Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Sâmbătă, în vestul, sud-vestul şi centrul ţării vremea se va răci, cerul va fi mai mult noros şi temporar va ploua. Izolat cantităţile de apă pot fi mai însemnate. În zona montană înaltă vor fi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi trecător ninsoare.
În restul teritoriului înnorările vor fi temporare sâmbătă, iar ploile se vor semnala pe arii restrânse, îndeosebi ziua. Vântul va mai avea unele intensificări la munte şi doar trecător în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor situa între 10 grade în Oltenia şi 21 de grade în Maramureş. Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 4 şi 10 grade.
În Bucureşti, cerul va avea înnorări îndeosebi în cursul zilei, când temporar va ploua. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 17 grade, iar cea minimă va fi de 7…9 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4607 RON; 1 USD = 3. 2281 RON; 1 EURO = 1. 3818 USD; Francul elvetian 3. 6578 RON. Gramul de aur 134.4481 RON. Evolutia saptamanala o puteti vedea aici
MAE a dublat, faţă de 2009, numărul secţiilor de vot din Moldova şi Spania pentru europarlamentare. Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009, fiind dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, în timp ce în SUA au rămas 5 secţii de vot, faţă de 19, la precedentele euroalegeri. MAE a anunţat, vineri, că numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare din 25 mai este de 190, la fel ca la scrutinul din 2009. Potrivit unui comunicat, Ministerul de Externe a precizat că secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan. Faţă de 2009, când în Republica Moldova au fost organizate 4 secţii de vot – toate la Chişinău, pentru scrutinul din 25 mai numărul a fost dublat. Pe lângă cele patru secţii din capitala R. Moldova, vor mai funcţiona alte patru: la Cahul, Ungheni şi două la Bălţi. Şi numărul secţiilor din Spania – unde se află o importantă comunitate românească – a fost dublat: de la 9 la 18. În 2009, cele 9 secţii au fost deschise la Madrid, Bilbao, Ciudad Real, Almeria, Barcelona, Zaragoza, Sevilla, Castellon de la Plana şi Alcala de Henares. La europarlamentarele de anul acesta, românii din Spania vor putea vota la patru secţii din Madrid şi la câte două la Sevilla, Barcelona, Bilbao, Zaragoza, Ciudad Real, Almeria şi Castellon de la Plana. În Italia, în schimb, unde se află o altă comunitate importantă de români, vor fi 15 secţii, faţă de 16 în 2009. Cea mai mare scădere a numărului de secţii este în SUA, de la 19 la 5: Washington, Chicago, Los Angeles şi două la New York. În Belgia a crescut numărul secţiilor de la 3 la 5, dar toate vor fi deschise la Bruxelles, faţă de 2009 când au fost la Bruxelles, Liege şi Anvers. În Franţa, numărul a scăzut de la 9 la 6, fiind concentrate în 4 oraşe: Paris şi Strasbourg, câte 2, Marsilia şi Lyon. În 2009, secţiile au funcţionat la Paris, Nantes, Bourdeaux, Brest, Lyon, Marsilia, Nisa, Toulouse şi Strasbourg. O concentrare se observă şi în Germania, unde vor fi trei secţii la Berlin şi câte una la Bonn şi München, faţă de 2009 când au fost la Berlin, Hamburg, Bonn, München şi Stuttgart. Integral aduce Adevarul
Radu Mazăre va fi cercetat în libertate, a decis definitiv instanţa supremă: „În Vinerea Mare s-a făcut dreptate”. Primarul Constanţei, Radu Mazăre, acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, va fi cercetat, în continuare, în libertate. Instanța supremă a respins recursul DNA faţă de controlul judiciar dispus în cazul edilului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind definitivă. Mazăre a declarat că în timpul în care a aşteptat decizia instanţei, la un restaurant cu specific grecesc din apropierea sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a şi dansat pe muzică grecească, pentru că o carte care l-a călăuzit în viaţă a fost “Zorba Grecul”. “Şi când i s-a prăbuşit tot, dansa, aşa că asta-i viaţa”, a spus Mazăre. El a mai spus că s-a făcut dreptate şi a ţinut să ureze “Paşte fericit!” şi celor care i-au dorit răul, “pentru că suntem în Vinerea mare”.„În Vinerea Mare s-a făcut dreptate”, a spus Radu Mazăre după aflarea deciziei. Integral aduce B1TV
Sesizarea Gabrielei Firea: Parchetul a suspendat urmărirea penală pentru şantaj, deoarece Traian Băsescu are imunitate. Procurorii au început joi urmărirea penală in rem în dosarul deschis ca urmare a acuzaţiilor de şantaj şi ameninţare din plângerea depusă de Gabriela Firea împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Punerea în mişcare a acţiunii penale a fost însă suspendată, vineri, şi amânată până când Traian Băsescu îşi va încheia mandatul, deoarece şeful statului beneficiază de imunitate. “În urma plângerii formulate de doamna Firea Gabriela (senator), la care a fost conexată şi sesizarea semnată de mai mulţi parlamentari, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit un dosar penal”, anunţă un comunicat al instituţiei. Cele două plângeri, una depusă de Gabriela Firea şi cealaltă semnată de mai mulţi parlamentari ai coaliţiei de guvernare, au fost depuse miercuri şi a doua zi s-a început urmărirea penală in rem (pe faptă, nu pe numele posibilului făptuitor) pentru infracţiunea de şantaj. Deoarece persoana acuzată de semnatarii plângerilor penale este preşedintele statului, iar acesta se bucură de imunitate, conform art. 84 alin. 2 raportat la art. 96 alin. 1 din Constituţie, procurorii au suspendat dosarul.Acesta va fi reluat după ce Traian Băsescu îşi va încheia mandatul la Cotroceni, în decembrie anul acesta. Gabriela Firea a înregistrat miercuri, la Parchetul General, plângerea penală împotriva preşedintelui Traian Băsescu, pe care-l acuză de ameninţare şi şantaj. O altă plângere a fost depusă din partea mai multor parlamentari ai coaliţiei de guvernare, printre care se numără şi premierul Victor Ponta. A doua plângere a fost semnată marţi, la Camera Deputaţilor,de mai mulţi parlamentari, în cadrul unei şedinţe la care au participat premierul Victor Ponta şi câţiva miniştri – Robert Cazanciuc (ministrul justiţiei), Dan Şova (ministrul Transporturilor), Rovana Plumb (ministrul Muncii), Titus Corlăţean (ministrul Afacerilor Externe) şi Constantin Niţă (ministrul Economiei), precum şi preşedinţii celorlate partide din coaliţia de guvernământ – Kelemen Hunor (UDMR), Gabriel Oprea (UNPR) şi Daniel Constantin (PC). Integral aduce Curs de Guvernare
Bugetarii şi-au scurtat săptămâna de lucru: „Ne-a lăsat libere să putem prepara cozonacii”. Miniştri şi funcţionari deopotrivă au lipsit astăzi de la birou. Printre cei care nu au fost la serviciu sunt şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, dar și primarul Marian Vanghelie. Rovana Plumb a plecat miercuri la Paris, unde a fost primită de preşedintele Franţei. Conform anunţului făcut la plecare, vizita ar fi trebuit să dureze o singură zi, însă angajații ministerului ştiu că ministrul revine în ţară abia în această după-amiază. Rovana Plumb, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a participat la lansarea Platformei Europene pentru Drepturile Femeilor din Europa. Evenimentul este organizat în contextul aniversării de către Franţa a 70 de ani de la acordarea dreptului de vot femeilor şi a 15 ani de la includerea în Constituţia Franceză a principiului parităţii. O zi mai scurtă au avut şi unii primari de sector. Printre cei care au fost de negăsit este și Marian Vanghelie. Și primarul Cristian Popescu – Piedone le-a făcut o surpriză subalternilor. Angajatele de la Primăria sectorului 4 au primit liber în Vinerea Mare. „Ne-a lăsat libere ca să putem prepara cozonacii, pentru a finaliza curăţenia în case, cu promisiunea fermă că, pe 22, imediat după Paşte, vom organiza un concurs de cozonaci”, spune Cristina Popa, purtătorul de cuvânt al Primăriei sectorului 4. Integral aduce Digi24
PSD vrea să impună monopol pe păcănele. Pe motiv că s-au înmulțit prea mult, mai mulți parlamentarii social-democrați au inițiat o lege care interzice jocurile electronice în sălile de cartier și dă voie doar cazinourilor care au crupier și loteriei să mai aibă păcănele. Parlamentarii Puterii vor să interzică aparatele slot-machine în sălile de jocuri și să le mute numai în sediile Loteriei Naționale și în șase cazinouri. Consiliul Concurenței avertizează că avizul său este obligatoriu. Mai mult de 100 de parlamentari, din PSD și UNPR, au depus la Parlament o propunere legislativă în urma căreia jocurile de noroc tip slot-machine, cunoscute popular drept „păcănele”, vor deveni, practic, un monopol al Loteriei Române. Lumea jocurilor de noroc acuză că viitoarea lege este o naționalizare făcută în beneficiul Loteriei Naționale, din care vor avea de câștigat și austriecii de la Novomatic, partenerii de afaceri ai companiei de stat.„Păcănelele” Loteriei nu dau dependență. În expunerea de motive, inițiatorii proiectului de lege (între care se numără Gabriela Firea, Mihai Sturzu, Liviu Pop și Damian Drăghici), spun că scopul legii pe care o promovează este acela de a se reduce cazurile de dependență de jocuri de noroc („ludomanie”) și de violență domestică. În acest sens, deputații dau mai multe exemple particulare privind dependența de jocuri și cazurile de violență domestică generate de aceasta. Parlamentarii care au semnat proiectul nu propun însă nicio restrângă sau să reglementeze mai strict accesul tinerilor la „păcănele” sau, mai rău, să interzică aceste jocuri, cum s-a făcut în trecut în Ungaria, în Polonia sau în Rusia. Integral aduce EVZ
Cu câţi bani din salariu rămân o asistentă, un profesor şi un director de bancă după ce plătesc acelaşi coş de produse pentru masa de paşte. Pentru masa de Paşte, preţul minim al cumpărăturilor în hipermarketuri este de 160 de lei, potrivit unui calcul efectuat de gândul. Aceşti bani reprezintă un sfert din salariul pe o lună al unei asistente nou intrate în sistemul medical de stat românesc. Reporterii gândul au vizitat hipermarketurile cu câteva zile înainte de Paşte, unde au umplut un coş cu ingrediente sau alimente gata preparate pentru un meniu de bază în ziua de Paşte. Coşul a inclus pulpă de miel, lapte, ouă, caşcaval, salam, unt, făină, zahăr, bere, ceapă, cartofi, roşii, salată, o băutură răcoritoare, o sticlă de apă minerală, una de vin, un kilogram de portocale, o figurină de ciocolată, cafea, precum şi vopsea de ouă. Pentru toţi cei circa 900.000 de români angajaţi cu salariul minim pe economie, de 636 de lei net, cuantumul coşului de bază pentru masa de Paşte reprezintă un sfert din salariul lor lunar – 25,15 %. Gândul a calculat câţi bani cheltuiesc din salariul lor pentru masa de Paşte o parte dintre românii care lucrează în sistemul de stat, dar şi privat. Calculul a fost realizat în baza delaraţiilor de avere făcute publice, dar şi a datelor obţinute de gândul din partea mai multor surse din piaţă. O asistentă medicală, meserie printre cele mai prost plătite din România, scoate cei mai mulţi bani din buzunar în raport cu venitul lunar. Masa pentru ziua de Paşte reprezintă un sfert din salariul ei. La polul opus se află preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în persoana lui Mişu Negriţoiu, care, dacă ar opta pentru acelaşi coş de Paşte, ar plăti doar 0,25% din salariul lui. Salariile de la ASF sunt printre cele mai mari de la stat în România. În urma informaţiilor apărute în presă legat de salariile de la ASF, vicepreşedintele instituţiei, Daniel Dăianu, propunea, la începutul lunii martie, reducerea cu 30% a salariilor şefilor de la ASF. La finalul lunii, proaspătul preşedinte al instituţiiei, Mişu Negriţoiu, declara că reducerea de 30% poate fi o variantă, dar că în nicio instituţie nu se poate aplica un procent la nivel liniar. De altfel, românii cu venituri ridicate se pot desfăta cu o multitudine de delicatesuri care se găsesc şi în hipermarketuri, nu numai în magazinele de lux. Un coş cu astfel de produse costă, cel puţin, aproape 2.500 de lei, potrivit unui calcul gândul publicat luni. Integral aduce Gandul.
Finantari europene de pana la 1.300 de lei pe luna la fiecare job oferit tinerilor absolventi. Intreprinderile mici si mijlocii din Romania vor putea obtine subventii europene de pana la 1.300 de lei lunar pentru fiecare loc de munca oferit tinerilor absolventi in anul 2014, pentru plata salariilor respective pe o perioada de maximum 12 luni, potrivit unei scheme de ajutor de minimis lansate vineri in consultare publica de Ministerul Fondurilor Europene. Schema urmeaza sa fie derulata prin Autoritatea de Management a Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, care a tecut recent in subordinea MFE. “Vom subventiona plata salariilor tinerilor absolventi, elevi si studenti, promotia 2014. Subventiile pentru plata salariilor vor fi acordate pe o perioada de minimum 6 luni si de maximum 12 luni”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat de un comunicat al MFE. Potrivit acestuia, angajatorii care vor beneficia de aceste subventii vor fi obligati sa mentina posturile nou create o perioada de timp cel putin egala cu cea pentru care au incasat subventia. “Subliniez ca firmele vor fi obligate sa mentina postul nou infiintat si nu persoana angajata initial, in conditiile in care prin aceasta masura vrem sa incurajam competitia pe piata muncii”, a precizat Teodorovici. Valoarea orientativa a subventiei nete este de 900 de lei pentru tinerii angajati cu studii medii, respectiv de 1.300 de lei pentru tinerii angajati care au studii superioare, conform Ghidului Solicitantului Conditii Specifice ¬Locuri de munca subventionate”. Subventiile aferente salariilor tinerilor absolventi se vor acorda cu o frecventa lunara.In acelasi timp, companiile care vor angaja absolventi vor fi obligate sa realizeze un plan educational pentru fiecare persoana nou angajata pentru a proba demersul procesului educational aferent invatarii la locul de munca. Integral aduce Hotnews
Estimare. Românii vor cheltui pentru vacanţa de Paşte 11 milioane euro. Deși prețurile s-au mai ajustat, destinațiile turistice nu s-au schimbat semnificativ față de 2013. Stațiunile montane și pensiunile sunt alese de majoritatea turiștilor care nu își petrec Paștele acasă iar litoralul-românesc sau bulgăresc-devine o opțiune doar după 1 Mai. Sfârșitul mini-vacanței poate aduce un city-break pentru cei cu dare de mână. Chiar dacă marea majoritate a românilor își petrec Paștele în sânul familiei, sunt totuși în jur de 100.000 de persoane care schimbă decorul și ajung de sărbătorile pascale în stațiunile montane, la pensiuni sau în apropierea lăcașurilor de cult. Litoralul, city-break-urile prin Europa sau destinațiile mai exotice sunt păstrate pentru 1-5 mai.„Nu sunt mari schimbări în acest an nici în ceea ce privește bugetele pentru turismul de Paște, nici în ceea ce privește destinațiile și prețurile practicate. La mare sunt așteptați turiștii masiv abia după 1 Mai, când și vremea ar putea să ofere motivații mai solide. Probabil vom avea între 30.000-45.000 de turiști în acest an pe litoral. Nici litoralul bulgăresc nu va fi ocolit, prețurile și serviciile sunt atractive iar distanța este ușor de acoperit. Tot între 1-5 mai, pe segmentul de lux de această dată, sunt vândute bine city-break-urile (Paris, Roma, Barcelona)” spune reprezentantul ANAT, Adriana Caranfil. Nu toți actorii implicați sunt însă de acord că prețurile pentru destinațiile interne au stagnat. Proprietarii de structuri de cazare din țară așteaptă, potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, încasări de peste 28 de milioane de lei în minivacanţa de Paste, cu 14% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Din aceste date, corelate cu estimările federației de anul trecut, rezultă că hotelurile și pensiunile din România au mărit tarifele cu 12-15% în acest an. Integral in Romania Libera
Cum se mai împarte lumea: „Cei bogaţi au tot mai mulţi bani, iar cei săraci au tot mai mulţi copii”. Deşi multă lume discută despre diferenţele tot mai mari dintre bogaţi şi săraci, nu aceasta este zona unde ruptura este cel mai evidentă. Diferenţe din ce în ce mai vizibile apar între bogaţi şi cei foarte bogaţi. Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent. Ziarul financiar
Euractiv: Alegerile europarlamentare din Romania, un test inainte de o batalie mai mare. Pentru fortele politice din Romania, alegerile europarlamentare din luna mai reprezinta un prim test important inainte de cele prezidentiale, scrie presa externa. Campania incepe pe 25 aprilie si candidatii au la dispozitie o luna de zile pentru a convinge populatia sa ii voteze.Romania are 32 de locuri in Parlamentul European, aminteste EurActiv. Chiar daca agenda europeana este plina de probleme presante, cum ar fi criza economica, dezbaterile legate de libertatea de miscare si euroscepticism, dar si problemele legate de Rusia, Ucraina si Moldova, campania electorala din Romania s-ar putea axa mai mult pe politici interne, conform sursei citate. Romanii vor alege un nou presedinte in noiembrie 2014. Contextul este urmatorul: puterea este impartita intre un Guvern confirmat de Parlament si un presedinte ales prin vot popular.In consecinta, ambele institutii joaca un rol imens in modelarea scenei politice din Romania, astfel ca se creeaza tensiuni complexe intre jucatorii importanti, de aceea miza este atat de importanta, aminteste EurActiv. Mai mult, partidele politice vad alegerile europene ca pe o oportunitate pentru a-si intari pozitia si pentru a castiga tot mai mult electorat, pregatindu-se astfel pentru o batalie mai mare, anume cursa pentru prezidentiale. Coalitia de centru-stanga – formata din PSD, UNPR, PC si UDMR – cauta cai prin care sa isi promoveze agenda politica si sa contracareze criticile Opozitiei, in timp ce formatiunile de dreapta incearca sa castige atentia electoratului. Si presedintele de centru-dreapta Traian Basescu, si premierul de stanga Victor Ponta au avut discursuri publice in care au abordat subiecte precum criza din Ucraina si problemele din regiunea separatista Transnistria din Republica Moldova. Totusi, oricat de importante ar fi aceste teme, agenda publica este suprasaturata de acuzatii de coruptie venite din ambele parti, arata sursa citata. Aduce integral Ziare.com
Urez tuturor cititorilor si comentatorilor un Paste luminat, multa sanatate si bunastare tuturor