Bună dimineata intr-o zi de luni. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, duminică, o informare meteo potrivit căreia luni, de la ora 06:00 la ora 22:00 va fi viscol în mai multe zone din ţară. n intervalul menţionat va ninge si se va depune strat nou de zapadă, la început în Maramureş, în nordul Carpaţilor Orientali şi în Munţii Apuseni, apoi şi în restul zonei montane. În vestul ţării, precipitaţiile vor fi mixte si izolat se va produce polei. În zona de munte, vântul va avea intensificări cu rafale ce vor depăşi 70 km/h, iar pe creste şi 100 km/h, viscolind şi spulberând zăpada. Intensificări ale vântului cu viteze de 50…60 km/h vor fi temporar şi în celelalte regiuni ale ţării. Vremea va fi în general închisă şi temporar vor fi precipitaţii pe arii extinse în vestul, centrul şi nordul ţării şi izolat în rest. La munte va ninge, în Maramureş şi Transilvania vor predomina ninsorile, iar în Crişana, Banat şi Moldova se vor semnala şi lapoviţe sau ploi. În regiunile vestice izolat se va produce polei. Vântul se va intensifica temporar în toate zonele, viscolind şi spulberând zăpada mai ales la munte, unde rafalele vor depăşi 70 km/h, iar pe creste 100 km/h. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 grad în estul Transilvaniei şi în jur de 9 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor încadra între -6 şi 4 grade.
În Bucureşti, cerul va fi temporar noros, iar spre sfârşitul nopţii vor fi condiţii de preciptaţii slabe, mixte. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări pe parcursul zilei. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de 1…2 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4567 RON; 1 USD = 3. 2612 RON; 1 EURO = 1. 3666 USD; Francul elvetian 3.6386 RON. Gramul de aur 129.0425 RON.
Greva şoferilor va lăsa magazinele goale. Nimic nu-i mai poate opri pe transportatori. Transportatorii rutieri îşi opresc începând de luni maşinile şi activitatea, ca reacţie la aroganţa cu care îi tratează Guvernul, blocând astfel fluxurile de aprovizionare cu marfă a comercianţilor. Aşa cum avertizaseră de mai multă vreme, şoferii reprezentaţi de Confederaţia Naţională Rutieră opresc astăzi maşinile şi întreaga activitate specifică, lucru care va duce în primul rând la imposibilitatea ca magazinele să se mai aprovizioneze cu marfă. Contactat de „Adevărul“, Augustin Hagiu – unul dintre fondatorii Confederaţiei – a confirmat duminica seara că şoferii sunt hotărâţi şi „unii vor înceta activitatea chiar din această noapte, iar cei mai mulţi de la primele ore ale dimineţii“.Transportatorii susţin că „au epuizat toate căile diplomatice“ în relaţia cu autorităţile, care nu îşi respectă angajamentele, şi că cea mai recentă lovitură din partea Guvernului este creşterea accizelor la carburanţi. „Sătui să tot aştepte respectarea angajamentelor Ministerului Transporturilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea contextului legislativ în care îşi desfăşoară activitatea, transportatorii din toată ţara sunt decişi ca începând din data de 9 decembrie să înceteze activitatea specifică“, se arată într-un comunicat al Confederaţiei Naţionale Rutiere. Integral aduce Adevarul.
Liviu Voinea: Bugetul pe 2014 se putea face și fără acciza la carburanți. FMI a cerut creșterea cotei unice. Bugetul pe anul 2014 se putea face și fără acciza de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil, dar trebuiau găsite alte surse pentru acoperirea golurilor bugetare. Declaraţia aparţine ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, care a precizat, într-o emisiune tv, că o altă variantă de creștere a veniturilor bugetare discutată cu Fondul Monetar Internaţional a fost majorarea cotei unice de la 16% la 18%, dar nu a fost luată în calcul de partea română. “Se putea face, cu un deficit mai mare sau cu alte măsuri care să compenseze creșterea accizei. Acciza a făcut parte dintr-un pachet mai mare, negociat cu partenerii internaționali. Înlocuirea accizei, amânarea accizei, orice astfel de variantă trebuie să fie compensată de o altă măsură. Fie pe partea de tăiere de cheltuieli, fie pe partea de venituri, din altă măsura pe venituri. Situația în care ar crește deficitul nu este o situație acceptabilă. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părtii române, a fost creșterea cotei unice de la 16% la 18%”, a declarat ministrul, la Pro TV. Liviu Voinea apreciază ca relevant că BNR nu a schimbat ţinta de inflaţie pentru anul viitor după ce s-a anunţat creşterea accizelor, dar îi sfătuieşte pe cei interesaţi de evoluţia preţurilor să-i întrebe pe şefii marilor companii petroliere şi să folosească răspunsul pentru a juca la bursă. “Întrebaţi şefii marilor companii petroliere dacă pot să vă dea o estimare, şi, dacă o să primiţi un răspuns, mergeţi şi jucaţi la bursă pe răspunsul ăsta (…) Am făcut un impact şi, după cum aţi văzut, BNR în urma introducerii acestei măsuri nu şi-a modificat ţinta de inflaţie. A rămas deci, cu tot cu impactul pe aceste măsuri, ţinta de inflaţie care este 2,5% plus minus 1%, şi continuă să fie respectată. Inflaţia va fi în interiorul intervalului maxim”, a explicat Voinea. Integral aduce B1TV
Creșterea pe 2013 – peste așteptări și va încurca creșterea pe 2014. Dată fiind majorarea PIB cu 2,7% în termeni reali pe primele nouă luni ale anului în curs, pentru a obține rezultatul final de 2,2%, avut în vedere de Guvern și de instituțiile interneționale, ar mai fi nevoie doar de un avans de 1,2% în termeni trimestru IV 2013 / trimestru IV 2012, suficient pentru a se realiza creșterea economică scontată ( ponderea ultimului trimestru în PIB anual este în jur de o treime). Există, însă premize pentru obținerea unei creșteri economice superioare, dată fiind evoluția unor sectoare pe trimestrul al treilea peste nivelul înregistrat la nouă luni. Astfel, contribuția la creșterea PIB a fost superioară în perioada iulie- septembrie față de perioada ianuarie – septembrie nu doar pentru agricultură ( pondere 5,8% în PIB) , domeniu în care rezultatele au fost foarte bune, dar și pentru industrie (pondere 30%) și construcții ( pondere 6,7%). Toate celelalte sectoare care au influențat creșterea economică au determinat numai ușoare pierderi de viteză în trimestrul trei față de rezultatul la nouă luni, de una-două zecimi de procent. De cea mai mare importanță vor fi păstrarea în trimestrul patru a rezultatelor de anul trecut în sectorul comercial, cu pondere relativ mare în PIB, și evitarea unei scăderi de mai mare amplitudine pe zona bugetară ( unde ponderea în PIB a fost identică cu cea din comerț, respectiv 11,1%). De remarcat că, în pofida anului agricol foarte bun, mai mult de jumătate din creșterea economică obținută după primele nouă luni a fost determinată de activitatea din industrie, contrar unor opinii care au pus rezultatele PIB aproape exclusiv pe seama condițiilor meteo favorabile. Integral in Curs de Guvernare
Un an de la ultimele alegeri parlamentare. Opt senatori şi deputați şi-au încheiat mandatul în acest an. Astăzi se împlineşte un an de la ultimele alegeri parlamentare. Între timp, unii dintre parlamentarii au migrat de la un partid la altul, alţii au demisionat, iar alţii au ajuns, în urma unor condamnări definitive, direct la închisoare. Opt dintre senatori şi deputaţi şi-au încheiat mandatul anul acesta. USL a câștigat cele mai multe locuri de deputați și senatori. În urma alegerilor parlamentare, numărul aleşilor a crescut de la 470 la 588. Dintre acestea, USL-ului i-au revenit 395 de mandate, Alianţei România Dreaptă, formată în jurul PDL, 80 de mandate, PPDD a avut 68, iar UDMR – 27 de mandate. La toate acestea s-au adăugat cele 18 de mandate de deputaţi care reprezintă minorităţile naţionale. În decurs de un an, configuraţia Parlamentului s-a modificat. Au fost eliberate opt fotolii de parlamentar. Printre cei care şi-au încheiat mandatul în primul an de la alegeri se numără senatorii Dan Voiculescu şi Olosz Gergely. Lor li s-au alăturat deputatul PNL George Becali şi senatorul PPDD Antonie Solomon, condamnaţi la trei ani de închisoare cu executare, dar şi Aurel Nechita, găsit incompatibil de ANI. Actualii parlamentari s-au remarcat şi prin traseism. La acest capitol, deputatul Cezar Cioată este campion. El a migrat de nu mai puţin de patru ori, oscilând între PPDD şi PC. De altfel, PPDD este perdantul acestui Legislativ, care a rămas fără 23 de parlamentari. Integral aduce Digi24
Simulacru de alegeri în PDL pentru desemnarea candidatului la prezidenţiale. Prezenţe record la vot şi scoruri demne de Partidul Comunist au marcat scrutinul intern din PDL. Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu poate fi considerat câştigătorul cursei interne pentru desemnarea prezidenţiabilului partidului, în contextul în care pe 14 decembrie se va desfăşura ultima rundă, la care vor participa democrat-liberalii din diaspora, Bucureşti şi Ilfov. Cifrele record de prezenţă înregistrate şi procesul de vot ridică însă, numeroase semne de întrebare în ceea ce priveşte corectitudinea scrutinului. Potrivit unui simplu calcul, bazat pe raportările la vot înregistrate în fiecare regiune, un număr de peste 100.000 de democrat-liberali au votat la alegerile interne, cea mai mare prezenţă înregistrându-se în regiunea Sud ( 24.600 persoane) şi cea mai mică în regiunea Vest (14.208 persoane), de altfel, singura unde Gheorghe Falcă l-a învins pe Cătălin Predoiu, la mică diferenţă. Merită precizat că, pe fondul susţinerii acordate de liderul partidului Vasile Blaga, în ciuda faptului că este membru al PDL de doar câteva luni, Cătălin Predoiu a reuşit să obţină scoruri de peste 80- 90% în numeroase judeţe: Suceava, Braşov, Dâmboviţa, Călăraşi sau Olt, fiind doar câteva dintre ele. Modul în care a fost organziat procesul de vot a creat în anumite judeţe situaţii hilare. Astfel, în judeţul Suceava, unde Predoiu a obţinut un scor de 91, 72% din voturile exprimate au fost amenajate 7 secţii de votare pentru 9.000 de membrii declaraţi. Potrivit unui calcul realizat de politeia. org, în condiţiile în care s-au înregistrat 8726 votanţi în 7 secţii, obţinem o medie de 1246 membri PDL care au votat intre orele 9 si 17. Mai precis, acest lucru înseamnă aproximativ 155 voturi pe oră, adică aproape 23 de secunde pentru fiecare votant. În Bihor, judeţul din care provine Vasile Blaga, au votat 5732 democratliberali în 7 sectii. Mai exact, este vorba despre 818 membri per secţie, adică 102 membri pe ora, fiecare având la dispoziţie 35 de secunde. Integral in EVZ
Jandarmeria: Pungeşti a fost declarată “zonă specială de siguranţă publică“. Comuna vasluiană Pungeşti, acolo unde reprezentanţii Chevron lucrează pentru amplasarea primei sonde de explorare a gazelor de şist, a fost declarată zonă specială de siguranţă publică, conform reprezentanţilor Jandarmeriei, citaţi de Agerpres. “Potrivit ordinului, în zonă sunt intensificate măsurile specifice de prevenire şi combatere a faptelor antisociale şi de menţinere a stării de linişte şi ordine publică. În zonă sunt create dispozitive şi sunt detaşate echipaje de intervenţie şi patrule, pentru a se crea un climat de linişte şi siguranţă pentru cetăţeni’, a declarat purtătorul de cuvânt al Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău, maiorul Marius Ţăranu. Acest lucru justifică prezenţa trupelor suplimentare de ordine din Pungeşti, precum şi patrulele din sat, despre care activiştii şi unii săteni se plâng că legitimează oamenii pe străzi şi sunt amplasaţi în diverse puncte din sat. Măsura este una temporară şi este dispusă din ordinul şefului Poliţiei din zonă, până când manifestările violente din zonă vor înceta. Măsura este prevăzută în Ordinul Ministrului Afacerilor Interne 60/2010, la articolul 12. “Prin dispoziţia şefului poliţiei municipale/orăşeneşti, în mediul urban şi rural se pot constitui zone speciale de siguranţă publică, în care se instituie dispozitive suplimentare de ordine şi siguranţă publică, folosindu-se inclusiv personal de la alte formaţiuni ale poliţiei — investigaţii criminale, detaşamente de intervenţie rapidă etc.”, scrie în ordinul MAI. Integral aduce Gandul
Ghetea, Cinteza si Chitoiu, asteptati luni la comisia senatoriala care ancheteaza activitatea CEC. Presedintele CEC, Radu Ghetea, directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, si ministrul de Finante, Daniel Chitoiu, sunt asteptati, luni, la audieri in Comisia de buget-finante din Senat, care ancheteaza activitatea CEC Bank, potrivit Mediafax. Discutiile cu presedintele CEC Bank, Radu Gratian Ghetea, au fost programate la ora 11:00, la 12:30 urmand sa fie audiat Nicolae Cinteza, iar la 13:30, ministrul de Finante, Daniel Chitoiu. Presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, Cosmin Nicula, a declarat vineri pentru agentia de presa ca documentele cerute de comisie au fost trimise si urmeaza sa fie analizate de senatori, incepand de luni. Cosmin Nicula a tinut sa precizeze ca ancheta facuta de Comisia de buget-finante nu vizeaza creditul luat de Ioana Basescu pentru achizitionarea terenului din Calarasi: “Nu discutam despre terenul Ioanei Basescu, aceasta comisie are rolul de a analiza activitatea manageriala a CEC. Eu nu am in vedere analizarea creditelor date de catre CEC persoanelor fizice sau juridice din Romania, pe mine ma intereseaza activitatea manageriala a conducerii acestei institutii”. Despre faptul ca infiintarea comisiei a avut legatura cu scandalul creditului luat de Ioana Basescu de la CEC Bank, Cosmin Nicula a comentat: “Ne-am sesizat tocmai in urma ultimelor evenimente pe care le-am vazut pe televizor. Trebuie sa tinem cont de faptul ca CEC este o banca a statului roman, cu capital integral romanesc, si mi se pare absolut normal ca ei sa vina sa dea niste explicatii unei comisii parlamentare”, a spus Nicula. El a mai aratat ca toate concluziile comisiei vor fi cuprinse intr-un raport care va fi prezentat pana pe data de 18 decembrie Biroului Permanent al Senatului. Integral aduce Hotnews
Primul efect al proiectului anti-ANI: PDL, acuzaţii de blat cu USL. Democrat-liberalii sunt în consens cu USL când e vorba de „distrugerea“ ANI şi pe nici un membru al PDL nu-l mai preocupă lupta împotriva corupţiei. Acuzaţiile vin din partea ex-pedelistului Cristian Preda, după ce proiectul de lege menit să ştirbească din atribuţiile ANI a fost depus în Parlament cu semnătura liderilor de grup PDL. Acuzaţiile de dezinteres în ceea ce priveşte combaterea corupţiei au vizat-o şi pe europarlamentar PDL Monica Macovei, cunoscută ca fiind iniţiatoarea legii prin care a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate. „Dacă vă gândiţi că Macovei va mai reacţiona, vă înşelaţi! N-a suflat o vorbă când Ioan Oltean a fost ales preşedinte al PDL Bistriţa, deşi atunci când era asociată cu reformiştii cerea demiterea acestui fesenist, întrucât a fost trimis în judecată pentru acte de corupţie. Acum, Macovei e asociată cu feseniştii, aşa că nu mai vede corupţi“, a atacat-o dur, pe blogul său, Cristian Preda pe Macovei fostul ministru al Justiţiei. Subliniind consensul înregistrat în Parlament când a fost depus proiectul de lege prin care Agenţia va fi lipsită de una dintre cele mai de temut arme ale sale, Preda concluzionează că „nu mai există pedelist(ă) care să fie preocupat(ă) de chestiunea anti-corupţiei“. Europarlamentarul Monica Macovei nu a răspuns public acuzaţiilor pe care i le-a adus fostul său coleg de partid, dar a arătat că este „total“ împotriva limitării puterilor ANI. „Eu am intervenit pentru a-şi retrage semnăturile, şi nu numai eu, şi alţii din PDL, şi le-au retras“, a declarat Macovei, la Digi24, făcând referire la decizia PDL ca liderii de grup, Mircea Toader şi Cristian Rădulescu, să-şi retragă semnătura de pe aşa-zisul Cod de conduită pentru parlamentari. Potrivit fostului ministru al Justiţiei, „PDL nu iniţiază şi nu va vota aceste schimbări“, iar dacă USL vrea să lase ANI fără atribuţii va schimba cadrul legal, „pentru că nu-i pasă nici de MCV, nici de Schengen, nici de stat de drept, nici de nimic“. Reamintim că Monica Macovei şi Cristian Preda au făcut parte din aşa-numitul „grup al reformiştilor“ din PDL. După reconfirmarea lui Vasile Blaga la şefia PDL, Preda a fost suspendat din partid, după care şi-a anunţat trecerea la Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Macovei va ocupa însă unul dintre locurile eligibile de pe lista candidaţilor PDL pentru Parlamentul European. Integral aduce Romania
Rămaşi fără bani de rate după concediu, românii au strâns restanţe noi la bănci de 500 mil. lei în octombrie. Restanţele la credite acumulate de populaţie au sărit în octombrie cu echivalentul a o jumătate de miliard de lei, dublu faţă de ritmul lunar consemnat anul acesta, întârzierile la plată mai mari de 30 de zile ajungând la 11,3 miliarde de lei (2,6 mld. euro), potrivit datelor BNR. „E posibil ca unii români să fi preferat să meargă în vacanţe şi să amâne plata ratelor la credite. Valoarea restanţele va mai creşte pentru că dinamica creditării este slabă. Am văzut o deteriorare continuă a valorii activelor în ultimele nouă luni şi nu s-a ajuns încă la vârful creditelor neperformante“, consideră Mihai Pătrulescu, senior analist al UniCredit Ţiriac. Saltul înregistrat în octombrie este de peste două ori mai mare decât media lunară din primele nouă luni, iar creşterea anuală (octombrie 2013 comparativ cu octombrie 2012) depăşeşte 2,1 miliarde de lei. Presiunea pe portofoliile de credite ale bancherilor a revenit astfel în condiţiile în care avansul restanţelor se calmase în ultimele luni, înregistrând ritmuri constante de creştere. CreŞterea accelerată a restanţelor din luna octombrie ar putea totuşi să aibă numai un caracter sezonier. Luniile august şi septembrie sunt perioade de vârf pentru concedii şi este posibil ca anumiţi debitori să fi ales să amâne plata ratelor la bancă pentru a merge în vacanţă. Pe de altă parte, unii bancheri spun că trendul de creştere a restanţelor se îndreaptă către o stabilizare. „Restanţele merg spre o stabilizare. La noi, de exemplu, nu am observat o creştere, ci o menţinere şi este o evoluţie sănătoasă pentru că se manifestă de mai mult timp”, explică Adrian Jantea, director de retail în cadrul BRD. Neplata ratelor la creditele în lei a fost principala cauză a accelerării restanţelor în octombrie, de vreme ce acestea au urcat cu o jumătate de miliard de lei şi au ajuns la 4,3 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Integral aduce Ziarul Financiar.
“Axa” Kiev – Pungesti trece prin Moscova. La Kiev sute de mii de protestatari au daramat statuia lui Lenin si au decapitat-o. La Pungesti cateva sute de protestatari veniti de nu se stie unde daramau gardurile ce imprejmuiau o proprietate privata, terenul concesionat legal de o companie americana, pe care de saptamani bune sunt impiedicate operatiuni de explorare autorizate. La Kiev protestatari avizi de libertate, satui de dominatia sovietica, au fost batuti, raniti, intimidati in toate felurile de fortele de ordine dezlantuite. La Pungesti, protestatarii dezlantuiti au atacat fortele de ordine pentru a bloca o operatiune legala si, cel putin deocamdata, nepericuloasa. Si la Kiev, si la Pungesti, Russia Today transmitea live de la evenimente. Stiti ce au in comun cele doua proteste? Nu violenta fortelor de ordine. Nu disperarea protestatarilor. Nu rezistenta autoritatilor. Elementul comun este umbra teribila a Rusiei. Pericolul pe care ne facem ca nu-l vedem, pe care l-am uitat prea repede si caruia ii subestimam potentialul distructiv major. Drama de acum a ucrainienilor este provocata de Rusia. Intre parafarea Acordului de Asociere la UE, petrecuta acum un an, si semnarea care ar fi trebuit sa aiba loc la Vilnius, presiunea Moscovei asupra Kievului a crescut exponential. Acum Putin declara protestele drept pogrom si tentativa de lovitura de stat. Prada e in gheare, dar inca se zbate, deci trebuie complet sufocata. Protestele din Romania, si nu numai, impotriva gazelor de sist duhnesc a Rusia. Sigur, nu ma refer neaparat la o finantare directa: ia banul si du-te la protest! Desi, in cazul acelor baieti destoinici veniti cu bate la Pungesti pentru a se sui pe gardurile puse de Chevron, n-as baga mana in foc ca n-a fost exact asa. Integral aduce Ziare.com
Va urez o zi buna!