Author: theophyle

SUA: Administraţia şi Congresul discută eventuale sancţiuni împotriva Ucrainei. Administraţia americană discută cu Congresul despre posibilitatea impunerii de sancţiuni împotriva Ucrainei, care se confruntă cu grave tulburări politice, a anunţat joi diplomaţia americană, preluată de AFP. Washingtonul a mai vehiculat până acum ipoteza adoptării unor sancţiuni împotriva Kievului şi cei mai înalţi conducători americani, printre care şi preşedintele Barack Obama, şi-au exprimat opinia asupra crizei. Vicepreşedintele Joe Biden chiar i-a telefonat în două rânduri preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Statele Unite ale Americii ‘au retras vizele pentru mai mulţi ucraineni implicaţi în violenţele împotriva manifestanţilor paşnici’, a reamintit purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki. ‘Vom discuta despre sancţiuni, dar nicio decizie nu a fost luată’, a adăugat ea. Cu toate acestea, responsabila a menţionat că, pentru prima dată, au loc ‘consultări cu membri ai Congresului’, dar că aceste discuţii ‘nu lasă să se întrevadă o eventuală decizie’. În ciuda atitudinii critice, SUA par foarte reticente în a impune sancţiuni politice sau economice Ucrainei. Totuşi, guvenul american nu intenţionează să relaxeze presiunea asupra Kievului, iar secretarul de stat John Kerry a discutat joi telefonic cu mai mulţi lideri ai opoziţiei angajate într-o mişcare proeuropeană de contestare. Kerry ‘a insistat asupra sprijinului ferm al SUA pentru aspiraţiile europene democratice ale poporului ucrainean’, conform Departamentului de Stat. Agerpres

Primăria Kievului, un “cartier general” bine păzit al mişcării de contestare, în ultimele două luni: “Dacă plecăm acum, Ianukovici rămâne la putere şi vom trăi în dictatură”. Primăria capitalei ucrainene Kiev, unul dintre primele sedii oficiale ocupate de către contestatari, la 1 decembrie, este de două luni unul dintre “cartierele generale” ale mişcării, iar măsurile de securitate au fost consolidate după violenţele de la mijlocul lui ianuarie. “Trebuie să rezistăm pentru ca să obţinem rezultate”, declară în incinta primăriei Petro, întins pe o saltea, cu ochii umflaţi de somn. Care sunt aceste rezultate? “Victoria asupra acestei puteri criminale şi traiul într-o ţară normală şi europeană” spune Petro, care mărturiseşte că vrea să se întoarcă acasă. Bărbatul robust, originar din regiunea Ternopil, în vestul Ucrainei, face parte din brigăzile de voluntari care asigură securitatea impozantei clădiri de pe bulevardul Hreşciatik, plin de corturi ridicate de către contestatari. El face de gardă şi se odihneşte, în ture de câte patru ore. Primăria este printre primele “cucerite” de către contestatari. A fost ocupată pe 1 decembrie, în cursul unei manifestaţii a sute de mii de persoane, indignate de dispersarea unui miting studenţesc, în Piaţa Independenţei. Sediul a devenit rapid unul dintre “cartierele generale” ale mişcării. Un centru medical improvizat a fost instalat înăuntru, iar manifestanţi veniţi din provincie dorm pe saltele pentru gimanstică în lojele de deasupra sălii de recepţie. După două luni, organizarea s-a “rodat”, iar sediul continuă să adăpostească manifestanţi copleşiţi de frig care vin să doarmă înăuntru, la cald, să primească îngrijiri pentru o răceală sau să urmărească şedinţele Parlamentului pe un ecran uriaş. Însă atmosfera s-a schimbat, după radicalizarea mişcării de contestare şi replierea acesteia după baricade. Pe scara care conduce spre uriaşa sală de recepţie, dominată de steagurile partidului ultranaţionalist Svoboda (Libertate), sârma ghimpată stă alături de decoraţiuni rămase de la Crăciun. Intrările sunt păzite şi “filtrate” de paznici în pufoaică şi purtând cagulă. – “Ne batem pentru viitorul nostru.”  Integral aduce Mediafax

Europa se pregăteşte pentru ce e mai rău în Ucraina. La întâlnirea de urgenţă convocată de grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) miercuri, la Budapesta, liderii celor patru ţări au anunţat că se pregătesc pentru ce poate fi mai rău, în cazul Ucrainei. Cei patru vecini occidentali ai Ucrainei se tem că situaţia critică de la Kiev s-ar putea extinde până „în curtea lor“, fiind alimentată de grupuri extremiste în mod special şi au cerut „un dialog naţional profund şi sincer îi poate permite Ucrainei să iasă din criză“. Deşi cei patru premieri au lansat o declaraţie comună prin care condamnă violenţele din Ucraina, şeful Guvernului de la Budapesta a făcut o afirmaţie care a deviat de la linia pacifistă promovată de omologii săi. Viktor Orban a anunţat că a ordonat înfiinţarea unei unităţi speciale operaţionale care să fie pregătită „să apere ţara în faţa oricărui scenariu dramatic“. Analiştii consideră că întâlnirea celor patru şefi de guverne este un semnal puternic cu privire la amploarea situaţiei critice din Ucraina şi ameninţările pe care ţările vecine le iau deja în calcul. Premierul polonez a anunţat că va avea o serie de întrevederi cu oficial din ţări UE privind situaţia din Ucraina, pentru înfiinţarea „unui program practic de ajutorare a Ucrainei”. Integral aduce Adevarul.

Sueddeutsche Zeitung: A venit vremea sancțiunilor. Vladimir Putin ne-a demonstrat că președintele ucrainean reacționează doar la presiune. Cu toate acestea, UE se ferește să aplice aceeași rețetă. La Bruxelles se dorește aproape cu orice preț evitarea impresiei unei bătălii geostrategice cu Rusia. Dar Europa nu își poate permite acest lux. Președintele rus a ridicat la Bruxelles o problemă interesantă: cum ar fi oare ca ministrul său de externe să apară în Grecia sau în Cipru la protestele anti UE și să sprijine manifestanții? Vladimir Putin, care practică mai multe sporturi, are unul preferat. El se cheamă demascarea dublului standard aplicat de Occident. Sigur, din demonstrația lui Putin lipsește faptul că nimeni nu flutura steagul Rusiei la protestele împotriva austerității și că niciun stat european nu și-a manifestat dorința de a adera la Uniunea Eurasiatică. Dar șeful de la Kremlin vroia, de fapt, doar să transmită un mesaj: Ucraina aparține Rusiei așa cum Ciprul e în Europa. Unii spun cu lejeritate că Rusia are interese legitime în Ucraina, dar atunci de ce era nevoie de presiunea falimentului statal pentru a convinge regimul Ianukovici să renunțe la asocierea cu UE? Alții susțin teoria că Ucraina este o țară divizată pe falia vorbitorilor de limbă rusă. Dar atunci, de ce i-a fost așa greu lui Ianukovici să schimbe cursul? Dacă susținerea pentru opțiunea rusă era atât de pronunțată, nu ar fi mers Ucraina de la bun început pe mâna Rusiei? În acest context, UE nu își poate permite luxul neutralității. Ea, și de ce nu și Rusia, trebuie să depună toate eforturile pentru a evita alte violențe. Apoi însă, Europa trebuie să aibe grijă ca libertatea de opțiune să fie reinstaurată în Ucraina. Și deși e știut că Ianukovici și oligarhii săi caută mereu maximizarea propriului interes, opțiunea sancțiunilor pare să fie inexistentă pentru UE. La Bruxelles se arată cu degetul și în rest e business as usual. O atitudine care trebuie schimbată rapid. Integral in revista presei de la RFI

Cu EuroMaidanul strigând „demisia”, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi-a luat concediu medical. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici şi-a luat concediu medical, a anunţat joi Administraţia Prezidenţială de la Kiev. În aceste condiţii, rămâne incertă implicarea sa în eforturile de soluţionare a crizei de pe EuroMaidan, unde manifestanţii cer demisia sa, scrie Huffington Post. Preşedintele ar avea o boală respiratorie acută şi febră foarte mare, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Administraţiei. Nu este indicat însă intervalul în care Ianukovici va fi absent şi nici dacă îşi va desfăşura o parte din activitate de acasă.  Anunţul a stârnit controverse, unii sugerând că ar fi vorba despre un tertip menit să tragă de timp, pentru a căuta o soluţie care să mulţumească maidanul ocupat de două luni de zile.  “Nu-mi amintesc de vreun comunicat oficial legat de răcelile lui Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, îmi amintesc bine de data de 19 aprilie 1991, când vicepreşedintele URSS, Ghenadi Ianaiev, anunţa o boală gravă a lui Mihail Sergheevici Gorbaciov”, a comentat analistul politic Vitaly Portnikov, pe pagina sa de Facebook.  Pretinsa boală a lui Gorbaciov a fost făcută publică în momentul în care comuniştii extremişti care se opuneau reformelor sale au încercat, fără succes, o lovitură de stat împotriva preşedintelui rus. Începute în urmă cu două luni, ca reacţie a deciziei lui Ianukovici de a nu mai semna acordurile comerciale şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, la Vilnius, protestele din Ucraina au evoluat de la miza pro-europeană iniţială. În schimb, mişcarea de pe EuroMaidan (maidan=piaţă) a devenit una anti-rusească şi profund naţionalistă. Integral aduce Gandul

Președintele Timofti rămâne ferm pe poziție: Armată rusă, afară din Moldova! La prima sa întrevedere cu Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, Nicolae Timofti, președintele R.Moldova, și-a reînnoit cererea de evacuare a trupelor Federației Ruse de pe teritoriul țării. Potrivit unui comunicat remis de Președinție, „Nicolae Timfoti a reiterat poziția oficială a Republicii Moldova cu privire la modalitățile de soluționare pe cale pașnică a conflictului transnistrean, între care necesitatea de evacuare din regiune a trupelor și munițiilor rusești și transformarea actualei misiuni de pacificare într-un contingent civil sub mandat internațional”. Referindu-se la actuala situație din regiune, președintele Timofti a pledat pentru conjugarea eforturilor tuturor părților pentru asigurarea unei funcționări normale a școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului. „Este inadmisibil ca cetățenii Republicii Moldova să fie obstrucționați în dorința lor de a studia în limba lor maternă”, a spus șeful statului. Promisiunile OSCE. Vorbind despre procesul de integrare europeană în care este angajată țara noastră, președintele Timofti a reafirmat că beneficiile economice, politice și de circulație liberă în spațiul european vor fi valabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova, inclusiv pentru cei din regiunea transnistreană. Radojko Bogojevic, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE, a declarat că Serbia și Elveția, în calitatea lor de copreședinți ai organizației, vor depune toate eforturile pentru a conferi substanță procesului de negocieri. Integral aduce EVZ.

Ieri am avut surpriza sa privesc in “prime-time”, intr-un show de televiziune, cum prezidentiabilul celui mai mare partid al dreptei primeste direct in fata si fara echivoc epitetul de mincinos. Era vorba de Catalin Predoiu, versatilul candidat al dlui Blaga (nume de cod – Kilo-blat), subiectul fiind Codul Penal care intra in vigoare poimaine la data de 1 februarie. Dupa felul cum acest cod abominabil a fost prezentat de Predoiu aveam impresia ca oricine in tara asta care lupta impotriva coruptiei este un idiot, indiferent daca este Seful procurorilor DNA, Seful ICCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), membrii marcanti ai CSM sau Monica Macovei si numai el si un obscur judecator de care nimeni nu a auzit sunt cei care stiu cum trebuie sa se faca dreptate.

 Dupa ce a anuntat cu pompozitate ca guvernarea este facuta switzer de cazurile de coruptie la nivel inalt, a incercat sa convinga ca aceasta ciuma mioritica poate fi tratata cu aspirinele unui Cod Penal care poate fi valabil in Danemarca sau Suedia.

 Acest prezidentiabil plastelina, candidat pentru linistea penalilor si nelinistea oamenilor cinstiti furati zilnic 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, la modul cel mai talharesc posibil, mai indrazneste sa iasa in fata si sa ceara increderea? Increderea cui? A penalilor care vor scapa din cauza lui si a complicilor lui!

 Doamnelor si domnilor, cum s-a nascut acest cod si cine l-a moşit, citez:

“Şefa proiectului de elaborare a acestor legi a fost secretarul de stat Alina Bica, cea care în prezent este şefa DIICOT. Subcomisia parlamentară de modificare a celor două coduri a fost condusă, în legislatura 2009-2012, de către deputatul PSD Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte şi Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poşta Română, şi fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupţie. Proiectul a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor fără nici un fel de dezbateri, cu un singur vot împotrivă şi trei abţineri”. SURSA

Frumoasa comisie a avut prezidentiabilul plastelina, protejatul corifeului dreptei romanesti, cunoscut pe numele lui de cod Kilo-blat. Cum spun oamenii la noi. cine se aseamana se si aduna!

Hai sa vedem ce spun adevaratii experti in anti-coruptie si nu durii de plastelina:

• “Ingreunarea anchetelor prin imposibilitatea de a folosi unele instrumente investigative.

Atât DNA cât și DIICOT au criticat soluția legislativă care permite folosirea interceptărilor doar după începerea urmăririi penale. Începerea urmăririi penale trebuie adusă la cunoștință suspectului atunci când urmărirea penală începe împotriva unei persoane bănuite de comiterea unei infracțiuni (urmărire penală in personam).

Procurorii nu pot începe urmărirea penală in rem atunci când o persoană denunță faptul că un demnitar i-a cerut mită pentru că prin actul de sesizare persoana suspectului este indicată. Ar trebui ca în acest caz să se înceapă urmărirea penală in personam, demnitarului să i se aducă la cunoștință acest lucru, iar abia după acest moment procurorii ar putea solicita instanței de judecată autorizarea interceptării comunicațiilor suspectului . Este evident că eficiența acestei măsuri este cu totul anulată pentru că suspectul e prevenit cu privire la posibilitatea de a-i fi interceptat telefonul.

• Filozofia asumată de legiuitor în privința pedepselor din noul Cod Penal este aceea a scăderii semnificative a acestora și a tratamentului mai aspru în caz de pluralitate de infracțiuni. Scăderea limitelor de pedeapsă are consecințele extrem de importante mai ales pentru prescripția specială ce duce la oprirea procesului penal: cum termenul de prescripție depinde de pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune, o scădere a limitelor de pedeapsă duce în cele mai multe cazuri la o scurtare a termenului de prescripție“.  SURSA: Aura Stefan – ExperForum

Aici avem opiniile dlui Judecator Cristi Danileţ, membru CSM: 

• Infracțiuni de corupție și de serviciu: Limita maximă a pedepsei legale pentru luare de mită este mai mică cu 2 ani, cumpărarea de influență mai mică cu 3 ani, pe când la darea de mită și traficul de influență crește limita maximă cu 2 ani

• “Termenul de prescripție penală pentru pedepsele cu închisoarea 15-20 ani se reduce la 10 ani.”

• “Pentru unele infracțiuni limita superioară a pedepselor sunt mai mici ca în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, hărțuirea sexuală de la 2 la un an, înșelăciunea de la 15 la 3 ani. Pentru alte infracțiuni scade atât minimul, cât și maximul legal: pentru vătămarea cauzatoare de moarte pedepsele erau 5-15 ani, acum vor fi 6-12 ani; pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani [cazul Becali]; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; delapidarea era sancționată cu 1-15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni-7 ani”

• “in mod inexplicabil, dispare forma agravată a consecințelor deosebit de grave pentru mai multe infracțiuni patrimoniale, așa cum a subliniat Raportul ExpertForum, agravantă păstrată numai pentru infracțiuni de serviciu”

• “„Nedenunțarea unor infracțiuni” va fi sancționată numai dacă fapta nedenunțată este îndreptată contra vieții sau a avut ca urmare moartea unei persoane.

• “Scade cu 2 ani maximul special pentru infracțiunile de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot“. Dragnea, esti fericit?!

• “Scade cu 5 ani minimul și maximul pentru infracțiunile de trădare, trădare prin transmitere de informații secrete de stat, acțiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sancționa de acum cu închisoare 10-20 ani. Este incriminată pentru prima dată infracțiunea de înaltă trădare, la care face referire Constituția și care pot fi comise de Președintele țării sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de constituire de structuri informative ilegale de la la 2-7 ani la 3-10 ani.

• “Arestarea se poate dispune numai în patru situaţii (fugă, influenţare martori, presiuni victimă, altă infracţiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publică o persoană poate fi arestată numai în cazul suspectării de comitere a unor infracţiuni foarte grave enumerate expres de lege”.

• “Nesancţionarea inculpatului: Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani, procurorul poate decide în anumite condiţii să renunţe la urmărirea penală dacă nu există interes public (principiul oportunităţii urmăririi penale), dispunând ca inculpatul să îndeplinească anumite obligaţii”.

• “Dispare calea de atac a recursului, astfel că sentinţele pronunţate în primă instanţă vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotărârea astfel pronunţată este definitivă şi se pune în executare” (asta e si de bine si de rau) SURSA: Blogul Judelui Danileţ

Cred ca ar fi bine sa termin cu o continuare dintr-un articol publicat de dli Judecator Cristi Danileţ pe portalul juridice.ro. Titlul articolului a fost “Predoiu, doar un fost ministru al justitiei”

“În realitate, Predoiu a născut strategii, a iniţiat memorandumuri şi a avut declaraţii publice mimând intenţii. S-a ferit să îşi asume acţiuni şi întotdeauna  a arătat că responsabilităţile ar reveni altor instituţii. Părerea mea este că a fost un om interesat doar de propria imagine“

Pe asta il vreti? Ei bine il puteti avea si Ponta, Kilo-blat si toata gasca lor vor dormi in liniste – Sa traiti bine!

Ieri aparea pe fluxurile de stiri ale agentiilor de presa o mica stire, care probabil nu ar fi fost luata in seamna daca nu indica un lucru ciudat, cel putin pentru majoritatea cititorilor romani inclusiv cei mai informati dintre ei. Stirea mentiuna, citez:

 Summit extraordinar la Budapesta: Premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei si Slovaciei discuta despre situatia din Ucraina. Premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei si Slovaciei se reunesc, miercuri seara, la Budapesta, in cadrul unui summit extraordinar, pentru discutii pe tema situatiei din Ucraina. In Ucraina, tensiunea a scazut in strada, in ultimele zile, insa o parte a capitalei Kiev este blocata de catre protestatari dintre care unii poarta casti, cagule si sunt inarmati cu bate de baseball. De asemenea, primul presedinte al Ucrainei independente, Leonid Kravciuk, a afirmat miercuri, in fata membrilor Parlamentului de la Kiev, ca tara se afla “in pragul razboiului civil”, invitand deputatii sa se implice in vederea unei iesiri din criza. SURSA

 Si Romania? Probabil ca o sa va intrebati. Aici incepe articolul care prezinta una din zecile daca nu sutele de sanse pierdute din cauza unui guvern ticalos din cele care ne-au guvernat in ultimii 25 de ani. Am mai scris despre asta si voi continua sa scriu pana ce oamenii nu vor incepe sa-si puna intrebari si sa caute raspunsuri.

Putina istorie

 Alianta de la Visegrad este de fapt reinnoirea unei traditii din secolul al XIV-lea, care crea o uniune militara si una din primele aliante economice de pe Visgrad-2teritoriul Europei medievale. In anul 1335, între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar s-a creat aceasta alianta si s-a consolidat printr-un tratat care a rezistat un secol si ceva. Ideea acestei aliante a fost reluata de marele conducator al Poloniei interbelice, Józef Piłsudski, care a vazut in Primul Razboi Mondial cat de putin te poti baza pe promisiunile marilor puteri. La aceasta alianta, pusa la cale de Maresalul Piłsudski, au fost invitate Romania si Ungaria.  Puteti citi despre aceste aliante militare in articolele “Alianţe sau vasalitate (1) (2) (3) (4)”

Dupa caderea comunismului

 Dupa caderea comunismului, incercarea lui Piłsudski a fost reinnoita prin infiintarea V4. Grupul de la Visegrád, sau V4, este o organizaţie de cooperare, formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. La 15 februarie 1991, în cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – presedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – presedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin aceelaşi document, au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, datorită evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul din Târgu Mureş), refuzul fiind comunicat direct lui Ion Iliescu. Deci avem inca o mare binefacere geopolitica, marca Iliescu, cu sau fara ajutorul fesenismului dezlantuit si al sloganurilor vremii.

In ultimii ani

Avand in vedere ca lucrurile se “misca” peste tot in lume si nu intotdeauna in avantajul Europei si al europenilor, probabil ca o serie de politicieni est-europeni incearca sa creeze un cadru de activitati ca raspuns  la evenimentele miscarii geopolitice si in regiunea noastra apropiata. Una din ultimele activitati  de acest gen a fost faptul ca Ministrii apararii din Grupul de la Visegrad (V4) – Cehia, Ungaria, Slovacia si Polonia – au decis sa creeze o structura militara comuna, sub coordonarea Varsoviei.  Decizia de creare a acestei formatiuni  militare a fost luata in cadrul unei reuniuni a ministrilor Apararii din cele patru state, care a avut loc la Levoca, Slovacia, in 12 mai. Formatiunea militara (battlegroup) va deveni operationala in prima jumatate a anului 2016, a precizat fostul ministrul polonez al Apararii, Bogdan Klich (16 noiembrie 2007 – 2 august 2011). Ministrii apararii au stabilit ca militarii din statele membre V4 sa participe la exercitii regulate comune, sub auspiciile Fortei de raspuns a NATO, primul astfel de exercitiu a avut loc in Polonia, anul trecut.

 Dupa aderarea tarilor V4 la NATO si UE, alianta si-a pierdut din sensurile initiale si a ramas numai un cadru operational pentru cooperare economica, comerciala si culturala. Evenimentele ultimei perioade au creat necesitatea unei regandiri a optiunilor strategice care stau la dispozitia participantilor acestui forum, inclusiv introducerea elementului militar, prin alcatuirea unei formatiuni militare (battlegroup) si nu a unei unitati militare, cum a fost tradus inexact de presa romaneasca. Diferenta intre o unitate militare, chiar la nivel de armata, (nu in sensul tuturor fortelor militare ale unei natiuni)  si o formatie de battlegroup este una de natura majora; o formatiune de gen battlegroup contine unitati organice afiliate, de natura specifica, de multe ori multi-nationale, cand fiecare din natiuni pune la dispozitie unitati militare specializate sub un comandament comun. Astazi NATO are 6 asemenea formatiuni, iar cea sub care Romania trebuie sa activeze este sub comanda Italiana, dar si o formatiune mai mica sub comanda Greaca impreuna cu Bulgaria, Grecia si Cipru. Ne-am pricopsit!

 Care au fost elementele care au dus la aparitia acestei formatiuni, bineinteles dupa parerea mea strict personala:

 1. O retragere partiala americana din statutul predominant in NATO;
2. Evenimentele din Orientul Mijlociu;
3. Reticientele Germaniei si pozitionarile simpatetice spre Rusia, peste capul Poloniei si al unora din tarile Est-Europene.
4. Insuccesul major si nivelul operational al trupelor NATO in Libia si felul in care unele state membre   au reactionat in aceasta misiune;
5. Pozitionarea Turciei si slabirea relatiilor cu NATO prin atitudini antagoniste intereselor aliantei;
6. Reinnoirea atitudinilor imperiale ale Rusiei si politica energetica aproape santajista si disciminatorie  fata de tarile membre ale Uniunii Europene.

 Astazi,  situatia alarmanta din Ucraina este inca un obiectiv care a meritat gandirea strategica initiala. Aceasta initiativa este una de felicitat, chiar daca din nefericire noi nu facem parte din aceasta alianta. Cred ca un viitor presedinte responsabil trebuie sa-si asume ca obiectiv strategic o aderare la aceasta alianta regionala. Este obligatoriu!

Documente:

V4 – Energetic Security: V4_Energy_Security
V4 – Transatlantic Security: V4_Transatlantic_Security
NATO Battlegroups: Europe Battle Groups

Conform ultimului raport al CEDS (Comitetului European pentru Drepturile Sociale) sunt identificate 8 situaţii de neconformitate ale României cu prevederile Cartei Sociale Europene, care vizează paragrafe din trei articole.

 Conform Cartei Sociale Europe, ratificata de statul român în 7 mai 1999, România s-a angajat să asigure respectarea drepturilor sociale pentru cetăţenii aflaţi pe teritoriul său, în domenii precum piaţa muncii şi sistemul de sănătate. Astazi, dupa aproape 15 ani de la semnarea acestui document si 7 ani dupa aderarea la Uniunea Europeana, carentele si obligatiile neimplinite sunt acolo de parca acea carta ar fi fost semnata ieri.

 Raportul mentioneaza si  faptul că lucrătorii de pe teritoriul României nu beneficiază de norme corecte privind siguranţa la locul muncii. De asemenea, statul român nu a luat suficiente măsuri pentru a reduce „numărul excesiv de accidente fatale la locul de muncă“, aproape dublu fata de standardele europene.

 România are un nivel dintre cele mai mari la nivelul UE al bolilor cardiovasculare, iar Consiliul Europei a cerut statului român să gestioneze această situaţie prin implementarea unor măsuri cu rezultate concrete. Documentul notează faptul că nu s-a îndeplinit această cerinţă.

 Cel mai important aspect   identificat de raportul publicat de Consiliul Europei se referă la speranţa de viaţă din România, estimată la 73,61 ani, mult sub media de 79 ani la nivelul Uniunii Europene. Această vulnerabilitate a fost identificată în toate rapoartele anterioare, însă statul român “nu a reuşit să facă progrese“. Rata de mortalitate este de 12,12, iar principala cauză a deceselor este reprezentată de bolile cardiovasculare – 72%.

 Mortalitatea infantilă se mentine la nivelul lumii a treia si nici de cum la nivel European. Deşi a înregistrat o uşoară scădere, ajungând la 9,79 la 1000 de naşteri, în UE rata fiind de 4,1 la 100o de nasteri. Raportul mentionează că statul român nu pune la dispoziţia gravidelor suficientă consiliere şi nici asistenţă medicală corespunzătoare pentru mame şi bebeluşi.

Raportul CEDS in limba engleza – Romania2013_en

Bună dimineata intr-o zi joi.  Vremea va fi închisă şi în continuare rece, geroasă mai ales dimineaţa şi noaptea în estul, sudul şi local în centrul ţării. Va ninge slab cantitativ, în regiunile extracarpatice, îndeosebi în cursul zilei. Local şi temporar în regiunile sudice şi la munte şi trecător în rest, vor mai fi intensificări ale vântului, cu viteze mai mari în Banat, unde va depăşi la rafală 50…60 km/h, iar zăpada va fi viscolită şi spulberată. În regiunile intracarpatice şi în Oltenia vor fi condiţii de ceaţă, burniţă şi izolat polei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -14 grade în Moldova şi 4…5 grade în Dealurile de Vest, iar cele minime se vor încadra între -20..-19 grade în estul Transilvaniei şi Moldova şi 0 grade în Dealurile de Vest.

În Bucureşti, vremea se va menţine închisă şi rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Trecător va mai ninge slab, îndeosebi în prima parte a zilei. Vântul va sufla în general moderat, cu rafale de 40…45 km/h, spulberând zăpada. Temperatura maximă va fi de -8…-7 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -16 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 5188  RON; 1 USD = 3. 3048 RON; 1 EURO = 1.3673  USD; Francul elvetian 3. 6846 RON. Gramul de aur 133.3530 RO.

 Gruia Stoica, adus încătuşat la DNA. Omul de afaceri acuzat de cumpărare de influenţă a fost reţinut. Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), a fost adus miercuri seară la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, încătuşat, pentru a fi audiat într-un dosar de corupţie legat de o licitaţie la Complexul Energetic Oltenia. Procurorii au început urmărirea penală pe numele omului de afaceri pentru cumpărare de influnţă. Gruia Stoica a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie, iar avocatul Doru Boştină, căruia omul de afaceri i-ar fi dat trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, a primit interdicţie de a părăsi ţara. Stoica va fi prezentat Curţii de Apel Bucureşti, joi, cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile, mai informează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). rocurorii DNA au decis miercuri seară începerea urmăririi penale pe numele omului de afaceri Gruia Stoica pentru cumpărare de influenţă şi pentru avocatul Doru Cătălin Boştină pentru trafic de influenţă. Potrivit anchetatorilor, în luna mai 2013, Complexul Energetic Oltenia (C.E.O.) S.A. Târgu Jiu, a lansat public procedura de licitaţie pentru încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect „Servicii de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni. Integral in Adevarul

Moise Guran, despre omătul “măsurat” de Şova: Ar fi trebuit ca de pe toate drumurile naţionale să se fi dat un strat de zăpadă de cel puţin 35 de centimetri! Jurnalistul Moise Guran a efectuat o verificare a datelor prezentate de ministrul Dan Șova cu privire la zăpada înlăturată de drumari în trei zile, iar calculele finale se bat în cap cu cele prezentate de autorități. Dan Șova a anunțat că, între 24 și 27 ianuarie, circa 2,26 milioane de tone de zăpadă au fost curățate de CNADNR de pe suprafața părții carosabile în zonele aflate sub incidența codului roșu și portocaliu. Astfel, în cadrul emisiunii sale de pe TVR, Moise Guran a explicat cum arată calculele pe care le-a efectuat pentru a verifica datele publicate de Dan Șova. „Dan Șova a anunțat că în acest trei zile drumarii României au reușit să dea de pe șosele 2,26 milioane de tone de zăpadă. M-am gândit cum au calculat ei, mai ales că zăpada asta are diverite densități, în funcție de grosimea stratului. Eu am încercat să vizualizez 2,26 milioane de tone de zăpadă și m-am apucat să fac niște calcule simple. Așa am aflat de exemplu, calculând debitul Dunării la intrarea în țara noastră. Avea în august anul trecut un debit de 2,500 de mc pe secundă. Rezultă că cele 2,26 milioane de mc dacă ar fi apă și nu zăpadă s-ar întinde pe 904 metri. M-am gândit totuși că e diferență de 1 la 20 din punct de vedere al densității între apă și zăpadă și am înmulțumit cu densitatea asta care e mult mai mică. A rezultat că, de exemplu, dacă Dunărea ar curge cu zăpadă la vale, zăpada pe care au dat-o drumarii noștri între aceste zile s-ar întinde pe o distanță de 18,08 kilometri. Am rămas extrem de nelămurit cum au ajuns ei la aceste cifre. Integral la B1TV

Balanța de plăți – înclinată pe un minus lunar de aproape jumătate de miliard de euro. Deficitul contului curent a ajuns la 1.326 milioane euro după primele unsprezece luni din acest an, potrivit datelor anunțate BNR. La finele primului trimestru, soldul se afla pe plus la un maxim de 695 milioane euro. Trecerea în domeniul negativ a soldului contului curent s-a produs de-abia în luna august, ceea ce arată o medie a deficitului lunar de circa 450 milioane euro pe ultimele patru luni monitorizate. Valoarea deficitului contului curent consemnată la finele lunii noiembrie s-a apropiat de 1% din PIB, adică rezultatul estimat oficial pentru finalul anului. Ajustarea puternică a deficitului extern se înscrie în peisajul regional, dar rezultatul rămâne unul notabil din perspectiva asigurării echilibrului macroeconomic. De reținut, economia românească a reușit să obțină în primele unsprezece luni din 2013 venituri din exportul de mărfuri mai mari cu aproximativ 3,8 miliarde euro, în condițiile în care importurile au rămas aproximativ la același nivel (48,8 miliarde euro față de 48,6 miliarde euro în același interval din anul trecut). Integral aduce Curs de Guvernare

Relu Fenechiu, sentinţă definitivă în Dosarul Transformatorul. Judecătorii anunţă astăzi decizia. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, urmează să afle joi decizia defininită în Dosarul Transformatorul. Instanţa Supremă finalizase procesul încă de marţi, dar magistraţii au anunţat că vor face public verdictul după două zile. Decizia este una definitivă, iar dacă verdictul va fi cu executare, liberalul va ajunge după gratii. Relu Fenechiu a cerut să fie achitat, însă DNA le-a cerut judecătorilor să îi majoreze pedeapsa primită în primă instanţă în iulie 2013, respectiv cinci ani de închisoare. El este acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi a fost trimis în judecată în iunie 2012, pentru că ar fi vândut prin firmele sale către Electrica Moldova transformatoare uzate, drept noi. Prejudiciul este estimat la aproape 7 milioane de lei. În acelaşi dosar a fost judecat şi condamnat în primă instanţă tot la cinci ani de închisoare şi fratele fostului ministru. De-a lungul procesului, Relu Fenechiu a trecut de la optimism la disperare. La ieşirea de la ultimul termen al procesului, unde a stat nouă ore în faţa judecătorilor, Relu Fenechiu era vizibil îngrijorat în privinţa sentinţei definitive pe care urmează să o primească.„Sunt la fel de pesimist, de ce? Mi s-a mai intamplat ca procesul sa decurgă încurajator iar verdictul a fost invers. Îmi doresc o decizie corectă”, a spus Relu Fenechiu atunci. Abătut a fost şi în sala de la Înalta Curte. Aproape cu ochii în lacrimi, le-a cerut judecătorilor să analizeze corect dosarul: „Trebuie să vă spun că un coleg din presă m-a încurajat mai devreme şi mi-a spus că dumneavoastră nu aţi achitat niciodată. Eu sper însă să am parte de un proces drept. (…) Sunt om, dincolo de a fi politician. Sunt şase oameni în sală care ar putea ajunge la închisoare. Vă rog, vă implor să analizaţi cu atenţie dosarul. (…) Vreau să ştiţi că sunt dărâmat de faptul că astăzi sunt aici. În viaţa mea am încercat să fac lucruri bune, dar să fiu vertical şi să nu fac compromisuri. Asta m-a adus aici”, a spus Relu Fenechiu la termenul de marţi. Integral aduce Digi24

Caracatița de la Asigurări. Milionarul Carabulea a corupt Autoritatea de Supraveghere Financiară. Ilie Carabulea, patronul Atlassib, a creat şi consolidat o reţea de corupţi care au infl uenţat şi modifi cări legislative privind funcţionarea ASF. Marian Mîrzac, omul “din spate”: “Eu cu unchiul conducem, acolo”.Milionarul Ilie Carabulea a corupt autorități ale statului pentru a-și păstra neatinsă averea personală. El și complicii Marian Mîrzac și Radu Mustățea așteptau aseară la instanță să afle dacă vor fi arestați 29 de zile. O dată cu reţinerea şi ducerea la instanţă pentru arestare a milionarului Ilie Carabulea şi a colegilor săi de “grup infracţional organizat”, au ieşit la iveală lucruri care ne arată culisele murdare ale modului în care unii oameni acced în funcţii şi cum sunt modificate legi capitale pentru bunul mers al societăţii româneşti, pentru a răspunde cheremului unor milionari. Laura Chiţoiu, nevasta vicepremierului, directoare în Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul ASF , Radu Mustăţea, Daniel George Tudor, fost vicepreşedinte al ASF şi alte personaje, precum Călin Georgel, secretarul general al ASF, l-au ajutat sub diverse forme pe Ilie Carabulea să menţină în mod artificial în funcţiune societatea de asigurări pe care o controla – Carpatica – prin firmele sale Atlassib şi Transcar. A corupt ca să-şi salveze averea personală. Trebuie spus că procurorii DNA au constatat că dacă firma de asigurări ar fi fost suspendată de la funcţionare, Ilie Carabulea ar fi avut mari probleme financiare: nu i-ar fi fost afectate doar toate firmele sale, ci şi averea personală, ţinând cont şi de criza economică. Aşa că milionarul a pus la cale, a creat şi organizat reţeaua de corupţi care să-i asigure succesul în ciuda neregulilor de la Carpatica. O activitate infracţională derulată “subtil şi elaborat”. Integral aduce EVZ

Ziua în care politicienii NU VOR MAI PICA pe interceptări. Ministerul Justiţiei are astăzi termen-limită pentru dezamorsarea bombelor din noul Cod penal. Cu trei zile înainte de intrarea în vigoare, prevederea din noul Cod de procedură penală care poate îngropa dosarele de corupţie, dar care creează vulnerabilităţi chiar şi în sistemul de siguranţă naţională nu a fost modificată, în ciuda semnalelor trase de magistraţi, precum şi de Comisia Europeană. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. ”Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la GÂNDUL LIVE. O situaţie interesantă este cea referitoare la miniştri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil. (Vezi, spre exemplu, cazurile foştilor miniştri Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Victor Paul Dobre). Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze scăpările din noua lege penală, însă până marţi, cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern dinaintea intrării în vigoare a actului normativ,  ministerul pe care îl conduce nu a dat niciun semn în acest sens. Codul Penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014. Integral aduce Gandul

Procurorii DNA: Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care face jocurile de influenta in scandalul de coruptie Carpatica Asigurari. Daniel Chitoiu este initiatorul OUG. Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care sa-l dea jos pe un vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, in urma influentei altui membru al conducerii ASF, Marian Mirzac, care urmarea sa protejeze astfel interesele firmei de asigurari Carpatica, acuza procurorii Directiie Nationale Anticoruptie. In interceptarile puse la dosar, Mirzac il indica pe ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu, drept posibil initiator al ordonantei de urgenta. Procurorii descriu un context in care, in octobrie 2013, Marian Mirzac, membru al consiliului Autoritatii de Supraveghere Financiara, se afla in “razboi fatis” cu vicepresedintele de atunci al ASF, Daniel Tudor. Conform procurorilor, Mirzac ar fi vrut postul de vicepresedinte pentru a putea proteja mai bine interesele firmei de asigurari Carpatica, iar pentru asta ar fi urmat sa se foloseasca si de relatia pe care o avea cu presedintele ASF, Dan Radu Rusanu, fost vicepresedinte al PNL, finul ministrului Finantelor, Daniel Chitoiu, si al sotiei acestuia, Laura Chitoiu, urmarita penal si ea in dosar.”Cel de-al doilea obiectiv urmarit de MIRZAC MARIAN, respectiv, crearea unui pol de influenta in cadrul A.S.F., si chiar ocuparea functiei de vicepresedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara, situatie din care ar fi putut proteja in mod deplin interesele S.C. CARPATICA ASIG S.A., a presupus din partea inculpatului eforturi canalizate in principal in sfera factorului politic. Integral aduce Hotnews

Cele 8 mari păcate ale noilor Coduri Penale. CORUPŢIE. Câţiva politicieni importanţi îşi freacă mâinile de bucurie datorită legilor care intră în vigoare de la 1 februarie. Cu toate deficienţele semnalate de cele mai importante instituţii implicate în justiţia din România, noile coduri-penal şi cel de procedură penală- vor intra în vigoare sîmbătă, după cum a afirmat premierul. Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, CSM, DNA şi alte instituţii au transmis premierului punctele lor de vedere referitoare la erorile din noile coduri care vor bulversa sistemul judiciar din România şi vor face imposibilă instrumentarea dosarelor pentru parlamentari şi miniştri. Noile acte normative vor dezincrimina fapte grave sau vor reduce pedepsele pentru infracţiuni grave. În plus, sistemul nu este pregătit cu resurse pentru noile structuri judiciare care vor intra în funcţiune de la data de 1 februarie. Premierul Ponta nu a ţinut cont de solicitările venite din sistemul judiciar şi nici de societatea civilă. Premierul a decis: noile coduri penale se aplică fără nici o modificare de la data de 1 februarie 2014. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost de acord cu decizia premierului. Ponta nu a ţinut cont de solicitările de amânare a aplicării noilor coduri penale exprimate public de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, de şeful DNA, Laura Codruţa Kövesi, de şeful DIICOT, Alina Bica, de fostul preşedinte CSM Oana Schmidt Hăineală, de societatea civilă reprezentată de o serie de organizaţii neguvernamentale, printre care şi ExpertForum. Integral aduce Romania Libera

Scandalul Carpatica Asig – ASF: fostul vice al ASF Daniel Tudor a intrat în vizorul procurorilor DNA. Fostul vicepreşedinte al ASF Daniel Tudor este ultimul nume apărut în dosarul în care procurorii DNA care investighează mai mulţi reprezentanţi ai Carpatica Asig şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) învinuiţi de luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Tudor este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, pentru că ar fi ignorat concluziile unui raport care evidenţia deficienţe grave la compania de asigurări Carpatica, deţinută de omul de afaceri Ilie Carabulea, nereguli care ar fi impus o majorare de capital de 15 mil. euro şi suspendarea activităţii.Marţi fuseseră reţinuţi în acest dosar Ilie Carabulea, Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig, şi Marian Mîrzac, membru al consiliului ASF şi fost director general al Carpatica. Aseară era aşteptată o decizie a judecătorilor privind propunerea de arestare preventivă a celor trei. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi au reuşit în mod fraudulos să influenţeze rezultatele unor controale efectuate de ASF la Carpatica Asig. Gruparea ar fi fost susţinută de Daniel Tudor şi de Ovidiu Giurgea, angajat al ASF.Procurorii mai investighează în acest dosar şi autorizarea în iunie anul trecut a Inei Crudu în funcţia de director general al Carpatica Asig. Urmărită penal este şi Laura Chiţoiu, soţia ministrului de finanţe Daniel Chiţoiu, care conduce divizia de autorizare din cadrul ASF. Integral aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna si calduroasa!

Şeful Pentagonului în vizită în Polonia şi la München. Şeful Pentagonului, Chuck Hagel, urmează să viziteze joi şi vineri Polonia unde va avea întrevederi cu liderii unui ‘aliat constant al Statelor Unite’, înainte de a participa la Conferinţa asupra securităţii de la München, a anunţat miercuri purtătorul său de cuvânt, potrivit AFP. Va fi prima vizită în Polonia a secretarului american al apărării după numirea sa în această funcţie, în februarie 2013. La Varşovia, ‘el le va mulţumi interlocutorilor săi pentru susţinerea acordată în Afganistan şi alte locuri ale lumii şi va oferi sprijin pentru eforturile Poloniei de a-şi moderniza apărarea’, a declarat presei contraamiralul John Kirby. Purtătorul de cuvânt nu a precizat cine dintre oficialii de la Varşovia îl vor primi pe oaspetele american. În Polonia, Chuck Hagel se va deplasa vineri la baza aeriană Powdiz, unde se află staţionat un mic contingent american, după care va vizita un sat din apropiere unde străbunica lui s-a măritat înainte de a emigra în Statele Unite, a adăugat contraamiralul Kirby. Polonia participă în prezent cu un contingent de 1.100 de militari în cadrul coaliţiei NATO în Afganistan, forţă care va fi redusă la 500 de persoane până în luna mai. Pe de altă parte, Varşovia este un interlocutor major al Washingtonului în ce priveşte proiectul scutului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, lansat în 2010. Bazat în cea mai mare parte pe o tehnologie americană, proiectul vizează amplasarea în Turcia a unui radar pentru a detecta lansarea de rachete balistice şi a urmări traiectoria acestora. El prevede, de asemenea, instalarea până în 2018 a câte 24 de rachete interceptoare în România şi Polonia. Proiectul NATO a devenit un subiect de major de dispută cu Rusia. Ca răspuns la aceste ‘ameninţări’, Moscova a amplasat baterii de rachete cu rază scurtă de acţiune Iskander-M în enclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, stârnind îngrijorarea Varşoviei şi a ţărilor baltice. Sâmbătă, secretarul apărării va participa la München, alături de secretarul de stat, John Kerry, la conferinţa anuală privind securitatea. Cei doi demnitari urmează să vorbească despre ‘importanţa cooperării transatlantice’, după cum a menţionat John Kirby. De asemenea, el se va întâlni cu mai mulţi omologi străini. Peste 20 de şefi de stat sau de guvern, mai mult de 50 de miniştri ai apărării sau de externe, numeroşi lideri ai unor organisme internaţionale şi ofiţeri de rang înalt sub aşteptaţi în capitala Bavariei, de vineri până duminică. Aduce Agerpres

Grupul de la Vişegrad condamnă “cu severitate” violenţele din Ucraina. Şefii de Guvern din cadrul Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) au adoptat miercuri seara, la Budapesta, o declaraţie comună prin care condamnă violenţele din Ucraina. “Noi, premierii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu evenimentele din Ucraina şi condamnăm cu severitate violenţele care au afectat deja mai multe vieţi”, au declarat ei. “Nu există niciun motiv care ar putea justifica violenţa”, au adăugat aceşti şefi de Guvern. Grupul de la Vişegrad (V4) este îngrijorat că o posibilă escaladare a crizei ar putea duce la destabilizarea situaţiei din Ucraina şi îndeamnă părţile implicate în conflict să pună capăt “spiralei violenţei”. De asemenea, Praga, Budapesta, Varşovia şi Bratislava s-au declarat pregătite să mobilizeze fonduri, pentru a susţine dezvoltarea societăţii civile în Ucraina. Potrivit declaraţiei comune a celor patru state, “numai un dialog naţional profund şi sincer îi poate permite Ucrainei să iasă din criză şi să se dezvolte ca un stat stabil, democratic şi prosper”. V4 a fost creat în 1991, în oraşul ungar Vişegrad (la o distanţă de 40 de kilometri nord de Budapesta), pentru a asigura cooperarea instituţională dintre aceste state în procesul lor de aderare la Uniunea Europeană (UE), efectivă începând din 2004. În prezent, cooperarea dintre statele Grupului de la Vişegrad se concentrează asupra chestiunilor energetice şi de securitate, precum şi pe parteneriatul cu statele Europei de Est, cum sunt Rusia şi Ucraina. Integral aduce Mediafax

Davos: vorbe mari şi vorbe nerostite. Bill Gates promite, la Forumul Economic Mondial de la Davos, o lume fără sărăcie în timpi tangibili. Mai greu le este adversarilor din Orientul Mijlociu să îşi întindă mâna. Omenirea are obligaţia de a rezolva cât mai rapid posibil trei dintre problemele globale fundamentale: sărăcia, inegalitatea şi criza resurselor. Aceasta ar trebui, cel puţin, să fie agenda pe care organizaţiile non-guvernamentale germane şi-ar fi dorit să o vadă pusă pe masa participanţilor la Forumul Economic de la Davos. O bună ocazie are, vineri seară, ministrul federal al Dezvoltării, Gerd Müller, invitat, alături de o serie de donatori şi beneficiari ai unor programe de asistenţă, la o cină organizată de fundaţia Bill şi Melinda Gates şi de solistul trupei U2, Bono. Departamentul condus de Müller primeşte două miliarde de euro suplimentare din bugetul federal, banii urmând să fie folosiţi în proiecte prin care întreaga populaţie a planetei să beneficieze sustenabil şi echitabil de pe urma globalizării. Multimiliardarul Bill Gates a adus, la Davos, un mesaj foarte optimist: “până în 2035 nu vor mai exista în lume ţări sărace”. Până atunci, însă, a completat Gates, în ciuda progreselor evidente, cei un miliard de oameni care trăiesc încă în sărăcie sunt un semn că “nu există încă motive de sărbătoare”. Deocamdată, prăpastia ce desparte lumea săracă de bogaţii planetei este una dintre cele mai mari pericole pentru economia mondială. Veniturile tot mai mici sunt punctul de plecare al unor viitoare pagube majore în următoarele decenii, se arată într-un studiu dedicat riscurilor globale difuzat participanţilor la forumul de la Davos. Integral aduce Deutsche Well

Banca centrală a Turciei a majorat agresiv toate dobânzile pentru a stopa prăbuşirea lirei, ignorând împotrivirea premierului Erdogan. În plină furtună valutară, banca centrală a Turciei a majorat agresiv după o şedinţă de urgenţă toate dobânzile, pe una dintre acestea chiar dublând-o, în încercarea de a întări moneda naţională, de a diminua inflaţia şi de a reclădi încrederea. Creşterea drastică a costurilor de împrumut este văzută de unii analişti ca o sfidare la adresa premierului Recep Tayyip Erdogan, un opozant ferm al dobânzilor mari, şi un act disperat după ce săptămâna trecută banca a încercat fără succes să stopeze prăbuşirea monedei prin vânzări de valută. La doar câteva minute după anunţul făcut de banca centrală, lira turcească s-a apreciat cu 3% în raport cu dolarul, evoluţie semnificativă pentru piaţa valutară şi care a mărit distanţa lirei la aproape 10% faţă la nivelul minim record atins luni, scrie The Wall Street Journal. Banca centrală a majorat dobânda la facilităţile de credit cu termen pe o zi de la 7,75% la 12% şi aproape a dublat dobânda pentru împrumuturile acordate băncilor pe termen de o săptămână prin licitaţii repo de la 4,5% la 10%, peste aşteptările economiştilor. De asemenea, banca a ridicat dobânda la facilităţile de depozit pe termen de o zi de la 3,5% la 8%. „Bineînţeles sunt împotriva creşterii dobânzilor“, a spus Erdogan înaintea anunţului făcut de banca centrală, potrivit Financial Times. „Ei vor fi responsabili pentru ce se va întâmpla în viitor“, a avertizat acesta, adăugând însă că speră că măsurile luate de bancă „vor avea un efect pozitiv“ şi că lira va păşi într-o „nouă eră“ după deprecierea din ultima săptămână. Erdogan s-a opus cu vehemenţă creşterii costurilor de împrumut argumentând că astfel va fi pusă în pericol creşterea economică şi a atacat adesea ceea ce el numeşte un grup de speculanţi controlaţi din străinătate care fac „lobby pentru dobânzi“ pentru a submina economia. Mularea politicii monetare pe ideile lui Erdogan a trezit suspiciuni că banca centrală este controlată de guvern. „Motivul pentru care lira s-a depreciat a fost lipsa totală a încrederii că banca centrală va lua măsurile necesare“, a spus Ed Ponsi, analist la Barchetta Capital Management, citat de CNBC. Integral aduce Ziarul Financiar

Parlamentul din Ucraina a adoptat legea privind amnistierea manifestanţilor arestaţi. Opoziţia este nemulţumită de actul normativ. Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri legea privind amnistierea manifestanţilor arestaţi în urma confruntărilor cu forţele de ordine, opoziţia luând decizia de a se abţine de la vot din cauza prevederilor acesteia, informează BBC. Legea a fost sprijinită de partidul din care provine preşedintele în funcţie, Viktor Ianukovici, în timp ce opoziţia a ales să se abţină de la vot, obiectând asupra condiţiilor impuse pentru eliberarea manifestanţilor arestaţi. După mai multe ore de negocieri tensionate, textul a fost aprobat de 232 de deputaţi din cei 416 prezenţi. „Parlamentul ucrainean a adoptat, de fapt, o lege despre ostatici. Astfel, puterea a recunoscut că ia ostatici, ca un adevărat terorist, pentru ca mai apoi să iniţieze negocieri pentru eliberarea acestor ostatici”, a declarat Oleg Tiagnibok, liderul partidului naţionalist de opoziţie Svoboda. Vitali Kliciko a fost de părere că adoptarea acestei legi va „tensiona şi mai mult situaţia în societate”. Conform legii adoptate, manifestanţii proeuropeni arestaţi vor fi eliberaţi a următoarele 15 zile, însă numai în urma părăsirii clădirilor ocupate de manifestanţii pro-europeni Anterior, Catherine Ashton, lidera diplomaţiei europene, a declarat că este „şocată” de violenţa din capitala Ucrainei, dar şi din alte părţi ale ţării. Integral aduce Adevarul.

Europa neliniştitǎ de îndoctrinarea jihadistǎ a tinerilor. Atît Franţa cît şi Uniunea Europeanǎ privesc cu nelinişte la un fenomen relativ nou, atracţia pe care o reprezintǎ ideile jihadiste printre tinerii de origine musulmanǎ. Numeroşi tineri au plecat de altfel sǎ lupte în Siria alǎturi de diverse grupuri radicale, iar autoritǎţile europene considerǎ cǎ revenirea lor în ţǎrile de origine ar putea crea “probleme”. Nu încape nici o îndoialǎ, numǎrul tinerilor din diverse ţǎri europene plecaţi sǎ lupte în Siria a crescut. Din diferite surse se aratǎ cǎ ei ar fi în acest moment cam 2000,  provenind din Franţa, Germania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, Italia sau Suedia. Numai din Franţa au plecat în jur de 700, dintre care unii şi-au lǎsat viaţa în Siria. Guvernul francez priveşte cu mare nelinişte acest fenomen iar primul ministru Jean-Marc Ayrault a comandat un raport pe aceastǎ temǎ. De fapt, autoritǎţile franceze îşi propun sǎ amelioreze dispozitivul de “reperare” a tinerilor francezi de origine musulmanǎ, sau care s-au convertit la islam, şi care sunt atraşi de discursurile radicale jihadiste. In general aceastǎ racolare se face pe Internet iar experţii observǎ cǎ baza acestor reţele de îndoctrinare se aflǎ în Arabia Sauditǎ. Dupǎ cum aratǎ cotidianul catolic La Croix, tinerii racolaţi sunt în general într-o stare de fragilitate identitarǎ, iar uneori ei trec direct de la delicvenţǎ (de exemplu de la traficul de droguri) la jihadism. Cei care îi îndoctrineazǎ recurg de fapt la o veritabilǎ “spǎlare pe creier” prin vehicularea unei ideologii cu conotaţii fasciste, de revenire la o aşa-zisǎ doctrinǎ “purǎ” în materie de islam. Un antropolog care se exprimǎ în cotidianul La Croix aratǎ cǎ în ţǎri precum Maroc sau Algeria sau Tunisia, tinerii sunt mai greu de recrutat de reţelele radicale, pentru cǎ în respectivele medii existǎ o veritabilǎ practicǎ a islamului moderat. In ţǎrile europene, însǎ, unde aceşti tineri se simt deseori dezrǎdǎcinaţi, ei devin o pradǎ mai uşoarǎ pentru ideologii urii faţǎ de Occident. Un editorialist al revistei L’Express afirmǎ cǎ Europa este de fapt confruntatǎ cu o “a cincea coloanǎ islamistǎ”, un inamic din interior deci. Un inamic care poate devenit redutabil. Pentru cǎ marea întrebare care se pune este: ce vor face aceşti ucenici jihadişti odatǎ reveniţi în ţǎrile lor, dupǎ ce au învǎţat în Siria cum sǎ fabrice bombe, cum sǎ mînuiascǎ armele şi cum sǎ ucidǎ? Unii dintre aceşti tineri formaţi la şcoala jihadismului au de altfel dublǎ naţionalitate şi dispun de paşapoarte europene, deci de o mare libertate de mişcare. Integral aduce RFI

Despre aptitudinea demolarii existenta la noi (si la altii) am mai scris si poate chiar am incercat sa mi-o explic mie, daca nu si cititorilor blogului. Am scris si despre pasiunea cu care distrugem ceva inainte de a avea altceva de pus in locul a ceea ce am distrus; despre un singur lucru inca nu am scris – despre politica disputata intre cele doua mari tabere politice existente in Romania. Tabara îngerilor, care combate si incearca sa infranga tabara demonilor.

Bineinteles ca nu exista nici un consens – cine ar fi ingerii si cine ar fi demonii, avand in vedere ca toti adeptii taberelor si-au sapat adanc transee si bombardeaza cu sarg partea adversa, fara a lua in considerare ca  majoritatea publicului se afla in “ţara nimanui”. Romania a devenit camp de bataie intre grupuri care formeaza impreuna “clasa politica”. Omenii,  in majoritatea lor, nu gasesc nici o rezolvare pentru nimic in afara intereselor pecuniare proprii si influenta pe care o pot exercita asupra unei mase amorfe si cenusii de oameni amarati, asa cum arata astazi o mare parte a cetatenilor tarii acesteia.

 In asteptarea unor lideri articulati, directi, fara zorzoane lingvistice complicate – la nivelul privirii alegatorului, folosind un vocabular simplu, concis, cu dramatizarea mesajului, care sunt capabili sa finalizeze un discurs cu un mesaj care sa nu fie uitat de spectator, ajungem la concluzia ca gusturile publicului electoral difera diametral.

Carisma are doua definitii, care intr-un fel sau altul se intersecteaza. Prima si cea mai  veche interpretare apartine Sfantului Pavel si o intalnim in cateva dintre  “Epistolele Pauline” (Prima si a Doua epistolă a lui Pavel către Corinteni si Prima si a Doua epistolă către Timotei), in care Sf. Pavel vorbeste despre harul divin si interventia Sfantului Spirit in transmiterea acestui har. De fapt terminologia paulina este preluata lingvistic de la vechii greci, care atribuiau aceasta calitate zeilor si semi-zeilor lor.

 Deci, zei si semi-zei nu prea avem in dotare si nici macar nu suntem siguri ca Sfantul Duh mai viziteaza Romania de ceva vreme.

 O a doua definitie este complet laica si apartine lui Max Weber si vorbeste despre un caracter convingator sau de o calitate exceptionala,  care poate inspira un devotament aparte pentru a mobiliza spre un obiectiv comun. Max Weber a definit aceasta calitate intr-una dintre  cele mai importante lucrari – “Etica protestantă si spiritul capitalismului”  si intr-o alta lucrare, mai putin cunoscuta probabil –  “Carisma si institutia constructiei”, in care discuta de “autoritatea carismatica pe care o adauga la “autoritatea traditionala si la “autoritatea legala”, creand asa zisa “autoritate tripartita”, pe care eu nu o accept sub nici o forma.

Antonescu si-a tocit carisma potentiala de care ar fi putut dispune in fierberea meschina in veninul neputintei de a-l simula pe Basescu, Ponta se minte singur mintindu-ne pe noi toti, incercand sa-si inventeze o biografie inexistenta, intr-un rol imposibil de jucat cu calitatile pe care le are, mai bine spus cu lipsa acelor calitati.  Despre cei numiti “dreapta romaneasca”, adica Blaga – chiar daca iti pune adevarul cel mai simplu, ai impresia ca minte. Omul si-a dezvoltat dupa 20 de ani de politica mioritica o dexteritate de a nu fi vrednic de incredere chiar daca ar merita-o.  MRU trece superb cand vorbeste cu oameni care au un vocabular de peste 500 de cuvinte in limba romana si nu si-au amanetat circomvolutiunile la “amanetul creierelor seci” numit si Antenei 3, din nefericire este inca mult prea institutional pentru a trece in multime.

 Cand MRU se foloseste de prefixul de politete “domnule” adresandu-se unor oameni care  nici pe departe nu sunt domni, “doamne” unor curve notorii, imi vine sa sparg televizorul. Ceea ce ma enerveaza este simplul fapt ca MRU este exact de ceea ce avem nevoie astazi, tare mi-as dori sa vina vremea cand acest stimabil domn o sa inteleaga ca aceste plosnite trebuie strivite si acesti derbedei scuipati intre ochi si nu adresati cu formule de politete nici macar la modul ce mai ironic cu putinta.

 Carismaticul absent, Godot – ala al lui Becket – despre care am mai scris. Acel mitic Godot, personaj in teatrul absurdului, care este jucat pe “scena politica romaneasca” de douazeci si cinci de ani, fara sa ne spuna cine este si cand are de gând sa ajunga.

Romanii s-au impartit in cele doua categorii becketiene – Gogo (Estragon) si Didi (Vladimir). In piesa lui Beckett, Vladimir este intelectualul optimist, fost filozof; Estragon este tipul simplu si impulsiv, pesimist notoriu, care vede viata in culori sumbre. Gogo-Estragon il asteapta pe Godot, desi in sufletul lui stie ca nu va veni, sau poate Godot nici macar nu exista, el insa il asteapta, pentru ca nu mai are ce face si pentru ca toti ceilalti il asteapta. Marea problema a lui Gogo-Estragon o reprezinta ghetele, care-l strang sau sunt prea mari.

Marea diferenta intre Didi-Vladimir si toti ceilalti este ca el intelege timpul si are notiunea timpului care trece, asteptandu-l pe Godot. Didi-Vladimir uraste visurile si falsa realitate in care traieste, fiind pesimist de felul lui, totusi mai are o scanteie de speranta. Intr-un fel sau altul, el crede ca Godot va sosi, desi nimeni nu stie cum arata si ce solutii ar putea avea el.

Estragon: Sunt obosit. Să plecăm.
Vladimir: Nu se poate.
Estragon: De ce?
Vladimir: Îl aşteptăm pe Godot.
Estragon: Adevărat. Atunci ce facem?
Vladimir: Nu e nimic de făcut. Aşteptăm.”

P.S. Celor care doresc sa citeasca o carte foarte buna, le sugerez “Potts, John. “A History of Charisma

Preambul si avertisment

Dupa 15 ani Romania se afla inca odata in fata unui razboi civil, care are loc la granitele sale. De asta data granita de nord, cea care ne desparte de Ucraina. Conflictele Iugoslave incepute in 1991 s-au terminat in 2001 dupa terminarea conflictului Macedonian si dupa bombardamentele NATO din 1999. Războaiele Iugoslave s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și cu o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Astazi, dupa 15 ani, Serbia se afla aproape de faliment, intr-o situatie disperata, secatuita si aproape in imposibilitate de a plati pensii si salarii. Are Romania parte de un déjà vu istoric? Raspunsul este afirmativ, din nefericire cu unele aspecte mult mai periculoase decat cele pe care le-am trecut in procesul dezagregare Iugoslav.

 In aceasta perioada nefasta, Ministrul Apararii, Mircea Dusa, unul dintre cele mai obscure personaje care a indeplinit aceasta functie, trimite armata la dezapezire in locul CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România). Poate norocul nostru astazi este ca facem parte din UE si NATO. Sa speram ca guvernantii Romaniei, impreuna cu Comandantul Suprem, Presedintele Basescu, nu vor uita acest fapt nici un moment prin cele declarate si interprinse de ei.

 În 1997, NATO a sfătuit guvernul român să rezolve orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra în organizație. Prin urmare, această problematică a fost abordată în relația cu partea ucraineană în decursul mai multor runde de negocieri, care s-au încheiat prin redactarea unui Tratat frontalier româno-ucrainean, numit “Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare“, semnat la Constanța, în 2 iunie 1997, care a oficializat de jure apartenența a cinci din cele șase insule contestate la Ucraina (rămânănd în litigiu doar Insula Maican și apele teritoriale din jurul insulei Șerpilor din Marea Neagră). Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare a intrat în vigoare la 22 octombrie 1997. CIJ (Curtea Internationala de Justitie), prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009, a acordat 79,34% din zona în dispută României, anume 9.700 km² cu o adâncime medie de peste 80 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume 2.300 km² cu o adâncime medie de 35 m. Prin decizia CIJ, Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei. [1] [2]

 Potrivit recensământului populației Ucrainei din 2001, Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic (după ucraineni și ruși), numărând 409.608 de persoane, sau 0,85% (dintre care Moldoveni s-au declarat 258.619 or 0,53%, iar Români 150.989 or 0,32%) din populația Ucrainei, potrivit recensământului populației din 2001. Teritorial diaspora română locuiește în regiunile limitrofe cu România și Republica Moldova, în regiunile Cernăuți (44,38% din totalul diasporei), Odesa (30,22%) și Transcarpatia (7,85%), Mîkolaiv (3,21%) și Kirovohrad (2,02%), în rest (12,32%). [3]

 Situatia economica a Ucrainei este grea, in special din cauza oligarhilor, care au acaparat tot ceea ce se putea acapara, inclusiv puterea politica, la inceput regionala, si dupa instaurarea guvernului Iuliei Timoşenco la butoanele guvernarii de la Kiev, cea centrala. Considerata in Occident drept simbolul luptei pentru democratie, respectiva este cosiderata de majoritatea poporului Ucrainean drept sefa unui cartel oligarhic, care a pus stapanire pe miliarde de dolari din avutiile si resursele naturale si comerciale ale Ucrainei.

 PIB-ul Ucrainei era de 97 miliarde dolari în 2013, comparativ cu 113 miliarde dolari în 1992, raportat la valoarea dolarului din 2005, potrivit statisticilor SUA. Evoluţia pare şi mai puţin impresionantă dacă este comparată cu cea a Rusiei, marele vecin, al cărei PIB a crescut de la 684 miliarde dolari la 1.000 miliarde dolari, scrie The Wall Street Journal. Daca este sa luam in consideratie rezultatele Romaniei in acelasi an, PIB-ul per capita al Ucrainei (3861 USD) este la jumatatea celui Romanesc (8630 USD). [4]

 Spre deosebire de Rusia şi mai ales de ţările baltice, o mare parte din structurile sovietice au continuat să existe în Ucraina, aproape intacte si fara schimbari semnificative. „Vechea elită comunistă a schimbat pur şi simplu carnetul de partid cu insigna naţională“, a explicat economistul suedez Anders Aslund, expert în economie de tranziţie şi a fost consilier al guvernelor postcomuniste ale Rusiei şi Ucrainei. De asemenea, Aslund este colaborator al Peterson Institute for International Economics. Aslund descrie în cartea intitulată “How Ukraine Became a Market Economy and Democracy” (“Ucraina – cum a devenit Ucraina o economie de piaţă şi o democraţie“), că principala prioritate a Ucrainei în 1991 a fost independenţa si despartirea urgenta de Rusia. [4] [5] [6]

“Naţionalismul a trecut peste reformele structurale în lista de priorităţi politice. Nomenclatura şi naţionaliştii ucraineni au făcut atunci un târg: prima a acceptat democraţia şi independenţa în schimbul rămânerii la putere. Vechea elită comunistă a acaparat de atunci procesul politic. Reformele economice au început abia în 1993-1994, mult mai târziu decât în Polonia, Rusia şi în alte state foste comuniste. Ucrainei i-a trebuit ceva timp să realizeze că se scufundă şi mai adânc în sărăcie. Înainte de 1990 Ucraina era considerată mai bogată decât Rusia şi Polonia. Acum, ţara este mult mai săracă decât ambele. La mijlocul anilor 1990 au existat unele privatizări, iar lupta cu hiperinflaţia a dus în cele din urmă la crearea monedei naţionale, în 1996. Apoi, nimic nu s-a mai întâmplat până la criza financiară din 1998, cauzată de blocarea reformelor de către preşedintele Leonid Kucima. În această perioadă şi libertăţile cetăţenilor au avut de suferit. Puterea canalelor media a fost redusă, iar jurnalişti au fost ucişi. Economia ţării a intrat pe mâna unor dealeri dubioşi de gaze naturale. Taxele au ajuns la niveluri exorbitante, dar la fel şi evaziunea fiscală, în timp ce elita privilegiată se bucura de scutiri de la plata unor impozite.” [4] [6]

Oligarhii Ucrainei – adevarata putere economica si politica

Daca in 2001 Ucraina cunostea numai doi oligarhi, pe stimata doamna Iulia Timoşenco si pe un alt fost premier ucrainean, Pavlo Lazarenko, astazi aflat din 2006 in detentie in Statele Unite pentru frauda, spalare de bani si santaj a sumei “modice” de 200 de milioane de dolari, comise intre anii 1996-97 cand era premierul Ucrainei [7].

 Astazi cel mai bogat si probabil si cel mai puternic oligarh Ucrainian este Rinat Akhmetov, care este si patronul Șahtior Donețk si implicit al lui Mircea Lucescu. Conform Forbes, Ahmetov este plasat pe respectabilul loc 47 in clasamentul milardarilor lumii cu o avere de 15,4 miliarde de USD. Ahmetov, de origine tatareasca, s-a dovedit unul dintre cei mai abili oligarhi in ceea ce priveste politica si intrigile dintre Rusia lui Putin si conducatorii Ucrainei “democratice.” Unul din promotorii “Partidului Regiunilor” partidul care l-a adus Viktor Ianukovici la presedintie si el la randul lui originar din Donețk. Contribuitor extrem de generos, a reusit sa-si creeze un statut de “rege al Dombasului” cu enorma influenta politica.

 Interesant de mentionat ca desi este considerat de “Maidanul European” un inamic al reformelor si al pozitionarii pro-Europene al Ucrainei, in ultimele zile se pozitioneaza mai aproape de protestatari decat de vechiul sau prieten, Presedintele Viktor Ianukovici. Intr-un interviu acordat postul german Deutsche Welle se afirma,  citez:

“Rinat Ahmetov, cel mai bogat om de afaceri din Ucraina, patron al echipei de fotbal Şahtior Doneţk, şi un susţinător fervent al lui Ianukovici, a atras atenţia asupra riscului de escaladare a conflictelor din Ucraina. Economia nu îşi poate reveni câtă vreme sunt ucişi oameni, afirmă Ahmetov într-o scrisoare deschisă apărută în presa din Ucraina. Ahmetov are dreptate. Violenţele trebuie să înceteze. Ucraina nu trebuie să ajungă la război civil. Or, pentru evitarea acestui lucru, alegerile anticipate sunt singura soluţie, lucru pe care opoziţia trebuie să i-l afirme răspicat lui Ianukovici. Ofertele sale otrăvite privind remanierea guvernului nu rezolvă criza. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate trebuie să aibă loc.” [8]

Alti oligarhi de frunte, care joaca astazi in acest joc geopolitic intre Rusia si Uniunea Europeana, sunt: Petro Poroshenko, originar din Odesa, apropiat fostului presedinte Viktor  Iușcenko si a Revolutiei Portocalii, astazi deputat independent in  Verkhovna Rada (Parlamentul Ucrainean) si conform informatiilor vestice unul din finantatorii miscarilor pro-Europene; Igor Kolomoisky, astazi si mogul media, este un influent om de afaceri din Ucraina, în prezent (ianuarie 2010) fiind cel mai important acționar al PrivatBank, una dintre cele mai mari instițutii bancare din Ucraina. În plus, începând cu anul 2003, este acționar și membru în board-ul Ukrnafta, cea mai importantă companie de petrol și gaze naturale din această țară, cu o capitalizare de piață de 3,6 miliarde dolari. În ianuarie 2010, a cumpărat posturile de televiziune din Ucraina, Studio 1+1 și Kino de la Central European Media Enterprises (CME). Probabil joaca la doua capete,  dar cu o predispozitie la optiunea Europeana.

Pericolul anarhiei si “egiptizarea” Ucrainei

 Pentru cine crede ca toti ce aflati in “Maidanul European” optiunea europeana este o chestiune de consens am noutati – nici pe departe. Singurul numitor comun este dorinta de a se elibera de rusi cu tot ceea ce inseamna acest lucru. Momentul nationalist reprezentat in aceste demonstratii este atat de puternic, vocal si violent incat tind sa cred ca o continuare a discutiilor cu UE si inghetarea (imposibila) a relatiilor cu Rusia nu vor linisti masele protestatare.

  “Maidanul European” incepe sa semne cu “Piata Tahrir,” ca si in cazul Egiptului, zeci de optiuni divergente, care cauta loc in mintile si sufletul ucrainienilor vor genera o potentiala anarhie care va sili o interventie aramata, daca va fi cea a armatei ucrainiene sau cea ruse sub pretextul apararii etnicilor rusi “aflati in pericol” nu vom sti prea curand, dar fara indoiala exista pericolul sa o cunoastem.

 Romania se afla intr-o siguranta relativa si numai daca Guvernul Ponta va intelege in sfarsit mizele geopolitice in care se joaca astazi si daca Presedintele Basescu va iesi din noua lui mantra unionista cu Moldova, care contravine strategiei pe care a detinut-o ani de zile, cea a unei unificari in cadrul Uniunii Europene. Dl Ponta, ca si dl Basescu, trebuie sa inteleaga un lucru de o importanta majora: Romania trebuie sa respecte tratatele cu NATO si UE pentru a exista in pace si siguranta in special in fata pericolelor care ne pandesc.

 Din nefericire, declaratiile Presedintelui Basescu au dat apa la sinistra moara a rusilor,  care vor incerca si mai accentuat sa intoarca Moldova din drumul sau European. Nimeni nu poate anticipa ce se v-a intampla in Moldova daca rusii vor hotara sa-si “apere compatriotii”, noi cel putin ii vom putea ajuta foarte putin pe cei ai nostri.

 Nu are rost sa discut despre preturile prezumptive ale energiei in cazul in care conductele Drujba vor deveni o tinta pentru protestatarii Ucrainieni sau o noua tentativa de santaj si nici nu-mi imaginez care poate fi impactul pentru Uniunea Europeana si Romania.

 Deocamdata vom vedea o Rusie impaciuitoare pana la sfarsitul Olimpiadei de la Soci, ce se poate intampa dupa este functie de ce vor reusi europenii si americanii sa faca in Ucraina pana atunci.

 Din punctul meu de vedere – It ain’t over till  the fat lady sings. In acest caz Bronhilda este jucata de Vladimir Putin.

Bibliografie si citate:

[1] Hotnews.ro – „Verdict favorabil Romaniei la Curtea Internationala de Justitie: Insula Serpilor nu are statut juridic de insula, ci de stinca

[2] ICJ Maritime Delimitation in the Black Sea (Romania v. Ukraine)

[3] Державний комітет статистики України – Rezultatele recensământului ucrainean al populației (2001)

[4] Ziarul Financiar – Cum a ajuns Ucraina, un stat bogat în resurse, una dintre cele mai sărace economii europene şi în pragul războiului civil

[5] Anders Aslund. A New Economic Battleground over Ukraine

[6] Anders Åslund. How Ukraine Became a Market Economy and Democracy

[7] The Associated Press – Former Ukrainian PM Sentenced for Fraud

[8] Deutsche Welle – Ianukovici în defensivă

Bună dimineata intr-o zi miercuri. Cod portocaliu şi galben de ninsori şi viscol. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod portocaliu şi cod galben de ninsori şi viscol valabilă de miercuri de la ora 06:00 până joi la ora 10:00 în mai multe judeţe din ţară. De miercuri de la ora 06:00 până la ora 23:00 în Oltenia, nord-vestul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi centrul Moldovei va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă, local consistent. Vântul va avea intensificări, cu viteze ce vor depăşi la rafală 50…55 km/h, temporar viscolind şi troienind zăpada. Viscolul va fi puternic în cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei şi în Dobrogea, unde ninsorile vor fi abundente şi viteza vântului la rafală va depăşi temporar 60…70 km/h, iar în judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa Călăraşi, Vrancea, Galaţi, Constanţa şi Tulcea vor fi rafale de peste 70…80 km/h. Prin urmare, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea se va reduce sub 50 m. În sud-estul Dobrogei, la începutul intervalului, vor fi ploi şi lapoviţe şi se va depune polei. Avertizarea cod portocaliu a fost emisă pentru Bucureşti şi judeţele Ilfov, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi şi jumătatea de sud a judeţelor Argeş şi Dâmboviţa.

Miercuri vor fi sub avertizare cod galben de viscol judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău, Covasna, Braşov, Vâlcea, Olt, Gorj, Dolj şi Mehedinţi, precum şi jumătatea de nord a judeţelor Dâmboviţa şi Argeş.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 5317  RON; 1 USD = 3. 3226 RON; 1 EURO = 1. 3639  USD; Francul elvetian 3. 6924       RON. Gramul de aur 133.9139 RON.

 Redevenţele la petrol şi gaze riscă să ajungă instrument electoral. În acest an, Guvernul poate să renegocieze taxele pe care le va percepe de la Petrom, dar şi de la alte companii din domeniul extractiv, iar forţele implicate atrag atenţia asupra mizei uriaşe a redevenţelor, mai ales înaintea alegerilor. În 2014 expiră perioada de zece ani în care statul se obliga să nu crească redevenţele la petrol şi gaze. Nivelul redevenţelor este în prezent de 3,5% până la 13%, în funcţie de producţia fiecărui zăcământ. Aceste procente au fost blocate prin contractul de privatizare a Petrom din 2004, iar acum revenirea asupra lor încinge spiritele. Fondul Proprietatea, spre exemplu, se alătură Ambasadei SUA şi cere Departamentului pentru Energie şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale să facă public proiectul de lege privind stabilirea redevenţelor la petrol şi gaze. Petenţii cer să se organizeze dezbateri cu societăţile din domeniu şi cu societatea civilă, pentru a preveni ca aceasta să devină temă de campanie înaintea alegerilor prezidenţiale şi a evita astfel posibile mişcări de stradă, aşa cum au avut loc anul trecut împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi împotriva gazelor de şist. Liderii investitorilor cer transparenţă „N-am văzut nici măcar o propunere oficială şi devine o problemă din ce în ce mai importantă. Redevenţele ar trebui să fie ultimul lucru într-o campanie politică. Ideal ar fi ca proiectul să fie pus în agenda politică mult înainte de alegerile prezidenţiale“, a declarat, pentru „Adevărul“, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea. Integral adce Adevarul

Președinție: Opt consilieri de la Cotroceni, între care Lăzăroiu şi Funeriu, eliberaţi din funcţie. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretele de eliberare din funcţie pentru consilierii prezidenţiali Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu, Virgil Păunescu, Adrian Rădulescu şi Gabriel Berca, şi pentru consilierii de stat Maria Bitang, Raluca Boboc şi Daniel Moldoveanu. Mulţi dintre ei se vor duce spre Partidul Mişcarea Populară. Surse politice anunţaseră încă de luni că mai mulţi consilieri prezidenţiali ar urma să fie eliberaţi din funcţii pentru a se înscrie în Partidul Mişcarea Populară. Informaţiile în acest sens au fost vehiculate în contextul în care Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe în zilele următoare în cazul apelului privind înregistrarea Partidului Mişcarea Populară.”A fost o perioadă extraordinară pentru mine în administrație, atât ca ministru cât și la Cotroceni, lângă Traian Băsescu, în momentele cheie din 2012 și 2013. Pentru viitor, mă înscriu în Partidul Mișcarea Populară pentru a-l crește și a-l face puternic”, a afirmat Daniel Funeriu. Integral aduce B1TV

Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: Plimbat 11 ani prin 5 legi și 4 ministere, a fost cedat luna trecută către administrațiile locale. Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor. Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 11 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor. În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din state mediteraneene. După 11 ani de legislație, guvernul Ponta a găsit soluția: în urmă cu câteva săptămâni, a transferat problema perdelelor forestiere de protecție, printr-o ordonanță de urgență, de la administrația centrală la autoritățile locale. Iată povestea și cronologia. Citeste mai multe pe Curs de Guvernare

Dosarul Carpatica: Ilie Carabulea, Marian Mîrzac şi Radu Mustăţea au fost reţinuţi. Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, şi Radu Mustăţea, membru în CA al acestei companii, au fost reţinuţi marţi seară de procurorii anticorupţie, care urmează să propună arestarea lor, transmite Mediafax. Omul de afaceri Ilie Carabulea a fost recent eliberat din închisoare. Măsura vine după ce procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au realizat marţi dimineaţă percheziţii în 17 de sedii de bancă şi locuinţe situate în municipiile Bucureşti şi Sibiu. Este vorba de „cercetări în cauza penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie precum: asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare/dare de mită, trafic/cumpărare de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals”, se arată într-un comunicat al DNA. În acelaşi dosar este urmărită penal şi Laura Elena Chiţoiu, director al Direcției Avizări din cadrul Autorității pentru Supraveghere Financiară şi soţia ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu. Potrivit procurorilor DNA, ea este cercetată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Ea a fost înregistrată în vara anului trecut, în timp ce încerca să aranjeze interviul pentru evaluarea viitorului şef al companiei de asigurări Carpatica. Vorbind despre una dintre persoanele din comisia de examinare, ea ar fi afirmat: “E una bătută în cap, n-are ce întrebări să pună”. Integral aduce Digi24

Dosarul “Transformatorul”. Lacrimi, rugăciuni şi sfinţi, “armele” lui Fenechiu la ultimul termen de judecată. Sentinţa,mâine! Copleşit de emoţii, fostul ministru s-a rugat la Dumnezeu să se întoarcă acasă la finalul procesului. Ore întregi, nouă avocaţi au încercat să explice că Fenechiu este un banal şi cinstit comerciant de transformatoare vechi. Procesul a început la ora 13.00 şi s- încheiat la ora 22.00. Sentinţa se va da pe mâine.  Cu o zi în urmă, Relu Fenechiu nu s-a prezentat la proces, motivând că ar fi făcut 15 ore de la Iași la București.  Lucian Fenechiu a arătat că este pregătit sufl etește pentru orice decizie pe care o vor lua cei cinci judecători. Magistraţii Instanţei Supreme au judecat, ieri, ultimul termen în dosarul “Transformatorul”, în care fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, este condamnat la cinci ani închisoare. După o amânare de o zi din cauza zăpezilor, la proces s-au prezentat toţi inculpaţii. Primul a sosit Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru. Întrebat dacă este pregătit sufleteşte de carceră, el a răspuns afirmativ. După alte zece minute a sosit şi Relu. Cu voia Celui de Sus! Mai îngândurat decât în alte situaţii, Fenechiu a explicat că i-a pierit entuziasmul deoarece nu i s-au admis nişte probe. Şi-a pus speranţa în Dumnezeu şi a arătat că îşi doreşte să se întoarcă acasă după decizia judecătorilor. Ca un făcut, la acest ultim termen, toţi cei judecaţi au cerut să dea un supliment de declaraţie. Avocaţii lor au intervenit şi au ridicat diverse chestiuni procedurale. Cinci judecători au ascultat argumentele, apoi s-au retras câteva minute pentru a stabili dacă le acceptă cererile sau nu. N-a fost să fie. Preşedinta Instanţei Supreme, Livia Stanciu, le-a respins pe motiv că toţi au dat declaraţii cu alte ocazii. Acestea fiind stabilite, a început judecata propriu-zisă. Avocaţii au început să vorbească cu orele. În esenţă, cu toţii au cerut achitarea clienţilor şi, în cazul excepţional în care totuşi s-ar decide unele pedepse, ele să fie cu suspendare. Integral aduce EVZ

Ziua în care politicienii NU VOR MAI PICA pe interceptări. Ministerul Justiţiei are astăzi termen-limită pentru dezamorsarea bombelor din noul Cod penal. Cu trei zile înainte de intrarea în vigoare, prevederea din noul Cod de procedură penală care poate îngropa dosarele de corupţie, dar care creează vulnerabilităţi chiar şi în sistemul de siguranţă naţională nu a fost modificată, în ciuda semnalelor trase de magistraţi, precum şi de Comisia Europeană. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. ”Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Gândul Live. O situaţie interesantă este cea referitoare la miniştri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul preşedintelui sau al Parlamentului dacă aceştia sunt senatori sau deputaţi. În cele mai multe cazuri, pentru obţinerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susţin acuzaţiile de corupţie pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil. (Vezi, spre exemplu, cazurile foştilor miniştri Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Victor Paul Dobre). Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să corecteze scăpările din noua lege penală, însă până marţi, cu o zi înainte de ultima şedinţă de guvern dinaintea intrării în vigoare a actului normativ,  ministerul pe care îl conduce nu a dat niciun semn în acest sens.Codul Penal şi Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014. Integral aduce Gandul

Singurul lucru cert din memorandumul cu Rompetrol: Compania petroliera scapa de litigiile cu statul. Nu exista nicio obligatie pentru plata celor 200 milioane dolari si nici pentru investitia de 1 miliard dolari. Dupa aprobarea Hotararii de Guvern privind memorandumul cu Rompetrol, toata lumea astepta urmatorul pas: plata celor 200 de milioane de dolari promisi de compania petroliera contra celor 26,69% din actiuni. De altfel, chiar compania a anuntat printr-un comunicat ca este pregatita sa transfere cei 200 de milioane dolari. Lucrurile nu sunt insa asa simple. Contactat de HotNews.ro, Gabriel Dumitrascu, director de privatizare in cadrul Departamentului pentru Energie, a spus ca este necesara o procedura de privatizare, la care sa participe cine doreste. Daca va avea loc, licitatia se va desfasura dupa 15 iulie. Intrebat de ce a fost prevazuta in memorandum suma de 200 de milioane dolari pentru 26,69% in conditiile in care urma o procedura de privatizare, Dumitrascu a spus ca atat s-a angajat Rompetrol Group sa plateasca in cazul unei licitatii. Gabriel Dumitrascu este convins ca nu va veni nicio alta companie sa ofere mai mult de atat, deoarece este oricum mult peste valoarea de piata. Intr-adevar, ar fi 200 milioane dolari ar fi peste valoarea actuala de piata in conditiile in care o actiune se tranzactioneaza cu 0,048 lei, in timp ce valoarea nominala este de 0,1000 lei. Pe de alta parte, este mult sub valoarea obligatiunilor pe care Rompetrol nu le rascumparase si care au fost transformate intr-un pachet de actiuni de 44,69% cu care statul roman s-a vazut nevoit sa intre in actionariatul Rompetrol. Tranzactia nu este certa, fapt recunoscut si de autoritati. “Esenta tranzactiei complexe dintre statul romnan si Rompetrol Group este ca, in cazul in care actiunile sunt achizitionate de catre acesta din urma, atat statul roman cat si Rompetrol Group sa actioneze pentru urmatorii ani intr-un parteneriat efectiv si eficient, caracterizat prin mentinerea de catre statul roman a unei participatii reziduale nediluate de 18% din capitalul social al Rompetrol Rafinare si constituirea si operarea Fondului”, se arata intr-o expunere de motive. Integral aduce Hotnews

CCR enumeră capcanele plantate în ”Marţea neagră”. Curtea Constituţională a dat, ieri, publicităţii motivarea celor două decizii prin care au fost anulate modificările operate de Parlament la Codul Penal. Judecătorii CCR explică de ce nu au fost de acord ca preşedintele, paralamentarii şi aleşii locali să fie scoşi din lista funcţionarilor publici. Convenţiile interaţionale semnate de România fac referire la necesitatea existenţei unei legislaţii pentru prevenirea corupţiei în rândul “agenţilor publici” – categorie care include atât demnitarii cât şi funcţionarii propriu-zişi. Potrivit Constituţiei, statul român se obligă să îndeplinească obligaţiile asumate prin tratate internaţionale.Potrivit CCR, consecinţa modificărilor operate de Parlament în 10 decembrie este “înlăturarea răspunderii penale a acestora în cazul săvârşirii infracţiunilor al căror subiect activ calificat este funcţionarul public. “ Magistraţii CCR au respins şi argumentul adus de parlamentari, potrivit cărora aleşii vor răspunde pe baza altor acte normative. “Sub aspectul răspunderii penale, trimiterea la legea specială şi la dreptul comun este una iluzorie”, se afirmă în motivare. Însă, dispoziţiile legale care reglementează răspunderea penală a preşedintelui şi a parlamentarilor sunt cele prevăzute de Codul penal, care constituie dreptul comun în această materie. Ori, cum din Codul Penal demnitarii au fost eliminaţi din sfera funcţionarilor publici, trimiterea la dispoziţiile din Codul Penal “rămâne fără obiect”. Cu alte cuvinte, “noile dispoziţii se constituie în veritabile cauze de impunitate a Preşedintelui României a deputaţilor şi senatorilor în ceea ce priveşte anumite infracţiuni din Codul Penal”. Judecătorii enumeră şi infracţiunile de care scapă demnitarii: delapidarea, abuzul în serviciu, conflictul de interese, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, falsul intelectual sau uzurparea funcţiei. Integral aduce Romania Libera

Economia locală pierde sute de milioane de euro zilnic din cauza blocării căilor rutiere şi feroviare. „Înainte de ’89, dacă se oprea circulaţia, zburau toţi, începând de la şefii de gară. Nu se accepta o închidere de circulaţie dacă zăpada nu era până la umăr“, spune George Buruiană, preşedintele Asociaţiei Transportatorilor Feroviari. Distribuitorii şi transportatorii au avut probleme cu livrarea produselor în zonele în care accesul a fost blocat din cauza zăpezii, retailerii nu mai au pe rafturi alimente proaspete, iar o parte din rezervările la hotelurile din Capitală au fost anulate  – acestea sunt principalele consecinţe în business ale vremii nefavorabile, dar şi ale ineficienţei autorităţilor în materie de deszăpezire. „Înainte de ’89, nu se accepta o închidere de circulaţie dacă zăpada nu era până la umăr, acum dacă stratul de zăpadă ajunge până la genunchi, se opreşte circulaţia“, spune George Buruiană, preşe­dintele Asociaţiei Transporta­to­rilor Feroviari din România, care a adăugat că din cauză că nu circulă trenurile de marfă se pierd milioane de euro zilnic. În transportul comercial pe şosele mai mult de jumătate din cele 110.000 de camioane care transportă marfă nu au avut activitate în ultimele zile, ceea ce se traduce prin pierderi directe de 10-15 mil. euro pe zi. În total, economia pierde circa 280 mil. euro pe zi din cauza blocării circulaţiei în sudul şi sud-estul ţării, potrivit Uniunii Naţionale a Trans­por­tatorilor Rutieri din România (UNTRR). „Fiecare zi nelucrată în România înseam­nă 560 de milioane de euro pierderi, adică PIB-ul de 140 miliarde euro împărţit la 250 de zile lucrătoare. Jumătate din ţară nu a lucrat, deci avem circa 280 de milioane euro pierderi pe zi. Industria de transport şi servicii conexe (depozitare, distribuţie) contribuie la PIB-ul României cu 4 – 5%, asta reprezentând 15 mil. euro pierderi zilnice doar pentru transportatori“, a spus Constantin Isac, vicepreşedinte al UNTRR. Isac susţine că trebuie şi pot fi găsite soluţii astfel încât cel puţin autostrăzile să fie închise maximum 4-5 ore pentru des­zăpezire şi nu zile întregi. Autorităţile au închis mai multe drumuri na­ţionale şi cele trei autostrăzi timp de 48 de ore după căderile masive de zăpadă. Ieri, tron­sonul Feteşti-Lehliu al autostrăzii A2 era încă blocat, la aproape trei zile de la începerea ninsorilor. Şi pe calea ferată trenuri de marfă au rămas blocate. Integral aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!