Bună dimineata intr-o zi de marti. Marţi, vremea se va menţine în general închisă în sudul şi în estul ţării, unde pe arii restrânse se va semnala ceaţă,
izolat persistentă şi, mai ales ziua, vor fi ploi slabe şi burniţe local în Oltenia şi Moldova, pe arii restrânse în Muntenia şi izolat în Dobrogea. n celelalte regiuni cerul va fi variabil, cu unele înnorări în Banat şi izolat ploi slabe în sudul regiunii. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase pe arii restrânse va fi ceaţă, posibil persistentă în Transilvania. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări trecătoare în sudul Banatului, Oltenia şi pe litoral.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 1 grad în Moldova şi 14 grade în Dealurile de Vest, iar cele minime se vor situa între -6 grade în estul Transilvaniei şi 8 grade în vest şi pe litoral.
În Bucureşti, vremea se va menţine în general închisă. Dimineaţa vor fi condiţii de burniţă sau ploaie slabă, iar noaptea de ceaţă. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de 2…3 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5349 RON; 1 USD = 3. 5512 RON; 1 EURO = 1. 2770 USD; Francul elvetian 3. 7639 RON. Gramul de aur 196.7814 RON.
De ce firmele n-au depăşit criza începută în 2008. În ultimii trei ani au dispărut peste 100.000 de firme, iar supravieţuitoarele obţin profituri pe jumătate faţă de cele din 2008, având cu 560.000 de salariaţi mai puţin. Performanţele anului 2008 n-au mai fost atinse de companiile româneşti nici
după un an de la ieşirea oficială din recesiune, arată datele privind activitatea întreprinderilor în 2011 comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în 2008 România avea 534.525 de firme în care lucrau 4,41 milioane de salariaţi, acum mai funcţionează doar 430.608 firme cu doar 3,8 milioane de salariaţi. Investiţiile acestora au scăzut de la 144 la 143,3 miliarde de lei, iar profiturile s-au înjumătăţit. Totalul profiturilor obţinute în 2008 era de 32,5 miliarde de lei, pentru ca în 2011 suma să scadă la 15,6 miliarde de lei. Cât despre valoarea adăugată, aceasta a scăzut de la 222,9 miliarde de lei la 213,2 miliarde de lei. Doar cifra de afaceri a crescut uşor, de la 958 la 1.006 miliarde de lei, […]Patru din 10 firme active din România au avut anul trecut comerţul ca activitate principală şi doar una era profilată pe producţia industrială. Potrivit INS, la sfârşitul anului trecut, în industrie erau active 49.715 societăţi (11,6% din totalul firmelor), în construcţii erau 43.503 societăţi (10,1%), în servicii – 172.290 (38,3%), iar în comerţ – 165.100 de firme, reprezentând 40% din total. Integral in Adevarul
“Felix” şi “Romina”, tovarăşi de turnătorii. Mogulul Dan Voiculescu a pus pe numele Ancăi Gheorghe, fosta sa colegă de la fi rma Securităţii, mai multe
licenţe radio şi TV. Omul de încredere al lui Dan Voiculescu este o veche cunoştinţă a acestuia din perioada în care lucra la firma Securităţii. Anca Raluca Gheorghe (57 de ani), fostă Alexandrescu, deţine pe numele ei licenţele mai multor posturi tv şi radio ce aparţin familiei mogului. Anca Gheorghe mai are o calitate: numele de cod „Romina”, primit de la Securitate atunci când s-a angajat la Crescent. Ea a fost recrutată când avea 27 de ani de către UM 0625/CP (n.r. Unitate de Comerţ şi Prococol) pentru încadrarea informativă a cetăţenilor străini cu care intra în contact pe linie profesională, după ce a fost angajată la firma Crescent din Bucureşti. La data de 20 mai 1982 a preluat numele conspirativ „Romina”. Spre deosebire de fostul său şef, Anca Gheorghe a primit, la 25 iulie 2012, aviz de necolaborare cu Securitatea comunistă. Prietena lui Dan Voiculescu a dat mai multe note informative. „Sursa a afirmat că dl. Rugescu (n.r. Constantin Rugescu, fostul director adjunct Vitrocim) nu este o persoană de mare nădejde, este superficial şi împrăştiat, nu se poate pune mare bază pe el”, raporta „Romina”. O altă notă iinformativă arată cum Anca Gheorghe îl turna pe Dan Voiculescu. Integral in EVZ.
Toţi candidaţii Domnului: “Merg la mai multe biserici, de trei ori pe weekend”. “Biserica e şi mai sfântă în campanie”, spune o directivă din manualul de luptă electorală al PDL, exprimată clar şi răspicat de Ioan Oltean. O ştie şi tabăra cealaltă, mulţi candidaţi USL împărtăşind credinţa că “imaginea
de om credincios îţi poate aduce puncte în plus”, după cum ne dezvăluie deputatul PSD de Bârlad, Adrian Solomon. În campanie, candidaţii se înjură, după aceea se duc la biserică. În România, aleşii nu sunt mai răi sau mai buni decât alegătorii lor. Pentru că situaţia lor electorală este mai proastă, pedeliştii au nevoie de mai mult ajutor din partea Divinităţii. În timp ce aşteaptă redistribuirea (poţi număra pe degete colegiile unde candidaţii PDL vor obţine peste 50 la sută din voturi), candidaţii PDL mai trec pe la biserică. Ioan Oltean este tranşant: “De ce să ne ascundem după deget? Asta e o realitate pe care o trăim. În campanie se merge la fiecare eveniment, târg şi festival, oricât de mic ar fi, se merge la biserică şi politicienii se închină în coate şi-n genunchi, toţi vin smeriţi şi se roagă. Biserica e şi mai sfântă în campanie. Nu ştiu dacă aduc voturi în plus, dar ne văd oamenii. Cei care nu recunosc asta fie mint, fie sunt ipocriţi”.Însuşindu-şi strategia, deputatul PDL Gabriel Gospodaru merge la biserică în fiecare săptămână, dar de plăcere, nu pentru campanie, după cum ţine să ne precizeze: “Eu sunt credincios şi merg la biserică în fiecare vineri, că duminica nu pot să ajung, că sunt la munte. Mă duc ca să mă reculeg, să fiu eu cu gândurile mele. Integral in gandul.
Reţeaua magistraţilor. Cum se primesc informaţii secrete prin parcări şi restaurante. Informaţii secrete din dosare penale – note informative cu conţinutul unor interceptări, spre exemplu, avertismente de
interceptari telefonice si filaje, precum si anuntarea unor perchezitii iminente – erau scoase de RETEA fie de la un şef de serviciu secret, fie de la o judecatoare de la Inalta Curte si erau transmise, în locuri precum parcări sau restaurante, unor magistrati care voiau să ajungă procuror general al României si sef DNA. Ancheta procurorilor în dosarul de corupţie al înalţilor magistraţi care foloseau informaţii secrete din dosare pentru a proteja oameni politici sau oameni de afacedri sau pentru şantaj precum şi pentru a obţine posturi importante este în faza finală. Acuzaţilor li se prezintă materialele de urmărire penală, inclusiv toate probele procurorilor DNA. Urmează apoi redactarea rechizitoriului de trimitere în judecată. Din reţeaua magistraţilor făceau parte Marcel Sâmpetru – fost prim-adjunct al procurorului general al României, numit pe vremea lui Ion Iliescu -, George Bălan – fost procuror general al Curţii de Apel Bucureşti şi fost membru CSM -, Georgeta Barbălată, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, membră a grupului restrâns de judecători care emiteau mandate de interceptare sau percheziţii, Mihai Vlad, ofiţer, fost şef al serviciului secret al Ministerului de Interne DGIPI – filiala Ilfov, şi oameni politici. Primul interceptat a fost şeful filialei din Ilfov a serviciului secret al Ministerului de Interne, Vlad Mihai, suspectat că-i avertizează pe unii oameni de afaceri şi pe unii înalţi funcţionari urmăriţi/filaţi, deoarece erau suspectaţi de savarsirea unor infractiuni. Prin Mihai Vlad s-a ajuns la magistraţii acuzaţi de corupţie. Primele mandate de interceptare au fost emise în februarie anul acesta, iar ultimele, pentru procurori suspecti, în luna mai. Informatiile cu eliberarea mandatelor ar fi ajuns la suspecţi, spun surse judiciare. Interceptările au continuat probabil şi în luna iulie şi o vizau în special pe judecătoarea Georgeta Barbălată. Aşa au aflat anchetatorii DNA că, după ce judecătoarea de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a semnat mandatele de percheziţii pentru Bălan, Sâmpetru şi Vlad, informaţiile ar fi ajuns la suspecţi. Integral in Romania Libera.
Plenul reunit al Parlamentului, convocat marţi la ora 13.00 pentru mesajul adresat de premierul Ponta. Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020, iar deputaţii
vor dezbate în plen cazul Trăşculescu la ora 12. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea , a anunţat, că şedinţa de plen reunit pentru mesajul premierului a fost convocată pentru marţi, de la ora 13.00, urmând ca după prezentarea poziţiei Guvernului să aibă loc dezbateri cu privire la mandatul de negociere la Consiliul European. “Fac un apel la toţi senatorii şi deputaţii care sunt încă în exerciţiul mandatului să vină mâine la ora 12.00 la Camera Deputaţilor şi la ora 13.00 la plenul reunit pentru a-şi exercita dreptul de vot şi a participa la aceste două dezbateri extrem de importante”, a declarat Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaţilor a susţinut că “aceeaşi metodă” a fost folosită în ceea ce priveşte mandatul pentru Consiliul European de către toate Parlamentele naţionale, începând cu cel britanic. El şi-a exprimat speranţa că marţi Parlamentul va adopta o hotărâre sau o rezoluţie pe această temă, deoarece “fiecare reprezentant al României trebuie să aibă un mandat şi să se obişnuiască că va avea un mandat din partea Parlamentului”. “Doresc ca mâine toţi parlamentarii României să fie prezenţi, să avem cvorum şi să putem să luăm o decizie după punctul de vedere exprimat de prim-ministrul României pe această temă extrem de sensibilă şi delicată”, a mai susţinut Zgonea.Mediafax
Cortina de bani a Europei. Armele României în negocierea bugetului UE. România intră în negocierile de la Bruxelles cu şanse de a obţine mai mulţi bani din bugetul viitor al UE, dar sumele pe care le-ar putea primi riscă să fie
mai mici decât ceea ce spera. Negocierile la nivelul Consiliului European pe bugetul multianual 2014-2020 încep de la reduceri, iar această decizie este deja luată. Atât Guvernul de la Bucureşti, cât şi negociatorul României, Preşedinţia, cunosc foarte bine această realitate. Maximum din ceea ce oricine aflat în situaţia României ar putea obţine este o reducere mai mică a bugetului. n cursul negocierilor privind viitorul buget (2014-2020), mai multe state membre bogate, cele din rândul contributorilor neţi la bugetul UE (adică statele care plătesc mai mult decât primesc), au ameninţat că vor folosi dreptul de veto, în special dacă reducerile nu vor fi suficient de consistente. Varianta cea mai dramatică era o reducere de până la 200 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene – 1.033 de miliarde de euro, ceea ce însemna o creştere cu 4,8% faţă de bugetul din 2007-2013. Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi ulterior Franţa au fost statele care au ameninţat că vor folosi dreptul de veto. În opinia acestor state, sumele care ar trebui tăiate din buget variază între 100 şi 150 de miliarde de euro. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a venit cu un plan de compromis, o reducere de 75 de miliarde, care se apropie de un numitor comun şi ar putea îmblânzi până şi cele mai înverşunate spirite eurosceptice. Integral in Adevarul
Nepotism în USL. Mama secretarei lui Dragnea este… secretar de stat. Elena-Cătălina Ştefănescu este fiica unui înalt demnitar în Ministerul Muncii, Cristiana Barbu Două femei din Râmnicu Vâlcea fac carieră politică în
Capitală. Mama este secretar de stat, fi ica (foto medalion) vrea să ajungă cel mai tânăr deputat. Elena- Cătălina Ştefănescu (23 de ani), fosta secretară a baronului de Teleorman Liviu Dragnea, este un exemplu indubitabil de nepotism. „Pilele” sale politice sunt mai serioase decât se prefigura iniţial. Ea este fata Cristianei Barbu (45 de ani), în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii. Mama tinerei candidate USL la un loc în Camera Deputaţilor a fost numită în luna mai a acestui an, de premierul Victor Ponta, în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Ea a fost sprijinită de organizaţia PSD din Vâlcea, condusă de preşedintele Consilului Judeţean Vâlcea, Ion Câlea. Anterior, Cristiana Barbu a deţinut funcţia de consilier în cadrul AJOFM Vâlcea. Unul din motivele pentru care cele două femei, mamă şi fiică, au promovat în politica mare ar fi sprijinul lui Ion Câlea. În comunism, tatăl Cristianei Barbu şi bunicul Elenei- Cătălina Ştefănescu a fost şeful actualului preşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea. Liviu Zorilescu a condus Direcţia agricolă Vâlcea. Integral in Evz.
Va urez o zi buna!







































