Author: theophyle

Doru Mărieș este președintele Asociației 21 Decembrie din București și membru al Partidului Forta Civica, iar pana la ultimele alegeri din Forta Civica a fost Vice-Presedinte al partidului si membru BPN; din cate stiu nu si-a dorit realegerea in aceasta functie. Ultima discutie pe care am avut-o cu domnul Mărieș a fost inaintea alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, personal am fost sigur ca va reusi sa castige un loc in Partamentul Romaniei, din nefericire am gresit.

 În mai 2011, Teodor Mărieș a câștigat procesul intentat statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că a fost urmărit și supravegheat ilegal în 1990. Curtea de la Strassbourg a decis ca România să-i plătească lui Mărieș daune morale în valoare de 6.000 de euro.

 Doru Mărieș s-a născut la 28 august 1962 în Valea Chioarului, o localitate din județul Maramureș. A urmat cursurile Liceului de Construcții și Arhitectură. Din acea perioada a devenit sportiv de performanță. A refuzat să se înscrie în PCR si bineinteles ca a refuzat să aiba relații cu Securitatea.

 Politeia:  Ce ne puteti spune despre viata Dumneavostra inainte de ‘89/ Copilarie, adolescenta, familie?

 Doru Mărieș (DM): M-am născut în Maramureş. Copilăria mi-am petrecut-o într-o familie de ţărani, cu o stare medie, participând alături de părinţi, dar mai ales de bunici, la toate activităţile agricole cu mare plăcere. În timpul liber “furam” coşul şi mergeam la pescuit, “băteam mingea pe maidan” sau “alergam îngheţat acasă de la derdeluş”. Înainte de revoluţie, în adolescenţă, singura mare dorinţă pe care am avut-o şi mi-a lipsit, a fost posibilitatea sa spun ceea ce gandeam, astazi o incadram frumos in “libertatea de exprimare” deranjându-mă constrângerile de tip politic ale regimului, le consideram absurde.

 Politeia:  Puteti sa ne povestiti cate ceva din modul cum ati petrecut primele zile de la 21 decembrie si pana sa zicem sfarsitul lui ianuarie ’90?

 DM: Primele veşti despre ceea ce se întâmpla la Timişoara m-au prins într-un orăşel adormit, Caransebeş. Din primul moment am simţit imboldul de a mă implica, de-a lua parte la un moment istoric, pe care încă îl credeam irealizabil. Nu ştiam încotro să o iau şi între Timişoara şi Bucureşti am ales capitala. Simţeam că acolo trebuie să se întâmple ceva care să rupă Istoria în două: o parte a întunericului, ce trebuia să dispară şi lumina libertăţii pe care o visam milioane de români. În 21 Decembrie, în jurul orelor 12.00, m-am alăturat celor 25-35 de demonstranţi din faţă de la Intercontinental. Reprimarea de la Dalles m-a prins în prima linie, dar Soarta a fost bună cu mine şi am scăpat (în gangul de la Dalles sângele ajungând la un lat de palmă). În 22 decembrie am intrat pe geam în sediul CC ajungând primul la etajul 6, confruntându-mă cu cei din garda personală a dictatorului (altercaţie fizică consemnată în declaraţiile de la Parchet şi în cărţi). Momentul Libertăţii l-am trăit pe acoperişul sediului CC, descătuşarea celor peste 1 milion de români (cât cuprindeai cu privirea pe Calea Victoriei şi până la Cişmigiu) ce scandau „Libertate” şi „Ole, ole, Ceauşescu nu mai e” am simţit că mă desprinde şi mă ridică la Cer. Din primele zile ale lui ianuarie 1990 am participat la proteste alături de societatea civilă incipient infiinţată şi partidele istorice până la arestările din 13 şi 18 iunie 1990.

 În 12 martie 1990, fiind în Timişoara, am fost primul semnatar din „provincie” al Proclamaţiei de la Timişoara.

 Politeia:  Ce s-a intamplat pe 21 decembrie din punctul dumneavoastra de vedere?

 DM: Ziua de 21 Decembrie 1989 aparţine celei mai curate trăiri revoluţionare a românilor. Fără lideri politici, fără organizaţii subversive şi fără tenebroase ascunzişuri, românii se ridicau cu miile şi rezistau eroic în faţa unui aparat represiv aliniat dictaturii ce ne-a înveninat sufletele atât amar de vreme. Baricada din 21 Decembrie 1989 a despărţit nu numai pe oprimaţi de cei ce s-au jucat până atunci cu destinele lor, ci şi arunca în trecut o lume de care nimeni, în afară de câţiva nu s-a despărţit cu vreun regret.

 Politeia:  Ati facut de doua ori un gest suprem, gest care ar fi putut sa va omoare, de ce? Era atat de important? Nu ati gasit o alta cale sa protestati? Ati simtit ca nu se poate altfel?

 DM: Am făcut greva foamei de 4 ori: 1990, Rahova – Jilava: 46 de zile, 2009 – 74 de zile pentru respectarea deciziei CEDO, în final obţinând o copie a Dosarului Revoluţiei, 2010 – 78 de zile în baza aceleaşi decizii CEDO am obţinut desecretizarea documentelor ce aparţineau MApN, MAI, STS şi votarea Legii Lustraţiei, iar din noiembrie 2011 – 100 zile pentru Legea Imprescriptibilităţii crimei şi Legea Lustraţiei. Cel mai mare duşman al Viitorului nu sunt neapărat oamenii răuvoitori, ci Inerţia. Aceasta trebuie destrămată, indiferent de sacrificii. Am recurs chiar şi la acţiuni extreme pentru a o învinge şi, iată, am repurtat câteva victorii. Bătălia însă nu este nici pe departe câştigată. Am obţinut documentaţii importante despre cele petrecute în Decembrie 1989, dar mai sunt foarte multe de aflat. Oricând sunt gata de orice sacrificiu, dacă altfel nu se poate pentru a dobândi ADEVARUL care ne-a trimis în pământ aproape 1500 de compatrioţi.

 Politeia:  Credeti cu adevarat ca vinovatii pentru crimele din ’89 vor fi pedepsiti pe acest pamant?

 DM: Pierderea credinţei în Justiţie ar fi un imens handicap istoric. Sigur că până la urmă vinovăţiile, indiferent ale cui, vor fi sancţionate înainte de a ne săvârşi noi de pe această lume. Altfel s-ar destrăma oricare dintre valorile în care oamenii cred de când au început să îşi facă semnul Crucii. Desigur, nu avem voie să ne lăsăm furaţi de vreun iureş vindicativ, de aceea mă aflu şi eu printre aceia care încearcă să întregească puzzle-ul savamolniciilor comuniste. Instanţe avem, probe continuă să se adune, imprescriptibilitatea crimelor din perioada 1945 – 1989, Revoluţie şi Mineriade am obţinut-o prin lege, drept pentru care nimic nu mai poate sta în calea actului de dreptate.

 Politeia:  Ce fel de oameni reprezentati, de fapt cine sunt membrii asociatiei pe care o conduceti?

DM: Mă aflu în deosebit de onoranta poziţie de preşedinte al Asociaţiei “21 Decembrie 1989”. Observaţi, vă rog, faptul că ne-am restrâns plasarea calendaristică la o singură zi. Este Ziua Sfântă a Sincerităţii româneşti, atunci când oameni curaţi şi-au dezvelit piepturile în faţa gloanţelor unor nemernici. Din asociaţia noastră fac parte adevărate Monumente Morale, români în faţa cărora ar trebui de atunci şi de acum încolo să ne plecăm! Cu atât mai mare este încărcătura responsabilităţii mele de a fi liderul unor asemenea români.

 Politeia:  Cum vedeti dumneavoastra clasa politica actuala? Difera de cea de acum 10 ani? Credeti ca am progresat?

 DM: Din păcate, nu putem vorbi de o clasă politică autentică în România. Nu avem de-a face decât cu gruparea într-o direcţie sau alta a unor intenţii oneroase, restrânse la nişte indivizi ce s-au profilat ca lideri, nedesemnaţi, de fapt, decât de decidenţi asemenea lor. Degradarea morală a atins culmi pe care nici cei mai pesimişti dintre noi nu le-ar fi bănuit. Despre un uşor progres poate fi vorba după aderarea la Uniunea europeană, cel puţin în partea dreaptă a eşicherului politic.

 Politeia:  Cum vedeti astazi experienta de la Timisoara 2012 si incercarea de a va alege anul trecut sau ce credeti ca nu a mers acolo bine?

 DM: Nu i-aş spune experienţă deoarece nu am văzut nimic nou ca mod de organizare, iar cuvântul “onoare” a fost terfelit şi de adversari, dar mai ales de aliaţi. Motiv pentru care mi-am impus să uit această “experienţă”. Şi totuşi, am rămas în suflet cu amintiri plăcute, una o să o amintesc aici: 1 decembrie 2012, în Piaţa Operei, de Ziua Naţională, am dăruit steguleţe multor îngeri nevinovaţi şi am primit câteva mii de strângeri de mâini, de la părinţii sau bunicii acestora. Am realizat atunci câtă simpatie există la Timişoara pentru ceea ce am făcut în legătură cu Revoluţia română. Acesta a fost motivul pentru care nu am rămas surprins de cele 22 de procente obţinute în alegeri, deşi, aliaţii au avut grijă cu 5 zile înainte de scrutin să îmi scoată toţi observatorii numiţi de FC, în secţiile de votare, „numărând” voturile doar ei.

 Politeia:  Cum vedeti anul petrecut la conducerea PFC si de ce nu ati dorit sa fiti reales VP in BPN-ul lor? Credeti ca unii oameni ca dumneavoastra nu se pot regasi in politichia marunta din partidele existente astazi?

 DM: Fiind în prag de sărbători, bunul simţ îmi spune, cu scuzele de rigoare, că nu este momentul să răspund la această întrebare.

Vă urez dumneavoastră și cititorilor Politeia sărbători frumoase şi LA MULŢI ANI!

Multumesc Domnule Marieș, AMIN!

P.S. vezi articolul pe care l-am publica acum un an pe Politeia Veche  – Despre oameni, titluri, politicieni şi simboluri

Nu poate exista comemorare a evenimentelor din decembrie 1989 fara o dezbatere de multe ori incomoda a modului cum a fost rasturnat regimului Ceausescu, a factorilor care au produs-o si al morfologiei ei politice. Existenta a doua teze nu este nici intamplatoare si nici lipsita de sens. Teza revolutionara,  act spontan izvorat din refuzul poporului de a mai tolera tirania regimului Ceausescu, si teza complotului, a loviturii de stat ca actiune pusa la cale de serviciile secrete straine in frunte cu KGB, care s-au folosit de agentii interni aflati in diferite functii, care au fost cu grija pregatiti pentru o asemenea actiune.

 In orice transformare revolutionara se infrunta, adesea violent, tendinte diferite, divergente, sustinute de fortele social-politice angajate in actiune. Sensul real al unei rasturnari revolutionare e determinat nu de tumultul strazii, oricat de spectaculos ar fi, si cu care se identifica in mentalitatea comuna revolutia, nici de succesiunea marionetelor pe scena istoriei, ci de locul in care se fixeaza balanta puterii si de directia imprimata de regimul recent instaurat cursului politic. Si in cazul Romaniei, sensul rasturnarii din decembrie 1989 se descifreaza cel mai sigur nu atat prin reconstituirea succesiunii evenimentelor, cat mai ales prin identificarea principalelor tendinte imprimate politicii tarii de forta care a preluat puterea scapata din maini de Nicolae Ceausescu.

 Doua au fost tendintele dominante si interdependente care au calauzit de la inceput noul regim condus de Ion Iliescu: de o parte, consolidarea legaturii cu URSS si, de alta parte, conservarea structurilor de baza mostenite de la regimul comunist, recuperarea larga a acestor structuri.

 “Cu fata la Rasarit” pare a fi fost preocuparea centrala a revolutionarilor care au acaparat puterea in decembrie 1989. Desigur, spectatorii care au urmarit in spirit de continuitate manifestarile noii puteri au constatat, fie si numai din putinele informatii esentiale accesibile, tendinta acesteia de a se aseza sub scutul protector al URSS si de a urma directivele conducerii sovietice, de la actul de “prezentare” la ambasada marii puteri, inca tutelara la acea data, pana la tratatul incheiat in primavara anului 1991, a carui ratificare a devenit obsesia dominanta a protagonistului noului regim. Impuls primordial, irezistibil, orientarea spre URSS s-a manifestat plenar in toiul crizei de putere de la Kremlin din vara anului 1991, cand puciul initial a luat o intorsatura revolutionara, care, foarte curand, avea sa puna capat nu numai regimului lui Mihail Gorbaciov, dar si Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice! Or, tocmai in acest context de confuzie politica absoluta, fara sa astepte deznodamantul crizei, dIon Iliescu s-a pronuntat raspicat la televiziune in favoarea ratificarii tratatului care lega soarta Romaniei de marea putere in curs de dezagregare.”

 “In primele luni ale anului 1990, ministrii guvernului Petre Roman au descoperit drumul spre Moscova. Intensitatea contactelor romano-sovietice este cu totul exceptionala. Dupa vizita vicepremierului sovietic P. Mastovoi din 13 februarie, se deschide o lunga lista cu ministri romani care au luat calea Moscovei, lista inaugurata de ministrul de externe Sergiu Celac (8 martie), continuata de ministrul culturii, Andrei Plesu (21 martie), de cel al apararii, Victor Stanculescu (9-10 aprilie) si de ministrul comertului exterior, Al. Margaritescu (26-27 aprilie) etc.

 Unele vizite, cum e cazul celei facute de o mare delegatie militara in frunte cu ministrul Stanculescu, au fost foarte importante. Acum s-a pus la cale trimiterea de ofiteri cursanti la marile academii militare de la Moscova pentru a pregati ofiterii de legatura din Tratatul de la Varsovia. Iar in momentul in care Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria si-au retras studentii de la Institutul de Relatii Internationale de pe linga MAE al URSS, si-au facut aparitia primii studenti trimisi de Ministerul roman de Externe.

 E limpede ca Romania isi pregatea serios cadre pentru o solida colaborare cu Uniunea Sovietica. Pe 25 februarie 1991, la Budapesta, Adrian Nastase, pe atunci ministru de externe al Romaniei, semna pentru desfiintarea structurilor militare ale Pactului de la Varsovia. In acelasi timp, tocmai incheiase negocierile la Tratatul politic cu URSS, tratat care bloca pentru 15 ani aderarea Romaniei la alte aliante politico-militare”.

 O asemenea politica externa nu putea fi sustinuta decat de structurile mostenite de la regimul comunist, vital interesate sa-si mentina si sa-si consolideze privilegiile din trecut, adaptate la noile realitati. In interval de numai cateva luni dupa rasturnarea din decembrie 1989, regimul Ion Iliescu a recuperat, cu exceptia primului esalon, aproape in totalitate cadrele de baza ale regimului Ceausescu din toate sferele vietii social-politice: partid, servicii secrete, diplomatie, biserica, cultura etc.

 Revolutia a fost blocata de grupul care a preluat puterea in decembrie 1989 la nivelul punctului de jonctiune intre interesele URSS si cele ale structurilor social-politice de baza ale comunismului, convertit in neocomunism. Cele cateva incercari de a debloca procesul democratizarii, de a depasi punctul mort, au fost de indata reprimate: Piata Universitatii (1990), zdrobita cu ajutorul minerilor convertiti in instrument de represiune de regimul Ion Iliescu; reformele anuntate de prim-ministrul Petre Roman (1991), devenit reformator dupa ce consimtise la reprimarea reformatorilor, inlaturat de la putere de aceiasi mineri deveniti putere in stat; reformele radicale preconizate de premierul Victor Ciorbea (1997), dejucate de colaboratorii sai “nedemocrati” din Conventia Democratica. Incercari de descatusare anihilate cu metode diferite dar la fel de eficace.

 Concluzie: revolutia din 1989 a eliberat Romania de regimul totalitar stalinist al lui Nicolae Ceausescu. Desfasurate in conditiile refluxului puterii sovietice in Europa central-rasariteana, rasturnarile revolutionare in lant, larg sincronizate, au cuprins in cele din urma si Romania, in ciuda rezistentei indarjite si lipsite de perspicacitate a lui Nicolae Ceausescu. In conformitate cu interesul Uniunii Sovietice, care a dirijat aceasta vasta operatie, in speranta de a mentine in acest spatiu o influenta precumpanitoare, fostii sateliti urmau sa incheie tratate bilaterale de cooperare privilegiata cu fosta putere hegemonica. Singura tara care s-a grabit sa accepte si chiar sa solicite acest nou statut a fost Romania, adica forta care a acaparat puterea in decembrie 1989, puternic rezemata pe structurile de baza ale regimului comunist, recuperate in graba de noul regim.

 Evenimentele din Decembrie ’89 au fost pana la un anumit punct o revolutie populara, dupa eliminarea lui Ceausescu, Revolutia a fost “preluata” de vechile structuri si transformata in lovitura de stat.

Bibliografie, note si citate:

Iliescu a actionat pentru apararea intereselor URSS-ului, HotNews, 26 iulie 2004;

Decembrie 1989: revolutie sau lovitura de stat? – o falsa alternativa – Serban Papacostea, Revista 22, 20 februarie 2004.

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Regimul termic va fi caracterizat de valori în general apropiate de cele obişnuite ale perioadei, local chiar mai ridicate decât cele climatologic normale, cu precădere în dealurile subcarpatice. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi ceaţă în zonele joase, mai persistente local în cele din vest şi centru. Izolat se vor semnala burniţe şi fulguieli şi va fi posibilă, pe suprafeţe mici, depunerea de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe crestele montane înalte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 şi 10 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei, până în jurul valorii de -6 grade. Temperaturile minime se vor încadra între -10 şi 0 grade, mai scăzute în depresiuni, spre -14 grade.

  În Bucureşti, cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales dimineaţa şi noaptea, când vor fi şi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla slab. Temperatura maximă va fi de 5…7 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -4 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4754  RON; 1 USD = 3. 2771 RON; 1 EURO = 1. 3657  USD; Francul elvetian 3.6498 RON. Gramul de aur  125.9490 RON. Evolutia saptamanala o puteti vedea aici

21 decembrie 1989. Filmul zilei în care, la Bucureşti, începea Revoluţia. 21 decembrie 1989 a marcat începutul sfârşitului dictaturii ceauşiste. A fost ziua când revoltele de la Timişoara s-au mutat la Bucureşti, transformându-se în prima zi a Revoluţiei române. Cu puţin după ora 10.00, mulţimea era deja adunată în faţa sediului Comitetului Central al PCR, ordonată, afişând tablouri şi pancarte comuniste. Directiva adunării populare venise cu o zi în urmă de la dictator, iar majoritatea oamenilor erau aici, ca de obicei, sub efectul ameninţărilor cu pierderea locului de muncă. Nicolae Ceauşescu ceruse organizarea mitingului cu scopul de a înfiera tulburările de la Timişoara şi de a-i condamna pe „huliganii“ care se revoltaseră (şi muriseră) în oraşul de pe Bega. Ceea ce nu ştia, însă, era că, prin această manevră, nu făcea decât să îşi grăbească propria prăbuşire. Miting transformat în revoluţie În jurul orei 12.30 dictatorul comunist lua cuvântul şi vorbea despre nevoia imperativă de a apăra ţara de atentatele cercurilor străine la integritatea ei şi mulţumea organizatorilor mitingului. În momentul în care a anunţat că, din ianuarie, vor creşte salariile cu 100 de lei, au început şi primele huiduieli, printre urale şi scandări. În continuare, huiduielile s-au intensificat, iar o panică inexplicabilă i-a făcut pe oameni să fugă în toate părţile. Marea adunare populară se trasformase în marea revoltă populară. Integral aduce Adevarul

 Iurie Leancă: Declaraţiile lui Traian Băsescu despre unire creează probleme „cruciale“ Republicii Moldova. Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu despre unire creează probleme cruciale Republicii Moldova, a declarat premierul moldovean Iurie Leancă, într-o emisiune a postului de televiziune Naţional 4, relatează site-ul Unimedia.md. Premierul Iurie Leancă a precizat că Republica Moldova are nevoie de ajutor, însă a adăugat că declaraţiile pe tema unirii „creează doar probleme cruciale“. „Declaraţia domnului Băsescu nu ne ajută, ci ne creează doar probleme cruciale. Salut declaraţia premierului Ponta. Nu aş vrea să fac divizări, separări. Noi avem nevoie de altceva. Avem nevoie de o ţară vecină, România. Să aibă o voce credibilă în cadrul Uniunii Europene, să poate să ne ajute în realizarea acestui obiectiv, acestui parcurs european. Parcursul european nu înseamnă pierderea suveranităţii, sub nicio formă a statului Republica Moldova, ci doar faptul că urmează să fim un stat funcţional. Urmează să ancorăm Republica Moldova într-un spaţiu al prosperităţii, al stabilităţii, cu un sistem funcţional, fără frontiere, cu reglementări comune. Acesta este scopul cel mai importat al Guvernului de la Chişinău“, a afirmat premierul Iurie Leancă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 27 noiembrie, înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, că „următorul proiect de ţară pentru România este unirea cu R. Moldova“. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că „declaraţia le dă apă la moară comuniştilor moldoveni“. Declaraţia a fost criticată şi în presa rusă. Integral aduce Adevarul.

Traian Băsescu: La Consiliul European de iarnă s-a tratat în special politica de apărare și securitate, NATO fiind principalul partener al UE. Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, vineri, că la Consiliul European de iarnă s-a discutat în special despre politica de securitate și apărare comună, NATO fiind principalul partener al Uniunii Europene.  „Așa numitul Consiliu European de iarnă a avut o agendă extrem de importantă. S-a tratat politica de securitate și apărare comună, cel mai important subiect, apoi politicile economice și de ocupare, extinderea UE, energia, problema migrației în regiunea Mării Mediterane. Rolul acestui consiliu a fost să stabilească o perspectivă strategică în vederea modificării poltiicii de apărare din 2003, era timpul pentru modificări, pentru că între timp au fost evoluții consistente. Ca să nu fie nicio confuzie, la începutul lucrării a participat secretarul generral NATO și vă pot spune că de-a lungul întregului parcurs, toate luările de poziții au vizat compatibilitatea măsurilor cu NATO. S-a subliniat frecvent că partenerul pricncipal al UE este NATO. Din acest movit s-a invocat insistent cooperarea NATO pe probleme de securitate”, a declarat Traian Băsescu.  Președintele a completat că un alt obiectiv tratat a fost valorificarea parteneriatelor cu terțe state, pe modelul NATO. Integral aduce B1TV

Frauda din sănătate este în floare, în ciuda milioanelor de euro cheltuiţi pe soluţii informatice antifraudă. Reţete false, consultaţii raportate dar neexecutate, pacienţi furaţi de la medicii de familie, investigaţii de laborator şi imagistică închipuite: doar câteva dintre neregulile din sănătate descoperite an de an la controale, care sărăcesc şi mai tare bugetul sănătăţii. S-a crezut că odată cu impelementarea Sistemului Informatic Unic Integrat, problemele acestea vor fi de domeniul trecutului, însă în ciuda milioanelor de euro cheltuite, frauda este în floare.Cea mai recentă acţiune de control derulată de CNAS în mai multe spitale din ţară arată, potrivit lui Cristian Buşoi, preşedintele CNAS, că până în acest moment nu s-au respectat criteriile de internare raportate în SIUI, că s-au descoperit situaţii în care cazurile de spitalizare de o zi au fost regăsite în spitalizarea continuă, foi de observaţie necompletate, internări fără dovadă de asigurat, cazuri sporadice de pacienţi internaţi de trei-patru luni. “Sunt spitale care au valori de medicamente reprezentând un procent de 3-3,5-4%, lucru inacceptabil. În prima săptămână din ianuarie vom avea rezultatele finale ale controlului’, a explicat Buşoi. Potrivit acestuia, ar trebui să se impună sancţiuni cu până la 4-5% din valoarea de contract pentru nereguli. Integral in Capital

Ce a rămas din febra cumpărăturilor. Românii, împărţiţi între păstrarea tradiţiilor şi bugetul tot mai redus. Anul acesta, românii vor avea un buget de Crăciun și de Revelion de peste 1.500 de lei. Este cu 300 de lei mai mare față de anul trecut. Asta nu înseamnă că ei au câștigat mai bine anul acesta, ci doar că toate produsele s-au scumpit. […]Înainte de a fi consumator, trebuie să fii producător a ceva, a spus profesorul de economie Cristian Păun. Anul viitor, coşul de consum va fi mai mic, din cauza fiscalităţii „înfiorătoare”, a adăugat el.„Este doar o iluzie că trăim mai bine, căci nu câştigăm mai mult. Puterea de economisire a populaţiei e din ce în ce mai scăzută”, a spus consultantul financiar Cristina Chiriac. Aceasta a explicat şi motivul pentru care, în perioada sărbătorilor, în special, românii cu venituri peste medie aleg cadourile sau produsele specifice din mall. „Cred că toţi cei care intră în mall vin cu un scop anume, mall-urile sunt construite în oraşele mari, unde media veniturilor e mai ridicată decât 1.500 de lei şi oamenii îşi permit mai multe. Economisesc timp. Dacă analizăm că media timpului liber a scăzut cu cel puţin două ore decât acum doi ani, ne dorim să fim eficienţi, ceva de genul: mă duc la mall ca să cumpăr repede şi mă întorc. De cele mai multe ori, oamenii cumpără şi ce nu au nevoie. Raportul dintre cerere şi ofertă nu e tocmai corect, pentru că cererea e mult mai mare decât oferta, cumpărăm mai mult decât ne trebuie, constatăm că nu ne trebuie şi îl dăm la o parte”. Integral aduce DiGi24

BARON DE BUZĂU. Senatorul PSD Victor Mocanu, trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Procurorii anticorupţie din Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a senatorului Victor Mocanu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu avantaj patrimonial pentru altul în formă calificată şi în formă continuată.Victor Mocanu, baronul Buzăului, n-are simțul umorului pentru că și-a dat clona în judecatăÎn rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: În perioada 06 aprilie 2012 – 14 mai 2012, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu avute în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău,  Victor Mocanu , urmare unei înţelegeri cu Daniel-Mihail Bădic – asociat şi administrator al SC Medical Finance Projects SRL Bucureşti, în scopul inaugurării aparente a noului sediu al Maternităţii – Secţie Exterioară a Spitalului Judeţului Buzău, a încheiat, în condiţii de nelegalitate, cu societatea menţionată, 8 contracte de furnizare echipamente medicale (dintre care 7 de achiziţie directă şi unul de închiriere) şi a aprobat efectuarea plăţilor în condiţiile în care echipamentele medicale obiect al contractelor de achiziţie directă, pe lângă faptul că fuseseră supraevaluate, nici nu fuseseră livrate, iar contractul de închiriere era lipsit de utilitate, cheltuielile angajate fiind în mod vădit ineficiente din punct de vedere economic. Integral aduce EvZ

Harta preţurilor de Crăciun la carnea de porc. Cum se vinde porcul la ţărani şi ce oferte îi aşteaptă pe români pe internet. Feică, muşchi, cotlet sau ceafă de porc, toate sunt la mare căutare în preajmă Sărbătorilor de iarnă. În goana după cumpărăturile pentru masa de Crăciun, mulţi români merg direct la raioanele de carmangerie din marile hipermarketuri şi magazine din ţară, dar nu ezită nici să cumpere carne sau preparate din carne de porc din pieţe.De la fermieri porcul este vândut la abatoare, “în viu”, cu 6,5 lei pe kilogram, iar din abatoare carnea gata procesată se vinde cu 8,5 – 9,5 lei pe kilogram, fără TVA, în funcţie de sortiment, potrivit datelor obţinute de gândul din partea patronatelor din domeniu. În vitrinele magazinelor şi ale hipermarketurilor din ţară, după TVA şi adaos comercial, aceasta ajunge să fie cumpărată de români cu preţuri cuprinse între 11,79 lei şi 23 de lei pe kilogram. În pieţe, carnea de porc costă între 12 lei şi 30 de lei pe kilogram în funcţie de sortiment, iar şoriciul se vinde cu preţuri cuprinse între 30 de lei şi 50 de lei pe kilogram.Există şi români pentru care sacrificarea porcului în Ajun rămâne o tradiţie, aşa că se urcă în maşini şi caută prin sate, pe la porţile ţăranilor, porcul care va ajunge apoi în bucatele de Sărbători. Acest obicei este însă criticat dur de specialiştii din industria cărnii care atenţionează că practica este de cele mai multe ori ilegală şi că în acest mod consumatorii îşi pot pune în pericol sănătatea. Pentru cei mai comozi, care îşi doresc totuşi carne proaspătă de Crăciun, porcul poate fi la un “click” distanţă. Vânzările online de porci pentru Sărbători sunt în floare în această perioadă, iar site-urile de anunţuri unde în mod normal se scot la vânzare locuinţe, maşini sau articole vestimentare, ajung să fie pline de oferte de animale crescute “eco”, în curte. Ţăranii vând porcul, “în viu”, chiar şi cu 10 – 12 lei pe kilogram, mult peste preţul fermierilor, iar pe internet acesta poate fi cumpărat cu preţuri cuprinse între 8 lei şi 10 lei pe kilogram, conform datelor colectate de gândul. Integral aduce Gandul

Deputatul Gheorghe Coman ar fi lovit masina procurorilor si i-ar fi acrosat pe anchetatori cand a fugit de la flagrant. Cum se lauda deputatul-lacatus mecanic cu cunostinte din mediul politic si cum cerea whisky Jivă. Deputatul Gheorghe Coman, presedinte al organizatiei PC judetene, prins in flagrant luand mita si pe numele caruia procurorii anticoruptie au inceput urmarirea penala, ar fi lovit masina procurorilor si chiar i-ar fi acrosat pe anchetatori si pe denuntatorul sau atunci cand a fugit cu autoturismul. In stenogramele din referatul de arestare prevenitiva al procurorilor se arata ca deputatul Gh. Coman ar fi vehiculat mai multe nume mari precum cel al Ministerului Agriculturii pentru a-si arata influenta politica, ar fi solicitat denuntatorului sa plateasca circa 3.000 de lei pentru un eveniment organizat de partid si ar fi anuntat inca din noiembrie ca “PNL-ul intr-o luna de zile n-o sa mai fie”.Potrivit referatului intocmit de procurori, “învinuitul a vehiculat în discuţiile iniţiate cu denunţătorul, interceptate şi înregistrate autorizat în baza încheierii  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numele ministrului agriculturii, al consilierului personal al acestuia, al preşedintelui ANSVSA, al secretarului de stat în Ministerul Muncii,  al preşedintelui ANFP, al directorului APIA Buzău, al preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău, etc”. Denuntatorul, potrivit procurorilor, este un angajat al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău si care “a sesizat că deputatul Coman Gheorghe – preşedintele Organizaţiei Judeţene Buzău a Partidului Conservator, folosindu-se de influenţa conferită de funcţia de conducere deţinută în cadrul respectivei formaţiuni politice, i-ar fi solicitat în cursul anului 2013, cu ocazia unor întâlniri iniţiate de acesta – în schimbul menţinerii denunţătorului în funcţia publică (care la nivel politic ,,ar reveni” Partidului Conservator) – diverse servicii, dar şi remiterea unor foloase materiale necuvenite constând în asigurarea sprijinului financiar sau a produselor specifice cu ocazia eventualelor întâlniri de lucru în cadrul respectivei formaţiuni politice, ce urmau a fi organizate în municipiul Buzău de către omul politic”. Integral aduce  Hotnews

Scrisoare SUA către OSCE: Atenţie la modificările Codului Penal din România! Ambasadorul american în cadrul OSCE, Daniel Baer, semnalează într-o scrisoare către statele membre ale organizaţiei derapajele din România.Printre acestea se numără modificările aduse de parlament Codului Penal şi colindul anti-semit de la TVR.”Statele Unite sunt preocupate de recenta aprobare de catre Parlamentul român a unor propuneri de amendamente la Codul Penal, prin care care aleşii vor capata imunitate în faţa anchetelor pentru corupţie şi investigaţiilor privind conflictul de interese”, se arată în scrisoare. “Cu aproape un sfert de secol în urmă, România a acţionat rapid, devenind o democraţie modernă, integrată în comunitatea euro-atlantică. România a înregistrat un remarcabil progres, ceea ce face ca introducerea noi legislaţii să fie şi mai îngrijorătoare”, semnalează ambasadorul.”Observăm ca aceste amendamente au fost trecute fără consultări publice şi dezbateri, şi fără a oferi autorităţilor judiciare ori societăţii civile posibilitatea să intervină. Dacă vor fi promulgate, aceste amendamente vor reduce transparenţa şi vor slăbi domnia legii, îngreunând anchetele privind corupţia conduse de Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte autorităţi.Facem un apel către Parlamentul României şi celelalte instituţii guvernamentale să reconsidere această măsură şi să se asigure că legislaţia română respectă angajamentele ţării către OSCE privind domnia legii şi buna guvernare”, scrie Daniel Baer Consiliului Permanent al OSCE. Romania Libera

Victor Ponta – imunitate la Constitutie. Demisia intempestiva a avocatului poporului, motivata de considerente personale, ridica mari semne de intrebare asupra intentiilor viitoare ale Executivului. Vorbim despre unicul titular al dreptului de a ataca la CCR ordonante ale Guvernului. Sa ne aducem aminte ca asaltul asupra statului de drept declansat in vara anului trecut a inceput tocmai cu demiterea din aceasta functie a prof. Gheorghe Iancu, o decizie complet nemotivata. Ce a urmat se stie. Cele doua ordonante de urgenta scandaloase, una care amputa atributiile CCR, alta care reducea pragul de validare a referendumului. S-a renuntat la ambele aberatii dupa o presiune infernala a UE si SUA.Una dintre conditiile impuse atunci pe celebra lista a lui Jose Barroso, primita de Victor Ponta, a fost tocmai desemnarea unui avocat al poporului impartial, acceptat de tot spectrul politic. O conditie ramasa neindeplinita. Dl. Crisu Anastasiu a fost extrem de discret si pasiv, in pofida faptului ca Victor Ponta este campionul absolut al ordonantelor de urgenta. A iesit din pasivitate numai dupa adoptarea Codului insolventei prin ordonanta de urgenta, dar numai in urma unui scandal de proportii. In aceste conditii, sigur ca demisia lui Crisu Anastasiu nu e nicio pierdere. Exista insa suspiciunea intemeiata ca Victor Ponta pregateste pentru vacanta parlamentara ordonante cu un continut atat de incendiar incat scandalul va fi urias, iar fostul avocat al poporului nu a vrut sa si-l asume. Este doar o speculatie, una, repet, justificata, si vom vedea daca ea se va confirma. Integral la Ziare.com

Va urez o zi buna!

Mihail Hodorkovski a ajuns în Germania, după ce a fost graţiat recent de Vladimir Putin. Proaspăt graţiat de preşedintele rus, Vladimir Putin, fostul magnat al petrolului, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 50 de ani, a ajuns în cursul zilei de vineri în Germania, după mai bine de zece ani de detenţie, anunţă BBC. Autorităţile din Rusia, citate de agenţia Interfax, au precizat că Hodorkovski a cerut un paşaport pentru călătorii în străinătate, iar cererea sa a fost îndeplinită. „După eliberarea din închisoare, domnul Hodorkovski a plecat spre Germania. Subliniem că zborul şi documentele sale au fost prelucrate la cererea sa personală”, a informat agenţia Interfax. De asemenea, Ministerul de Externe german a confirmat că omul de afaceri rus a aterizat pe aeroportul Schoenefeld din Berlin, după ce ambasada Germaniei din Moscova a facilitat deplasarea sa. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat ca este „fericită” pentru eliberarea lui Hodorkovski. Agenţia Associated Press a citat un purtător de cuvânt al firmei de consultanţă pentru energie OBO Bettermann, spunând că fostul ministru de Externe german, Hans-Dietrich Genscher, a cerut companiei un avion. „Aş dori să le mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit în aceşti ani, familiei mele, dar şi tuturor celor care au fost condamnaţi pe nedrept şi continuă să fie persecutaţi. Mă gândesc în mod constant la cei care continuă să fie persecutaţi”, a scris Mihail Hodorkovski pe o reţea socială. Tot el i-a mulţumit şi lui Hans-Dietrich Genscher pentru implicarea sa personală în soarta fostului magnat. Postul de televiziune ARD a anunţat că fostul ministru german, Genscher, s-a întâlnit de doua ori cu Vladimir Putin pentru a discuta despre cazul lui Hodorkovski. Integral aduce Adevarul.

Putinismul şi eliberarea lui Hodorkovski. O sumă de necunoscute marcau misterul graţierii, de către preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a lui Mihail Hodorkovski, poate cea mai proeminentă victimă a puterii absolutiste ruse. UPDATE: După eliberarea sa din închisoare, Mihail Hodorkovski a părăsit imediat Rusia şi se află între timp în Germania. Agenţiile de presă confirmă că avionul cu care s-a deplasat Hodorkovski a aterizat la Berlin-Schönefeld, fostul miliardar fiind întâmpinat la aeroport de Hans-Dietrich Genscher, fostul ministru de externe liberal al Germaniei. Cu doar câteva zile înainte ca occidentalii să celebreze Crăciunul şi cu doar câteva luni înainte de o boicotată Olimpiadă de iarnă, derulată, culmea, într-o staţiune de vară, fostul şef al expropriatului concern Yukos, Hodorkovski, a fost eliberat. Ce bine! La rândul său, liderul Rusiei a încercat să-şi facă sieşi un mare bine, pozând în mare binefăcător. Putin, deci, a anunţat cât se poate de sonor, ca să fie auzit chiar şi în cel mai îndepărtat cotlon al lumii, că va semna decretul graţierii eliberat pe numele unui om care a refuzat întotdeauna să facă o cerere de iertare a delictelor sale imaginare. Condamnat la ani mulţi de temniţă siberiană de justiţia rusească din subordinea Kremlinului, omul care nu s-a mulţumit să fie magnat, ci a încercat să spargă cercul vicios al sistemului oligarhiei KGB-iste girat de Putin şi să deschidă Rusiei calea spre democraţie, a dat dovadă de o tenacitate ieşită din comun şi de enorm curaj. A avut vitejia de a se confrunta demn cu acuze fabricate şi cu două procese înscenate. Mihail Hodorkovski a avut şi bărbăţia de a refuza în multiple instanţe ideea de a depune o cerere de graţiere, care ar fi echivalat cu o recunoaştere a falselor acuze de fraudă şi evaziune fiscală care i s-au pus în spinare de către magistraţii puterii. Vineri rămăsese de clarificat prin ce minune Putin a ajuns oare să semneze o graţiere nesolicitată ani şi ani la rând de prizonierul de conştiinţă graţiat. Deloc de mirare că spiritele s-au încins iar speculaţiile au proliferat. Potrivit unora, plauzibile, fostul şef al concernului Yukos, ar fi fost silit de kaghebişti să avanseze cererea de graţiere. Dat fiind bilanţul, cariera, destinul şi profilul psihologic al lui Hodrokovski poate fi, în orice caz, exclusă varianta potrivit căreia disidentul, părăsit la greu de mulţi, să fi ajuns să obosească după un deceniu de luptă solitară. Fapt e că, la vârful „verticalei puterii” ruseşti, descrisă mai demult cu maximă acurateţe de Octavian Mileschi, în Foreign Policy România şi în Dilema Veche, s-a considerat că o eliberare din puşcărie a celui ţinut prea multă vreme după gratii, pe nedrept, ar putea veni mănuşă atât lui Putin cât şi putinismului. Nu-i de mirare că s-a crezut astfel, la Kremlin. Oamenii sunt mai creduli, de regulă, în milostiva perioadă din preajma Crăciunului şi mai dispuşi să cotizeze la iluzia unui stăpân absolutist, dar, chipurile, îndurător. După ce-şi potolesc setea de noi victime şi nu se mai simt foarte ameninţaţi mai toţi despoţii, tiranii şi emulii regelui soare îşi manifestă din când în când clemenţa. De citit integral la Deutsche Welle 

Bulgaria interzice firmelor offshore să participe la 28 de activităţi, precum explorarea mineralelor. Bulgaria a interzis, printr-o lege adoptată vineri de Parlament, participarea firmelor offshore la 28 de activităţi economice de importanţă majoră, cum ar fi obţinerea de concesiuni şi de avize de explorare a mineralelor, pentru creşterea transparenţei şi combaterea evaziunii fiscale. Aceste companii nu vor putea participa nici la licitaţiile de achiziţii publice şi privatizări, inclusiv a proprietăţilor municipale, relatează Novinite. Prevederile sunt incluse într-o lege privind relaţiile economice şi financiare cu companii înregistrate în jurisdicţii cu regimuri fiscale preferenţiale, votată vineri în Parlament. Legea, iniţiată de doi membri ai partidului liberal Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, interzice companiilor offshore să participe în total la 28 de activităţi economice şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014. Astfel, aceste companii nu vor putea să aibă în proprietate operatori de telefonie mobilă, companii de energie şi apă, operatori de radio şi TV, cluburi de sport profesioniste, agenţii de sondare a opiniei publice, publisheri de ziare şi operatori de jocuri de noroc. De asemenea, companiile offshore nu vor putea deţine acţiuni la bănci şi la companii de asigurări sau să aplice pentru licenţe în domeniul asigurărilor. Aceste companii nu vor avea dreptul să solicite un tratament preferenţial din partea statului, în calitate de investitori, să participe la parteneriate public-private sau să cumpere de la stat terenuri sau păduri. Integral aduce Mediafax.

Economia americană duduie: PIB-ul SUA a crescut cu 4,1% în T3, cea mai bună performanţă din ultimii doi ani. Economia Statelor Unite a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai rapidă creştere din ultimii doi ani, de 4,1%, susţinută de consumul intern şi investiţiile companiilor, potrivit datelor oficiale publicate vineri, îmbunătăţite cu 0,5 puncte procentuale faţă de o estimare anterioară.    Departamentul pentru Comerţ anunţase anterior un avans al PIB de 3,6%, în trimestrul al treilea. Cheltuielile de consum, principalul motor al economiei americane, au urcat cu 2%, în loc de estimarea precedentă de 1,4%, transmite MarketWatch. Un factor negativ este faptul că cea mai mare parte a creşterii consumului a fost generată de cheltuielile pentru carburanţi şi asistenţă medicală, ceea ce privează gospodăriile de banii necesari pentru achiziţiile de bunuri şi servicii. Investiţiile companiilor, în special pentru software şi produse similare, au crescut uşor, în timp ce cheltuielile pentru proprietate intelectuală au urcat cu 5,8%, în loc de estimarea anterioară de 1,7%. Analiştii anticipează că creşterea PIB-ului SUA ar putea încetini în ultimul trimestru al anului, în cazul în care companiile nu vor putea vinde stocurile acumulate. Analiştii intervievaţi de MarketWatch prognozează că economia americană ar putea consemna în trimestrul patru un avans de doar 2,1%.Departamentul pentru Comerţ a revizuit datele privind exporturile la o creştere de 3,9% în loc de 3,7%. În cazul importurilor, creştere a fost revizuită în sens negativ, de la 2,7% la 2,4%. Ziarul Financiar 

UE, sancţionată de agenţiile de evaluare financiară, pentru lipsa coeziunii. Uniunea Europeană a fost depunctată de agenţia de rating financiar Standard&Poor’s. Motivul pierderii ratingului de top: slăbirea coeziunii blocului comunitar, denunţă analiştii agenţiei. Standard&Poor’s a coborât ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la nivelul de top “AAA” la “AA+”. Analiştii au luat decizia întrucât în ultima perioadă, coeziunea blocului comunitar a lăsat de dorit, iar situaţia financiară a Europei s-a degradat. Deja, în ultimii ani, agenţia a coborât ratingurile marilor economii europene, inclusiv Franţa, Italia şi Spania, în urma crizei datoriilor de stat. Acum, practic, ratingul mediu al ţărilor cu contribuţie netă pozitivă la bugetul european a scăzut la “AA”, de la “AA+” în ianuarie anul trecut. “Considerăm că situaţia financiară a Uniunii Europene s-a deteriorat, iar coeziunea statelor membre a slăbit. Negocierile privind bugetul european au devenit mai tensionate, semnalând creşterea riscurilor privind sprijinirea Uniunii de către unele state membre”, consideră analiştii agenţiei americane de rating. Aceasta a fost la rândul ei luată în vizor de Uniunea Europeană, care a pus nu de puţine ori sub semnul întrebării deciziile agenţiilor de rating şi a ameninţat că se va dota cu propria agenţie de evaluare financiară. Integral aduce RFI

Scandalul spionajului cibernetic. NSA a spionat lideri din UE și din Israel. Agenția americană pentru Securitate Națională și Serviciul guvernamental britanic de informaţii (GCHQ) au spionat peste 1.000 persoane și companii străine în ultimii ani, printre cei vizaţi fiind fostul premier israelian Ehud Olmert, lideri UE şi firme energetice, potrivit jurnaliștilor de la The New York Times. Informaţiile sunt conţinute în documente secrete oferite de fostul consultant NSA Edward Snowden. Printre liderii politici monitorizaţi se numără premierul Israelului din ianuarie 2009, Ehud Olmert, şi ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak. De asemenea, au fost interceptate comunicaţiile a două ambasade israeliene. Olmert a confirmat că este posibil ca adresa sa de mail să fi fost monitorizată. Pe lista liderilor supravegheaţi se numără şi Joaquín Almunia, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Concurenţă. Serviciile de informaţii din SUA şi Marea Britanie au monitorizat activităţile şi comunicaţiile companiilor franceze Total şi Thales, un ambasador al Franţei şi ambasada Germaniei din Rwanda. Integral aduce EVZ

Ieri seara am avut o discuţie cu trei moşi Crăciun. Un Moş Crăciun “bugetar”, altul “corporatist” si al treilea un Moş Crăciun al “privaţilor”. Concluzia acestei discuţii a fost clara:  Moş Crăciunul bugetarilor sta inca cel mai bine cu bugetul de cadouri, prime si alte bunatăţi. Moş Crăciunul “corporatist” este mai limitat in bunatăţuri decat cel din anii trecuti, ca sa nu vorbim de cei anteriori crizei. Singurul dintre cei trei care anul acesta nu va iesi la serviciu si poate cel mai amarat de un deceniu incoace este Moş Crăciunul “privaţilor”. Anul asta, singurii care nu au suferit prea mult au fost bugetarii. Povestile pe care le auzim noi despre strangerea curelei, despre restructurari si concedieri sunt …povesti. Bugetarul este baza electorala a guvernarii, deci Moş Crăciunul “bugetar” trebuie sa ajunga incarcat intr-un an electoral. Cei mai fericiti dintre bugetari sunt primarii si consilierii, acolo Dragnea a devenit el insusi Moş Crăciun.

 Moş Crăciunul “corporatist” nu o duce prea bine, afacerile stau destul de prost, multe firme multinationale si-au restrans activitatile, iar primele si cadourile de Craciun vor fi cam la jumatatea anilor premergatori crizei, anul viitor nici el nu arata prea bine.  Toata lumea asteapta bugetul anului viitor pentru socotelile finale ale activitatilor planificate. Nimic bun nu se prevede la orizont. Singurele sperante ar fi in proiectele europene , chinezesti sau cine stie de unde or mai aparea, parerea tuturor, slabe sanse!

 Pe departe Moş Crăciunul “privatilor” sta cel mai prost. Primele sau cadourile de Craciun sunt sperantele angajatilor de a nu fi concediati dupa sarbatori. Dupa cum mi-a povestit Moş Crăciunul “privatilor” nici o masura nu a fost implementata pentru a-i ajuta pe “privati”, dimpotriva s-au luat toate masurile ca sa-i aduca la sapa de lemn. Aproximativ 60% din concediati sunt si vor fi si in viitor din acest sector. Primele luni ale anului aduc impozite si taxe cum nu au mai fost de la fanarioti incoace. Asadar, Moş Crăciunul “privatilor” sta de departe cel mai prost dintre cei trei.

 Din nefericire, cred ca si in acest an multi romani au sa-si caute Moş Crăciunii in afara granitelor tarii.

Heiliges Römisches Reich sau pe româneste Sfântul Imperiu Roman, numit  şi Imperiul romano-german, fost prima versiune (feudala cel drept) a Uniunii Europene. Sfântul Imperiu Roman nu a fost un stat naţional, ci un imperiu peste mai multe popoare. În ciuda faptului că majoritatea populaţiei sale şi a elitei politice erau de etnie germană, conducătorii săi, elita politică, se vedeau ca cetăţeni romani, continuatori ai tradiţiei statale a Romei antice. La zenitul său, imperiul cuprindea majoritatea teritoriului în care astăzi se află Germania, Austria, Elveţia, Liechtenstein, Belgia, Luxemburg, Ţările de Jos, Cehia, Slovenia, la fel ca şi partea estică a Franţei, o parte din Italia, şi părţile occidentale ale Croaţiei şi Poloniei. Începuturile sale converg către data încoronarii lui Carol cel Mare (Charlemagne – 742/814) cu ocazia Crăciunului din anul 800, de catre papa Leon al III-lea şi a durat pâna la abdicarea lui Francisc al II-lea, în anul 1806, în timpul razboaielor napoleonene. Limba oficială a imperiului a fost limba latină, alături de care germana a fost ridicată la statut oficial de-abia în timpul domniei lui Iosif al II-lea, Împărat Roman. Alături de latină şi germană (cu toate dialectele sale), în imperiu erau utilizate şi limbile slave, precum şi franceza şi italian.

 In secolul al optulea era noastră Imperiul carolingian se dezmembrase. Împăratul Ludovic cel Pios îşi împărţise imperiul în trei între fiii săi: Francia era a lui Carol cel Pleşuv, Germania aparţinea lui Ludovic Germanicul (fără teritoriul dintre Elba şi Oder) iar teritoriul dintre Francia şi Germania odată cu Italia erau în stăpânirea lui Lothar I. Cu timpul, teritoriul franco-german va fi alipit la Germania iar Italia va deveni regat. Burgundia va deveni şi ea regat independent. Astfel în secolul al nouălea în Apus existau: Regatul Franciei, al Burgundiei, al Germaniei şi al Italiei.

 Otto cel Mare, regele Germaniei cucereşte Boemia şi Moravia de la unguri, teritoriile slavilor dintre Elba şi Oder. Atraşi de bogăţiile Italiei, feudalii germani, în frunte cu Otto, cuceresc nordul şi centrul peninsulei iar Statul Papal cu Roma sub protecţia Sfântului Imperiu, Veneţia şi Genova erau independente. Otto a obţinut la Lechfeld (în centrul Germaniei), în 955, o splendidă victorie împotriva maghiarilor care invadau periodic Apusul. Otto se proclamă la Pavia (aşezată în Italia de nord) rege al Italiei şi în 962, la Roma, papa îl încoronează ca împărat al Sfântului Imperiu de Naţiune Germană (962-1804).

 Urmaşul lui Otto, împăratul Henric al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman (Heinrich IV, 1056-1105), pierde lupta pentru investitură cu papa Grigore al VII-lea şi este nevoit să pelerineze din Speyer până la Canossa (localitate din Italia de nord) pentru a primi iertarea papei. De atunci, papa alege personal episcopii. Aceasta va marca decăderea Imperiului German. După moartea împăratului Frederic al II-lea, ce reuşise temporar să unifice Italia, obţinând şi titlul de rege al celor două Sicilii, şi după stingerea dinastiei Hohenstaufen, titlul de împărat romano-german va desemna un suveran lipsit de orice putere. Principii, înalţii prelaţi, oraşele Imperiului, marea mulţime de nobili (chiar de rang inferior) vor urmări doar satisfacerea propriilor ambiţii şi interese, fapt care va duce la anihilarea autorităţii pe care o deţinea în Europa apuseană Sfântul Imperiu Roman de Naţiune Germană.

Numele dinastiei de Habsburg se leagă de istoria Imperiului Roman de Naţiune Germană şi mai târziu de cel austriac. Viena, reşedinţa Habsburgilor, devine cu intermitenţe capitala Sfântului Imperiu Roman aproximativ din 1400 până în 1806. Din 1804 Viena este capitala noului Imperiu Austriac (până în 1804 Austria a fost arhiducat, Habsuburgii deţinând multe teritorii şi în afara Sfântului Imperiu) şi, pentru doi ani (1804-1806), reşedinţa împăratului cu coroană dublă (Germană şi Austriacă). După renunţarea forţată la coroana Sfântului Imperiu şi la numele de Împărat Romano-German, Francisc al II-lea, la cererea lui Napoleon, transformă Austria în imperiu, succesor al defunctului Imperiu Roman de Naţiune Germană.

 Apoi, titlul de împărat roman îl va păstra cunoscuta casă de Habsburg cu toate că era un titlu lipsit de orice esenta. După Războiul de 30 de ani, prin Pacea Westfalică din 1648, Imperiul a pierdut o mare parte din teritoriu: Lorena, Alsacia, o parte din Ţările de Jos (Republica Olandeză), Elveţia etc. Imperiul se va fărâmiţa în multe  state independente. El a continuat să existe pe hârtie şi va fi desfiinţat oficial abia în 1806 de către Francisc al II-lea la presiunile lui Napoleon Bonaparte.

Gala Galaction este pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu  scriitor, preot ortodox, profesor de teologie, traducător al Bibliei în limba română. S-a născut în familia unui țăran care era căsătorit cu fiica unui preot.

Grigore Pișculescu s-a bascut la data de 16 aprilie 1879 în Didești, Teleorman  În 1922, este hirotonit preot și, în 1926, devine profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică desfășoară o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și editează revistele „Cronica” și „Spicul”, care apar în perioada 1915-1918. Devine defensor eclesiastic pentru eparhiile Râmnicului și Argeșului (1909-1922), preot (1922) și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor (din 1954).

Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 1928-1934 a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu). A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal confiscat de autoritatile comuniste care a fost restituit și publicat postum.

A călătorit în Țara Sfântă, la Muntele Athos, Grecia si Egipt. În Israel, primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă în amintirea sa, ca semn de apreciere a contribuției sale la promovarea înțelegerii între creștini și evrei, inclusiv în timpurile când omenirea nu a fost darnica cu acesti oameni. Decedeaza in 8 martie 1961 la varsta de 82 de ani dupa o lunga suferinta. Mai multe date despre biografia lui puteti citi, aici. 

Mănăstirea Zografu

 Situată în partea de NV a Muntelui Athos, la o oră de mers pe jos de la ţărmul mării, Mănăstirea Zografu ocupă locul al nouălea între mănăstirile athonite. Potrivit tradiţiei, mănăstirea a fost înfiinţată în sec. al X-lea de fraţii Moise, Aaron şi Ioan, monahi originari din Ohrida. Faptul că mănăstirea a fost închinată Sfântului Gheorghe, se datoreşte unei minuni: după terminarea construcţiei, monahii nu se puteau hotărî ce sfânt să-şi ia ca ocrotitor. Unul dorea ca Maica Domnului să le călăuzească mănăstirea, altul îl voia pe Sfântul Nicolae, iar al treilea se gândea la Sfântul Gheorghe. Neajungând la nicio înţelegere, au decis să lase această alegere în seama lui Dumnezeu. Au pregătit un lemn după mărimea icoanei şi l-au pus în biserică, încuind-o. Apoi s-a retras fiecare la chilia lui, rugându-se lui Dumnezeu să arate cărui sfânt trebuie închinată biserica. În timpul nopţii, au văzut cu toţii o lumină puternică în biserică. Dimineaţa au avut surpriza şi bucuria să vadă pe scândura care fusese goală, chipul Sfântului Gheorghe. Aşa a devenit Sf. Gheorghe patronul mănăstirii, numită Zografu, adică icoană zugrăvită prin minune.

Zografu este chinovie bulgărească cu viaţă de obşte, care număra în anii ’80 doar 15 călugări. Actuala pictură a bisericii datează din anul 1817. În pridvor sunt pictaţi în şirul ctitorilor, la stânga împăraţii bizantini Andronic şi Ioan, şi regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu. Ştefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea Zografu are cinci paraclise în incintă şi opt la chiliile din afară. În apropiere se găseşte şi Schitul Bogorodiţa (sl. Bogo-rodiţa = Născătoarea de Dumnezeu, în greceşte Theotokos)

 Gala Galaction despre Mănăstirea Zografu

 Gala Galaction, ne oferă următoarea descriere despre pelerinajul lui la Mănăstirea Zografu : „Plecăm înainte de vecernie şi străbatem, în vreo două ceasuri de originală călătorie pe samarul catârilor, cea mai bogată şi mai măreaţă latură a sfintei peninsule. Mai întâi urcăm, scară după scară, până când Mănăstirea Vatopedu rămâne ca un şir de mătănii roşii, pe catifeaua albastră a mării şi sub capacul de palid mărgean al cerului. Apoi între noi şi splendida vecernie, care se lăsa pe marea dinspre răsărit, au început să crească încâlcitele cortine ale dumbrăvilor de dafin, de stejar şi de castan. Un copăcel necunoscut, care înflorea pretutindeni, spânzura pe toate coastele roiuri de fluturi galbeni. Mireasma atâtor mărăcini balsamici făcea din poteca noastră drum ca în inimă de catedrală, după ce cădelniţele au revărsat largi nouri de tămâie. […] De la apus, în apoteoza de heliante a soarelui pogorâtor, marea din golful Athonului năvăleşte, cu strălucirea ei de argint, prin miile de ferestre verzi ale pădurii… […] Sântem în regiunea cea mai păduroasă şi cea mai mănoasă. Devale, la Zografu, ne aşteaptă o adevărată grădină de nebiruiţi gospodari. De departe, începe să ni se arate, în abisul verde şi plin de cuiburi suprapuse, mohorâţii chiparoşi din preajma şi de pe lângă zidurile mănăstirei. O cetate uriaşă creşte în vale şi pe deasupra ei pare că zboară, în cea din urmă slavă vesperală, un şirag de cruci de aur. Codrii în suiş aproape drept strâmtorează milenara clădire şi aruncă miresmele chiparosului şi răcoarea stejarului în balcoanele şi ferestrele chiliilor. O sacră severitate monahală stăpâneşte în jurul şi în cărările acestei mănăstiri. […] Zografu păstra pentru noi mari destăinuiri! Stariţul vorbeşte româneşte, iar pe peretele de onoare al salonului stă, în rând cu marii ctitori, Ştefan cel Sfânt şi Mare, voievodul Moldovei!” [Gala Galaction]

Istorie românească

 Ruinată din cauza condiţiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorită Muşatinilor. Alexandru cel Bun dădea ajutor anual mănăstirii câte 3000 aspri de argint (1429), precum şi venitul câtorva metoace, printre care şi al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ştefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ştefan cel Mare dă mari fonduri de bani pentru înnoirea bisericii şi a bolniţei. În anul 1475 rezideşte la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza şi zidul de incintă.

În anul 1502 Ştefan cel Mare zideşte din nou biserica mare şi o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii şi o danie anuală în bani de aur şi argint, galbeni ungureşti sau aspri de argint. În anul 1502 Ştefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cu Sfântul Gheorghe şi steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur şi argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema ţării. În anul 1500 Radu cel Mare dădea Mănăstirii Zografu 3000 aspri ajutor anual. La fel făceau Neagoe Basarab (1515-1517), Vlad Vintilă (1534) şi alţi domni pământeni. Bogdan al III-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareş face reparaţii şi înnoieşte pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu, achită impozitul anual de 100 galbeni pe care mănăstirea trebuia să-l plătească turcilor, şi mai donează încă 52000 aspri de argint.

P.S. Nu cred ca monahii din Mănăstirea Zografu s-ar impotrivi ca steagul de luptă al Moldovei purtat de marele Muşatin, Ştefan cel Mare sa fie repatriat la Iasi sau Suceava. Din nefericire nimeni nu s-a gandit la asta, probabl ca nu se vor gandi nici in viitor. Triste vremuri! 

Bibliografie si Citate

Gala Galaction, Opere, vol. III  (Însemnări de călătorie), ediţie îngrijită, note şi comentarii de Teodor Vârgolici, Bucureşti, Editura Meridiane, 1997, p. 196-197

Protosinghel Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Locurile Sfinte, ediţia a doua, Roman, Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor, 1992, p. 445-448.

Monah Pimen Vlad, Sfântul Munte Athos – Grădina Maicii Domnului Editura Bunavestire, s.a., p. 100-111.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. În zonele montane şi submontane valorile termice se vor menţine în general mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă a anului, iar cerul va fi variabil. În schimb, în zonele joase de relief vremea va fi destul de rece, mai ales la valorile din cursul zilei, în condiţii de nebulozitate joasă persistentă şi local ceaţă, ce pot determina trecător burniţe, fulguieli sau depundere de chiciură. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi de la -4…-2 grade în zonele cu ceaţă persistentă până la 11…12 grade în Subcarpaţii Getici şi ai Curburii, iar cele minime se vor încadra, în general, între -10 şi 0 grade.

 În Bucureşti, valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă a anului. În special în prima parte a zilei şi noaptea vor fi nori joşi şi ceaţă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -4…-3 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4806 RON; 1 USD = 3. 2755 RON; 1 EURO = 1. 3679  USD; Francul elvetian 3. 6591 RON. Gramul de aur  126.9351 RON.

 Crin Antonescu: În subiectul accizei avem „o înfrângere totală” şi o victorie nemeritată a lui Băsescu. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că în subiectul majorării accizei Guvernul a avut parte de „o înfrângere totală” după ce a acceptat amânarea aplicării măsurii, iar preşedintele Traian Băsescu a avut parte de o victorie nemeritată. informează Mediafax. Antonescu a afirmat, într-o emisiune la Digi 24, că discuţia cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, care a avut loc miercuri la sediul PNL, a fost una “foarte precipitată” şi “contra cronometru”. „Mi-au spus că au luat această decizie (de a accepta amânarea aplicării majorării la acciza pe carburanţi, n.r.). Am spus, bun, dacă este decizia luată de voi, sunteţi Guvernul meu, evident, asta e, nu am cum să împiedic. Ce m-a mâhnit suplimentar este că, totuşi, în graba asta, primul ministru a uitat să comunice public o decizie a sa, a Guvernului său, opiniei publice, alegătorilor, contribuabililor. A uitat să o comunice, s-a dus cu ea la Cotroceni şi a comunicat-o domnul Băsescu”, a declarat liderul PNL. El a opinat că şeful statului a fost cel care a câştigat din subiectul amânării cu trei luni a majorărilor de acciză la carburanţi. „Din punct de vedere politic, a fost, după părerea mea, o înfrângere totală sau o victorie pe care domnul Băsescu nu o merita, dar pe care nu o putem ascunde. (…) Pentru Băsescu este o victorie, pentru că s-a dovedit că se putea face altfel şi pentru că s-a făcut altfel. În sensul acesta nu avem de data aceasta ce discuta decât – sper ca şi primul ministru şi ministrul Finanţelor, până la urmă vorbim de primul ministru, pentru că decide în fruntea Guvernului – să tragă din asta într-o sper eu lungă carieră de prim-ministru învăţătura că un buget trebuie făcut foarte serios şi când ai spus «ăsta e», ăla e”, a declarat Antonescu. El a mai afirmat că „deocamdată au câştigat” cei care au spus că această acciză suplimentară nu are rost din punct de vedere al necesităţilor bugetului de stat. Integral aduce Adevarul.

Antonescu: Vom avea 145 de parlamentari PNL, din totalul de 150, prezenţi la votul pentru şefia TVR. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că la şedinţa Parlamentului de vineri pentru validarea şefului interimar al TVR vor fi prezenţi 145 de parlamentari PNL din totalul de 150 de aleşi liberali. “Cred că va fi cvorum, pentru că altfel ar fi un nou moment jenant”, a susţinut preşedintele PNL la Digi 24.  Antonescu a spus că se gândeşte că anunţarea numelui lui Stelian Tănase drept candidat la şefia TVR va putea fi de natură a determina chiar grupuri politice din opoziţie să vină la vot vineri. Liderul PNL a menţionat că, în situaţia în care se va ajunge la validarea şefului interimar al TVR în Birourile Permanente, conform unei ordonanţe a Guvernului, propunerea din partea PNL va rămâne aceeaşi.B1TV

Parlamentul votează astăzi numirea lui Stelian Tănase ca preşedinte la TVR. Propunerea PNL a agreată şi de PSD. Abia plecaţi în vacanţă, parlamentarii au fost chemaţi astăzi la serviciu pentru a numi un preşedinte interimar la TVR. Candidatul propus de PNL este istoricul şi politologul Stelian Tănase, pe care îl agreează şi PSD. Social-democraţii, care au boicotat votul pentru Rareş Bogdan şi au creat o criză majoră în USL, au promis că de data aceasta vor fi prezenţi în număr mare la şedinţă. Dacă, totuşi, nu va fi cvorum, Stelian Tănase va fi numit direct de birourile permanente, conform ordonanţei de urgenţă aprobate de guvern acum două zile. Ordonanţa a fost publicată aseară în Monitorul Oficial. „Am o părere foarte bună despre domnul Tănase, dacă dânsul va fi propus de colegii liberali. Sigur că mi se pare o propunere bună”, a declarat premierul Victor Ponta. Stelian Tănase este cunoscut ca om de televiziune. Este doctor în filosofie, scriitor, eseist, istoric şi politolog. Între 1992 şi 1996 a a avut un mandat de deputat ales pe listele Convenţiei Democratice. Liberalii se aşteaptă ca de această dată PSD-ul să îşi mobilizeze la vot senatorii şi deputaţii. „Reunirea cvorumului la o şedinţă, la oricare şedinţă, nu e o chestiune de noroc, nu e o chestiune dacă plouă sau nu plouă. Dacă nu avem cvorum la o şedinţă înseamnă că liderii de grup, preşedintele de partid nu au dorit sau nu s-a ostenit să reunească acest cvorum”, a spus preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu. Integral aduce DiGi24

Codrin Ştefănescu a confundat sala de judecată cu un meci de fotbal. În timpul procesului, secretarul general adjunct al PSD a comentat, a râs şi a bombănit tot timpul. A fost invitat să iasă afară şi a făcut circ pe TV. La ultimul termen al recursului din dosarul “Zambaccian”, în care fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa, Dana Năstase, sunt acuzaţi de procurori de luare de mită şi şantaj, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a fost scos afară de jandarmi. Magistratul Ionuţ Matei, preşedintele completului de cinci judecători, a luat această decizie după ce Ştefănescu, aflat pe o bancă din ultimul rând, a început să râdă, să comenteze şi să şuşotească cu un amic, ca la fotbal, în timp ce Irina Jianu, inculpată în acest dosar, spunea ultimul cuvânt. El a continuat să deranjeze şedinţa de judecată, astfel că preşedintele completului a fost nevoit să-l scoată din sală, aşa cum se procedează în aceste situaţii.Afară, în faţa camerelor de luat vederi, Ştefănescu a aruncat vina pe judecători, încercând să se victimizeze: “Astfel de incident este inimaginabil. Preşedintele acestui complet mi-a spus: «Domnul acela cu chelie, ridicaţi-vă în picioare. Dumneavoastră vă hliziţi în sala de judecată?». Evident că m-am simţit jignit”. Integral aduce EVZ

Bugetul Mântuirii Neamului. Patriarhul Daniel cere Consiliilor Judeţene câte 300.000 de lei pentru Catedrală pentru că nu se mai strâng donaţii din cauza crizei. “De unde Doamne, iartă-mă, să îi dăm?” În încercarea de a obţine fonduri suplimentare pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia a trimis o scrisoare Consiliilor Judeţene prin care le-a solicitat fiecăruia o finanţare de 300.000 de lei pentru lucrările la lăcaşul de cult. Scrisori au fost trimise şi către primari. „Constatăm cu îngrijorare că, în contextul actualei crize economice, rezultatele colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului s-au diminuat îngrijorător, fapt care afectează bunul mers al acestui important şantier bisericesc. În aceste condiţii, vă rugăm, Domnule Preşedinte, să acordaţi un sprijin financiar în valoare de 300.000 de lei Patriarhiei Române – Catedrala Mântuirii Neamului, pentru plata materialelor şi manoperei necesare lucrărilor la structură în această fază esenţială pentru bunul mers al întregii lucrări”, se arată în scrisoarea trimisă în 11 noiembrie şi semnată însuşi de Patriarhul Daniel. Patriarhia a solicitat banii în baza legii 376/2007 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. La art. 1, alin. 2, se menţionează că “fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu aceasta destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale”. De asemenea, conform legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor din România, „cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor conform ultimului recensământ şi cu nevoile reale” (art. 10, alin. 6). Integral aduce Gandul.

Asocierea Vinci-Strabag-Aktor va realiza in concesiune autostrada Comarnic – Brasov. Premierul Victor Ponta a anuntat joi ca asocierea Vinci-Strabag-Aktor a castigat licitatia pentru realizarea in concesiune a tronsonului de autostrada Comarnic – Brasov, informeaza Agerpres. Tronsonul de autostrada lung de 58 de kilometri ar urma sa coste in jur de 1,2 miliarde de euro pentru constructie si va fi practic prima autostrada romaneasca facuta in concesiune si pe care constructorul va pune taxa. Concesiunea va fi pe o perioada de 30 de ani, timp in care statul va acorda plati de disponibilitate constructorului pentru a compensa veniturile provenite din taxa. Unele estimari pun costul real al autostrazii undeva in jur de 4 miliarde de euro pe 30 de ani. Aceasta este a treia incercare de a concesiona lucrarea, dupa doua tentative esuate in trecut: in 2004 (cu firma Vinci) si in 2009 (cu asocierea Vinci-Aktor). Concesiunea pe 30 de ani – un test pentru strategia de autostrazi a Guvernului.  Potrivit informatiilor publicate pe site-ul electronic de achizitii publice odata cu lansarea procedurii, tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov are o lungime de 58 de kilometri, iar valoarea estimata de CNADNR este de 5,32 miliarde de lei fara TVA ( total: 1,2 miliarde de euro, 21 milioane de euro/km). Durata contractului este de 360 de luni (30 de ani), incepand de la data atribuirii contractului sau de la emiterea ordinelor de incepere a lucrarilor, aceasta perioada incluzand etapa de constructie, etapa de operare si intretinere, insa documentul nu precizeaza o data sau un termen cand ar putea fi gata lucrarile de constructie. Integral aduce Hotnews

Antonescu: I-am explicat lui Ponta ce înseamnă coaliţie după ce a zis că el decide şi restul execută. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că la întâlnirea de miercuri cu premierul Victor Ponta liderii PNL i-au explicat acestuia ce înseamnă un Guvern de coaliţiei, după ce liderul PSD a susţinut că el decide, iar miniştrii execută, altfel părăsesc Guvernul. Antonescu a fost întrebat cum a decurs reuniunea de la sediul PNL de miercuri, la care au luat parte premierul Victor Ponta şi o serie de miniştri din partea PSD şi PNL. “Această ordonanţă, care ar fi trebuit iniţiată de la Ministerul Culturii, a sperat cel puţin … sau contrasemnată de ministrul Culturii în opinia primului ministru era o ordonanţă cu care noi nu eram de acord. Primul ministru a venit, a expus principiul că ce decide domnia sa în Guvern toţi miniştrii trebuie să execute, altfel pleacă. Am avut o discuţie despre ce înseamnă un Guvern de coaliţie şi că anumite decizii se iau nu doar de primul ministru. Sigur că primul ministru poate să ia o decizie din punct de vedere administrativ singur în ultimă instanţă, dar din punct de vedere politic deciziile se iau altfel (…). În cele din urmă, poziţia miniştrilor noştri a rămas aceeaşi. Primul ministru a dat o ordonanţă de urgenţă care însă nu a fost iniţiată şi nu a fost contrasemnată de niciun ministru liberal. În acelaşi timp, şi ei au acceptat să convocăm plenul Parlamentului mâine (vineri – n.r. şi să încercăm să rezolvăm această problemă fără ca să fie nevoie să se activeze, ca să spun aşa, ordonanţa “, a spus Antonescu. Aduce integral Mediafax

Misterul vinului românesc abandonat în depozitul din SUA. New York Times anunţa, în urmă ci câteva zile, că 556 de sticle de vin românesc de colecţie, ce aparţin Guvernului României, au dispărut dintr-un depozit din SUA. Firma WineCare, ce deţine depozitul, a declarat insolvenţa pentru a se proteja de creditorii, care solicită daune în valoare totală de 18 milioane de dolari. După numeroase insistenţe, Guvernul a răspuns în cele din urmă solicitării ziarului România liberă, precizând că nu a organizat nicio acţiune de tipul celei invocate de publicaţia americană. nsă, Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) a iniţiat în 2010 un program – “Promovarea vinurilor de calitate în SUA”, finanţat din fonduri europene. Programul s-a desfăşurat în perioada 2010-2012 şi a urmărit creşterea notorietăţii vinurilor europene, implicit a celor româneşti, în rândul consumatorilor americani. Conform directorului executiv al APEV, Ioan Ştefan, vinurile expediate peste Ocean nu au fost de colecţie. Sticlele au provenit de la Carl Reh-Crama, Oprişor, Cramele Recaş, Domeniul Coroanei Segarcea, Murfatlar şi Senator Prodimpex. “Să zicem că ar fi costat 1 dolar/sticlă, adică atât cât declari la vamă ca să intri cu vinul în SUA. În prezent, programul este încheiat, iar vinurile blocate în depozitul din New York sunt mostre rămase neutilizate, ce au fost transmise de firmele menţionate, cu titlu gratuit, pentru promovarea pe piaţa din SUA”, ne-a spus Ştefan. Acesta a precizat că APEV a organizat o licitaţie, care a fost câştigată de către firma de marketing Development Counsellors International (DCI), din New York. Valoarea contractului încheiat cu DCI a fost de 1,6 milioane de euro, firma ocupându-se de promovare, studii de piaţă, focus grupuri şi publicitate online şi print. “DCI a făcut demersurile pentru recuperarea sticlelor, dar nu am apelat la un avocat, aşa cum au făcut ceilalţi clienţi ai depozitului, care aveau vinuri de valoare, fiindcă sunt costuri mari”, explică preşedintele executiv al APEV. Integral aduce Romania Libera

Profesorii români sunt printre cel mai prost plătiţi din UE: Un profesor român câştigă de 1,3 ori salariul mediu pe economie. Unul polonez de 2,5 ori. Profesorii români au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, cu un venit mediu de doar 1,3 ori peste salariul mediu pe economie, de 350 de euro net pe lună. În acelaşi timp, veniturile medii ale profesorilor bulgari sunt de aproximativ 1,6 ori mai mari decât salariul mediu pe economie, iar cele ale profesorilor din Polonia, de circa 2,5 ori, potrivit calculelor ZF pe baza raportului Teacher and School Heads Salaries and Allowences in Europe 2012-2013, realizat de reţeaua de informare şi comunicare The Eurydice Network din cadrul Comisiei Europene. „Cei care sunt la guvernare nu gândesc decât în para­digma ciclurilor electorale. Cum o reformă în educaţie începe să aibă efecte abia în minimum şase ani, este neinteresant pentru ei să aloce mai mulţi bani unui sistem cu reacţie lentă la schimbare. Deşi se spune că educaţiei trebuie să i se acorde 6% din PIB, niciodată bugetul Ministerului Educaţiei nu a avut această pondere. Nu există respect pentru educaţie şi semnătura pe care toate par­tidele au pus-o în 2007 pe un pact naţional are valoare zero pentru guver­nanţi“, este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei în perioada 2004-2005 şi, în prezent, profesor de psihologie în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Anul acesta, pentru educaţie s-au alocat de la  buget peste 20 de miliarde de lei (circa 4,6 miliarde de euro), adică mai puţin de 3,5% din PIB-ul pe 2013 (în euro), potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.  Cu toate că salariul mediu primit de un profesor român depăşeşte venitul mediu pe economie, acesta este departe de valoarea salariului primit de cei care intră în învăţământ ca debutanţi sau care au o expe­rienţă în domeniu de doar câţiva ani. „Salariul meu de bază era de 1.000 de lei pe lună. În sistem nu există conceptul de mo­tivare a profesorului, iar responsabilitatea este uriaşă. Dacă unul dintre elevi păţeşte ceva profesorul este tras la răspundere. Mai mult,  nu este uşor să vorbeşti timp de 50 de minute în faţa a 20 de elevi, trebuie să te pregăteşti înainte dacă vrei să îţi faci treaba aşa cum trebuie“, spune Gabriel, un tânăr de 28 de ani care a fost profesor la un liceu din Bucureşti în anul şcolar 2009-2010. Integral aduce Ziarul Financiar.

Scandalul gramajului painii Evazionistii vor trece de la pacalirea statului la pacalirea clientului. Din ianuarie, painea cumparata de romani va putea avea orice gramaj, conform unei decizii a ANPC, condusa de liberalul Bogdan Cristian Nica.  Ceea ce inseamna ca, in curand, clientii vor fi captivi intr-un “joc al gramajelor” din care vor iesi in pierdere, sustine unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata autohntona de panificatie. Printr-un ordin publicat recent in Monitorul Oficial, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a eliminat pragul minim de 300 de grame pentru painea comercializata, precum si obligatia ca majorarea acestei cantitati sa se poata face doar din 100 in 100 de grame. Cele doua masuri au fost introduse in 2011 de fostul sef al ANPC, Constantin Cerbulescu, “pentru a face mai multa ordine pe piata produselor de panificatie”. Decizia ANPC afecteaza in primul rand consumatorii, sustin reprezentantii Vel Pitar, si diminueaza beneficiile reducerii TVA la 9% pentru paine.”Practic, evazionistii vor avea oportunitatea de a trece de la pacalirea statului la pacalirea consumatorului”, au spus acestia intr-o declaratie acordata Ziare.com.

Un deputat PC a fugit de procurorii DNA după ce a fost prins în flagrant când lua mită: „Nu cred că parlamentarii vor da aviz pentru arestare“Deputatul PC Gheorghe Coman este urmărit penal pentru fapte de corupţie după ce a fost prins de procurorii anticorupţie în timp ce primea 3.140 de lei pentru a menţine în funcţie un şef din Direcţia Sanitar Veterinară Buzău. În momentul în care au intervenit anchetatorii, parlamentarul a fugit cu maşina, însă a fost prins la Ploieşti. Cazanciuc i-a trimis lui Zgonea cererea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a precizat că a fost informat telefonic de către procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi despre faptul că îi va fi trimis un dosar cu privire la deputatul Gheorghe Coman. „Am avut o discuţie cu doamna procuror Laura Codruţa Kovesi care m-a informat că, cel târziu azi, în funcţie de cum termină procurorul de caz, prin procurorul general al României, va fi trimis un dosar”, a spus Zgonea. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, i-a trimis preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, solicitarea de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PC Gheorghe Coman într-un dosar penal instrumentat de DNA, informează Ministerul Justiţiei. Cererea a fost trimisă în baza datelor comunicate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care primise anterior de la DNA o solicitare privind arestarea lui Coman. Deputatul Gheorghe Coman, urmărit penal pentru corupţie după ce a fost prins în flagrant luând mită, a plecat, joi seară, de la sediul DNA Ploieşti, unde a stat peste trei ore, la ieşire spunând că este nevinovat şi că nu crede că parlamentarii vor da aviz pentru arestarea sa. Deputatul PC Gheorghe Coman a fost adus, joi după-amiază, la sediul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, unde a stat peste trei ore . Coman a ieşit din sediul DNA însoţit de un avocat şi a evitat să comenteze acuzaţiile care i se aduc. Răspunzând întrebărilor ziariştilor, Coman a spus că este nevinovat şi că nu crede că parlamentarii vor da aviz pentru arestarea sa. Integral aduce Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Viitorul UE şi locul ei incert pe harta lumii. În aceste zile, în care se împlinesc 24 de ani de la răsturnarea, la Bucureşti, a ultimului bastion stalinist de pe teritoriul UE, locul Uniunii rămâne neclar. Totuşi, viitorul Europei e pe buzele multora. Îl dezbat observatorii care analizează declaraţia guvernamentală a Angelei Merkel în debutul celui de-al treilea mandat de cancelar obţinut de şefa CDU şi îl invocă şi analiştii care-i comentează vizita inaugurală în Franţa, efectuată, prin tradiţie, înaintea oricărei alte călătorii externe. Îl discută ziariştii care răsfoiesc caietul de sarcini al summitului Uniunii de la acest final de săptămână, ultimul din 2013. Îl conjură, în fine, şi cei care continuă să mediteze asupra complexelor relaţiile dintre Bruxelles şi Moscova, trecând prin Kiev şi pierderea Ucrainei şantajate economic de Kremlin. Diverşi editorialişti se opresc şi asupra uneia din puţinele dureri economice ale germanilor. Decizia Comisiei Europene de a deschide o procedură de sancţionare a Republicii Federale pentru subvenţionarea concernelor energofage stârneşte în ziarele germane nu doar consternare, critici şi mânie, ci, pe alocuri, şi manifestări de îngăduinţă, dacă nu chiar şi elogii. Între altele pentru că asemenea ajutoare par să distorsioneze concurenţa pe piaţa internă, dezavantajând firme din afara Germaniei. Subvenţionarea indirectă a marilor companii fusese cândva adoptată în scopul menţinerii competitivităţii globale a marilor întreprinderi industriale, în condiţiile în care Berlinul încearcă să transpună o costisitoare revoluţie energetică, prin desprinderea de energia nucleară. Or, trecerea masivă la surse energetice curate şi regenerabile costă. La rândul ei, Uniunea Europeană ar trebui să aibă un interes şi ecologic şi economic să susţină asemenea subvenţii şi să nu pună pe butuci competitivitatea acestor concerne, în condiţiile în care Germania e motorul economic al Europei. În plus, după cum crede Nordwest Zeitung din Oldenburg, nu ar fi clar deloc unde anume „a încălcat Germania regulile competitivităţii pe piaţa internă, europeană, devreme ce preţul la curent a fost mereu şi a şi rămas în Germania mai ridicat decât în alte ţări”. Totuşi, guvernul german va trebui „să-şi modifice legea energetică şi să satisfacă revendicările” Bruxellesului, e de părere Die Welt. Ziarul berlinez manifestă pricepere şi înţelegere pentru decizia Comisiei, în măsura în care legea germană se cere grabnic înnoită, căci frânează reformele în domeniul industrial şi alimentează pericolul relocaţiei întreprinderilor germane. Integral aduce Deutsche Welle

88 de răniţi, dintre care 7 grav, după prăbuşirea plafonului unui teatru la Londra /bilanţ provizoriu/ Plafonul Apollo Theatre, un teatru construit în 1901 în Soho, templu al vieţii de noapte a Londrei, s-a prăbuşit joi seară în plină reprezentaţie, făcând cel puţin 88 de răniţi, dintre care şapte grav, potrivit unui bilanţ provizoriu. Numărul de răniţi a fost revizuit regulat în creştere de serviciile de urgenţă întrebate de AFP pe parcursul celor două ore care au urmat tragediei. Cu toate acestea, majoritatea răniţilor au primit îngrijiri la faţa locului şi au putut să plece de acolo pe jos, a precizat serviciul de ambulanţă.Scotland Yard a precizat pe contul său de Twitter că un autobuz a fost folosit pentru a transporta primii răniţi la spital. Mulţi dintre ei erau şocaţi, cu capul bandajat, în timp ce poliţia instala un cordon de securitate în cartierul unde se află multe teatre, restaurante şi cluburi de noapte.La o oră după accident, pompierii au anunţat că au reuşit să scoată toate persoanele prinse sub dărâmături. Agerpres

The Economist le urează românilor şi bulgarilor “Bun venit” în Marea Britanie, într-o scrisoare deschisă. Prestigioasa publicaţie britanică The Economist îi invită pe români şi pe bulgari, cărora li se adresează în mod direct într-o scrisoare deschisă din partea ziarului, să vină să muncească în Marea Britanie, amintindu-le că de la 1 ianuarie sunt liberi să meargă oriunde în Uniunea Europană. În această scrisoare, The Economist le aminteşte totodată liderilor britanici, “care par că au uitat acest lucru”, că Londra a exercitat presiuni ca Romania să adere la UE, “ştiind că într-o zi veţi ajunge în pragul uşii noastre”. “Ziarele din Marea Britanie sunt pline de materiale despre sărăcia, infracţionalitatea şi foamea voastră de ajutoare sociale. Politicienii ei denunţă regulile libertăţii de circulaţie care vă vor permite să veniţi aici şi se grăbesc să vă înăsprească accesul la ajutoare. Populaţia sa vă este mai ostilă decât germanilor sau francezilor: aproape jumătate din britanici cred că Guvernul lor ar trebui să vă interzică accesul în ţară, chiar dacă este împotriva legii să facă acest lucru”, scrie pestigioasa publicaţie britanică, adăugând “s-ar putea, după toate aceste lucruri, să vă fi făcut impresia că nu sunteţi bineveniţi”. La început va fi dificil, însă istoria numeroaselor valuri de imigranţi arată că nu peste mult timp românii se vor integra în societatea britanică, subliniază publicaţia. “Nu este vina voastră că cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri nu vă vor. Parţial, problema o constituie polonezii”, continuă ziarul, care aminteşte episodul migrării polonezilor. “Dar dacă liderii noştri s-au înşelat în urmă cu un deceniu cu privire la numărul polonezilor şi altor est-europeni care aveau să vină în Marea Britanie, ei se înşală şi mai mult acum, în privinţa consecinţelor”, scrie The Economist, care respinge afirmaţiilor politicienilor potrivit cărora imigranţii sunt “o povară asupra serviciilor publice, deja afectate de austeritate”. Publicaţia contraargumentează, în continuare, relevând că imigranţii, fiind tineri şi în putere, nu folosesc serviciile publice prea mult, contribuie la buget cu mai mult decât beneficiază ca ajutoare şi servicii şi salvează şcolile şi spitalele de la tăieri bugetare. “Ei ne cresc economia (…), dacă semănaţi chiar şi pe departe cu ei, veţi reprezenta un boom economic” pentru Marea Britanie, apreciază ziarul. Integral aduce Mediafax

Vladimir Putin: Spionajul practicat de SUA este o necesitate pentru combaterea terorismului. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră că spionajul praticat de Statele Unite este o necesitate pentru a combate activităţile teroriste, exprimând admiraţie pentru fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia, relatează AFP.”Oricare ar fi criticile la care se expun prietenii noştri americani, cred că activităţile de spionaj sunt o necesitate pentru combaterea terorismului”, a subliniat Putin. “Nu este vorba doar de urmărirea unui presupus terorist, ci de întreaga reţea de contacte a acestuia”, a spus Putin. “Spionajul este una dintre cele mai vechi meserii”, a adăugat preşedintele rus, fost agent KGB, stârnind râsete în sală. Tot în cursul conferinţei de presă anuale, Putin a precizat că serviciile secrete ruse nu l-au interogat pe Edward Snowden în legătură cu activităţile CIA şi NSA vizând Moscova. Preşedintele rus a declarat că nu a avut nicio întâlnire cu transfugul Edward Snowden. “Nu îl cunosc personal, nu l-am întâlnit niciodată. Nu ascund că este o persoană interesantă”, a afirmat liderul rus. Fostul consultant NSA Edward Snowden, în vârstă de 30 de ani, nu a avut nicio apariţie publică de când a obţinut azil politic temporar în Rusia. Gandul

Prim-ministrul Turciei răspunde public în urma operaţiunilor de arestare a 52 de persoane din anturajul său. Descinderile realizate marţi seară de poliţia turcă în Ankara şi Istanbul, în urma cărora au fost arestate 52 de persoane importante din mediul public din Turcia şi apropiate de prim-ministrul Recep Tayyip Erdogan, l-au determinat pe liderul executivului să lanseze un atac la adresa opoziţiei şi a justiţiei. 51 de persoane, majoritatea făcând parte din anturajul lui Erdogan, au fost arestate miercuri seară fiind suspectate de deturnare de fonduri, corupţie şi spălare de bani. „Nu vom accepta aceste manipulări politice”, a declarat Erdogan presei, considerând arestările drept „operaţiuni murdare”, potrivit AFP. Printre cei arestaţi miercuri au fost directorul executiv al Halk Bankasi, Suleyman Aslan, oameni de afaceri, membri ai Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), fii miniştrilor Internelor, Muammer Guler, al Economiei, Zafer Caglayan, şi al Mediului, Erdogan Bayraktar. Anterior declaraţiei prim-ministrului turc, purtătorul de cuvânt al guvernului şi vicepremierul, Bulent Arinc, au criticat ceea ce ei au numit „o campanie de defăimare planificată (…), realizată în cadrul unui război psihologic”. Cu toate acestea, a declarat că: „vom respecta deciziile justiţiei şi nu vom încerca să blocăm aceste procese”, informează BBC. Ofensiva celor din sistemul judiciar vine în contextul rivalităţii şi confruntării politice între partizanii lui Ergodan şi cei ai lui Fethullah Gulen, fost imam şi lider de opinie,, exilat în Statele Unite, aceasta fiind liderul unei frăţii religioase cu influenţă, susţinătoare a AKP timp de zece ani, dar care în acest moment condamnă comportamentul „autocratic şi antidemocratic” al acestui partid. Cinci înalţi responsabili ai poliţiei din Istanbul au fost demişi în urma acestei operaţiuni, printre aceştia fiind directorul financiar al Poliţiei, fiind acuzaţi de „depăşirea atribuţiunilor” sale. Erdogan a declarat că ar putea urma alte demiteri, Media turcă susţine cp cel mai probabil alţi 18 reprezentanţi ai poliţiei au fost sancţionaţi în Ankara. Integral aduce Adevarul

Vladimir Putin vrea să-şi graţieze “duşmanul de moarte”. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că se pregăteşte să semneze un decret de graţiere a fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică, relatează AFP.”Decretul de graţiere va fi semnat foarte curând”, a declarat Putin. Potrivit preşedintelui, Hodorkovski, aflat în detenţie din 2003, a scris o cerere de graţiere, ceea ce până în prezent a refuzat. “Mihail Borisovici trebuia, conform legii, să scrie o cerere, ceea ce nu a făcut dar recent a scris această scrisoare şi mi s-a adresat pentru a-mi cere graţierea”, a declarat Putin. “El a petrecut deja peste zece ani în detenţie, este o pedeapsă serioasă, el invocă circumstanţe de ordin umanitar – mama sa este bolnavă – şi eu cred că putem lua această decizie”, a adăugat Putin. Unul dintre avocaţii lui Mihail Hodorkovski, Karina Moskalenko, a declarat că nu dispune de informaţii. “Nu pot confirma şi nu pot nici dezminţi, nu avem informaţii”, a declarat ea pentru AFP. Putin a făcut aceste declaraţii după încheierea conferinţei de presă anuale care a fost organizată joi la Moscova. Ziarul Financiar.