Bună dimineata intr-o zi de marţi. Vremea va fi caldă şi deosebit de caldă pentru acestă perioadă, iar în unele zone, maximele de temperatură pot ajunge până la 20 de grade Celsius, anunţă Administraţia Naţională de Meteorologie.
Vremea va fi caldă pentru a doua decadă a lunii februarie, chiar deosebit de caldă în regiunile intracarpatice, la deal şi la munte. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în primele ore ale zilei în partea de nord a ţării, iar noaptea în extremitatea de vest şi nord-vest, unde numai izolat este posibil să plouă slab. În zonele joase se va semnala ceaţă, pe arii restrânse dimineaţa şi local pe parcursul nopţii, cu precădere în sud, est şi centru, unde izolat va fi asociată cu burniţă. Vor fi condiţii de polei. Vântul va sufla slab până la moderat cu unele intensificări la munte şi în regiunile vestice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 grade în nordul Moldovei şi 18…20 de grade în Banat şi Crişana, iar cele minime vor avea valori de la -10 grade în depresiuni până la 10…12 grade în Dealurile de Vest.
În Bucureşti, vremea va fi caldă pentru această dată, cu o maximă în jur de 9 grade şi o minimă de -2…0 grade. Cerul va fi variabil şi vor fi condiţii de ceaţă dimineaţa. În cursul nopţii cerul se va acoperi de nori joşi, iar spre sfârşitul intervalului se va semnala ceaţă. Vântul va sufla în general slab.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4754 RON; 1 USD = 3. 2851 RON; 1 EURO = 1. 3623 USD; Francul elvetian 3. 6595 RON. Gramul de aur 134.3701 RON.
Crin Antonescu, despre Ponta: Nu eu m-am dus la Barroso să-mi dea listă de comenzi ca la chelneri. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a vorbit marţi despre relaţia cu premierul Victor Ponta, în contextul înfiinţării alianţei
USD. Noi vom merge mai departe. Erau lucruri cunoscute, s-a anunţat că vor merge împreună pe liste şi azi nu s-a făcut decât formalizarea acestei miniconstrucţii. Nu e aşa de mare. Acum ceva vreme, am şi declarat că ar trebui să săvârşim cele necesare, să fim decenţi şi să punem capăt. PC să-şi menţină poziţiile în Guvern, în Parlament. Încă din cursul anului trecut, PSD a avut un Consiliu Naţional. Oricum, cu mulţi oameni în roşu. Au spus clar că la europarlamentare merg pe listă separată. Sunt familii politice diferite şi putem participa pe liste separate. E adevărat că la finalul anului trecut a început discuţia despre posibilitatea listelor comune, dar nu a fost niciodată o ipoteză oficială. USL nu e făcut să dureze o veşnicie. Nu poţi face politică precum Partidul Conservator. PNL este un altfel de partid. Nu poţi lansa pe ascuns aşa ceva. Dacă vine şi Oprescu, lansezi pe ascuns? Am stabilit ca mâine să facem o discuţie despre o restructurare a formulei guvernamentale. Dacă şi PSD vrea eventuale schimbări, să mergem apoi cu o nouă formulă în Parlament. Integral aduce Adevarul.
Victor Ponta: Domnul Antonescu nu ştie cum funcţionează un Guvern. Nu e ca la hochei – bagi pe unul, scoţi pe altul. Premierul Victor Ponta a vorbit, în această seară, la RTV, alături de Daniel Constantin şi Gabriel Oprea, despre
noua alianţă dintre PSD, PC şi UDMR (USD), dar şi despre numirea lui Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier. La emisiune au participat premierul Victor Ponta, alături de Daniel Constantin, preşedintele PC, şi Gabriel Oprea, preşedintele UNPR. Altfel spus, liderii unei noi alianţe: USD. Victor Ponta: Suntem doar trei din cele patru partide din USL, dar obiectivele noastre politice sunt 100% ale USL. Schimbarea regimului Băsescu rămâne un obiectiv fundamental. E o schimbare de regim politic. Aţi văzut că Băsescu a făcut din PDL două PDL-uri mai mici. Noi, din trei partide, am făcut unul mare. Au fost discuţii despre participarea la europarlamentare ca USL, dar din motive tehnice şi ideologice, PNL a dorit să candideze singur. În USD, adică PSD-UNPR-PC, avem alianţă pentru europarlamentare, dar colaborăm în Guvern, în Parlament şi în structurile locale. Gabriel Oprea: Proiectul nostru este foarte simplu. Poate suntem mai disciplinaţi şi obiectivul nostru strategic este să aducem stabilitate în România. Noi suntem întotdeauna parteneri care ne respectăm angajamentul.Suntem în USL şi avem obiectivul strategic să câştigăm aceste alegeri europarlamentare şi le vom câştiga! Integral aduce Adevarul
Klaus Iohannis nu alege încă între funcția de primar și ministru, însă reafirmă că va fi vicepremier: Voi face toți pașii ceruți de lege. Prim-vicepreședintele PNL Klaus Iohannis a anunțat, luni, la finalul ședinței USL, că nu a decis încă dacă va fi ministru sau primar, precizând și că se va reitera subiectul funcției de vicepremier în cadrul unei
viitoare ședințe a USL, marți.”PNL a propus, printre alte, ca eu să preiau funcția de vicepremier și ministru de Interne, lucru care nu se potrivește cu actuala structură a Guvernului, adică vicepremier și ministru al Finanțelor. În concluzie, trebuie modificată structura Guvernului, lucru care poate fi făcut doar de Parlament. Aceste lucruri par simple, dar este o birocrație destul de complicată. Aceste chestiuni vor trebui parcurse în următoarele zile, având în vedere că se intră în Parlament. Este clar că, dacă una dintre părțile implicate în Guvernare dorește să facă alte modificări decât cele propuse de PNL, este un moment potrivit”, a explicat Iohannis.Primarul sibian a precizat că USL se va reuni, marți, într-o nouă ședință, ocazie cu care se vor discuta toate punctele tehnice pentru ca, apoi, să se poată convoca Parlamentul și să se poată aproba apoi noua structură a Guvernului. ”Nu a fost motiv de discuție și nu s-a discutat să iau locul cuiva, așa cum nu am venit în PNL să iau locul cuiva, așa nu merg nici în Guvern să iau locul cuiva. Dar PNL a decis să fiu vicepremier, ceea ce voi fi„, a confirmat Klaus Iohannis. Vorbind despre alegerea de a rămâne primar al Sibiului sau de a deveni ministru la Interne, șeful liberal a susținut că este o chestiune personală și că nu are nevoie de sfaturi. Integral aduce B1TV
Cine finanţează “Cooperativa ASF”? Dacă nu ar fi doar o contradicție în termeni, ASF ar fi singura instituție „independentă, autonomă și autofinanțată“ din lume unde salariile angajaților sunt plătite de milioane de clienți ai altor companii autonome. Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate fi independentă, autonomă și autofinanțată (așa
cum o definește legea), atât timp cât contribuția a milioane de români la salariile angajaților săi numiți politic este un indicator concret și calculabil. Mai mult, spre deosebire de Banca Națională, de exemplu, al cărei model de organizare încearcă să îl preia, ASF nu întreprinde nici măcar o singură operațiune comercială care să-i aducă venituri, ea trăind exclusiv din sumele obținute prin taxarea unor afaceri private. Mai mult, după cum ne arată chiar reprezentanții ASF, cea mai mare parte a acestor bani nu se duc spre achiziția de tehnică performantă, de exemplu, sau spre finanțarea unor activități specifice supravegherii, ci se transformă direct în salarii pentru cei peste 600 de angajați. Calcule concrete bazate pe date cât se poate de reale arată că aproximativ 17% din comisioanele pe care administratorii fondurilor de pensii private obligatorii le cer clienților (adică majorităţii românilor salariați cu contract de muncă legal) sunt generate de taxele impuse de ASF. Dacă vă întrebați de ce polița CASCO este, în România, mai scumpă decât în țări dezvoltate ca Germania sau Franța sau de ce prețul asigurării RCA crește de la an la an, o parte din răspuns este și la ASF pentru că 0,3% din primele totale de asigurare încasate lunar (taxa de funcționare) dar și 1% din primele pentru RCA (contribuție pentru gestionarea bazei de date CEDAM) merg în pușculița Autorității. Aceasta înseamnă, potrivit estimărilor Capital, că societățile de profil au contribuit, în 2013, cu aproximativ 45 de milioane de lei. Cât despre bursă, este suficient să amintim declarația atașatului economic al Ambasadei Statelor Unite, care a spus cu subiect și predicat că taxale impuse de ASF sunt mult prea mari, fapt care ține investitorii departe de România. Integral aduce Capital
Deficitul comercial s-a ajustat cu 40% anul trecut. Petrochimia rămâne punctul nevralgic. Deficitul rezultat din schimburile comerciale externe ale României s-a diminuat puternic, cu circa 40%, după ce a stat în cei patru ani anteriori imediat sub plafonul de 10 miliarde euro. Datele comunicate de Institutul Național de Statistică arată că
această evoluție favorabilă s-a produs prin majorarea considerabilă a exporturilor (+10%), concomitent cu limitarea creșterii importurilor la doar 1%. Exprimat în lei ( în conformitate cu metodologia UE), soldul negativ din schimburile externe în termeni FOB/CIF s-a diminuat de la circa 43 miliarde lei sau 7,4% din PIB, până la 25,2 miliarde lei sau 4% din PIB. Altfel spus, România a reușit să își ajusteze poziția în schimburile internaționale până la o valoare compatibilă cu traiectoria de trecere spre adoptarea monedei unice europene. De subliniat faptul că rezultatele exprimate în lei sunt ceva mai mici decât performanța în euro, ceea ce reflectă o ușoară întărire a monedei naționale în termeni reali. După cinci ani de la manifestarea efectelor crizei economice mondiale, România și-a majorat exporturile cu circa 20 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu doar aproximativ 16 miliarde euro.Pe destinații mari, avansul cel mai mare s-a înregistrat pe relația cu țările din fara UE28. În raport cu acestea, performanța exporturilor s-a îmbunătățit cu 12,8%, în timp ce importurile s-au diminuat cu 7,2%. Față de colegele din UE, avansul exporturilor a fost ceva mai mic, de 8,8% exprimat în euro, în timp ce importurile au crescut cu patru procente. Integral aduce Curs de Guvernare
Crin Antonescu: STS sa rămână la CSAT. Crin Antonescu vrea ca Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să rămână
în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi să nu treacă la Interne, aşa cum doreşte premierul. Serviciul 112 ar urma să rămână în subordinea Guvernului, a mai spus liderul PNL la o emisiune televizată. Actul normativ privind trecerea STS la Interne a intrat în dezbatere la Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă. Până acum, doar o singură comisie, cea de administraţie, a fost de acord cu acest proiect, în timp ce comisia juridică şi cea de apărarea au decis să amâne dezbaterea până când Ministerul de Interne va avea un şef. Premierul Victor Ponta a anunţat că vrea STS la Interne după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a respins cererea sa de a-l demite pe şeful STS Marcel Opriş. Digi24
PDL caută strategii pentru a-şi păstra primarii. Democrat-liberalii l-au criticat ieri, în BPN, pe Emil Boc pentru că s-a înscris în Fundaţia Mişcarea Populară. Blaga a luat primarii la discuţii, ca să-i convingă să nu-l urmeze pe acesta.Vasile Blaga încearcă să convingă primarii PDL să rămână de partea sa. Derută ieri la nivelul conducerii PDL, după ce primarul Clujului, Emil Boc, şi-a anunţat înscrierea în Fundaţia Mişcarea Populară. Panica este cu atât mai mare cu cât duminică
seara Traian Băsescu, prezent la Cluj la o dezbatere a Mişcării Populare, s-a întâlnit ulterior cu primarii democrat- liberali din judeţ. Ca urmare, potrivit unor surse din PDL, în şedinţa de ieri a conducerii, Boc a fost criticat pentru că a ales Fundaţia Mişcarea Populară şi nu Institutul pentru Politici Publice (ISP), fondat de PDL. Conducerea PDL se teme că exemplul lui Boc va fi urmat şi de alţi primari şi caută soluţii pentru a-i împiedica pe aceştia să defecteze.”Nu a fost nimeni bucuros. (…) Va fi o discuţie cu fiecare primar în parte. Este adevărat că nu pot fi opriţi, dar cinstit ar fi să-şi dea demisia”, au declarat sursele citate mai sus. Problema PDL este că, dacă primarii demisionează, ei îşi pierd funcţia, în timp ce, dacă sunt excluşi, rămân primari şi pot face campanie PMP. De altfel, Vasile Blaga a dat startul întâlnirilor cu primarii încă de acum două săptămâni. Discuţiile se poartă la sediul PDL, şi nu doar aleşii locali sunt instruiţi, ci şi preşedinţii şi vicepreşedinţii de organizaţii. Mesajul care trebuie să ajungă până la ultimul primar de comună este : “Vreţi să vă înscrieţi într-o fundaţie, aveţi ISP”. De altfel, în luna martie, la Braşov, PDL are planificată Liga Aleşilor Locali, moment în care va discuta şi în cadru oficial problema celor care au ales să se înscrie în Fundaţia Mişcarea Populară. Integral aduce EVZ
Topul angajaţilor care s-ar califica la electoRATA lui Ponta: “Mulţi fac credite pentru a ieşi din iarnă, ca pensionarii”. Salariaţii din învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, dar şi cei care lucrează în domeniul activităţilor culturale vor putea beneficia de electoRATA lui Ponta, respectiv înjumătăţirea ratelor la credit pentru cei care au un salariu de până la 1.600 de lei. Aceştia câştigă, în medie, un salariu sub cel mediu pe economie, care a ajuns în decembrie
la 1.760 de lei, potrivit celor mai recente date INS. De exemplu, numărul profesorilor şi învăţătorilor care au credite este estimat la câteva zeci de mii de persoane în toată ţara. “Mulţi fac credite pentru a ieşi din iarnă, precum pensionarii”, a declarat pentru gandul Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Invăţământ. Unii bugetari deja s-au interesat la bănci de posibila înjumătătire a ratei. „Avem persoane care au mers la bănci să se intereseze (de înjumătăţirea ratei n.n.). De la ghişeu li s-a spus că implică o grămadă de documente. Deocamdată nu au primit instructiuni clare”, a spus pentru gandul Liviu Toader, prim-vicepreşedintele Sindicatului Naţionala al Funcţionarilor Publici. Nu toţi bugetarii vor putea beneficia de înjumătăţirea ratei la creditele de la bănci. De exemplu, angajaţii din administraţia publică şi apărare şi asigurări publice din sistemul public au avut în decembrie, potrivit INS, salarii medii nete mai mari de 1.760 de lei, astfel că ei nu îndeplinesc una dintre principalele condiţii pentru a aplica pentru electoRATA anunţată de premier. Ce angajaţi caştigă mai puţin decat salariul mediu net si ar putea aplica pentru electoRATA. Angajaţii din agricultură, silvicultură şi pescuit, care au avut în decembrie salarii medii nete cuprinse între 1.243 şi 1.602 lei, cei care lucrează în industria alimentară, unde salariul mediu net a ajuns în decembrie la 1.116 lei, sau persoanele din domeniul prelucrării lemnului ori al colectării şi tratării deşeurilor, unde salariul mediu net este, potrivit INS, de 1.221 lei, sunt printre persoanele care se pot califica pentru a obţine o înjumătăţire a ratei la bancă, pentru doi ani. Integral aduce Gandul.
DNA suspecteaza fapte de coruptie la Ministerul Educatiei si a inceput urmarirea penala cu privire la acordarea, in 2002, a dreptului de eliberare a tuturor diplomelor unei firme private. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) suspecteaza fapte de coruptie la Ministerul Educatiei, petrecute in 2002, si a inceput
urmarirea penala. Fostul ministru al Educatiei Ecaterina Andronescu ar fi acordat unei firme private dreptul exclusiv de eliberare a tuturor diplomelor scolare si universitare, fara licitatie, in baza unei conventii semnate de ministrul de la acea vreme si directorul general al Romdidac SA, Niculae Bolboasa, a scris astazi Adevarul. La solicitarea HotNews.ro, DNA a raspuns ca “pe rolul DNA exista o cauza in care se efectueaza acte de urmarire penala in rem (cu privire la fapte) referitoare la suspiciunea comiterii unor infractiuni de coruptie si de evaziune fiscala”.Ziarul Adevarul a scris luni, 10 februarie, ca procurorii DNA efectueaza cercetari penale cu privire la o conventie semnata in 2002 de ministrul de atunci al Educatiei, Ecaterina Andronescu, si directorul general al Romdidac SA, Niculae Bolboasa, prin care ministerul ar fi acordat acestei firme private, fara licitatie, monopolul eliberarii tuturor diplomelor scolare si universitare. In dosarul penal 137/P/2013, DNA ar fi cerut in luna octombrie 2013 de la Ministerul Educatiei – Conventia 29.211/2002, precum si evidenta formularelor tiparite in ultimii 12 ani, relateaza cotidianul. Potrivit acestuia, Ministerul Educatiei nu ar avea nici evidenta diplomelor, nici actul din 2002. Integral aduce HotNews
O familie a atras mai multe fonduri europene pe cercetare decât întreaga Românie în şapte ani. În timp ce ţara noastră nu a reuşit în ultimii şapte ani să atragă nici un euro din fondurile europene destinate cercetării, caz unic în UE, există români care activează la universităţi occidentale şi care au obţinut finanţări importante tot din bugetul Uniunii
Europene. Este şi cazul a doi tineri, soţ şi soţie, care activează în Franţa şi au obţinut fonduri europene de două milioane de euro. După cum scriam şi în numărul de ieri, Consiliul European al Cercetării (European Research Council – ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program cadru pentru cercetare (FP7). A avut un buget de aproape 10 miliarde euro care a fost asigurat de Comisia Europeană. Acest buget impresionant al ERC a fost oferit exclusiv pentru finanţarea unor burse de cercetare acordate oamenilor de ştiinţă din Europa. Singurul criteriu de selecţie pentru finanţare a fost calitatea excepţională a proiectelor de cercetare. Între 2007 şi 2013 ERC a finanţat 4.000 de proiecte, valoarea fiecăruia fiind de minimum un milion de euro (maximum 3,5 milioane, potrivit datelor oficiale). Desigur, şi România a avut porţile deschise, iar cercetători de la diverse universităţi autohtone au aplicat pentru aceste burse europene. Din păcate, fără nici un fel de succes, deşi numărul aplicaţiilor venite din România a fost de ordinul zecilor. Cauzele acestui eşec au fost, după cum au declarat în ziarul de ieri oficiali de la Bucureşti, scandalurile din mediul universitar românesc, dar şi faptul că şcolile de la noi nu apar în topurile internaţionale. O altă cauză, identificată de specialişti, ar fi fost şi aceea că cercetătorii români trebuie să se ocupe de partea birocratică a proiectului – redactarea, forma, traducerea – în timp ce în Occident aceasta este lăsată în seama unor echipe de profesionişti plătite de universităţile respective. Integral aduce Romania Libera.
Restanţe de 1,3 mld. lei au ieşit din bilanţurile băncilor în decembrie. Firmele şi clienţii individuali cu împrumuturi mai mari de 20.000 de lei aveau la sfârşitul anului trecut restanţe de 31,7 miliarde de lei (7 mld. euro),
sumele cu întârzieri la plată înregistrând în decembrie prima scădere semnificativă din ultimul an (de 1,3 mld. lei faţă de noiembrie), arată datele BNR. „Scăderea din decembrie a fost cel mai probabil una conjuncturală. Există însă o tendinţă de încetinire a ritmului de acumulare a creditelor restante. Această evoluţie confirmă îmbunătăţirea treptată a calităţii activelor din sistemul bancar“, afirmă Mihai Pătrulescu, senior economist al UniCredit Ţiriac Bank. Scăderea sumelor întârziate la plată a venit pe fondul unei creşteri uşoare a sumelor datorate de clienţi, până la 257 miliarde de lei, astfel că ponderea creditelor neperformante a scăzut la 12,3%. Ponderea sumelor restante ajunsese la un maxim de 12,9% din sumele datorate în luna noiembrie. Scăderea sumelor restante s-ar putea datora accelerării vânzărilor de credite neperformante către firmele specializate, în condiţiile în care este puţin probabil ca un număr semnificativ de clienţi să fi reluat plăţile către bănci. Presiunea restanţelor rămâne însă mare în condiţiile în care bilanţurile băncilor s-au subţiat constant, iar creditarea nu dă încă semne de revenire deşi economia a consemnat o oarecare revigorare. Faţă de finalul anului 2012, stocul de credite restante este în creştere cu aproape 4 miliarde de lei. Integral aduce Ziarul Financiar.
Cazul Iohannis. Cine pe cine “face”? Acum, ca dl. Iohannis a fost acceptat fara obiectii pentru conducerea Ministerului de Interne, in discutie, apriga de altfel, ramane pozitia de vicepremier. O chestiune in mare masura de imagine, dar nu numai. Pe de-o parte, accederea d-lui Iohannis in functia de vicepremier echivaleaza cu introducerea in
Guvernul Ponta a premierului alternativa al liberalilor. Dupa cum spunea cineva recent, domnia sa va fi nu atat un vicepremier, cat un contra-premier. Dar nu orice vicepremier. Din pozitia de coordonator al zonei de aparare nationala, securitate si ordine publica, dl. Iohannis ar avea acces si la institutii care au iesit de sub subordinea ministrului de Interne si au intrat direct in subordinea premierului. De exemplu, “doi s’un sfert”, adica DGIPI. In aceste conditii, este perfect explicabil de ce PSD este greu de convins, iar PNL nu concepe un pas inapoi. PSD se straduieste sa ii aseze pe Klaus Iohannis in pozitia cel mai putin inconfortabila pentru Victor Ponta, in vreme ce PNL vrea, dimpotriva, sa il valorizeze cat mai mult. Nu ma indoiesc ca formula de compromis va fi gasita. Si asta pentru ca discutia a ajuns in punctul in care un esec grav si o ruptura a USL pe motivul Iohannis – vicepremier ar fi greu decontata de ambele parti. Schematizand, asa cum face electoratul, mai putin dispus la analize nuantate, am ajuns la faza unei batalii pe functii, adica cea mai detestata si mai frecventa dintre confruntarile de pe scena politica romaneasca. Integral la Ziare.com
Va urez o zi buna!