de la PDL, coalitia luptatoare, care si-a declarat acum cateva luni admiratia pentru PCC, partidul frate al marelui licurici chinez. Noua, observatorilor ingrijorati, nu ne ramane decat sa privim cum a vazut presa chineza aceasta victorie a comunismului chinez triumfator in inima capitalismului de cumetrie romanesc; intr-un articol urmator vom discuta si despre asta.

 Deocamdata, cred ca este bine ca Romania sa faca afaceri cu oricine doreste sa faca afaceri cu noi; cred ca intr-o lume competitiva, un client cu potential financiar este foarte dorit. La fel de mult cred ca Romania nu trebuie sa uite nici un moment ca statul si poporul roman au facut eforturi enorme pentru a deveni parte din Alianta Nord-Atlantica (NATO) si din Uniunea Europeana si conform acestor tratate semnate, parafate si confirmate de toate institutiile de drept ale Romaniei, inclusiv Parlamentul ei, au niste obligatii comune cu partenerii din aceste aliante. Ca sa vedem despre maretul client, aveti datele de mai jos:

 Mi-as fi dorit ca acel comportament indecent al “alesilor nostri” pe care l-am vazut cu totii ieri sa fie diferit de ceea ce am putut viziona cu ochii nostri in plenul Parlamentului Romaniei! Nu s-a intamplat pentru simplul motiv ca acesti alesi, in frunte cu partidele care formeaza coalitia de guvernare, USL,  si opozitia tradatoare condusa de Vasile Blaga in fruntea PDL, au probabil alta viziune decat cei care sustin drumul European al Romaniei.

 Faptul ca a existat si in continuare exista o majoritate a romanilor care sustine drumul Euro-atlantic si faptul ca mai mult de 3 milioane de romani lucreaza in Occident si trimit acasa bani mult mai multi decat toate angajamentele noului “mare licurici” nu deranjeaza acesta cloaca de profitori neo-comunisti, la care s-au alaturat si “corifeii dreptei” Antonescu si Blaga, dar deranjeaza enorm de mult pe cei care doresc sa traiasca intr-un stat de drept si nu intr-un stat al bunului-plac, condus de o oligarhie rosie perpetua, bazata pe aceasi formula iliesciana, cine nu este cu noi este impotriva noastra.

 Nu uitati nici un moment ca nimic nu este ireversibil, nu uitati ca deja ne aflam intr-o situatie apropiata de mijlocul anilor ’90 si nu uitati nici macar o singura clipa ca şmecherile comuniste ale lui Ponta & Co.  sunt cunoscute si citite corect in Uniunea Europeana si Statele Unite. Poate ca mai devreme sau mai tarziu aceste şmecherii vor duce la o confruntare in care 100% vor avea de pierdut si nu numai ce 70% care au votat pentru aceasta farsa.

 Se afla Romania in fata altei axe, cu alti “licurici”, este posibila o miscare de revers istoric? Eu zic ca este! Mai mult decat atat, eu cred ca ne aflam la inceputul ei! 

La cumpana intre o perioada in care am vazut lumina si la inceputul altei cand incepem sa vedem numai umbre, perioada care se anunta a deveni mai tumultoasa decat precedenta, am hotarat sa privesc impreuna cu voi in trecutul nostru pentru a deslusi firul Ariadnei care ne conduce pe toti de la un trecut aproape necunoscut majoritatii, spre un viitor pe care aceeasi majoritate nu este in stare sa-l inchipuie.

***

Luiminile metropolelor. Constantinopolul pentru moldoveni si munteni si  Viena pentru romanii ardeleni au insemnat nu numai centrele politice ale secolelor XVII-XIX ci si cele culturale, centre care de bine de rau au aprins flacara iluminismului si pe plaiurile mioritice. In secolul al XVIII-lea Moscova si Paris in al XIX-lea se vor alatura centrelor gravitationale ale politicii si culturii romanesti.

Constantinopolul a fost pentru  românii munteni si moldoveni şcoala învăţăturii universale, la care nu puţini domnitori şi mari boieri şi-au trimis copiii. Acolo se găseau mulţi învăţători şi dascăli de renume, greci, francezi, englezi sau italieni, multi dintre ei francmasonii . Câţiva dintre Domnitorii români au aplicat ideile şi principiile “Epocii Luminilor” pe care şi francmasoneria le va răspândi un secol mai tarziu.

În Moldova şi Ţara Românească, Alexandru Lăpuşneanu şi Radu Şerban au întemeiat Şcoli domneşti “pentru învăţătura norodului” în 1561 la Cotnari şi în 1603 la Târgovişte. Academia din Bucureşti apare în 1688 din cheltuiala domnitorului Şerban Cantacuzino, cea din Iaşi în 1707 din cea a lui Antioh Cantemir, iar cea din Transilvania în 1795 din străduinţa învăţatului Ioan Piuariu-Molnar. Constantin Brâncoveanu, Antioh şi Dimitrie Cantemir înfăptuiesc reforme juridice şi fiscale, deschid şcoli şi spitale, popularizează ideia “bunului” sau “binelui obştesc”. În 1741, Domnitorul Constantin Mavrocordat instaurează în Ţara Românească o Constituţie (“Marele Hrisov”), iar în 1746-49 tot dânsul, domnind succesiv la Bucureşti şi la Iaşi, desfiinţează şerbia (iobăgia) în ambele Principate.

“Marele Hrisov” a fost publicat ca model juridic de Constituţie în gazeta “Mercure de France” din Iulie 1742. În 1780, “Pravilniceasca Condică”, redactată de Domnitorul Alexandru Ipsilanti, modernizează legislaţia Ţării Româneşti. În 1784, faimosul “Supplex libellus valachorum“, redactat în principal de Nicolae Ursu zis “Horea”, prezintă revendicări absolut similare cu cele exprimate zece ani mai înainte în America sau cinci ani mai târziu în Franţa. În ciuda înfrângerii răscoalei şi uciderii lui Horia şi lui Cloşca, împăratul austriac Iosif al II-lea este silit să desfiinţeze iobăgia şi în Transilvania. Astfel, ţările române sunt dotate cu Constituţii iar ţăranii români sunt eliberaţi din şerbie, pe când împărăţiile vecine vor rămâne monarhii absolute cu ţărani şerbi, timp de încă un veac şi mai bine.

Iluminismul românesc in Ardeal se identifică total cu Şcoala Ardeleană. Şcoala Ardeleană a pus în miscare un amplu proces de afirmare natională si culturală a românilor din Transilvania în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si la începutul secolului al XIX -lea. Cărturarii acestui curent au adus argumente stiintifice pentru afirmarea drepturilor românilor din Transilvania. Activitatea lor stiintifică s-a manifestat pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar.

Masoneria romaneasca – farmazonii. Autori anglo-saxoni nu recunosc vechimea francmasoneriei în ţările române, dar uni istorici de “ginta latina” ca D.G.R. Şerbănescu şi Jacques Pierre (în Dicţionarul francmasoneriei, Presses universitaires de France, Paris 1991), afirmă că prima lojă masonică românească fost întemeiată la Iaşi în 1748, de către italianul Carri, secretar al lui Constantin Mavrocordat. Nu ştim dacă şi Domnitorul reformator a făcut parte din lojă. A doua lojă apare în 1749 printre saşii de la Braşov, a treia în 1767 printre cei de la Sibiu. A patra lojă în Basarabia, la Chişinău, în 1820. Întemeiată de un medic Alzacian, Schaller, venit în Rusia cu Napoleon, ea numără printre membrii săi un însemnat demnitar ortodox: arhimandritul Efremie, care va întemeia la rândul său o a cincea lojă, “Zorile”, majoritar românească, la Silistra şi apoi încă una, bulgărească, la Ruse, în 1830. Precizăm aici că francmasonii şi biserica ortodoxă au avut până în 1937 relaţii bune, pe când biserica romano-catolică i-a socotit îndelungă vreme eretici şi apostaţi. Ca exemplu, episcopul Dunării de jos şi academicianul Mihail Ştefănescu (1823-1892, cunoscut sub pseudonimul de “Melchisedec”), a fost şi un însemnat demnitar francmason.

În 1821, numeroşi sunt românii afiliaţi la “Eteria” masonică condusă de Alexandru Ipsilanti, descendent al Domnitorului cu “Pravilniceasca Condică”, dar devenit general rus şi demnitar mason. Printre ei, Tudor Vladimirescu, care va fi executat fiindcă îşi încălcase jurământul faţă de “Eterie”(versiunea formala si nu prea clara). Scopul “Eteriei”, bazată la Odesa, era internaţional: dărâmarea puterii politice a Imperiului Otoman în întreaga Peninsulă Balcanică, cu ajutorul Ţarului Alexandru I-ul, şi al Patriarhului de la Constantinopol. Ori Tudor Vladimirescu dăduse prioritate obiectivelor sale locale din Ţara Românească, încurcându-i strategia lui Ipsilanti. În 1825, fraţii Golescu, boieri mari, întemeiază la Bucureşti a şasea lojă din România: “Societatea filarmonică”, la care aderă jumătate din protipendada politică, economică şi socială din oraş. Dar cea mai mare şi vestită lojă românească va fi a şaptea : “Steaua Dunării“, întemeiată la… Bruxelles, în Belgia, în 1850, în refugiu, de “fraţii farmazoni”, care făcuseră în 1848 revoluţia “paşoptistă” cu tricolorul albastru-galben-roşu însemnând “Libertate, Dreptate, Frăţie“, principii de bază ale francmasonilor.

La aceşti “farmazoni vechi” se adaugă o seamă de studenţi români din Franţa, unii iniţiaţi în loja “Athénée des Étrangers” (Ateneul străinilor) : printre ei, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, C.A.Rosetti, Carol Davila, Spiru Haret… Cum se zicea odinioară la Bucureşti : “începi student, continui farmazon, devii savant sau ministru, şi termini călcat în picioare de mulţime sub formă de Bulevard”. Într-adevăr multe din bulevardele din centrul oraşelor româneşti au numiri de francmasoni celebri.

Doritori de a stabili un stat de drept bazat pe principiile democraţiei parlamentare şi ale dreptului pământean, francmasonii români au înfiinţat numeroase societăţi şi reviste literare (Junimea), asociaţii filantropice sau chiar societăţi revoluţionare secrete (Frăţia).

Anecdotic, pe vremea “paşoptiştilor” exista în centrul Bucureştilor, alături de actualul Muzeu naţional de Istorie, o “stradă Farmazoană”, dispărută odată cu regularizarea Dâmboviţei şi cu reorganizarea urbanistică de la sfârşitul secolului XIX. Ulterior, actuala stradă Mircea Vulcănescu (Ştefan Furtună pe vremea comunismului) a fost închinată “Francmasonilor”, nume pe care îl păstră până în Martie 1938. Caz unic în lume, francmasoneria avea deci în limba română un termen popular, şi în capitala Ţării Româneşti o stradă comemorativă.

Prima crima politica a Romaniei moderne.  Prima crima politica a Romaniei moderne, urmata din nefericire de alte cateva zeci si mai tarziu pe timpul comunistilor sute sau mii, a fost fara indoiala asasinarea prim-ministrului Barbu Catargiu, petrecuta la 8 iunie 1862. Atentatul s-a produs in seara zilei de 8 iunie 1862, pe cand cupeul in care se gasea premierul trecea pe sub clopotnita de la Mitropolie. La acea vreme, Parlamentul isi tinea lucrarile pe dealul Mitropoliei – ulterior al Patriarhiei. Dupa o sedinta agitata, in care spusese profetic ca prefera moartea incalcarii legii, Barbu Catargiu a plecat spre casa. Intamplator sau nu, trasura sa plecase. Premierul a parasit Camera cu trasura lui Nicolae Bibescu, prefectul de politie. La putina vreme, pe cand trasura cu cei doi demnitari trecea pe sub clopotnita, s-au tras doua focuri de arma. Un glont l-a atins pe Barbu Catargiu la baza craniului, moartea fiind instantanee. S-a tras de aproape, din spate, astfel ca era imposibil ca glontul ucigas sa rateze tinta. Dupa ce a tras, asasinul a disparut in noapte. Din cauza impuscaturilor, caii s-au speriat, astfel ca trasura a putut fi oprita dupa cateva sute de pasi. Nicolae Bibescu a coborat si a dat ordin ca portile Mitropoliei sa fie inchise, dupa care s-a dus la Palat sa il anunte pe Cuza de cele petrecute. Tabara conservatoare a aratat cu degetul spre liberali, acuzandu-i pe fruntasii C.A. Rosetti si I.C. Bratianu ca autori ai complotului.

Cuza a stiut ai a tacut. Ambele tabere au sugerat, mai voalat sau mai transparent, ca domnitorul A.I. Cuza nu avea cum sa fie strain de organizarea complotului. Omul de casa al lui Cuza, Cezar Librecht, era prin natura meseriei un om foarte informat. Din postura de sef al telegrafului, stia cam tot ce misca in tara si, spun gurile rele, era imposibil sa nu fi “mirosit” ceva. “Domnitorul insusi era informat – scrie Demetriescu – prin Librecht, de cele ce se urzeau in intuneric contra vietii lui Barbu Catargiu si a boierilor. Dar fara a se amesteca direct in aceasta conjuratie, el lasa lucrurile sa curga spre deznodamantul lor fatal.”

Secolul XX, 100 de ani de istorie romaneasca si 80 de ani – o Romanie intregita, 51 de ani din aceasta perioada Romania a trait sub trei dictaturi.  Multi ani, poate de la inceputuri, poporul roman isi cauta un Pater Patriae, tatal poporului, uitand sa-si construiasca si sa se bazeze pe institutii si nu pe personaje emblematice, mai reusite sau mai caricaturesti, mai cinstite sau mai corupte.

***

Traditia latina. Dictatura este un regim politic în care societatea nu mai dispune de mecanisme capabile să controleze puterea politică şi, prin urmare, un popor este condus forţat sau constient de către o persoană, un partid, sau un grup de oameni. Romanii au inteles extrem de repede ca o democratie bazata pe un pluralism politic generator de o multitudine de opinii (majoritar din cauza unor interese de tot soiul) nu poate fi eficienta in perioade de neliniste civica interna sau pericole externe.  In toata perioada republicana din istoria Romei, adica in cei 481 de ani (508 – 27 î.Hr), au existat 143 de dictatori (imperium magnum sau magistratus extraordinarius) diferiti, asta inseamna cam unul la 3 ani si 3 luni. Important de mentionat este ca dictatura romana era ancorata intr-o legislatie clara, lex de dictatore creando, din nefericire uitata in timp.

Dictatura Romana avea regulile ei: electoratul – dictatorul era ales de Senat si trebuia sa fie Consul cel putin o data in cariera lui politica;  competenta – dictatorul trebuia sa probeze competentele necesare pentru a fi numit in post; si perioada limitata de 6 luni, in care isi putea exercita puterile speciale. Au fost dictatori care si-au exercitat functia printr-o prelungire sau doua.  Un singur dictator si-a prelungit durata, acela a fost Iulius Cezar (4 perioade) si din aceasta cauza a fost si ucis. Din nefericire, majoritatea dictatorilor moderni au tendinta de a-si dori postul pe viata. Parte din ei reusesc, multi isi termina carierele la fel de sangeros cum si le-au inceput.

Dictaturile românilor. Asa cum am mentionat mai sus, romanii au trait mai mult de jumatatea secolului XX sub trei dictaturi, care au durat impreuna 51 de ani.

“Dictatura Carlista”. Regimul autoritar al lui Carol al II-lea poate fi incadrat in ansamblul regimurilor de extrema dreapta (aproximativ). Cand regele a suspendat Constitutia in februarie 1938, toata clasa politica s-a impacat cu ideea instantaneu, fara sa protesteze fata de “moartea democratiei”. Partidele se compromisesera atat de mult, incat populatia era dispusa sa-i ofere incredere lui “Voda”. Oricum, oamenii de rand nu prea pricepeau ei ce-i cu democratia, asa ca au votat peste 99% Constitutia din 1938. Doar legionarii s-au agitat contra regelui, drept pentru care au infundat inchisorile, deoarece erau considerati “periculosi pentru siguranta statului”. A existat un partid de mase destul de anemic, Frontul Renasterii Nationale, in care membrii au intrat din obligatie, majoritatea fiind functionari ai statului. Politicienii s-au trezit sa-l acuze pe Carol al II-lea ca a inmormantat democratia abia cand s-a prabusit Romania Mare, in 1940, si aveau nevoie de un tap ispasitor. Cat despre fascism, acesta a fost drastic pedepsit, legionarii infundand inchisorile sau alegand calea exilului in Germania.

“Dictatura Legionara”. Sintagma “dictatura legionara” a fost inventata de comunisti si consacrata de Lucretiu Patrascanu in 1944. Adeptii Moscovei aveau nevoie de un “partid fascist” pentru a justifica rezistenta lor contra Germaniei in timpul razboiului. In realitate, regimul instaurat dupa abdicarea lui Carol in septembrie 1940 a purtat numele de “statul national-legionar”. Formal, Ion Antonescu si legionarii si-au impartit puterea, insa a existat o permanenta competitie pentru legitimitate ce a impiedicat instaurarea unui “stat fascist” dupa normele consacrate. Regimul nu a avut un partid de mase, deoarece legionarii tocmai se reorganizau dupa “prigoana” carlista. Mai mult, noul lider Horia Sima nu era recunoscut de toata Miscarea Legionara si era o harababura in organizatie. In final, “statul national-legionar” a murit in ianuarie 1941 datorita luptei pentru putere intre Antonescu si Sima. Regimul nu a reusit sa-si instaureze controlul total asupra segmentelor societatii. In consecinta, termenul de “dictatura fascista” este exagerat pentru situatia Romaniei.

“Dictatura Antonesciana”. Dupa inabusirea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, Ion Antonescu a tinut singur fraiele puterii. Legionarii au fost calmati fie de valul de arestari, fie de nazisti, care i-au trecut granita spre Germania si i-au internat in lagare. Ion Antonescu a impus un regim militar, in conditiile in care Romania a intrat in razboiul antisovietic la 22 iunie 1941. El nu a infiintat vreo organizatie politica prin care sa guverneze dupa esecul colaborarii cu legionarii. Posturile administrative inalte au fost controlate de ofiteri si de functionari civili fideli regimului. Antonescu a tolerat activitatea opozitiei, iar liderii politici importanti nu au avut parte de nici un fel de restrictii privind libertatea de miscare. Mai mult, conducatorul statului a inchis ochii cand Iuliu Maniu si Constantin Bratianu negociau cu englezii in momentele in care armata germana se prabusea pe frontul de Est. Antonescu a dus o politica antisemita, insa Romania nu a organizat campanii de exterminare a populatiei evreiesti in stilul lui Hitler. Regimul lui Ion Antonescu poate fi considerat mai degraba un regim militar decat unul “fascist”.

“Dictatura Comunista”. După încheierea celui de-al doilea război mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanţi ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste „a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărţirea de stat”), în vreme ce liderii necomunişti erau eliminaţi în mod constant din viaţa politică. Regele Mihai I a abdicat datorită presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 şi a plecat in exil, în acelaşi timp fiind proclamată Republica Populară Română. În primii ani de dominaţie comunistă, resursele secătuite de război ale României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice SovRom, înfiinţate după încheierea conflagraţiei mondiale pentru a masca jefuirea ţării, care se suprapunea uriaşelor despăgubiri de război plătite URSS-ului. Un mare număr de oameni (estimările variază de la la mai multe zeci de mii la cateva sute de mii) au fost închişi din motive politice, economice sau altele. Există mărturii despre numeroase cazuri de asasinate sau torturi aplicate unui mare număr de oameni, în principal în cazurile oponenţilor politici. O analiză detaliată a crimelor comise de regimul comunist în România a fost făcută de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România creată de preşedinţia României în aprilie 2006, care a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de “Raportul Tismăneanu”.

Fenomenul populist. Este dictatura o posibilitate de a scoate popoare din impas? In nici un caz! Reteta romana nu mai poate fi aplicata. Alte timpuri alti oameni. Si totusi lucrurile stau mai mult decat prost in orientari politice bazate pe  democratii ineficiente, conduse de populisti care se perinda la guvernare cu o singura tinta – de a fi realesi. Fara indoiala, Romania contemporana este un exemplu edificator

Democratia moderna a aparut “de jure” acum o suta cinzeci, aproape doua sute de ani. “de facto” vorbim despre democratii adevarate dupa primul razboi mondial. In Europa, ca si in alte locuri din lume, democratia a fost suspendata prin dictaturi, mai mult sau mai putin vremelnice. Marile pericole ale democratiei au fost crizele economice, razboaiele, nelinistile sociale artificial alimentate sau autentice si justificabile. In multe cazuri democratia a invins, in altele a fost invinsa de “oamenii providentiali” pe care i-am mentionat mai sus si care au instaurat regimuri eficiente prin bestialitatea lor.

Pentru prima data din 1989, Romania va avea ocazia sa experimenteze un apogeu al politicii rudimentare, infantile si demagogice. Sa ne traiasca nou Pater Patriae, distinsul Victor Viorel Ponta, Bravo popor!

***

Mai multe despre ervenimentele descrise si bibliografia integrala puteti citi – Francmasoneria în România secolului al XIX-lea si Barbu Catargiu, enigma unei crime politice ; Dictaturi sau democraţii originale si Dictaturile românesti in secolul XX – Rezumate 

Bună dimineata intr-o zi de joi.  vremea se va menţine mai rece decât ar fi normal la sfârsitul lunii noiembrie în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în regiunile vestice, nordice şi centrale, unde local, mai ales spre seară şi noaptea, va ninge slab. Vântul va prezenta intensificări în zona de munte, mai ales a Carpaţilor Orientali, unde vor fi rafale de peste 55 km/h, precum şi, temporar, în sudul ţării. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 şi 7 grade, uşor mai ridicate în Subcarpaţii Moldovei, iar cele minime între -9 şi 1 grad.

 În Bucureşti, vremea va fi rece pentru această dată. Cerul va fi înnorat şi temporar va ninge slab. Vântul va avea intensificări în prima parte a zilei, apoi va deveni moderat. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -4…-3 grad.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4413  RON; 1 USD = 3. 2664 RON; 1 EURO = 1. 3597  USD; Francul elvetian 3. 6092 RON. Gramul de aur 131.3398  RON.

 Premierul Chinei a vorbit în Parlament. Zgonea şi Antonescu au zâmbit în amintirea congreselor de altădată. Crin Antonescu, Valeriu Zgonea şi chiar premierul Victor Ponta au început să râdă în timp ce premierul chinez vorbea la tribuna Parlamentului despre „viitorul luminos al poporului român“.Parlamentari, primari şi baroni locali s-au strâns ieri, cu mic, cu mare, şi au umplut sala plenului Parlamentului, acolo unde a cuvântat premierul Chinei, Li Keqiang. La ora stabilită, 16.00 fix, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, i-a poftit pe aleşi în sală, pentru a-l întâmpina pe primul ministru al Chinei. Parlamentarii au ocupat plictisiţi aproape toate locurile, numai pe ici, pe colo se mai zărea câte un fotoliu liber. La balcoane s-au instalat preşedinţii de consilii judeţene şi primarii. Au ţinut să fie prezenţi la eveniment baronul de Vrancea, Marian Oprişan, preşedintele CJ Galaţi, doctorul Nicolae Bacalbaşa, primarii bucureşteni Nicolae Onţanu şi Cristian Popescu Piedone, dar şi edilul de Piteşti, Tudor Pendiuc. Dintr-o altă lojă, clipoceau neîntrerupt bliţurile ziariştilor chinezi. În sală a intrat mai întâi delegaţia chineză, apoi pleiada de miniştri români, în frunte cu premierul Victor Ponta. Li Keqiang a păşit în sală în aplauzele furtunoase ale asistenţei, a salutat îndelung, ca la o adevărată plenară, şi s-a aşezat pe cea mai înaltă treaptă a tribunei parlamentare, după cum i-a fost dorinţa. În stânga premierului chinez s-a aşezat Valeriu Zgonea, iar Crin Antonescu a ocupat locul din dreapta. Integral in Adevarul.

Traian Băsescu, despre Unirea cu Republica Moldova: Următorul proiect pentru România trebuie să fie „Vrem să ne întregim ţara!”. Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri seara, că următorul proiect important pentru România, după intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, trebuie să fie unirea cu Republica Moldova. „Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune “da” fără să ezite. Proiectul de ţară pentru România, următorul proiect de ţară, este “Vrem să ne întregim ţara!”, a declarat președintele la TVR. „Un popor, când are ocazia să fie împrenă, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (…) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face”, a mai spus Traian Băsescu. Întrebat dacă s-a consultat cu diplomaţia românească, Traian Băsescu a spus: “Cel care trebuie să dea tonul în politica externă sunt eu. Credeţi că domnul corlăţean nu doreşte unirea cu Republica Moldova?”. B1TV

Record European absolut. Peste 26.000 de români au primit cetăţenia unor state UE în 2011. Românii reprezintă cel mai mare grup de cetăţeni europeni (26.000 de persoane) care au primit în anul 2011 cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, urmaţi de polonezi (11.000), italieni (7.500) şi portughezi (6.900), potrivit cifrelor publicate miercuri de Biroul de statistică al UE (Eurostat), relatează AFP. În 2011, statele Uniunii Europene au acordat cetăţenia unui număr de 783.100 de persoane, cu 4% mai puţin faţă de 2010. Scăderea, care intervine după trei ani consecutivi de creştere, are loc ca urmare a acordării unui număr mai mic de cetăţenii în patru state importante ale UE: Marea Britanie (177.600 de persoane, mai puţin cu 9% decât în 2010), Franţa (114.600, în scădere cu 20%), Spania (114.600, în scădere cu 7%) şi Italia (56.200, în scădere cu 15%).Doar în Germania s-a înregistrat o creştere a numărului de cetăţenii acordate (109.600, +5%). Aproape trei sferturi dintre cetăţeniile acordate de ţările UE provin din aceste cinci ţări.  În raport cu populaţia totală a fiecărui stat membru, Luxemburgul a acordat cel mai mare număr de cetăţenii (6,6 cetăţenii acordate la 1.000 de locuitori), Suedia (3,9), Marea Britanie (2,8) şi Belgia (2,7). Integral aduce Capital.

Buget 2014. După o noapte cu vorbe grele, comisiile reunite de buget-finanţe au adoptat cele 54 de articole. Urmează discuţiile pe anexe. Negocierile ar fi trebuit să înceapă la ora 17:00, au fost amânate pentru 18:00, apoi preşedintele de şedinţă Cosmin Nicula a anunţat că miniştrii de Finanţe şi cel al Bugetului nu vor putea fi prezenţi decât o jumătate de oră, pentru că sunt invitaţi la recepţia dată de Guvern în onoarea premierului Chinei, aflat în vizită la Bucureşti. Un prim scandal s-a declanşat la auzul veştii, parlamentarii PDL arătând că este inacceptabil ca cei doi miniştri cu rol cheie în dezbaterea bugetului să lipsească. După cearta care a durat circa 30 de minute, s-a stabilit că oficialii vor merge la recepţie, apoi se vor întoarce la şedinţă, care a început în cele din urmă la ora 21:00.După acest moment, tonul jignirilor l-a dat deputatul PDL Andreea Paul, care i-a pus mai multe întrebări ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. De câte ori acesta încerca să răspundă, Andreea Paul intervenea şi îl corecta. La un moment dat, deputatul PDL i-a spus ministrului că este „praf”, moment în care colegii din Uniunea Social Liberală au intervenit în apărarea acestuia, transmite reporterul Digi24 aflat la faţa locului. ACTUALIZARE ORA 4:00 Comisiile reunite de buget-finanţe au adoptat textul legii bugetului de stat pe anul 2014, respectiv cele 54 de articole, cu 23 de voturi „pentru”, cinci „împotrivă” şi două abţineri. Senatorii şi deputaţii continuă joi şi vineri dezbaterile şi votul pe anexele la proiectul de lege, mai exact sumele care vor reveni ministerelor şi instituţiilor din subordinea executivului. Integral adce DiGi24

DW: Somnul democratiei intr-un camp de maci afgan. Plagiatorii intre ei? Victor Ponta s-a simtit vizibil bine, chiar foarte bine in compania oaspetelui sau chinez… Zambetul larg al inaltului demnitar de la Beijing anuntand ca Romania ar putea deveni un tigru, aminteste intrucatva de al altui activist de rang inalt. Tot PSD-ist. Si Ion Iliescu zambea cald, la inceputul anilor 90, promitand generos ca va lasa opozitia sa fiarba in suc propriu, inainte de a trimite minerii securisti s-o faca zob doar cu batele, nu cu tancurile care i-au masacrat pe studentii protestatari chinezi, in iunie 1989, in piata Tian-an Men. Bucurestii spera sa profite economic de pe urma relatiilor cu regimul chinez. Romania n-ar fi prima tara europeana care crede ca va obtine vremelnic avantaje considerabile de pe urma acestor raporturi. In fond, de ce nu? Ar strica oare o cale ferata chineza de mare viteza? Care sa lege Constanta de Bucuresti si poate de Viena? Pana acum vesteuropenii au profitat net mai mult decat romanii de pe urma comertului cu China. Unele concerne, precum Volkswagen de pilda, continua sa incheie afaceri grase in imperiul de mijloc. Si Siemens le face, desi chinezii i-au furat fara jena tehnologia Transrapidului, prima varianta de tren cu levitatie magnetica dezvoltata cu Thyssen-Krupp, un alt concern german. Integral la Deutsche Welle.   

Regina şpăgilor din Justiţie. Imperiul imobiliar ridicat din mita lui Dinel Staicu. Banii din şpăgile date de Dinel Staicu pentru eliberarea din puşcărie au fost investiţi de judecătoarea Veronica Cîrstoiu în imobiliare. Procurorii DNA au pus sechestru pe o vilă, apartamente şi conturi şi cer confiscarea lor. Procurorii DNA au luat urma celor 630.000 de euro daţi şpagă de Dinel Staicu judecătorei Veronica Cîrstoiu, denumită “Regina şpăgilor din Justiţie”. Afaceristul a plătit prin intermediul fratelui său, Marian Staicu, suma de 1.500.000 de euro pentru a scăpa de condamnarea definitivă de 7 ani de închisoare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR). O parte din bani au fost păstraţi şi de complicea acestora, avocata Adriana Dascălu, prietena Veronicăi. Atunci când au cerut date despre averea judecătoarei, procurorii DNA au descoperit un adevărat imperiu imobiliar. Pe numele acesteia au fost găsite trei apartamente în Târgovişte şi 5 terenuri în Dâmboviţa. După ce şpaga a fost dată, în februarie 2012, procurorii au descoperit achiziţii suspecte făcute de rudele Veronicăi: fiul său, Florin Cergan, un autoturism de lux, nora sa, Elena Cergan, un apartament în Bucureşti, tatăl său, Dumitru Cîrstoiu, o vilă impozantă, parter + etaj, în comuna Tătărani (Dâmboviţa), iar sora sa, Maria Manea, un apartament într-o zonă centrală a Capitalei. Integral aduce EVZ

Filmul complet al scandalului din cartierul Militari. Cum s-a ajuns de la băgatul în faţă la coadă, la 10 împuşcături de la „o distanţă de 10-15 centimetri.” Motivarea judecătorului care a decis să-i aresteze pe membrii familiei Chiriţă, din cartierul Militari, după ce sâmbătă seara tatăl, fiul şi surorile sale au declanşat un scandal cu împuşcături în faţa unui magazin de cartier de vizavi de Cora Lujerului, arată o poveste incredibilă: cei patru sunt cunoscuţi în zonă şi în blocul în care locuiesc pentru violenţă faţă de vecini, iar acest stil de viaţă s-a concretizat în seara respectivă cu o scenă sângeroasă. Cea care a declanşat scandalul, Florentina Chiriţă, este avocată în Baroul Bucureşti. Florentina şi Mariana Cristina, cele două surori Chiriţă, nu au vrut să stea la coadă, un vecin de bloc însoţit de fiica sa le-a făcut observaţie, iar cele două l-au luat la bătaie, chemându-i în ajutor şi pe tatăl familiei şi pe fiul său. Cei doi, tatăl Tomiţă şi fiul său, Marian, au venit şi i-au luat şi ei la bătaie pe vecinii nemulţumiţi că surorile Chiriţă nu şi-au respectat rândul la coadă. Fiul familiei, Mihai Gustin Chiriţă, poreclit Mario în cartier, a considerat că situaţia impunea şi utilizarea unui pistol neletal, cu proiectile, din care a tras 10 focuri către cele două victime. În urma acestui eveniment, pe care Poliţia l-a calificat drept „o altercaţie stupidă”, o tânără de 23 de ani, fiica celui care le-a apostrofat pe cele două Chiriţe să stea la coadă, şi-a pierdut un ochi, după ce vlăstarul familiei Chiriţă, Mihai, a tras cu pistolul drept în el. De la o distanţă de 10-15 centimetri, arată procurorii. Integral aduce Gandul

Proiect de lege care da puteri uriase Camerei de Comert: va aviza participarea Guvernului la targuri internationale, va oferi firmelor atestate de inregistrare fara de care activitatea lor va fi suspendata, iar OSIM nu va putea inregistra marci fara avizul CCIR. Trei parlamentari – unul de la PSD, altul de la PNL si al treilea de la minoritari – au propus un proiect de lege prin care Camera de Comert si Industrii a Romaniei va capata atributii noi. Institutia condusa in prezent de Mihail Vlasov urmeaza sa avizeze organizarea de targuri, expozitii de catre orice persoana (inclusiv Guvernul va avea nevoie de aviz pentru a participa la targuri internationale!), sa ofere atestate de inregistrare si de actualizare anuala a comerciantilor in baza de date a Camerei (cine nu se inscrie sau nu isi actualizeaza anual datele nu poate functiona, desi e inscris la Registrul Comertului). In pus, in cazul inregistrarii unor marci la OSIM, aceasta din urma institutie nu va avea dreptul sa dea da curs cererii de inregistrare a marcilor in lipsa avizului Camerei de Comert. Sanctiunile prevazute sunt: amenda de pana la 10.000 de lei, blocarea conturilor si suspendarea activitatii  firmei! Cei trei parlamentari sunt: Petrea Dorin Silviu (PSD),  Nicoară Romeo Florin (PNL) si  Vainer Aurel (minoritari). Desi Guvernul si-a exprimat un punct de vedere extrem de critic, in final lasa Parlamentul sa decida asupra proiectului de lege. Integral aduce HotNews

Romania a obtinut doar un sfert din fondurile europene atrase de Polonia. Topul statelor-magnet pentru fondurile europene are un lider incontestabil-Polonia. Romania s-a plasat anul trecut pe locul 7, cu sume atrase de 3,44 miliarde euro la contributii de 1,45 miliarde. Vestea buna este ca am atras mai multi bani decat au reprezentat contributiile tarii noastre la bugetul de 138 mililarde euro al UE. Vestea proasta este ca ne situam mult sub Polonia-a reusit sa fie pe primul loc si la valoarea sumelor atrase, nu doar la castigul net, depasind chiar si Germania-dar si sub Cehia (a atras 3 miliarde euro, net) si Ungaria (3,2 miliarde), state cu o populatie semnificativ mai redusa. Germania ramane contribuabilul forte, cu 26,2 miliarde euro varsati in bugetul Uniunii (balanta negativa de 11,9 miliarde), urmata de Franta (21,2 miliarde) si Marea Britanie (16,1). Per total, 10 state sunt contributori neti iar alte 17 au luat mai multi bani in 2012 decat au dat. Tarile cele mai afectate de criza-Portugalia, Spania, Grecia-sunt, alaturi de Polonia, castigatorii exercitiului bugetar din 2012. Raportul financiar publicat de Comisia Europeană arată că Germania (urmată de Franţa, Marea Britanie şi Spania) a rămas beneficiarul principal al fondurilor UE în domenii precum cercetarea şi inovarea; Polonia a beneficiat în cea mai mare măsură de finanţarea în materie de coeziune. Integral aduce Romania Libera.

Jocul periculos al presedintelui. Usor cu unirea pe scari! Traian Basescu joaca periculos in relatia cu UE si Republica Moldova in chestiunea unionista. Anuntul facut miercuri seara, potrivit caruia unirea cu R. Moldova ar trebui sa devina al treilea mare proiect national al Romaniei, are darul unic de a enerva si la Bruxelles, si peste Prut. Cred ca trei sunt chestiunile care trebuie serios dicutate in privita fezabilitatii acestui proiect: este dorit?, suntem in stare? si care este pretul lui? Ar trebui sa fim realisti si sa admitem ca dincolo de Prut procentul unionistilor este mic, 10 -15%. Cetatenii R. Moldova doresc integrarea in UE, pentru ea au iesit cu sutele de mii in strada, dar nu isi doresc si unirea. Din doua motive. Pe de-o parte pentru ca isi iubesc independenta si dupa atata dominatie sovietica nu vor sa schimbe un stapan cu altul. Pe de alta parte, pentru ca nu vorbim despre o populatie omogena. Republica Moldova este un amalgam destul de eterogen, care contine o imensa comunitate ruseasca. Este principalul motiv pentru care unificarea RFG – RDG nu poate fi luata ca model. Acolo vorbeam de populatii omogene si identice. Ceea ce nu e cazul. Teritorul a fost romanesc, dar populatia nu mai e decat partial asa. Am fi in stare sa sustinem un proiect unionist de asemenea anvergura? Am mari indoieli. Noi nu suntem in stare sa face o regionalizare, nu suntem in stare sa realizam o coordonare pe orizontala intre doua judete si credem ca am fi in stare sa uniformizam infrastructura statala a doua tari? E o gluma. Integral aduce Ziare.com

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Marea coaliţie şi micile disensiuni. Presa germană analizează pe larg primele tensiuni apărute în posibila coaliţie CDU/CSU şi SPD. Acordul de formare a acesteia, semnat deja, urmează să fie supus la vot în Partidul Social-Democrat. În vreme ce salariul minim pare a fi un subiect “rezolvat”, la fel şi taxa de autostradă pentru autovehiculele neînmatriculate în Germania, alte diferende, precum cel privind dubla-cetăţenie, abia urmează să fie abordate. Frankfurter Allgemeine Zeitung (şi nu numai) face o trecere în revistă a punctelor de vedere divergente dintre SPD şi CDU/CSU. “Continuă cearta privind taxa pe autostradă”, titreată ziarul german. FAZ remarcă faptul că “în vreme ce CSU îşi clamează succesul, CDU şi SPD vorbesc doar despre un “test imposibil de trecut”.La rândul său, Die Welt analizează modul în care fiecare dintre partenerii de coaliţie au reuşit să îşi impună obiectivele politice în acordul de coaliţie. “Trăgând linie, Uniunea CDU/CSU s-a impus, la limită. Uniunea s-a impus atât din punct de vedere cantitativ, dar mai puţin calitativ”, este de părere Die Welt. Un alt subiect actual, amplu analizat în presa germană, este pachetul de reforme anunţate de Papa Francisc în prima Exortaţie Apostolică a acestuia, “Evangelii gaudium”, prezentată de Suveranul Pontif, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Biroul de Presă al Sfântului Scaun.”Acest Papă vrea să devină un reformator al Bisericii sale”, scrie editorialistul cotidianului Die Welt. Acesta este de părere că, “nu întâmplător, Exortaţia Apostolică se numeşte ‘Evangelii gaudium’ (prietenii Evagheliei). Papa Francisc doreşte o Biserică Catolică fericită, atrăgătoare pentru oameni, deschisă”, este de părere Die Welt. În concluzie, arată comentatorul german, “deşi în textul documentului se vorbeşte mult despre inegalităţile sociale şi despre tendinţa de divinizare a banilor, abordarea Papei Francisc nu anunţă o schimbare socio-politică a Bisericii. Încă de la începutul Exortaţiei, Suveranul Pontif indică limpede priorităţile: evanghelizarea şi misionariatul. Este vorba, aşadar, despre o Biserică aflată în plină luptă cu această lume secularizată. O luptă pe care nu vrea s-o piardă”, subliniază Die Welt.  Integral aduce Deutsche Welle

Silvio Berlusconi a fost exclus din Senatul italian. Silvio Berlusconi a fost exclus miercuri seară din Senatul de la Roma, în urma condamnării sale definitive la un an de închisoare, pentru fraudă fiscală în dosarul Mediaset. “Este o zi de doliu în Italia”, declarase fostul premier italian, cu câteva minute înainte de excluderea sa din Senat, vorbind în faţa susţinătorilor săi, adunaţi în număr de câteva mii în incinta Palatului Grazioli, reşedinţa romană a celui supranumit şi ‘Il Cavaliere’. “Este o zi de doliu pentru lege, pentru drept, pentru democraţie”, a mai spus Berlusconi, care a adăugat: “Văd că este o zi emoţionantă nu numai pentru mine, ci şi pentru voi”. “Niciun lider politic din lume nu a fost supus, niciodată, persecuţiilor pe care le-am trăit eu”, a adăugat Silvio Berlusconi, care a precizat că se simte ca şi cum ar fi “în faţa unui pluton de execuţie”. “Chiar şi în afara parlamentului, voi continua să mă bat pentru libertate şi democraţie”, a mai spus Berlusconi, care părăseşte viaţa parlamentară după 7.166 de zile. Silvio Berlusconi a fost ales pentru prima dată în parlamentul de la Roma, în funcţia de deputat, la data de 15 aprilie 1994. Agerpres

Summitul de la Vilnius se deschide joi [astazi], umbrit de refuzul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE. Summitul dintre Uniunea Europeană şi şase foste republici sovietice se deschide, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est. După mai multe luni de tratative între Bruxelles şi Kiev pentru a încerca rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, surpriza a venit din partea ucrainenilor, care au decis săptămâna trecută, sub presiunea Rusiei, să le închidă uşa în nas europenilor. UE a afirmat că acordul este încă “pe masă”, dar şansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime. Renunţarea autorităţilor ucrainene a declanşat furia opoziţiei proeuropene, care organizează la Kiev manifestaţii masive ce amintesc de “revoluţia portocalie” din 2004. Premierul Mikola Azarov a afirmat, miercuri, că procesul de negociere continuă, dar că preşedintele Viktor Ianukovici a avertizat cu o zi înainte că Ucraina aşteaptă condiţii mai bune pentru a-l semna. Ianukovici va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în faţa omologilor săi europeni, care se deplasează aproape cu toţii în capitala lituaniană. Cei 28 de şefi de stat şi de guvern vor să afle mai multe despre intenţiile reale ale preşedintelui ucrainean, subliniază o sursă europeană. Considerat un prorus, de la alegerea sa în 2010, Ianukovici pare să jongleze între Europa şi Rusia, încercând să profite de prima fără să se îndepărteze de cea de-a doua. Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei în această săptămână, denunţând public “presiunile” ruse. “Războiul Rece s-a încheiat”, a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel. “O apropiere de Europa este în continuare înţeleasă în Rusia ca o îndepărtare de Rusia. Trebuie să depăşim această mentalitate de «ori una, ori alta»”, a pledat ea.Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declaraţie care se referă la o avertizare “voalată” la adresa Rusiei faţă de orice ingerinţă în afacerile ţărilor vecine, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. Textul ar trebui, de asemenea, să le reamintească ţărilor din Europa de Est “să se reformeze şi să se apropie de Occident”. În paralel, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina. “Bruxellesul a comis o eroare de judecată”, focalizându-se pe cazul Iulia Timoşenko, în detrimentul “politicii de presiune şi de şantaj” exercitate asupra Kievului de Moscova, a declarat miercuri preşedintele polonez Bronislaw Komorowski. Unii îi reproşează, de asemenea, că nu a oferit Ucrainei şi altor ţări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, aşa cum a fost cazul ţărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului. UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulţi se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014. Integral aduce Mediafax

 Joe Biden va efectua vizite în China şi Japonia în legătură cu disputa diplomatică asupra arhipelagului Diaoyu. Vicepreşedintele american Joe Biden va efectua o vizită în China pentru a discuta preocupările Statelor Unite asupra extinderii zonei de securitate a Beijingului asupra arhipelagului Diaoyu, inclusiv a insulelor Senkaku, administrate de Japonia, informează BBC. Vizita în China, care va debuta pe 2 decembrie, face parte din cadrul unei călătorii extinse a vicepreşedintelui american în Asia, acesta urmând să ajungă şi în Japonia, precum şi în Coreea de Sud, anunţă Casa Albă. Săptămâna trecută, două bombardiere americane B-52 au intrat în mod neautorizat în spaţiul aerian al Chinei, în Marea Chinei de Est, fapt care a provocat autorităţile de la Beijing să declare că orice traversare neautorizată a propriului teritoriu va suporta „măsuri defensive de urgenţă”. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a reafirmat că un tratat de apărare reciprocă semnat cu Japonia este valabil şi pentru insulele din Marea Chinei de Est. Cunoscute sub numele de Senkaku în Japonia sau Diaoyu în China, insulele sunt de zeci de ani un punct sensibil în relaţiile celor doua ţări asiatice. Beijingul a anunţat recent că o nouă zonă de securitate chineză va cuprinde şi cele două insule administrate de Japonia, aceasta din urmă contestând imediat decizia. De asemenea, Chuck Hagel a purtat o discuţie si cu ministrul Apărarii din Japonia, Itsunori Onodera, sfătuindu-l că autorităţile de la Tokio trebuie să dea dovadă de o „reţinere adecvată” asupra deciziilor Chinei. Tot oficialul american a spus, potrivit unui comunicat al Pentagonului, că operaţiunile militare americane nu se vor schimba ca urmare a anunţului făcut de China, menţionând totodată că zborurile de rutină ale SUA au avut loc şi sunt cât se poate de obişnuite. Integral aduce Adevarul

Le Monde – Gaze de șist: parlamentarii francezi relansează dezbaterea. Parlamentari din toate taberele politice ale Franței și-au unit eforturile în paginile unui raport care militează pentru explorarea acestei resurse neconvenționale de energie. Senatorul conservator și deputatul socialist pledează în document pentru forarea a zeci de puțuri și experimentarea fracturării hidraulice ameliorate și a altor tehnici alternative. Constatăm că gazele de șist au fost demonizate în Franța fără o cercetare amănunțită, spun autorii raportului în țara care a interzis orice formă de explorare sau exploatare prin lege încă din vremea fostului președinte Nicolas Sarkozy. Această decizie a fost confirmată de Curtea Constituțională franceză în timpul mandatului Francois Hollande. Parlamentarii francezi afirmă că nu susțin consumul crescut de hidrocarburi, ci reducerea graduală a acestuia. Dar cele care sunt consumate ar trebui să vină cu precădere din subsolul francez, afirmă raportul. Cei doi parlamentari au fost însărcinați cu studiul metodelor alternative de explorare și forare a gazelor de șist, altele decât fracturarea hidraulică, o metodă controversată din cauza posibilelor efecte asupra mediului înconjurător. Documentul prezentat în Parlament constată că există o multitudine de metode alternative ce ar putea fi utilizate, printre ele așa numita fracturare cu propan care se folosește deja la scară largă, dar decizia politică împiedică cercetarea în domeniu. Întreaga lume susține cercetarea, numai Franța bate pasul pe loc, spun autorii în raport și afirmă că această atitudine este dovadă de obscurantism. Cât despre fracturarea hidraulică, documentul constată că tehnica este deja bine cunoscută operatorilor francezi și că ea a fost aplicată de 45 de ori fără niciun efect negativ asupra mediului până la intrarea în vigoare a interdicției. RFI

Declaraţii dure la vârful diplomaţiei din Europa: Polonia spune că UE a subestimat capacităţile de “şantaj” ale Rusiei asupra Ucrainei. Bruxelles-ul a subestimat capacităţile de “şantaj” ale Moscovei asupra Kievului, care au determinat Ucraina să suspende pregătirea Acordului de Asociere cu UE, a declarat miercuri preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, într-un interviu acordat cotidianului Gazeta Wyborcza, relatează AFP.  “Bruxelles-ul a comis o eroare de apreciere a fondului problemei în relaţiile UE-Ucraina. Nu este vorba despre problema Iulia Timoşenko, ci despre politica de presiune şi şantaj exercitată asupra Ucrainei de către vecinul său din Est”, a apreciat Komorowski. Marţi, premierul ucrainean, Mikola Azarov, a recunoscut pentru prima dată că Moscova a descurajat Kievul să semneze Acordul de Asociere cu UE în cadrul summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc joi şi vineri la Vilnius. “Vom lucra la o reacţie înţeleaptă şi fermă a Uniunii Europene faţă de dictatul rus la adresa Ucrainei”, a oferit asigurări şeful statului polonez. Potrivit lui, “atitudinea fermă a preşedintelui Putin sporeşte şansele pentru o poziţie omogenă a statelor membre UE şi pentru o acţiune solidară în favoarea Ucrainei, după summitul de la Vilnius”. Komorowski urmează să efectueze o vizită în Ucraina pe 2 decembrie. Potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, liderii europeni iau în calcul să adopte la summitul de la Vilnius o declaraţie care va avertiza Rusia în privinţa amestecului său în afacerile interne ale ţărilor vecine. Marţi, preşedintele rus, Vladimir Putin, aflat într-o vizită oficială în Italia, i-a îndemnat pe liderii europeni să înceteze “comentariile acide” referitoare la situaţia din Ucraina, apreciind că semnarea unui acord între această fostă republică sovietică şi UE ar fi fost “o trădare majoră” a economiei ruse. Ziarul Financiar.

Scriam acum cateva zile ca mistificarea este o actiune premeditata, coordonata si distribuita pentru a propaga o credinta intr-o serie de fapte improbabile sau cu sanse inexistente de a deveni realitati. Mistificarea este bazata pe minciuni, jumatati de adevaruri sau omisiuni, pentru a obtine castiguri materiale, sociale, politice sau militare.

 Exact ceea ce face astazi Guvernul USl, condus de Victor Ponta!

 Din nefericire, majoritatea adversarilor guvernarii USL au incercat acuzele (complet justificate) la nivel de persoana x sau y. De multe ori aceasta metoda creaza o imunizare a celui vizat in fata criticilor si pentru un public neutru risca sa creeze sentimentul demonizarii respectivului sau respectivilor. Desi politica romaneasca este profund personalizata, destructurarea mistificarii trebuie sa fie bazata pe un mix personal-colectiv, adica guvernul colectiv si conducerea lui ca persoane. Important ca opinia publica sa inteleaga ca personalitati de genul Crin Antonescu sau Dan Voiculescu sunt parte importanta din aceasta guvernare USL si nu niste persoane din afara ei, care pot invoca intotdeauna absenta lor din executiv ca absolvirea de reponsabilitate in fata hotararilor si felul in care este guvernata tara.

  Mi-e greu sa cred ca minciunile, omisiunile sau exagerarile premierului Ponta nu fac parte dintr-un sistem bine pus la punct. La fel de greu imi este sa cred ca cei care stau in spatele lui Ponta nu i-au cunoscut falsa biografie si doctoratul plagiat si in clipa cand lucrurile au fost dezvaluite (actiunea “dottore”) mai  erau o surpriza pentru cineva dintre apropiatii sau consultantii noului premier . Din nefericire, lucrurile au luat o panta care nu a fost deloc daunatoare lui Ponta pentru simplul fapt ca plagiatul nu este considerat in societatea noastra ca o crima si nici macar ca un comportament extrem de neonorant. Daca ne conformam dictonului “cine fura azi un ou, fura maine un bou” – simplu, era folosit si aratat publicului cati bani a castigat Ponta prin salariul primit folosindu-se de sporuri pe care le-a incasat pe nedrept si mincinos, lucrurile stateau altfel. Este clar ca nu era vorba de milioane de euro, majoritatea noastra nu materializeaza milioane de euro, dar inteleg foarte bine mii sau zeci de mii de euro. Principiul KISS (“Keep it simple, stupid”) este imbatabil in cazuri de acest gen!

Bugetul 2014

Dupa modul in care a fost primit bugetul de mediul de afaceri, care nu este partizan Ponta & Co., acesta si-a dat seama ca oamenii s-au prins de pericolele incluse in acest buget si vor reactiona dur daca acest proiect de buget se va transforma in legea bugetului national pe 2014. Cateva exemple:

• CIR, Consiliul Investitorilor Români aminteşte că, în prima parte a anului viitor, fiscalitatea va creşte impresionant, ceea ce va conduce la majorarea preţurilor la energie, gaze naturale, alimente, transport etc., cu toate consecinţele ce decurg de aici, precum afectarea creşterii economice, sufocarea consumului intern, blocaj financiar, creşterea arieratelor între companii, creşterea şomajului, scăderea veniturilor bugetare. Citat:

    „În opinia noastră, nu creşterea exagerată a fiscalităţii este soluţia pentru majorarea veniturilor bugetare, ci metode eficiente pentru colectarea taxelor“.

•  CIS, Consiliul Investititorilor Străini  ia o poziție neobișnuit de dură și de tranșantă în ceea ce privește măsurile fiscale anunțate de guvern în perspectiva construirii bugetului pe anul 2014:

„Nu este nici moral, nici corect ca lipsa rezultatelor în ceea ce priveşte colectarea veniturilor la buget din diverse surse să cadă în responsabilitatea contribuabililor care susţin deja bugetul şi care vor fi sufocaţi de impunerea suplimentară anunţată în media de către autorităţi.“ 

”Această măsură de introducere a impozitului asupra construcțiilor speciale, corelată cu creșterea accizelor la combustibili și cresterea cu 25% a redevențelor pentru resurse minerale, cu excepția celor de petrol și gaze, va avea un impact major asupra anumitor sectoare economice direct productive.”

 CIS precizează că firmele nu au fost consultate de Guvern înainte de luarea deciziei de introducere a acestei taxe și că nu a fost prezentată, dacă există, ”o analiză de impact a consecințelor acestui impozit, care va afecta nu numai plătitorul direct, dar se va răsfrange indirect, prin preț, și asupra consumatorului final al produselor industriilor” respective, se mai spune în comunicat.

 ”Lipsa de consultare în ceea ce privește adoptarea unor noi taxe va conduce în mod cert la menținerea opiniei conform căreia mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate atât de necesară proceselor de planificare investițională pe termen mediu și lung.”

 ”Va duce, mai departe, la o reconsiderare a poziției pe piața autohtonă din partea investitorilor, în sensul redirecționării investițiilor prezente și viitoare în jurisdicții care oferă o anumită stabilitate fiscală, cel puțin pe termen scurt și mediu.”

 ”Semnalele negative în ceea ce privește instabilitatea fiscală pot afecta într-un mod nedorit procesele de privatizare și/sau listare la bursă a companiilor de stat, inițiate de către Guvernul României, prin reducerea beneficiilor obținute de către statul român, blocarea sau chiar eșecul proceselor în sine.”

 ”Absența totală a procesului consultativ și posibila implementare în forma actuală a impozitului pe construcții speciale vor genera un efect de bumerang cu impact devastator asupra credibilității procesului politic decizional.”  

•  Camera de Comerț Americană (AmCham):

 „AmCham România îşi exprimă îngrijorarea fa­ţă de noul val de impozite şi taxe anunţate în ulti­ma vreme de către Guvernul României. Împreună cu creşterile de fiscalitate impuse deja în legislaţie, fără o consultare prealabilă şi transparentă cu me­diul de afaceri, astfel de decizii determină o agra­va­re, fără precedent în ultimii 20 de ani, a poverii fis­cale pe care contribuabilii români vor fi obligaţi să o suporte“.

 „În lipsa unei strategii de ţară careia să i se cir­cum­scrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se mo­der­nizeze prin mecanisme eficiente şi echitabile în spri­jinul dezvoltării ţării şi al eforturilor mediului de afaceri în condiţiile actuale grele de piaţă, este în pericol să devină un factor de obstrucţie insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupţie, evaziune fiscală şi creşterea comerţului ilicit cu produse accizabile.“  Mai multe citate ale mediului de afaceri pot fi citite in aceasta SURSA

Banii cu care trebuie finantate alegerile din 2014 sunt transferati la pixul lui Dragnea

Administrațiile locale primesc anul viitor cu 1,2 miliarde de lei mai mult (aproape 300 de milioane de euro), față de 2013, doar prin majorarea transferurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea – potrivit variantei de buget pe 2014 adoptate de guvern.

 Fondurile alocate Programului de reabilitare termică a locuințelor și Programului Național de Dezvoltare Locală cresc de peste patru ori : de la 378 de milioane de lei în 2013, la aproape 1,6 miliarde de lei în 2014.(Pentru  comparație, suma pentru cofinanțarea proiectelor europene, contabilizată separat, este de 1,3 miliarde de lei – bani care se iau din sumele obținute din privatizări.)

 DOVADA INTENTIEI:

 În bugetul multianual, guvernul reduce pentru anul 2015 la circa 840 de milioane, cei 1,6 miliarde alocați în anul 2014. Nici în anii de până în 2017, acest buget nu va ajunge la un miliard, căci în anii de după 2014 aceste alocări scad, la fel de abrupt precum au crescut față de 2013.

 Destinația banilor se stabilește prin ordin de ministru

 Destinația banilor se stabilește de către Liviu Dragnea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, din 10 aprilie 2013, care abroga Legea PNDI-ului.

 Vicepremierul, spune acest OUG, este cel care întocmeşte şi aprobă prin ordin al ministrului, repartizarea sumelor pentru program, pe judeţe, pe fiecare subprogram şi pe domenii specifice. Pentru cifre detaliate si structura bugetelor – SURSA

Povestea privatizarii ROMGAZ

 Cei 1,7 miliarde de lei (534 de milioane de dolari sau 382,8 milioane de euro) obținuți din vânzarea a 15% din acțiunile Romgaz vor fi folosiți în principal pentru finanțarea deficitelor bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale. Deficitul bugetului general consolidat a a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB.

 Bugetul de stat a încasat de la Romgaz peste un miliard de euro în primele nouă luni ale acestui an. Banii ajung pentru finanțarea a peste 60% din deficitul înregistrat la sfârșitul lunii septembrie (8,1 miliarde de lei, adică aproximativ 1,8 miliarde de euro)

 Romgaz mai furnizează anual și 85% din dividente către bugetul de stat. De exemplu, anul trecut au fost virate peste 200 milioane de euro (85% din totalul dividentelor: 238 milioane de euro).

 O altă sursă de finanțare pentru bugetul statului din lichiditățile Romgaz a fost, în acest an, achiziționarea de titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni, potrivit Raportului pe trimestrul trei, transmis către Bursa de Valori .

 Sume provenite de la Romgaz:

• statul a împrumutat în primele nouă luni ale lui 2013 peste 490 milioane de euro, sub formă de titluri de stat subscrise
• a încasat 200 de milioane de euro din dividente
• a încasat peste 380 de milioane euro din vânzarea pachetului de 15% din acțiunile societății.

Rezultă un total de peste un miliard de euro virat la bugetul de stat din conturile Romgaz

Legalitatea transferurilor

Toate acestea contravin legii 113, care  prevede următoarele destinații pentru acesti bani:

• fondul destinat finanţării proiectelor de investiţii în infrastructură
• fondul destinat finanţării necesităţilor provocate de retrocedarea activelor imobiliare
• fondul destinat suplimentării fondurilor necesare derulării proiectelor care beneficiază de finanţare din fonduri europene, inclusiv pentru prefinanţarea şi cofinanţarea acestora. Pentru alte detalii aveti – SURSA

***

 Din nefericire, exista multe exemple care sustin cele mentionate mai sus. Ceea ce este ingrijorator este faptul ca majoritatea de 70% pe care o are guvernul (din care 50% sunt analfabeti functionali) si o opozitie la nivelul blatului gigantic pe care il face PDL, bugetul  poate trece fara mari probleme.

Vectorii de manipulare si camuflaj al intentiei

Guvernarea a initializat 2 vectori de camuflaj al intentiilor. Primul ar fi bazaconia deflației, aruncata de Voinea si al doilea falsul scandal fara miza, numit Mirel Palada. Ambii vectori au prins in opinia publica. Primul pentru ca 90% din “bobor” chiar nu stie ce este deflație. Ieri la B1 am avut un exemplu foarte bun, expertul Biris a vorbit despre ce doresti, un singur lucru nu a explicat – ce naiba este deflația. Deci noi ne aflam astazi (din punct macro economic) exact intr-un stadiu complet diferit. Deflația reprezintă o scădere a indicelui general al prețurilor într-o perioadă de timp de cel putin 3 trimestre, lucru exact invers de ceea ce se intampla la noi. Deflația este cauzată de o reducere a ofertei de bani sau de o restrângere a creditului. Deflația poate fi de asemenea cauzată de o restrângere a cheltuielilor, fie din partea guvernului, fie din partea agenților economici, sau a investițiilor dintr-o economie. Toate trei posibile si cu adevarat prezente la noi, dar in primul rand din cauza taierii investitiilor incepand cu anul 2012 si transferul de bani in mainile bugetarilor, asistatilor si a clientilor electorali. Voinea si-a mascat minciuna prin aluzii la economii care au intrat in deflatie, mentionand Japonia – minciuna gogonata! Japonia a fost intr-o situatie complet diferita, situatie definita ca dezinflație (vezi aici), suna cam la fel, dar situatii diferite.

 Al doilea vector de camuflaj, Mirel Palada. Palada a fost probabil convins sa joace rolul pionului in gambitul reginei, probail ca si-l va incheia cu un job peste hotare, retribuit pe masura. Ceea ce a facut este contrar celor mai simple cutume ale ocupatiei lui si ale bunului-simt. Pentru mine personal este o mare deziluzie. Din nefericire, vom avea parte de o prelungire la maximul a situatiei “Palada” pana la momentul 0, cand bugetul o sa treaca. Parerea mea ca o sa asistam la cel putin alte doua scandaluri pentru a continua acest camuflaj.