Author: theophyle

Redactat de @Cetatean

Duios, de 23 de ani, Romania viseaza.

Se facea ca Romania avea un fiu. Si desi era fiul ei, parca era facut de o naparca si de un varan. Era un fiu care scotea peri albi mamei sale : mintea de ingheta apa, era laudaros de pocnea, sparlea tot ce se putea sparli cu seninatatea celui care nu muncise niciodata insa le avusese mereu pe toate. Incapabil sa treaca de genunchiul broastei in invatatura de carte, sparlise un brat de diplome si refuza sa le dea inapoi, asmutindu-si tovarasii de pungasie sa sparga cu pietre geamurile scolii si sa dea foc gospodariilor profesorilor. Punea piedica batranilor si scuipa in obrazul oamenilor asezati, cu nerusinarea odraslei care stie ca betivanii si talharii satului urmau sa il apere de orice pedeapsa. Daca veneau straini in sat cu daruri, asmutea cainii asupra lor, racnind ca ala e satul lui si ca la el in sat nu comanda altcineva. Ziua manca pe datorie la carciuma in care incapeau 471 de musterii. Mai bine de jumatate erau tovarasii sai care mereu ii spuneau ca el va fi viitorul carciumar ce le va da tuturor mancare si bautura pe gratis. Facusera un targ ca intre hoti : ei urmau sa il aleaga carciumar si el urma sa ii ospateze dupa pofta inimii, fara plata. De buna seama, proviziile carciumei erau ca si terminate insa pe usa scria mare: « Viitorul Carciumar face cinste satului intreg ».

Odrasla asta a Romaniei avusese o prima nevasta, insa o lasase pentru a o lua pe fata unui smenar din sat, tocmai pentru a fi primit si el in clanul smenarilor. Fiul Romaniei invatase meserie la catarama de la cel mai mare hot al satului, care acum zacea in beciul satului, de unde urla noapte de noapte dupa invatacelul sau sa il scoata fara zabava.

Puslamaua Romaniei ar fi vrut el cu draga inima sa faca intocmai, insa nu era inca destul de vanjos sa rupa zabrelele, si de aceea ii promitea pe ascuns tatalui sau de suflet ca urma sa vina cu ciracii dupa 9 decembrie sa sparga usa beciului. Tatal de suflet al puslamalei era spaima satului, un bandit zis si « 7 Case », care cu greu fusese inchis de 5 femei vrednice de lauda. Barbatii nu putusera nicidecum sa il inchida in beci, caci « 7 Case » ii avea pe toti la mana cu ceva, din vremurile in care hotisera impreuna si impartisera toti prada. Fusese nevoie de 5 femei de isprava ca sa il arunce la beci pentru 2 ani pe temutul « 7 Case ».

Si se mai facea in visul Romaniei ca era deja 9 decembrie si ca puiul de naparca daduse navala in casa maicii sale, cu cutitul in mana si cu tovarasii in urma lui. Saraca lui mama, Romania, orbita de dragoste, inca mai spera ca fiul ei nu e pierdut pe vecie, si ca nu va da foc la sat, cum ameninta sa o faca, in dorinta lui nemasurata de a fi carciumar pentru 4 ani. Saraca mama mai credea ca fiul ei are totusi o inima buna si ca, pe langa mancarea si bautura data fara plata tovarasilor de betie, scumpul ei fiu urma sa ii cinsteasca pe toti oamenii din sat laolalta.

Insa fiul ei statea acum in usa, cu ochii injectati si cu cutitul in mana, uitandu-se tinta la mama lui, cu privirea celui care stia ca banditul « 7 Case » nu degeaba ii ceruse din beci suprema dovada ca invatase pana la capat tainele meseriei de bandit fara Dumnezeu.

Duios, de 23 de ani, Romania viseaza.

Si se facea ca Romania mai avea un fiu. Era fiul ei cel cuminte, care fusese mereu ascultator si nu-i iesise din cuvant. Invatase multa carte, si in sat, si in oras, chiar si dincolo de hotare. Nu facuse de ras numele parintilor sai pe unde mersese, venise in sat inapoi cu renume castigat prin munca cinstita. Isi facuse un rost muncind din greu, nu se inhaitase cu golanii satului, nu chefuia la carciuma, nu luase de nevasta fata unui hot. Era un fiu linistit si cu care mama se mandrea pe ascuns, ocupata sa isi puna mereu obrazul la lume pentru puslamaua cea rea. Saraca mama statea si se intreba cum de i-a dat Dumnezeu doi copii asa de diferiti si cum de cei doi se poarta de parca nu ar fi frati de sange.

Duios, de 23 de ani Romania viseaza.

Si se facea ca era deja 9 decembrie si ca cei doi fii erau iarasi amandoi in casa parinteasca. Fiul cel cuminte cerea binecuvantarea mamei sale, dupa cuviinta, pentru a porni la drum greu. Puslamaua statea in usa cu cutitul in mana, flancat de tovarasii de betie, ranjind in fata mamei fara rusine, convins ca el urma sa fie cel ales. « 7 Case » doar urlase din beci: « Sa nu indraznesti sa vii la mine fara binecuvantarea mamei tale ! Daca nu ti-o da de bunavoie, stii ce ai de facut ! ».

Si visul se opri. Romania se trezi si se uita la calendar : inca nu era 9 decembrie.

*****

Visul nu merge mai departe, realitatea insa, da. Dupa 23 de ani de democratie originala si tranzitie eterna spre nicaieri, dupa 23 de ani de comunism cu fata umana, apoi de capitalism original, apoi de capitalism de cumetrie, pe 9 decembrie noi avem de ales nu intre cei doi fii ai Romaniei, ci intre cele doua Romanii in care vor trai copii nostri.

Avem de ales intre o Romanie in care orice copil poate ajunge puslamaua cea rea si o Romaniei in care orice copil poate ajunge precum fiul cel bun.

Avem de ales intre Sistemul care se reproduce prin puii de naparca si un viitor in care acestia mor fiindca nu le prieste aerul Legii, al Justitiei si al Dreptatii.

Oricati pui de naprca ar scoate Sistemul la inaintare, el nu se va putea reproduce la nesfarsit.

Oricat ar urla Sistemul ca ne va distruge Constitutia  si Justitia fragila si isi va eterniza puii de naparca in Parlament, nu vom ceda.

Caci am vazut Sistemul ranit de moarte si urland dupa ajutor din beciul satului si stim ca poate fi invins. Se vor gasi poate mai mult de jumatate dintre noi foarte « milostivi » sa sara cu voturile in ajutorul Sistemului pe 9 decembrie, insa nu vor fi de-ajuns.

Ne-am maturizat. Am invatat si noi cei liberi, sa luptam precum Sistemul : pana la ultima resursa. Am invatat si noi de la Sistem ca e destul sa introduci undeva o piatra cat de mica pentru ca agrenajul sa nu mai mearga ca uns si, intr-un timp determinat, sa sara in aer. Asa s-a aparat mereu Sistemul de Justitie si de statul de drept, asa vom face si noi.

La alegerile din 9 decembrie, Sistemul joaca miza mare : totul sau nimic. Puscaria sau auto-reproducerea. Noi nu jucam miza asa mare, noi jucam pe o miza aparent mica. Miza e insa piatra aruncata in mecanism si despre care stim ca, mai devreme sau mai tarziu, va produce efecte iremediabile.

Poate mecanismul Sistemului va mai merge o vreme, impulsionat de succesul unei re-alimentari prin votul popular, insa odata introdusa piatra in maruntaiele lui, aceasta sfarseste prin a produce efecte.

Ma refer aici nu doar procentele USL si la procentele ARD ci la insasi ideea de Romanie a Dreptatii si a Legii, nu a Securitatii, a Sistemului, a Varanului si a cuplului sinistru Paiata-Mitomanul.

Legea electorala e imprevizibila si nu intimplator USL a incercat sa o schimbe. Stiau si ei ca de multe ori locul I pierde in fata locului II sau III. Sondajele si-au aratat fiabilitatea de fiecare data, si stim ca un Presedinte de o noapte a sfarsit  precum prostanacul natiunii, topaind in fata tarii.

In conditiile in care Sistemul joaca totul sau nimic, fiecare vot al nostru pentru ARD insemna un pas inapoi pentru Sistem si un drum mai lung pana la « totul ».

Daca reusim sa dam Sistemul suficienti pasi inapoi, « totul » devine « nimic ».

Miza nu e guvernarea (caci guvernele vin si pleca), miza este supravietuirea Sistemului, ranit de moarte de Justitie. Sau, daca vreti, pentru noi miza e ocrotirea mladitei de democratie si de suveranitate reala pe care Presedintele Romaniei a aparat-o pana acum de crivatul Sistemului.

Sistemul stie care are zile numarate, caci daca mladita apuca sa prinda radacini in mintile si inimile romanilor, partida e terminata.  In noi a prins : vom vedea pe 9 decembrie cati suntem, si cu mana pe inima va spun ca eu cred ca suntem multi.

Noi, cei in care mladita a prins, nu votam pentru un codru mizer de paine, pentru o indexare iluzorie de pensie sau salariu, pentru un TVA mai mic sau mai mare, pentru nu stiu ce taxa nenorocita care trebuie eliminata sau introdusa.

Noi votam cu constiinta ca vietile noastre nu trebuie sa mai fie conduse din fundul unui studiou de televiziune din care un securist batran si vorace trage sforile ce misca cele doua papusi ale sale, Paiata si Mitomanul.

Fiul cel rau al Romaniei are astazi in spatele sau o banda de tovarasi de blestematii cu care ne ameninta ca va da foc la casa. E vremea ca fiul cel bun sa vada ca nu e singur, ca sunt destui oameni in spatele lui cu care va porni la drum si cu care ii va infrunta pe tovarasii Varanului si ai lui « 7 Case ».

Poate ca mereu am votat la parlamentare raul cel mai mic, insa de data aceasta, votand ARD, votam cu constiinta impacata ca am vazut in vara acestui an 2012 cum ar arata Romania condusa de raul absolut si am decis ca nu vom fi niciodata de partea lui.

Si, pentru a fi onesti pana la capat, va trebui sa mai spunem inca o data ca votam ARD pe data de 9 decembrie pentru ca Mihai Razvan Ungureanu si Forta Civica sa fie mana aceea de oameni, pietrele puse in maruntaiele Sistemului care il vor face sa sara in aer. Cu cat sunt mai multe pietrele, cu atat Sistemul va exploda mai repede.

In definitiv, Sistemul e in criza de timp, nu noi. Sistemul a anuntat ca vrea modificarea Constitutiei si eliberarea lui Nastase cat mai repede. Noi nu facem decat sa jucam acum jocul pe care Sistemul l-a jucat mereu cu noi : jocul de-a obstructia incapatanata si iremediabila.

Noi nu mai avem ce pierde. Sistemul insa poate pierde totul.

Dragi Romani, pe data de 9 decembrie, Comunitatea Politeia va cheama sa punem impreuna cat mai multe pietre in maruntaiele Sistemului !

Dragi Romani, pe data de 9 decembrie, Comunitatea Politeia va cheama sa votati ARD pentru ca Justitia care s-a desteptat din somn sa vina de hac Sistemului !

Dragi Romani, pe data de 9 decembrie, Comunitatea Politeia va cheama sa votati ARD pentru ca viitorul Presedinte al Romaniei sa fie nu Somnorosul Varanului, ci Mihai-Razvan Ungureanu !

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vineri, vremea va fi rece, iar cerul temporar noros. Va ninge slab, mai ales în cursul zilei, pe spaţii restrânse în nord-vestul şi centrul ţării şi cu totul izolat în restul teritoriului. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între -5 şi 3 grade, iar cele minime se vor situa între -13 şi -2 grade, uşor mai scăzute în depresiuni. Izolat vor fi condiţii de pole.

La Bucureşti: Vremea va fi rece. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 4…5 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -4 grade.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5394  RON; 1 USD = 3. 4722    RON; 1 EURO = 1. 3074   USD; Francul elvetian 3. 7440 RON. Gramul de aur 189.0186 RON.

Anul agricol prost (-20%) şi scăderea exporturilor a topit creşterea economică din acest an. INS a confirmat creşterea PIB cu 0,2% în primele nouă luni, anunţată în noiembrie, evoluţie susţinută de creşterile din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, de servicii administrative sau de suport şi imobiliare, agricultura şi scăderea exporturilor influenţând negativ PIB. Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru primele trei trimestre a fost de 416,268 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,2% faţă de acelaşi interval din 2011.”Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităţi profesio­nale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de ser­vicii administrative şi activităţi de servicii suport (+8,9%), tranzacţii imobiliare (+4,7%), informaţii şi comunicaţii (+2,7%), activităţi de spectacole, cultu­ra­le şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+2,4%), comerţ cu amă­nuntul şi ridicata; repararea auto­ve­hi­culelor şi motocicletelor; transport şi de­pozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%) şi construcţii (+0,8%)”, men­ţionează INS. Cele mai importante reduceri ale vo­lu­mului de activitate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (de 20,4%) şi administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (2,6%). Consumul final total s-a diminuat cu 0,1% în perioada analizată, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, în special pe seama scăderii, cu 2%, a cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, în timp ce cheltuiala pentru consumul final al gospo­dăriilor populaţiei a crescut cu 0,3%.Produsul Intern Brut a coborât în tri­mestrul al treilea cu 0,6% comparativ cu pe­rioada similară din 2011 şi cu 0,5% faţă de trimestrul precedent, astfel că la nouă luni creşterea economică s-a limitat la 0,2%, indicând un risc de stagnare sau chiar recesiune pentru 2012. PIB estimat pentru trimestrul al trei­lea a fost de 168,54 miliarde lei preţuri curente.Integral in Ziarul Financiar.

Economia României în 2012, văzută ca un tablou de bord. Ce se vede pe radar şi care avarii s-au aprins. „Adevărul“ vă prezintă situaţia economică a ţării pe un panou de comandă al unui avion pe care guvernatorul BNR şi-ar fi dorit să nu-l izbim în anii dinaintea crizei. Majoritatea indicatoarelor de pe tabloul de bord arată că navigăm în derivă. La scurt timp după ce, în vara lui 2008, guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertiza „să nu izbim avionul“, economia României a avut o aterizare dură şi a intrat într-o recesiune severă. Cum arătau, atunci, cadranele de pe bordul acelui „avion“ este azi mai puţin important, dar se pare că acum suntem în pragul unei noi recesiuni, astfel că n-ar strica să ne uităm mai atent la panoul de comandă. De aceea, „Adevărul“ vă prezintă în premieră un astfel de panou, în care principalii indicatori economici sunt ilustraţi în aşa fel încât să se vadă pe cât posibil mai clar ce trebuie făcut. Având în vedere modul în care a evoluat economia în ultimii ani, putem spune că guvernanţii care s-au perindat pe la manşa „avionului“ nostru n-au fost atenţi nici la indicatoare, nici la mersul ca pe teren accidentat al economiei.Şi acum, ca şi în 2008 sau 2010, era urgent să acţionăm comenzile de reabilitare a infrastructurii ori pe cele de accelerare a absorbţiei de fonduri UE; beculeţul care arată meteodependenţa din agricultură scintilează cu aceeaşi intensitate încă din anii ’90; pe radarul din centru se profilează aceleaşi pericole (de exemplu, pleacă investitorii străini sau scade puterea de cumpărare a populaţiei), dar „aviatorii“ noştri de la Palatul Victoria ori jucau table, ori navigau pur şi simplu cu ochii închişi. Asta în timp ce populaţia, presa şi societatea civilă avertizau zi de zi că e nevoie de o viziune pentru a se redresa economia. Integral in Adevarul

“Regele asfaltului” i-a turnat pe cei care l-au ajutat. Omul de afaceri Nelu Iordache, acuzat de deturnare de fonduri, a denunţat la DNA fapte grave de corupţie făcute de persoane cu funcţii de decizie. Nelu Iordache este arestat preventiv într-un dosar în care este acuzat de deturnarea a șase milioane de euro din fonduri europene. Controversatul afacerist Nelu Iordache (45 de ani), zis “Regele asfaltului”, arestat preventiv pentru deturnarea a şase milioane de euro din fondurile europene, a făcut un denunţ la DNA.Motivul: el vrea să colaboreze cu procurorii pentru a fi cercetat în libertate. Iordache va fi adus astăzi la Curtea de Apel. El cere să fie cercetat în libertate. În urmă cu o săptămână, afaceristul a adus “la cunoştinţa organelor de urmărire penală comiterea unor fapte grave de corupţie, implicând persoane ce au ocupat funcţii de decizie”. Detaliile apar în motivarea judecătorului, care a decis arestarea preventivă. Potrivit unor surse judiciare, “Regele asfaltului” a dat declaraţii împotriva partenerului de afaceri, milionarul Gheorghe Cruceru, cercetat în acelaşi dosar. Iordache deţine 76% din societatea Romstrade, iar Cruceru are 24%. Potrivit procurorilor, două milioane de euro din fonduri europene, bani care trebuiau să fie folosiţi pentru construcţia autostrăzii Nădlac- Arad, au fost deturnaţi de Romstrade şi folosiţi pentru achiziţia unor terenuri aflate în proprietatea lui Gheorghe Cruceru. Apropiat de PNL -Detaliile din denunţ nu au fost făcute publice, însă EVZ vă prezintă personajele cu influenţă care s-au intersectat cu afacerile lui Iordache. El este unul dintre apropiaţii PNL, partid pe care l-a sponsorizat. Integral la EVZ.ro

Scenariile lui Crin Antonescu după 9 decembrie. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că Traian Băsescu va fi suspendat „fără ezitare” dacă USL va lua peste jumătate din mandatele parlamentare, iar preşedintele nu îl va desemna pe Victor Ponta să formeze Guvernul. „Nu obţinem majoritatea absolută, atunci jocurile vor fi făcute ca niciodată de tare de Traian Băsescu. Obţinem peste jumătate plus unu din mandate, Victor Ponta va fi prim-ministru. Nu vor fi negocieri aici, avem un vot în spate, iar preşedintele trebuie să respecte acest vot , dacă nu o va face se va petrece suspendarea preşedintelui. Nu caută nimeni cu lumânarea să îl suspende pe Traian Băsescu, dar nu există altă soluţie”, a spus la Antena3 Crin Antonescu. El a exclus posibilitatea apariţiei unei fisuri în interiorul USL după alegeri. „Îmi doresc să terminăm aceste alegeri şi să învestim Guvernul şi să plecăm şi noi ,care cum putem, câteva zile de sărbătorile astea”, a precizat Antonescu. Gandul

Hillary Clinton: România, printre ţările ale căror guverne contracarează “agresiv” opoziţia. Oficialul american vorbeşte şi despre “provocări pentru procesele constituţionale” la Bucureşti. Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a menţionat România şi Ungaria printre statele ale căror guverne au devenit “mai agresive” în contracararea opoziţiei, conform unui discurs în care oficialul american denunţă, în general, regresul valorilor democratice în Europa şi Asia Centrală, potrivit Mediafax. În cadrul unei reuniuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa desfăşurată la Dublin, Hillary Clinton a denunţat regresul valorilor democratice şi drepturilor omului în state din Europa şi din Asia Centrală. “Sunt din ce în ce mai preocupată pentru viitorul acestei organizaţii şi pentru valorile pe care le-a apărat permanent”, a spus Clinton, conform AFP, cu ocazia reuniunii anuale a miniştrilor de Externe din cele 57 de state membre OSCE. “La peste 20 de ani după încheierea Războiului Rece, sarcina de construire a unei Europe a libertăţii şi păcii încă nu a fost îndeplinită”, a spus secretarul de Stat american. Cu puţin timp înainte, Clinton se întâlnise cu reprezentanţi ai societăţii civile din şapte ţări, care i-au transmis preocupările în materie de drepturile omului. Clinton a acuzat guvernele că devin “din ce în ce mai agresive în tentativele de blocare a disidenţei”, denunţând, potrivit AFP, situaţiile din Rusia, Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, dar şi din România şi Ungaria. Secretarul de Stat a menţionat în intervenţia sa  şi “provocările pentru procesele constituţionale din România”.”Sunt semnale nefericite privind regresul democraţiei în Ungaria şi provocări pentru procesele constituţionale din România, precum şi faptul că persistă perspectiva urâtă a antisemitismului, xenofobiei, discriminării imigranţilor, minorităţii roma, persoanelor din minorităţile sexuale şi altor grupuri vulnerabile”, a apreciat Clinton.Integral aduce Romania Libera\

Cele cinci scenarii ale luptei pentru putere de după alegeri. O singură variantă evită criza politică. Alegerile din 9 decembrie vor fi urmate de tratative dure pentru formarea viitorul Guvern. „Adevărul“ vă prezintă variantele de formare a majorităţii în funcţie de rezultatul scrutinului. Alegerile parlamentare din 9 decembrie vor fi câştigate detaşat de USL, potrivit tuturor sondajelor de opinie. Ecuaţia viitoarei guvernări depinde, însă, de mai multe necunoscute. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, clar, că nu va renunţa la atribuţia de a desemna premierul, ceea ce ar putea duce la o ciocnire cu USL. Preşedintele desemnează, potrivit Constituţiei, candidatul la postul de premier, după consultări cu partidul care a obţinut peste jumătate din mandate. Dacă nu există un asemenea partid, preşedintele se consultă cu toate formaţiunile. Pentru a deveni premier, candidatul desemnat de preşedinte trebuie să fie votat de Parlament. Prevederile constituţionale cuplate cu divergenţele dintre Traian Băsescu şi USL lasă deschise mai multe posibilităţi. Una dintre variante ar fi ca USL să ia peste 50% din mandatele parlamentare, iar Traian Băsescu să îl propună premier pe Victor Ponta, cel susţinut de alianţa victorioasă. Premierul s-a arătat convins că va fi cel propus. „Lista lui Băsescu e atât de scurtă, că sunt doar eu pe listă!“, a comentat Ponta. Această variantă ar presupune o instalare rapidă a noului Executiv, cel mai probabil în jurul datei de 22 decembrie. În acest caz, singura problemă ar fi împărţirea ministerelor în cadrul USL. O altă posibilitate ar fi ca Traian Băsescu să nu îl nominalizeze pe Victor Ponta, chiar dacă USL obţine peste 50% din mandate. Apropiaţii preşedintelui, în special consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, au afirmat de mai multe ori că şeful statului nu este obligat să accepte numele propus de USL. Traian Băsescu a lăsat de mai multe ori să se înţeleagă că nu îl va propune pe Ponta, fără a o spune explicit. Integral in Adevarul.

Romania ramane fara data de aderare la Schengen. Consiliul Justitie si Afaceri Interne a mentinut ieri monitorizarea masurilor suplimentare solicitate Romaniei si Bulgariei pentru aderarea la Spatiul Schengen, fara a oferi in schimb nicio recomandare privind data de aderare. Consiliul Justitie si Afaceri Interne al UE a adoptat ieri un al doilea raport bianual al Comisiei adresat Parlamentului si Consiliului privind functionarea spatiului Schengen, o afacere tehnica, dar care a starnit o furtuna politica la Bucuresti. Despre ce este vorba? Desi este un raport care priveste functionarea spatiului Schengen, la capitolul 3, “Aplicarea acuis-ului Schengen”, exista un scurt paragraf, 3.6, privind “ridicarea controalelor la granitele interne cu Bulgaria si Romania”, desi cele doua tari nu fac parte din spatiul Schengen. Iata-l: “Ca urmare a deciziei din iunie 2011 ca atat Romania, cat si Bulgaria indeplinesc in intregime acquis-ul Schengen, Consiliul European a solicitat in martie 2012 Consiliului JAI sa identifice si sa implementeze masuri care ar contribui la aderarea celor doua tari. Consiliul (JAI) a identificat de atunci un număr de asemenea măsuri, care include activităţi planificate şi deja în desfăşurare ale Frontex, măsuri care privesc lupta împotriva documentelor false şi furtului de identitate şi măsuri care privesc lupta împotriva contrabandei şi a traficului de fiinţe umane. Implementarea acestor măsuri este monitorizată continuu (subl. ns.)”. Raportul a fost adoptat ieri conţinând integral acest paragraf.scrie Romania Libera.

Va urez o zi buna!

Veche regiune românească, “Ţara Maramureşului” este consemnată pentru prima dată cu acest nume în documente la 1199, în perioada expansiunii ungare în Transilvania. La acea vreme populaţia era românească în întreg Maramureşul precum şi în regiunile învecinate de la vest, Ung şi Bereg. Pentru acestea din urmă regii Ungariei garantau românilor dreptul de a-şi alege singuri voievodul şi de a fi judecaţi după “dreptul valah” până după anul 1383 de când avem ultimul document în acest sens.

Regiunea Maramureşului este insa locuita cu milenii inainte de evenimentul mentionat ma sus. Săpăturile arheologice au găsit urme ale locuirii omeneşti în Depresiunea Maramureşului încă din Paleoliticul Superior şi Neolitic avem spre vest în Ţara Oaşului şi la sud de munţii Gutâi, dar din neolitic s-au găsit la Sighet, Câmpulung la Tisa şi pe malul stâng al Izei între Rozavlea şi Strâmtura. Cu aproximativ 2000 de ani înaintea erei noastre pătrund şi în acestă regiune triburile indo-europene, astfel că Epoca Bronzului e bine reprezentată prin depozite mai importante la Săpânţa, Sarasău, Sighet, Tisa, Călineşti, Şieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Sălişte şi Moisei.

Din perioada dacică sînt cetăţile de la Sighet (dealul Solovan), Onceşti (dealul Cetăţii), Slatina şi Călineşti, dar şi de monede, vase şi obiecte de provenienţă grecească şi romană, fapt ce dovedeşte legaturile comerciale şi culturale cu civilizaţiile mediteraniene, dar mai ales cu provincia romană Dacia. Deşi a rămas înafara ariei cucerite de Imperiul Roman, dacii din aceste regiuni ale Carpaţilor Nordici au primit influenţele civilizaţiei romane, iar în final s-au romanizat devenind parte a etnosului românesc. Datorită poziţiei mai feritea Maramureşului, în perioada marilor migraţii dintre triburile de goţi, huni, gepizi, longobarzi şi slavi, numai aceştia din urmă au avut un impact asupra populaţiei locale.

În primele secole ale mileniului II, Voievodatul Maramureşului a fost condus de voievozi locali şi organizat în cnezate de vale. Din secolul XIV presiunea regilor Ungariei de a instaura şi aici feudalismul după model occidental s-a intensificat prin înobilarea conducătorilor locali, aceştia încercând să înlocuiască titlurile autohtone cu echivalentul în ierarhia feudală. În timp ce unii au acceptat schimbarea integrându-se în nobilimea regatului, alţii au opus rezistenţă, iar în final au trecut munţii spre regatul Poloniei unde remarcându-se au primit titluri şi pământuri, sau spre răsărit, unde au întemeiat voievodatul Moldovei.

Întemeierea Moldovei a avut loc în două etape, în care s-au remarcat cele mai importante figuri din istoria Maramureşului. Mai întâi Dragoş Vodă din Bedeu, cel care după victoria asupra tătarilor în expediţia organizată de regele Ludovic I a fost trimis în 1351 să întemeieze un voievodat vasal Ungariei în scop de apărare. În 1359, Bogdan Vodă din Cuhea după ce s-a opus ani de zile introducerii sistemului feudal în Maramureş, va trece munţii împreună cu oştenii săi şi alungând pe Balc, urmaşul lui Dragoş Vodă, va întemeia voievodatul independent al Moldovei (vezi postrarea relevanta).

Acest eveniment marchează şi trecerea de la organizarea tradiţională, de voievodat şi cnezate, la cea feudală, odată cu înstăpânirea urmaşilor lui Dragoş Vodă care vor primi titluri nobiliare şi moşii atît în Maramureş cât şi în regiunile vecine care sînt cuprinse în judeţ Maramureş de acum. Ei vor cumula titlurile cneziale cu cele nobiliare, iar Balc va fi timp de 30 de ani voievod şi comite de Maramureş, făcând trecerea spre perioada comitatului Maramureş.

Fii lui Dragoş Vodă îşi vor dori autonomia religioasă pentru Maramureş, şi în acest scop, în vara anului 1381 Balc şi Drag vor străbate drumul până la Constantinopol. Obţin atunci titlul de Stavropighie pentru ctitoria lor, Mănăstirea din Peri, cu aproape aceleaşi drepturi ca o episcopie, şi al cărei exarhat se întindea şi dincolo de pământurile săpânite de ei, până în părţile Beregului, în Sătmar, Sălaj, Ciceu şi Bistriţa.

În 1397 se refugiază în Ungaria Teodor Koriatovici, cneazul Podoliei după ce a fost înfrânt de ducele Witold al Lituaniei, şi primeşte domeniul Muncaciului. El va aduce, mai întâi în Bereg, mii de familii de ruteni de peste munţi, care mai târziu vor fi primiţi şi în Maramureş ca lucrători pe domeniile nobiliare. Blânzi şi muncitori, ei vor fi favorizaţi şi de regalitate iar prin rutenizarea unor sate româneşti vor ajunge majoritari în anumite părţi ale Maramureşului.

Rutenii

Rutenii sunt pomeniți de Caesar în Comentario de bello Gallico, ca trib celtic așezat în Gallia Narbonensis. Afirmația sa este confirmată în antichitate de Pliniu cel Bătrân.

Mărturii scrise din Evul Mediu timpuriu continuă să îi ateste distinct și exact. Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonim, Almanahul Hildersheim, Ystoria Mongalorum pomenesc exact rutenii și țara lor Rutenia, chiar dacă aceasta nu este delimitată exact. Un moment semnificativ pentru istoria Europei Central Răsăritene este așezarea ungurilor în Bazinul Carpatic. Din acest timp există relatări scrise despre ruteni de către Anonymus, cronicarul medieval timpuriu al regelui Béla al IV-lea. El îi consideră ruteni pe toți slavii întâlniți la trecerea Carpaților mai puțin pe cei găsiți în Câmpia Panonică. Celţi sau slavi ei sunt o parte integrala din istoria Maramureşului.

Matei Corvin a avut relaţii strânse cu nobilimea Maramureşană, din care şi-a ales oşteni de nădejde în luptă dar şi pentru garda regală. A conferit multor maramureşeni titlul de liber-baron, care însemna că au supunere numai faţă de rege, şi se acorda în cazuri extrem de rare. De asemenea a luat sub protecţie mănăstirea românească din Peri şi a numit comiţi români pentru Maramureş, dintre care merită a fi amintit bănăţeanul Pavel Chinezul în 1467. Tot maramureşenii din garda sa îl scapă după lupta de la Baia şi îl duc, rănit, la Braşov.

După această luptă Stefan cel Mare va face o incursiune de pedeapsă în Maramureş trecănd prin foc şi sabie oraşele de oaspeţi regali, inclusiv puternica cetate a Hustului. Dupa victoria otomană de la Mohács (1526) asupra regatului Ungar, Maramureşul a fost integrat în Voievodatul Transilvaniei (1538). Ţările Române după Unirea de la 1600, sub domnia lui Mihai Viteazul. In 1599 întregul Maramureş ajunge în stăpînirea lui Mihai Viteazul pentru o scurta perioada, odată cu unirea ţărilor româneşti.

După 1688, Maramureșul a devenit parte a Imperiului Austriac, odată cu Transilvania. În Maramureș nu a avut loc o trecere la unirea religioasă cu Roma ca în Ardeal. Greco-catolicismul în Maramureș a fost prezent prin apartenența religioasă a românilor la episcopia ruteană a Muncaciului, care a trecut la unire cu Roma odată cu celelalte episcopii din Galiția. Biserica ortodoxă a rămas prezentă până spre sfârșitul secolului al XIX-lea prin câteva schituri care s-au afiliat stărețiilor moldovene, îndeosebi celei de la Putna.

Viața grea a țărănimii înăsprită și mai mult prin noile obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea habsburgilor, a determinat apariția cetelor de haiduci, mai cu seamă în zonele muntoase din Făgăraș, Apuseni și Maramureș. Cel mai de seamă conducător de haiduci maramureșeni a fost Pintea Viteazul (1670-1703), fiu de nobil român din Țara Lăpușului, care a acționat mai mulți ani în sprijinul populației, sfidând aristocrația și autoritățile austriece. I s-a alăturat lui Francisc Rakoczi al II-lea, care conducea răscoala curuților împotriva Imperiului Austriac, și a cucerit Cetatea Chioarului. În 1703, armata lui Pintea a asediat cetatea Baia Mare, unde se afla vistieria imperială. Într-o ambuscadă, Pintea a fost împușcat mortal în fața porții de sud a orașului, în apropiere de Bastionul Măcelarilor.

Bibliografie, note si citate:

Ovidiu Drimba. Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987.
Gheorghe Postică.  Civilizația veche românească din Moldova, ed. Știința, Chișinău 1995.
Dinu Giurescu. Istoria ilustrată a Românilor, ed. Sport-Turism, București 1981.
Nicolae Iorga. Istoria românilor, Partea II, Vol. 2 (până la anul 1000), București, 1936.

Prinsă între mândria de a nu dezamăgi pieţele şi criza din zona euro, Polonia se află în faţa primei recesiuni din ultimii 20 de ani. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, se pregăteşte de prima rece­siune din ultimii 20 de ani, că­zută pradă crizei datoriilor din zona euro care-i macină pieţele de export şi mândriei de a avea o politică bugetară riguroasă. “Anul viitor va fi mult mai dificil decât 2009. Cel puţin atunci economia a rămas închegată. Acestea sunt cele mai dificile vremuri de când mi-am deschis afacerile în 1991”, se plânge Tomasz Nordynski, proprietarul unui dealer Peugeot. Vânzările firmei sale au scăzut cu 15% anul acesta, iar omul de afaceri se aşteaptă ca trendul să continue şi în 2013. Nordynski a concediat deja o parte din personal şi are în vedere noi disponibilizări, scrie Bloom­berg. Cazul său este reprezentativ pentru problemele generale ale Poloniei, singura economie din UE care a reuşit să evite recesiunea în criza din 2009. Mândria că ţara este imună la turbulenţele din Europa de Vest este înlocuită treptat de teama că “miracolul polonez” – mitul unei insule de creştere într-o Uniune Europeană care se îneacă în recesiune – va fi copleşit de trendul general. În condiţiile în care creşterea consu­mului, investiţiile şi exporturile scad, iar şomajul se încăpăţânează să rămână ridicat, cu rata şomajului la 12,5%, autorităţile încearcă să reacţioneze. Banca centrală a redus miercuri dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, a doua scădere în două luni. Decizia marchează o schimbare enormă de la optimismul care domina în primăvară, când Polonia a fost singura ţară din UE care a majorat dobânda. “Consiliul de Politică Monetară lu­crează din greu şi nu-şi poate permite să pună pauză relaxării”, a declarat guvernatorul Marek Belka, adăugând că în ianuarie ar putea urma o nouă reducere a dobânzii. “Situaţia este serioasă, încetinirea considerabilă, dar nici pe departe nu credem că situaţia este dramatică”, a mai spus Belka. Banca centrală a redus luna trecută dobânda pentru prima dată după 2009, iar guvernatorul a anunţat începerea unui proces de relaxare a politicii monetare în contextul în care economia a crescut cu cel mai lent ritm din ultimii trei ani. De atunci, economia a continuat să se deterioreze, iar înflaţia a decelerat, ceea ce i-a determinat pe unii analişti, printre care Marcin Mazurek de la BRE Bank, unitatea poloneză a Commerzbank, să anticipeze recesiune pentru anul viitor. “Consumul s-a izbit de un zid. În al patrulea trimestru vom putea contesta veridicitatea ideii imposibilităţii creşterii negative a consumului în Polonia”, a spus Mazurek. Integral in Ziarul Financiar.

O Scoție independentă va trebui să-și renegocieze apartenența la UE. Comisia Europeană a dat o veste proastă Scoţiei: în cazul în care va vota pentru independenţă la referendumul de anul viitor, noul stat ar trebui să negocieze cu Uniunea Europeană pentru a deveni stat membru. Poziția Bruxelles-ului are bătaie lungă, ținta fiind atât Scoția, cât și aspirațiile separatiste ale Cataloniei și Tirolului. În toamna lui 2014, scoțienii vor vota în cadrul unui referendum dacă să mai facă parte din Regatul Unit sau nu. Anul trecut, partidul aflat la putere – SNP – Partidul Național Scoțian, a câștigat o majoritate confortabilă în Parlament pe baza unei platforme electorale separatiste. A inițiat apoi o campanie numită YES SCOTLAND. În momentul în care s-ar strânge un milion de adeziuni, independența Scoției ar fi asigurată, a promis premierul scoțian Alex Salmond. Până acum, a reușit să strângă 143.000 de semnături, în contextul în care populația Scoției este de circa 5 milioane de persoane. Numărul dă însă speranțe că referendumul va avea un rezultat pozitiv. Potrivit directorului campaniei, Blair Jenkins, cifra e o realizare majoră, dar mai este un drum lung de făcut. Totuși, grupul care pledează pentru păstrarea Scoției în cadrul granițelor Marii Britanii, Better Together, susține că majoritatea scoțienilor nu sprijină ideea de independență. Chestiunea este cu atât mai sensibilă cu cât actualul premier, Alex Salmond, a explicat populației că Scoția se va putea autosusține financiar, în special datorită exploatărilor de petrol din Marea Nordului. Dar în egală măsură, șeful cabinetului de la Edinburgh a explicat de câte ori a avut ocazia că o viitoare Scoție independentă se va bucura de același statut în cadrul Uniunii Europene ca și cel al Marii Britanii. Alex Salmond susţinea, că în cazul unui “da” la referendum, Scoţia ar moşteni automat statutul Marii Britanii de membră a Uniunii Europene. Bruxelles-ul a venit să corecteze această poziție. Nu a făcut-o oficial, ci printr-o scrisoare adresată Parlamentului. O Scoție independentă ar trebui să negocieze cu Uniunea Europeană pentru a deveni stat membru. Statutul nu se câștigă în mod automat. Tratatele existente vor înceta să se aplice pentru o Scoţie independentă, spune Executivul european. La fel, nu va avea dreptul nici la rabatul de care se bucură Regatul Unit. Mai mult, va pierde derogarea Marii Britanii în ceea ce priveşte aderarea la moneda euro şi zona Schengen, relatează cotidianul britanic “The Telegraph”. Cu alte cuvinte, ar putea fi obligată să adere dacă statele membre nu sunt de acord cu derogări precum cele acordate Londrei. Iar aceasta, în contextul în care Alex Salmond le-a promis scoțienilor că va păstra lira sterlină ca monedă națională. Iar dacă, de pildă, va fi totuși nevoită să adere la zona Schengen, atunci Marea Britanie va impune controale la frontiera cu fostul său stat component, așa cum a avertizat ministrul de Interne britanic, Theresa May. Va pierde și la alte capitole, negociate dur de Marea Britanie în decursul anilor cu Uniunea – de la fondurile pentru agricultură și cotele pentru pescuit și până la fonduri structurale. Potrivit ziarului britanic The Telegraph, este o lovitură pe care o dă Comisia premierului scoţian Alex Salmond. Mai mult, Bruxelles-ul confirmă și că restul Regatului Unit rămâne în cadrul Uniunii ca stat succesor, ceea ce contrazice afirmația aceluiași premier că viitoarea Mare Britanie va avea același statut ca și o eventuală Scoție independentă. Comisia Europeană a încercat până acum să stea departe, cel puțin oficial, de bătălia referendumului din Scoția, însă copia scrisorii trimise a ajuns la cotidianul The Scotsman. Însă și liderii europeni – Jose Manuel Barroso, șeful Comisiei, și Herman van Rompuy, șeful Consiliului European – au indicat în trecut că Scoția va trebui să deschidă negocierile de aderare în cazul în care răspunsul la referendum va fi DA. Integral la RFI.

O parte din armamentul oferit rebelilor libieni cu acordul SUA în 2011 a ajuns la grupuri islamiste. Administraţia Barack Obama a aprobat în secret, în 2011, înarmarea insurgenţilor libieni, prin intermediul Qatarului, dar o parte a armamentului a ajuns la grupuri islamiste, afirmă oficiali americani şi diplomaţi, citaţi de New York Times. Cu toate acestea,scrie New York Times, serviciile de informaţii încă nu au găsit dovezi că armele furnizate insurgenţilor libieni, prin intermediul Qatarului, în timpul conflictului care a condus la înlăturarea regimului Muammar Kadhafi, ar fi fost utilizate în atentatul care a vizat consulatul american din Benghazi, soldat în septembrie cu moartea ambasadorului american din Libia. În cursul verii, Administraţia Barack Obama era foarte îngrijorată în legătură cu eventualele consecinţe ale planului secret de înarmare a insurgenţilor libieni. Armele furnizate de Qatar par să fi consolidat forţa grupurilor combatante islamiste din Libia, permiţându-le să devină o structură destabilizatoare în noul regim, instalat după înlăturarea lui Muammar Kadhafi. După experienţa din Libia, Statele Unite par să fie reticente în privinţa furnizării de armament opoziţiei siriene. Statele Unite sunt îngrijorate că armele oferite de Qatar forţelor opoziţiei siriene ar putea ajunge la grupuri fundamentaliste. Aduce Mediafax.

Hillary Clinton, îngrijorată pentru regresul democraţiei în România. MAE reacţionează după criticile secretarului se stat american. Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a menţionat România şi Ungaria printre statele ale căror guverne au devenit “mai agresive” în contracararea opoziţiei, conform unui discurs în care oficialul american denunţă, în general, regresul valorilor democratice în Europa şi Asia Centrală. Ulterior, MAE a transmis o serie de precizări în legătură cu discursul secretarului de Stat. În cadrul unei reuniuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa desfăşurată la Dublin, Hillary Clinton a denunţat regresul valorilor democratice şi drepturilor omului în state din Europa şi din Asia Centrală. “Sunt din ce în ce mai preocupată pentru viitorul acestei organizaţii şi pentru valorile pe care le-a apărat permanent”, a spus Clinton, conform AFP, cu ocazia reuniunii anuale a miniştrilor de Externe din cele 57 de state membre OSCE. “La peste 20 de ani după încheierea Războiului Rece, sarcina de construire a unei Europe a libertăţii şi păcii încă nu a fost îndeplinită”, a spus secretarul de Stat american. Cu puţin timp înainte, Clinton se întâlnise cu reprezentanţi ai societăţii civile din şapte ţări, care i-au transmis preocupările în materie de drepturile omului. Clinton a acuzat guvernele că devin “din ce în ce mai agresive în tentativele de blocare a disidenţei”, denunţând, potrivit AFP, situaţiile din Rusia, Belarus, Ucraina, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, dar şi din România şi Ungaria. Cu câteva ore înaintea unei întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Clinton a denunţat “o tendinţă de re-sovietizare a regiunii”, referindu-se la proiectul uniunii comerciale între Rusia şi foste republici sovietice. “Încercăm să identificăm mijloace eficiente de încetinire sau blocare a acestui proiect”, a continuat Clinton. Chiar şi în cadrul Uniunii Europene şi NATO, există “evoluţii îngrijorătoare”, a apreciat secretarul de Stat american, menţionând “manifestări de recul al democraţiei în Ungaria”. În final, Clinton a denunţat “spectrul oribil al antisemitismului, xenofobiei, discriminării faţă de imigranţi, romi” şi minorităţi sexuale în mai multe regiuni ale Europei. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi, o serie de precizări cu privire la declaraţia făcută de secretarul de stat american Hillary Clinton în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Dublin.  Potrivit MAE,  discursul secretarului de stat american în ceea ce priveşte România nu s-a referit la situaţia opoziţiei sau la alte abuzuri, ci la „provocări faţă de procesele constituţionale “. Integral in Adevarul.

Bunicul “Patriot” trimis în misiune. Bundeswehr-ul se află în faţa unei noi misiuni în străinătate. Germania va mobiliza aproximativ 400 de soldaţi în zona de graniţă turco-siriană şi va amplasa un scut anti-rachetă din timpul Războiului Rece. Misiunea “Patriot” este o premieră. Militarii germani care vor pleca în Turcia nu au avut niciodată ocazia să folosească scutul anti-rachetă pe câmpul de luptă, ci doar la antrenamente. Pentru mulţi politicieni, sistemul este un model depăşit, o relicvă din vremea Războiului Rece care nu-şi mai are niciun sens. Conceput în anii ´60, sistemul a fost dezvoltat în deceniul următor şi introdus în dotarea armatei germane cu puţin timp înaintea căderii Zidului Berlinului. După căderea Cortinei de Fier, apărarea anti-rachetă din cadrul Bundeswehr-ului a suferit lovituri multe. Efectivele militare au fost reduse la jumătate. Din cele 24 de escadrile, 12 erau echipate cu tehonologie depăşită, iar restul au fost concentrate în nordul Germaniei. Ulterior a fost dezvoltat un nou sistem anti-rachetă (Meads), cu un radar mult mai performant, însă din raţiuni financiare nu s-a mai construit. Conform anunţului făcut în 2009 în Bundestag, de către ministrul federal al apărării, scutul “Patriot” e atât de depăşit încât nu mai poate fi modernizat. În primul război din Golf, “Patriot” a trecut prima probă de foc când a curăţat spaţiul aerian israelian de rachete irakiene (Scud). Între timp, mulţi privesc cu un ochi critic precizia cu care a ţintit atunci sistemul german şi numărul de rachete doborâte. “Radarul nostru detectează tot şi, în principiu, sistemul Patriot poate lovi aproape orice ţintă, indiferent de distanţa la care se găseşte aceasta”, explică Marcus Ellermann, comandant în Bundeswehr. Detalii tehnice nu oferă. Desigur, cea mai mare precizie există în cazul rachetelor de scurtă distanţă. Dar indiferent ce corp de zbor ar fi identificat, decisiv este timpul de reacţie. După detectarea pe radar, ofiţerii militari au la dispoziţie maximum 20 de secunde pentru a apăsa pe buton. “Vorbim de o rază de 50-100 de kilometri pe care identificăm ţinta şi iniţiem atacul”, adaugă Ellermann. Făcând abstracţie de obişnuitele manevre efectuate, anual, în Creta, unde militarii germani exersează “loviturile din plin”, până acum, pe agenda Bundeswehr-ului, nu s-au aflat şi misiuni în străinătate de acest gen. Guvernul de la Berlin a decis să amplaseze vechiul scut anti-rachetă “Patriot” în Turcia. Integral la DW

Nota: Postarea este o rectificare bazata pe datele primite astazi. Postarea are la baza materiale pe care Politeia le-a obtinut de la  ambele parti ale eşicherului politic. Schimbarile sunt mentionate in albastru. Vezi postarea anterioara.

Generalitati:

1. Sunt semnale care indica ca la  procesul electoral vor participa mai putin de 7  milioane de alegatori;

2. In diaspora vor vota intre 50 si 60 de mii de alegatori;

3. Vom avea intre 520 – 530 de parlamentari;

4. Vor fi cel puţin 13 colegii din care vor intra în parlament trei candidati, maximum 16-17 colegii;

5. In urban se va vota la egalitate cu rulalul cu o superioritate minora la urban (1-2%).

Posibile rezultate:

1. USL poate  trece de  50%  din votul popular avand bineinteles si  mai mult de 50% din mandate;

2. ARD poate obtine  intre 21 – 23% din votul popolar dar va avea cu aproximativ 2,5 % mai putine mandate dupa redistribuire;

3. ARD va primi aproximativ 2  milioane de voturi;

4. Partidul Forta Civica va avea intre 5 – 9 parlamentari;

5. In 6-7  judete USL rade tot;

6. In 14  de colegii ARD trece de 50%  + 1;

7. PNTD se intoarce prin ARD in Parlament (vezi nota de mai jos);

8. UDMR trece pragul, PRM nu-l trece;

9. PPDD primeste intre 11 – 13% din votul popular. Ponta castiga colegiul in lupta cu Dan Diaconescu;

10. Gigi Becali nu intra in Parlament.

11. Exit-Pollurile vor fi “varza”.

Alta Nota:

1. Exista posibilitatea  ca PNŢCD sa fie reprezentat in Parlament de o persoana din NR. Pavelescu ne fiind ales in colegiul lui;

2. La Bucuresti nici un candidat ARD nu are potential de 50%+1, la nivelul de participare sub 43-45%;

3. Multe asa zise blaturi NU  se vor respecta;

4. In cateva judete din Ardeal exista potentialul unor surprize spectaculoase;

5. Exista o tendinta de descurajare accentuata in randul votantilor ARD (motivatia nu conteaza);

6. Daca doriti sa iasa altfel,  iesiti la vot!

That’s all folks!

Începând cu secolul al VIII-lea i.Hr., corabii pline cu negustori si meşteşugari greci intră în marea denumită de Sciţi Axaina (albastru întunecat) şi o denumesc Pontos Euxeinos (euxeinos însemnând în grecă primitoare). Zona gurilor Dunării, prin posibilităţile sale comerciale, le atrage atenţia, şi colonişti veniţi din Marea Egee şi de pe coasta de sud a Pontului Euxin (Marea Neagră) întemeiază aici mai multe cetăţi-porturi. Printre cele mai importante dintre aceste cetăţi se numără Odessos (Varna), Apollonia, Dionysopolis (Balcic), Callatis, Tomis, Histria, Argamum, Halmyris, iar pe cursul Dunării Aegyssos (Tulcea) şi Axiopolis (Cernavodă).

Aşa cum Herodot menţionează în Istoriile sale, în 514 i.Hr, anul expediţiei lui Darius, şahul persan, Dobrogea era locuită în mare parte de triburi geto-dace. Chiar şi sub stăpânirea persană, cetăţile greceşti au influenţat semnificativ comerţul dintre mare şi Dacia, marcând progresul comerţului dacilor şi a civilizaţiei acestora. În circa 330i.Hr, Alexandru cel Mare i-a înfrânt pe tracii vasali ai perşilor, şi a ocupat Dobrogea, imperiul său ajungând până la Dunăre. În 322, anul destrămării imperiului lui Alexandru, Dobrogea este inclusă în regatul macedonian, iar geto-dacii îşi reiau autonomia locală de care dispuneau pe vremea perşilor. Ulterior, cetăţile greceşti dobrogene au intrat în sfera de influenţă a regatului pontic condus de Mitridate VI Eupator. În 55 Dobrogea şi cetăţile greceşti de pe malul mării au fost înglobate în statul dac al lui Burebista, până în anul 44.

În secolele IV-III î.Hr. sunt menţionaţi câţiva conducători daci: Zalmodegikos, Oroles, Rhemaxos, Zoltes; iar în secolul I î.Hr. sunt menţionaţi conducătorii: Roles, în sudul Dobrogei, Dapyx, în centrul Dobrogei şi Zyraxes, în nordul Dobrogei, ce vor fi înfrânţi de romani. În urma acestei victorii, Roma îşi întinde stăpânirea şi asupra Dobrogei (28 î.Hr.).

Dobrogea romana

În a doua jumătate a secolului I î.Hr.Dobrogea este transformata în provicia romană Moesia Inferioara de către împăratul Octavian Augustus. În timpul războaielor dacice Dobrogea a fost un teatru de război între daci, aliaţi cu sarmaţii contra romanilor. Una din cele mai strălucite victorii ale romanilor în aceste războaie a fost cea de la Adamclisi (102), unde s-a ridicat monumentul de la Tropaeum Traiani.

Printre barbarii care au început să apară pe teritoriul Dobrogei în secolul al III-lea se numără goţii, gepizii şi hunii. Odată cu împărţirea definitivă a imperiului roman din 395, Dobrogea intră în componenţa Imperiul Roman de Răsărit, treptat creştinat şi denumit mai târziu (de istoricii mai recenţi, începând cu germanul Hieronymus Wolf) “Imperiul Bizantin”.

Odată cu împărţirea definitivă a imperiului Roman in 395d.Hr, Dobrogea (Scythia Minor) intră în componenţa Imperiului Bizantin.

Împăratul Iustinian I a întărit cetăţile de pe Dunăre, cartea lui Procopius (“Despre construcţii”) enumerând 90 de cetăţi restaurate de împărat pe acest fluviu, dintre care aproape 50 în Dobrogea. Numele acestora sunt fie cele antice (Abrittus, Aegyssus, Axiopolis, Callatis, Carsium, Durustorum, Noviodunum, Odessos, Tomis, Troesmis, Ulmetum), fie locale (Bassidina, Diniscarta, Padisara, Residina, Sacidava, Zaldapa, Zisnudava) ori adaptări din latina vulgară (A Silva, Castellonovo, Gemellomuntes, Maurovalle). Paralel cu reorganizarea militară au fost întreprinse şi schimbări în domeniul bisericesc. În Scythia Minor se aflau 15 episcopate subordonate mitropoliei de la Tomis. Numărul mare de bazilici creştine (spre exemplu, numai la Tropaeum erau cinci) indică importanţa ierarhiei ecleziastice zonale, aceasta nefiind in partibus.

Dobrogea bizantina

După anul 534, invazii pustiitoare ale hunilor (mai apoi ale avarilor şi bulgarilor) vor avea loc şi în Dobrogea, zona decăzând treptat din strălucirea sa de pe vremea lui Iustinian. Săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei părăsiri bruşte şi violente a teritoriului undeva la sfârşitul secolului al VI-lea (probabil faptul e legat de marea pustiire avară din 587). La Tropaeum s-a purtat o bătălie importantă, care a pecetluit de altfel sfârşitul oraşului antic. Urme de incendieri serioase au fost găsite la Ulmetum, Callatis şi Histria.

În secolul VII bulgarii au invadat teritoriile la sud de Dunăre, ajungând pe râul Mariţa şi la Marea Adriatică. Prima fază a fost consumată în 679, când hanul Asparuch trece Dunărea şi se instalează în Moesia şi Scythia Minor. Dobrogea a rămas sub dominaţie bulgară până în 971. În acest răstimp, populaţii slave s-au aşezat printre Tracii latinizaţi sau elenizaţi din regiune. Mai târziu, când puterea bulgară a început să scadă, Dobrogea a retrecut în stăpânirea bizantină în 971, iar Bulgaria a fost în cele din urmă integral cucerită de bizantini în 1014.

Imperiul bizantin a reuşit cu greu să menţină Dobrogea sub dominaţia sa din cauza atacurilor pecenegilor şi a cumanilor şi a răscoalelor bulgarilor şi proto-românilor (Valahi). Un alt pericol l-au reprezentat armatele cneazului rus Sviatoslav, care în 971 au asediat Dristra (Silistra). Această cetate, împreună cu Constanţa şi altele s-au pus sub protecţia împăratului bizantin, reuşind astfel să respingă asediul.

După acest eveniment, împăratul Ioan I Tzimiskes a alcătuit în acele locuri o provincie, numită “Mesopotamia Apusului” cu centrul la Licostomo (Gura Lupului în greceşte) sau la Dristra. Această provincie era alcătuită din două strategate: cel de Dristra în nord şi cel de Ioannopolis în sud. Primul strateg a fost un anume Leon. Prin 975 – 979, strategatul de Ioannopolis a fost încorporat în provincie Thracia, în vreme ce thema Mesopotamia Apusului era împărţită într-un strategat omonim (în nordul Dobrogei) şi cel de Dristra (în sudul Dobrogei). Porturile Dristra, Aegyssos şi Constantia adăpostesc atunci dromoanele care apără Mesopotamia Apusului. După 986, bulgarii au cucerit strategatul Dristrei, până la linia întărită Constanţa – Cernavodă. Teritoriul rămas (practic strategatul Mesopotamia Apusului şi câteva fortificaţii dunărene între Cernavodă şi Dristra) au fost reorganizate într-o toparhie cu o largă autonomie politică, administrativă şi decizională. Campania din anul 1000 pornită de împăratul Vasile II Macedoneanul a readus teritoriile de est ale Bulgariei sub ascultarea unui strategat al Dristrei, thema Mesopotamia Apusului fiind desfiinţată. Această formaţiune nouă a fost pentru scurtă vreme subordonată themei Thracia, urmând ca după câţiva ani să fie separată.

După 1020, împăratul Vasile II a înfiinţat o nouă provincie, numită Paristrion sau Paradunavon. Aceasta cuprindea teritoriile dintre Munţii Balcani, Dunăre (de la Vidin până la gurile de vărsare) şi Marea Neagră. Centrul noii formaţiuni era tot oraşul Dristra, iar conducătorul ei se numea katepan, duce sau arhonte. Această temă, fără alte subdiviziuni, va rămâne sub stăpânirea bizantină până în secolul al XII-lea (cu scurte întreruperi în 1047/48–1053, 1056–1059, 1064–1065, 1072–1091, când graniţa a fost retrasă temporar pe aliniamentul Munţilor Balcani).

Dobrogea independenta

În 1320/5 este menţionat un anume Balică sau Balko în Principatul Cărvunei (Dobrogea), care se întindea de la zona actualului Babadag în nord, până la Mesembria (azi Nesebăr) la sud. În 1346, fii lui Balică, Dobrotici si Teodor, se implică în luptele dinastice din Imperiul Bizantin de partea împărătesei Ana de Savoia. Din cauza aceasta, în 1347, din ordinul împăratului Ioan V Paleolog, un vasal al Bizanţului, emirul Bahud din Umur, conduce o expediţie împotriva lui Balică, în timp ce dromoanele bizantine distrug porturile de la Marea Neagră. Balică şi Teodor mor în timpul confruntării, Dobrotici devine conducător.

Între 1352-1359, odata cu scaderea puterii Hoardei de Aur, apare un nou stat la sud de gurile Dunării sub prinţul tătar creştinat Demetrius, în timp ce Ţara Românească ia în stăpânire regiunile situate la nord de gurile Dunării (Vrancea, Galaţi, şi fâşia de teritoriu de la Prut la limanul Tuzla din actualul Bugeac).

În 1357, Dobrotici se declară despot. În acelaşi an, pierde Mesembria şi Anhialos cucerite de împăratul bizantin Ioan V Paleolog. Dar doi ani mai târziu, în 1359, Dobrotici cucereşte gurile Dunării cu cetăţile Vicina şi Chilia de la Demetrius, expulzându-i de acolo pe Genovezi care păstrează doar portul Licostomo. Arhiepiscopul Vicinei, Iachint, devine primul metropolit al Ţării Româneşti tot în 1359. În 1366 Ioan V Paleolog vizitează Roma şi Buda, încercând să capete ajutor pentru campania sa împotriva Dobrogei, în cursul căreia este capturat la Varna. O nouă campanie condusă de Amadeus VI de Savoia, sprijinită de Veneţia şi Genova încearcă să-l elibereze pe împărat. După ce Amadeus cucereşte unele cetăţi din sud, Dobrotici negociază pacea eliberându-l pe împărat şi căsătorindu-şi fiica cu Mihail, fiul împăratului.

În 1369, Dobrotici împreună cu aliatul său Vladislav I al Ţării Româneşti l-au ajutat pe Ivan Straţimir să revină la tronul Vidinului. Cu acest prilej cetăţile Dârstor şi Chilia trec în posesia Ţării Româneşti. În 1379, flotele munteană şi dobrogeană blochează flota genoveză în faţa Constantinopolului.

În 1386, Dobrotici moare şi îi urmează la tron Ivanko sau Ioan, care acceptă pacea cu Murad I al Imperiului Otoman şi semnează un tratat comercial cu Genova. Ivanco moare în 1388 în timpul expediţiei Marelui Vizir Çandarli Ali Pasha împotriva Ţaratului Târnovo (şi a cetăţii Dârstorului atunci în stăpânirea Ţării Româneşti). În urma expediţiei, peste jumătate din teritoriul Dobrogei cade sub dominaţia Imperiului Otoman, în timp ce Dobrogea de Nord intră în componenţa Ţării Româneşti, care îl învinge pe Marele Vizir.

De notat că istoria Dobrogei independente este ocultată de aproape toate atlasurile istorice şi lucrările de popularizare, fiind menţionată doar în lucrările şi articolele de specialitate, nu fără câteva polemici de altfel, dat fiind caracterul său multinaţional care permite atât Bulgarilor, cât şi Românilor, să revendice această istorie a Dobrogei ca parte integrantă a istoriei naţionale a fiecărei ţări.

Dobrogea sub Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân a alipit Ţării Româneşti Dobrogea în 1388/9. În 1393, Baiazid I cucereşte sudul Dobrogei şi îl atacă pe Mircea în Ţara Românească, dar fără succes, iar în 1395 Mircea recucereşte teritoriile pierdute cu ajutorul aliaţilor săi, Regatul Ungariei. A treia ocupaţie otomană a avut loc între 1397 şi 1404.

Înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk la Ankara în 1402 deschide o perioadă de anarhie în Imperiul Otoman.În 1403, Mircea ocupă cetatea genoveză Licostomo de la gurile Dunării, iar în 1404 recucereşte Dobrogea şi se implică în luptele dinastice din Imperiul Otoman.

După moartea lui Mircea, în 1418, fiul său Mihail I, reîncepe luptele cu turcii, pierzându-şi viaţa într-o luptă în 1420. În anul acela, sultanul Mehmed I cucereşte Dobrogea, Ţara Românească rămânând doar cu Delta Dunării, dar nu pentru mult timp.

Dobrogea Otomana

În ceea ce priveşte momentul intrării definitive a Dobrogei sub dominaţia turcă, opiniile istoricilor sunt împărţite. Nicolae Iorga socoteşte că acest teritoriu a intrat definitiv sub stăpânirea otomană în 1416. C. C. Giurescu, Ştefan Ştefănescu şi Gheorghe I. Brătianu sunt de părere că acest lucru s-a întâmplat în 1417. Există, de asemenea, o serie de istorici care consideră că Dobrogea a căzut sub stăpânirea otomană treptat, în etape. Astfel, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru este de părere că ofensiva otomană în acest sens a început în 1417 şi s-a terminat în anii 1445 – 1452, în urma cruciadei europene cu sfârşitul tragic la Varna, iar Anca Ghiaţă plasează începutul în 1420 şi finalul în 1484, când otomanii cuceresc şi gurile Dunării. Maria Chiper argumentează că Dan al II-lea a stăpânit şi el, vremelnic, măcar o parte din teritoriul Dobrogei, iar Radu-Ştefan Ciobanu, bazându-se pe dovezile arheologice descoperite în cetatea Enisala, împinge această stăpânire cu dese întreruperi a domnilor români până în vremea lui Vlad Ţepeş.

Stăpânirea lui Vlad Ţepeş, pentru câteva luni, peste cel puţin o parte a Dobrogei este legată de campania sa pe malul drept al Dunării din primăvara lui 1462.În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară la sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Babadag, Târgul de Floci, Silistra şi chiar Razgrad, Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin. Potrivit lui Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră până la Adrianopole în est şi Plevna în vest. Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpânirea sa Bugeacul, în aceeaşi perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încât Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpânirea sa până la moarte.

După cucerirea Dobrogei, otomanii au transformat-o într-un sangeac al provinciei Rumelia, după care, în 1599, a fost înfiinţat elayetul Silistra, ce cuprindea Dobrogea (toată), Bugeacul şi Edisanul. În secolul al XVII-lea, acestui elayet i-au mai fost adăugate o mare parte din Bulgaria şi Turcia europeană de astăzi. În 1864 ce mai rămăsese din elayetul Silistrei (părţile la nord de Dunăre fiind anexate de Imperiul Rus) a fost transformat în vilayetul Dunării.

Sub dominaţia otomană, Dobrogea, pe lângă Turcii şi Tătarii musulmani aşezaţi aici din ce în ce mai numeroşi, cuprinde în continuare o populaţie de “Ghiauri” printre care administraţia otomană îi deosebeşte pe Ladinlar (Evrei de limbă spaniolă, veniţi în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe Ermenlar (Armeni), pe Gök-Oğuzlar (Găgăuţi), pe Rumlar (Greci), pe Cingene (Ţigani), pe Bulgarlar (Bulgari) şi pe Iflaklar (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băştinaşi, care îşi spuneau Dicieni (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menţionată în cronicile medievale) erau raia (adică supuşi otomani), şi ca atare plăteau, ca toţi ghiaurii, haraciul (impozit pe necredincioşi), în timp ce Românii veniţi din părţile Sibiului, din Moldova sau din Ţara Românească, zişi mocani erau parţial scutiţi. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de ghiauri s-au turcit pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt români, de origine creştină.

Bibliografie, note si citate:

Nicolae Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Bucureşti, 1898,
Constantin C. Giurescu, Istoria Românilor, I, Bucureşti, 1938,
Gheorghe I. Brătianu, Marea Neagră, Bucureşti, 1988,
M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Aspecte ale vieţii economice din târgurile şi oraşele Dobrogei sub stăpânire otomană (sec. XV – XVII) în „Studii.Revista.Istorică”, 1, 26, 1973, 1
Anca Ghiaţă, Condiţiile instaurării dominaţiei otomane în Dobrogea, în SISEE, I, 1974.
Maria Chiper, Dan al II-lea, domn până la „Marea cea Mare”. Tradiţie şi realitate în RRH, 40, 1987.
Nicolae Iorga, Chestiunea Dunării, Institutul European, 1998.

Previziunile economice pentru 2013: un an în care „default“ va fi cuvântul de ordine, iar cheltuielile cu protecţia socială vor fi măcinate de austeritate. Dacă în 2012 în Europa cuvântul de ordine a fost “austeritate”, în 2013 cel mai temut cuvânt va fi “default”. Va fi atât de temut încât nimeni nu va vrea să-l folosească. Termeni precum “iertare” sau “ajustare” îl vor înlocui. Pentru SUA, ţară care spre deosebire de Europa s-a ferit de austeritate, anul viitor va aduce un pas în plus la ralansarea economică. China, de asemenea, se va reîntâlni cu avansul cu care a uimit în ultimii ani întreaga lume. Acestea sunt o parte din prognozele, moderate, ale analiştilor, oamenilor de afaceri şi băncilor. Sunt însă şi previziuni mai sumbre. Grecia va juca şi anul viitor rolul eroului principal al “tragediei” din zona euro. Acest stat falimentar nu va putea supravieţui financiar fără ca guvernele europene şi Banca Centrală Europeană să o “ierte”, să-i şteargă o parte din datoriile pe care le deţin, scrie CNBC. Printr-un astfel de default mascat datoria uriaşă a Greciei va putea fi redusă suficient astfel încât Atena să aibă suficient spaţiu de manevră pentru atingerea ţintelor bugetare şi de datorii stabilite de creditorii internaţionali. Pro­blema ar fi că după de Grecia obţine astfel de concesii, alte state cu probleme precum Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia vor cere cu siguranţă condiţii asemă­nătoare. Pornite în cursa austerităţii, pentru a demonstra că sunt serioase cu promisiunile de reducere a deficitelor bugetare statele europene va trebui să ajusteze pensiile din sectorul public, în cele mai multe cazuri printre cele mai generoase din lume. De asemenea, guvernele vor fi mai stricte cu colectarea taxelor şi impozitelor şi în lupta cu evaziunea fiscală, luptă care deja a căpătat amploare anul acesta. O parte din cei care pierd lupta vor contempla şi ei perspectiva incapacităţii de plată, a defaultului. Integral in Ziarul Financiar.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Criză şi corupţie. Mai toate ziarele germane scriu pe prima pagină că nici o altă ţară europeană nu este mai coruptă ca Grecia, făcând trimitere la raportul privind Indicele de Percepţie a Corupţiei, întocmit de Transparency International

Bună dimineata intr-o zi de joi. În ţară, joi, vremea se va ameliora treptat sub aspectul precipitaţiilor. Cerul va fi temporar noros şi va ninge, mai ales în prima parte a zilei, în Moldova şi în zona de munte şi local în Transilvania. Pe arii restrânse în Muntenia şi Dobrogea vor fi precipitaţii mixte, iar noaptea ninsorile, slabe cantitativ, se vor semnala în regiunile vestice şi nord-vestice.

Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în estul şi sud-estul ţării, precum şi în zona înaltă de munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -4 grade în depresiuni şi 8 grade pe litoral, iar cele minime, în scădere faţă de noaptea precedentă, se vor situa, în general, între -12 şi -2 grade.

La Bucureşti, cerul va fi variabil, cu unele înnorări în prima parte a zilei, când trecător va fulgui. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă, în scădere faţă de noaptea precedentă, va fi de -5…-3 grade.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5454  RON; 1 USD = 3. 4734    RON; 1 EURO = 1. 3086   USD; Francul elvetian 3. 7406 RON. Gramul de aur 190.0954 RON.

Astazi cu mic si mare sarbatorim ziua Sfântului Nicolae din Mira. Nicolae de Mira este mentionat pentru prima dată în secolul al VI-lea, în Martirologiul roman. Un cult neînsemnat al sfântului Nicolae de Mira îsi face aparitia în Occident, o dată cu Nicolae I (m. 867), papa Romei, care zideste, în bazilica Santa Maria Maggiore, un altar lateral dedicat patronului său. După încrestinarea slavilor, cultul sfântului Nicolae l-a înlocuit pe cel al zeului Mikula, zeul agriculturii. Cunoscut sub numele de la Nikolaus în Germania, Sinterklaas în Belgia și Țările de Jos și Kleeschen în Luxemburg, este o sărbătoare legată de personajul istoric Nicolae din Mira. Santa Claus din lumea anglofonă (Moș Crăciun în România) a apărut prin deformarea cuvântului neerlandofon Sinterklaas. Sărbătoarea lui Moș Crăciun a înlocuit-o pe cea a Sfântului Nicolae în numeroase țări, devenind o oportunitate de a face cadouri, iar pentru comercianți una de a-și spori vânzările, și a apărut chiar și în țări care nu au o legătură culturală directă cu sfântului Nicolae, precum China. Sfântul Nicolae este patronul spiritual al Țărilor de Jos, Rusiei, al provinciei Lorena, precum și al mai multor orașe vest-europene, între care Bari etc. Sfântul Nicolae este cunoscut ca protector al celor acuzați pe nedrept, al comercianților, călătorilor, fetelor nemăritate, mireselor și, în special, al copiilor mici. (mai multe, aici). Despre darnicia Mosului puteti citi, aici.

Cele mai bogate colegii uninominale care atrag de la companii spre bugetele locale sute de milioane de euro. Câteva mii de candidaţi se bat în aceste alegeri pentru a câştiga unul dintre cele 452 de colegii de senatori şi deputaţi (şase sunt în diaspora) puse la bătaie în alegerile legislative de duminică. Pe cine se străduiesc ei să reprezinte? Şi cum? Este o diferenţă între a reprezenta un colegiu “bogat” şi a reprezenta unul “sărac”? Deşi nu există o relaţie de cauza­li­tate evidentă, un parlamentar ales într-o zonă bogată în care sunt concentrate mari companii ar putea susţine, teoretic, în plan legislativ, mai degrabă interesul acestora decât un program de refacere a solului susţinut de colegul lui dintr-o zonă agricolă. Aşa se întâmplă? De ce interesele sunt diferite şi soluţiile diferite? Pentru că în 2010, de pildă, veniturile bugetului local al oră­şelului Ţăndărei – 15.000 de locuitori – au scăzut simţitor, pe fondul crizei, după ce administraţia centrală a dispus reduceri de personal, blocări de posturi, reor­ganizări de spitale. Câteva zeci de oameni au fost daţi afară din slujbe la Ţăndărei şi asta explică reducerea bugetului, după cum se plângea la acea vreme primarul localităţii Constantin Sava. De ce? Pentru că cea mai mare parte din impozitul pe venit plătit de angajaţii companiilor se întoarce la bugetul local din localitatea unde a fost colectat (82% din impozitul pe venit ajunge, într-un fel sau altul, la bugetele locale, alături de o cotă defalcată din TVA încasată de stat şi de taxele locale). Integral in Ziarul financiar

Ecaterina Andronescu pune ministerul să mintă în locul ei. Replicile ministrului Educaţiei faţă de acuzaţiile de furt intelectual încep cu o minciună: colega sa de plagiat abia terminase liceul în momentul în care pretinde că făcea cercetări avansate în chimie. “În Departamentul de Chimie Analitică din Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, colectiv în care lucrează, din 1993, şi doamna Aurelia Cristina Nechifor, au fost abordate, în cercetarea ştiinţifică, teme legate de particule feromagnetice şi ferofluide, încă din 1991” – aşa începe un comunicat oficial al Ministerului Educaţiei, semnat “Biroul de presă”, faţă de una dintre cele trei acuzaţii de plagiat aduse ministrului Ecaterina Andronescu. Cazul se referă la o lucrare ştiinţifică publicată în anul 2003 şi semnată de Ecaterina Andronescu şi Aurelua Cristina Nechifor. Portalul antiplagiat Integru.org a arătat că lucrarea conţine fragmente copiate fără citare din trei surse, două internaţionale – un olandez şi o echipă de cercetători egipteni – şi una românească. Lucrarea românească, din care s-a copiat o fotografie realizată la microscopul electronic, a fost publicată cu un deceniu mai devreme, în 1993, într-o lucrare semnată de Ana Mariana Nechifor, Gheorghe Nechifor şi alţii. Integral la Adevarul

Prefectura Buzău a păcălit statul român. Văcarul satului a ajuns „Regele pădurilor.” Fostul prefect de Buzău şi magistraţii Judecătoriei Pătârlagele au reuşit să-l facă milionar în euro pe Gheorghe Ceteraş, fostul văcar din Ţăndărei. Acum, acesta este proprietar peste pădurile din nordul judeţului  Cu complicitatea funcționarilor statului, sub ochii magistraților, au fost date mii de hectare de păduri. Ceteraș cere retrocedarea altor mii de hectare în județul Covasna.heorghe Ceteraș a ridicat o biserică în Țăndărei, iar pentru donația sa generoasă a primit Ordinul „Crucea Sloboziei” în grad de cavaler.  Retrocedarea suspectă a pădurilor din nordul judeţului Buzău a făcut instituţiile statului să se bată între ele. Oficialii din Ministerul Finanţelor acuză că Prefectura Buzău şi Primăria Gura Teghii (Buzău) au favorizat retrocedarea ilegală a 5.134 de hectare de pădure. „Interesele Statului Român au fost grav afectate”, susţin oficialii de la Finanţe. Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, dar în momentul în care ministerul a intervenit era prea târziu. Statul a fost păcălit! Un fost muncitor necalificat în zootehnie, Gheorghe Ceteraş (53 de ani) a ajuns milionar în euro şi proprietar peste miile de hectare de pădure. El a reuşit să facă acest lucru după ce a cumpărat drepturile litigioase, în schimbul a 160.000 de euro, de la moştenitorul de drept, pensionarul bucureştean Gheorghe Poenaru (76 de ani). Imediat după ce s-a trezit proprietar, Ceteraş a vândut pădurea unei societăţi germane, cu aproximativ 20.000.000 de euro. Fostul văcar din Ţăndărei pregăteşte a doua lovitură imobiliară de proporţii, drepturi litigioase cumpărate pentru alte 7.000 de hectare de pădure în judeţul Covasna. Integral in EVZ

Băsescu: Actualul guvern condus de Victor Viorel Ponta este predispus la fraudarea alegerilor. Preşedintele Traian Băsescu a acuzat în această seară guvernul condus de Victor Ponta că se pregăteşte de fraudarea alegerilor. Şeful statului a susţinut că executivul nu face public numărul cetăţenilor români cu drept de vot, urmărind de fapt să le interzică exercitarea acestui drept românilor din străinătate. “Actualul Guvern condus de doctorul Ponta este predispus la fraudarea alegerilor. Mai sunt trei zile până la alegeri şi creează condiţii de fraudare prin neanunţarea numărului de electori. Este obligaţia Guvernului să facă public numărul de cetăţeni români cu drept de vot. Îi atenţionez să nu uite, cum au uitat la referendum, pe cei 500.000 de cetăţeni români cu domiciliu în străinătate. Ei au domiciliul stabil şi trebuie incluşi în listele permanente din diaspora”, a spus Băsescu. Şeful statului a avertizat că “guvernul ia românilor dreptul de vot”, susţinând că “nu este posibil să îngădui votul militarilor, dar să nu dai drept de vot celor care au şederi statuate pe teritoriul altor state de mai bine de şase ani , este un act de fraudare a votului”. Băsescu a comentat că USL se fereşte de românii din diaspora pentru că aceştia nu pot fi păcăliţide “trustul lui Voiculescu, Guşă, Ghiţă”. Integral in Gandul.

Traian Băsescu: Ponta a minţit când a spus că s-au deblocat fondurile UE. A jucat sceneta fericirii pe banii beneficiarilor. Aş începe cu un drept la replică, pe care îl adresez domnului prim-ministru. Zilele trecute era frământat de faptul că aş fi putut face poliţie politică sau, mai grav, că am fost ofiţer de contrainformaţii. Vă arăt avizul CNSAS din 2004, când eram în opoziţie. Mugur Ciuvică a pierdut un proces pe aceste axcuzaţii. Mai grav mi se pare că un prim-ministru spune despre şeful statului că a fost ofiţer de contrainformaţii. Este un fapt grav.Declar public că nu am fost nici ofiţer de contrainformaţii, nici ofiţer de securitate acoperit, nici ofiţer SIE sau SRI acoperit. dacă aş fi avut-o, nu m-ar fi împiedicat să-mi exercit funcţia de preşedinte, dar ar fi trebuit să fac public acest lucru, era o obligaţie morală. Pentru a nu fi un politician cu dublă comandă, ar fi fost obligaţia mea să anunţ dacă aş fi fost ofiţer al unui serviciu. În cursul lunii noiembrie, Guvernul a primit o avalanşă de scrisori care nu-i aduceau cele mai bune veşti. Un ziarist venit de la Cluj face un adevărat scenariu cu Ponta – veşti bune, s-a deblocat POS DRU, dar i-au minţit pe români faţă de ceea ce era în scrisoare. În scrisoare se constată progrese în managementul banilor europeni. Pe urmă vin realităţile a ceea ce urmează să se întămplă: guvernul Ponta, de dragul scenetei cu ziaristul de la Cluj, a acceptat anulări de finanţări cu 25%. Asta înseamnă că toţi cei care au primit bani pe POS DRU trebuie să ramburseze 25% din ce au primit – universităţi, firme mici şi mijlocii, tineri care au vrut să-şi facă o afacere. Integral in Romania Libera

De la gura cui au fost luaţi banii pentru revoluţionari? Oficialii statului preferă să amâne până după alegeri explicațiile privind sursa celor 159 de milioane de lei. Ca întotdeauna, cei care au țipat mai tare au fost răsplătiți pe măsură de guvernanți. Banii răsăriţi peste noapte, în pragul alegerilor, pentru 5.500 de revoluţionari nu şi-au găsit nici până acum vreo explicaţie decentă. Oficialii statului au ales să bage capul în pământ ca struţul când a venit vorba de sursa celor 159 de milioane de lei. Nici ieri nu şi-au schimbat atitudinea. Evenimentul Zilei a cerut precizări legate de acest subiect de la mai multe instituţii. De la biroul de presă al Ministerului Muncii am aflat doar că banii sunt plătiţi din bugetul de stat, şi nu din cel al asigurărilor sociale, în timp ce de la Ministerul de Finanţe şi de la Casa Naţională de Pensii Publice doar ni s-a promis un răspuns „în cel mai scurt timp posibil”. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ne-a declarat că banii reprezintă un transfer cu caracter special de la bugetul de stat, fără să spună însă de la gura cui au fost luaţi şi la ce capitol i-am putea găsi în bugetul rectificat. Varianta oficială, expusă într-un comunicat al CNPP, este că banii au fost incluşi în rectificarea bugetară din octombrie. Nici din declaraţiile făcute atunci de membrii Guvernului, nici din structura modificată a bugetului nu reiese însă că banii ar fi fost luaţi în calcul în octombrie. Neştiind la ce capitol bugetar ar fi putut fi prinse indemnizaţiile revoluţionarilor, există doar trei ipoteze în acest moment. Prima, suma nu a fost prinsă în rectificare, şi doar acum a fost luată din altă parte, tot din bugetul CNPP, adică de la gura pensionarilor. A doua, banii sunt incluşi în transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale. Integral in EVZ

Reţeaua lui Samson de fraudare a referendumului. Dumitru Samson, fiul vitreg al ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost trimis in judecata de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General pentru ca  a organizat si finantat un grup infracţional pentru fraudarea referendumului de demitere a presedintelui Traian Basescu,  grup din care n-au lipsit lideri interlopi. Gruparea infractionala  a acţionat în judeţele Cluj, Alba, Timiş, Oradea, Arad, Satu-Mare, Bistrita pentru a-i determina pe alegători să voteze pe 29 iulie demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pentru a-şi duce planurile la îndeplinire membrii reţelei au plătit votanţi, racolati în special din cartierele sărace din Cluj, dar si din localitati cu multi locuitori saraci. Fiecare votant a primit 50 de lei si mâncare şi băutură. Votantii au fost mobilizati si convinsi sa voteze la mai multe sectii de interlopi. Ei au fost transportati cu autocare. Modul de operare al reţelei rezultă din rechizitoriul prin care au fost ieri trimişi în judecată Dumitru Samson şi alţi 16 membri ai reţelei. Acest dosar mamut developeaza modul in care a fost fraudat la scara mare referendumul din iulie, anul acesta, pentru demiterea presedintelui. Radiografia fraudelor este facuta atat prin interceptari, cat si prin declaratiile multor invinuiti, faptuitori si martori. Mii de persoane au fost audiate de procurorii Sectiei de Urmarire penala si Criminalistica din Parchetul General, investigatii coordonate de procurorul general adjunct Marius Iacob si de seful sectiei, Vali Selaru. Integral in Romania Libera

Va urez o zi buna!

Bronzul timpuriu – Cultura Periam-Pecica

Cultura din epoca bronzului numita astfel dupa doua statiuni importante  situate pe cursul inferior al Muresului. Denumirea a fost introdusa in literatura romaneasca de specialitate de catre I.Nestor in 1933, anterior fiind propusa denumirea de “cultura Mures (Maros)” de catre arheologul maghiar J.Banner. Astazi denumirea de Periam-Pecica este utilizata mai cu seama de specialistii romani,cei straini preferand-o pe cea de Mures (Maros). Cu mai mult timp in urma au fost utilizate si denumirile de Perjamos sau Szoreg sau,pentru o etapa mai timpurie a culturii,notiunea de “grupul Pitvaros”, astazi in general abandonate. Cronologia si periodizarea culturii nu sunt inca definitive solutionate. Traditional,a fost considerata ca incepand candva spre sfarsitul perioadei timpurii a epocii bronzului (in intelesul periodizarii traditionale romanesti) ,segmentul principal al evolutiei sale fiind caracteristic perioadei mijlocii.

 Perioada celta si daco-romana

 Intre Aradul de astazi si Pecica a existat probabil o asezare sedentara celta populata de tribul Boii. Dupa ce au fost alungati de daci pe ruinele acestei locatii a fost construita cetatea dacică Ziridava. numerând orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu (Claudius Ptolaemeus), în lucrarea sa “Geographia” mentionează localitatea Ziridava în extremul vest al Daciei. Acesta este singurul izvor de geografie antică mai amănuntit pentru teritoriile de la nordul Dunării care a ajuns până la noi. Vasile Pârvan în lucrarea sa „Getica”, il identificacu localitatea Cenad de azi, astazi este aproape sigur identificata  cu localitatea Pecica, pe locul asezarii celtice.

 Prima identificare documentata

Prima identificare documentata a avut loc  in 1331, este vorba de celebra Chronica Hungarorum (Cronica Picta de la Viena). Manuscrisul respectiv,  este o cronică ilustrată a Ungariei medievale. Documentul conţine 146 de pagini şi 147 de picturi. Începând din secolul al XVI-lea a fost depozitată la Biblioteca Imperială din Viena. În baza acordului cultural de la Veneţia din 1932, cronica a fost transferată în 1934 la Budapesta, la Biblioteca Naţională a Ungariei. Cronica a fost scrisă pentru regele Ludovic I al Ungariei şi descrie istoria maghiarilor de la începuturi până la regele Carol Robert, primul din dinastia angevină. Scopul scrierii ei a fost legitimizarea dinastiei de Anjou. Cele 147 de ilustraţii ale documentului sunt o sursă pentru istoria culturală din secolul XIV-lea.

 Perioada Feudala

 Invazia mongola a regatului Ungariei din 1241 a arătat importanta fortificatiilor din regiune, la care s-au adăugat în a doua jumătate a secolului al XII-lea cetătilor de piatră de la Şoimoş. Şiria, si Dezna.Imperiul Otoman a cucerit regiunea de la unguri în 1551 si păstrat-o până la Pacea de la Karlowitz din 1699.

 Arad a devenit centrul unei provincii (eyalet), care a cuprins “steagurile” (sanjakurile) Arad, Lugoj, Kacas, Beslek si Yanova din 1660 până în 1697, când a fost capturat de austrieci în timpul războiul austro-otoman (1683-1699). După 1699, orasul a fost condus administratia habsburgică. Potrivit datelor, in anul 1720, populatia orasului a fost compusa din 177 de familii de români,  162 sârbe si 35 maghiare.

 În 1702 – Se înfiintează prima breaslă a Aradului – breasla cojocarilor

 În 1715 – Prima scoală a orasului (cu predare în limba germană) a fost înfiintată de călugării romano-catolici minoriti

 În 1765 – 1783 – Împărăteasa Maria Tereza ordonă construirea unei noi cetăti în stil Vauban-Tenaille (Sébastien Le Prestre, Marchiz de Vauban (15 mai, 1633 – 30 martie, 1707), numit și Vauban, a fost un mareșal al Franței și cel mai important inginer militar din perioada sa, faimos pentru inovațiile aduse în domeniul construcției de fortificații. Folosind tehnicile care-i poartă numele, au fost fortificate numeroase cetăți din Europa).

 Perioada Moderna

 Cronologie (pana in 1918)

 1812 – Înființarea Preparandiei – prima școală pedagogică românească din Transilvania

1817 – Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară

1868 – Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly

1833 – Ia ființă al șaselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede

1834 – Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I

6 octombrie 1849 – Înfrângerea revoluției maghiare și excutarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare

1869 – Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai

1890 – Fondarea Societății Filarmonice din Arad

1846 – Concertează Franz Liszt

1847 – Concertează Johann Strauß fiul

1877 – Concertează Pablo Sarsate și Henryk Wiernawski

1890 – Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, “Asociația Vâslașilor Murăș Arad”

15 august 1899 – La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.

1909 – Se înființează uzina Marta, prima uzina de automobile din Ungaria

1910 – Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori

10 aprilie 1913 – Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria

1918 – Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu

4 iunie 1920  – Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României.

Aradul perioadei interbelice

1918 –Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei

13-15 mai – Iuliu Maniu anunță public pentru prima oară opțiunea de separare totală a Transilvaniei de Ungaria și unirea acesteia cu România, în actuala Aulă Iuliu Maniu a Universității Aurel Vlaicu din Arad situată în B-dul Revoluției 83

 1920 – Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta. Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă “Lengyel”

 1922 – Concertează George Enescu

1924 – Concertează Béla Bartók

1923 – Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv “Voința” Arad)

 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr

1929 – 1933 – Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concetrându-se în 22 de companii mari

1930 – Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele “Polyrom”

1936 – Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri

1937 – Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvania și al patrulea din România

 1959 – Este înființată prima fabrică de jucării din țara, “Arădeanca”

1962 – Este înființată prima fabrică de ceasuri din țara, “Victoria”

1968 – Orașul primește statutul de municipiu

Revolutia din Decembrie 1989 de la Arad

 1989 – Aradul este prima reședință de județ din țară care s-a alăturat revoltei începute în Timișoara

 Aradul perioadei postdecembriste

 1990 – Este înființată Universitatea de Vest “Vasile Goldiș”

1991 – Este înființată Universitatea “Aurel Vlaicu”

1999 – Este înființată Zona Industrială Arad

Demografie

 Conform recensământului din anul 1910 populația Aradului era de 63.166 locuitori. Dintre aceștia 77,6% s-au declarat maghiari, 7,8% români, 7,1% germani, 3,7% sârbi și croați, 2,1% slovaci, alții 0,8% ș.a.

 Conform recensământului din anul 1930 populația Aradului era de 77.181 locuitori.Dintre aceștia 39,3% s-au declarat români, 38,8% maghiari, 9,1% evrei, 7,1% germani, 1,7% sârbi și croați, 1,4% slovaci ș.a. Ca limbă maternă domina maghiara (53,3%), urmată de română (37,0%), germană (6,0%), sârbocroată (1,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în majoritate relativă din romano-catolici (38,5%), urmați de ortodocși (33,8%), mozaici (10,1%), reformați (9,9%), greco-catolici (4,0%), lutherani (2,6%) ș.a.

 Recensământul din anul 2002 a relevat că în Arad există următoarele confesiuni: Ortodocși – 125.595, Reformați-Calvini – 5.406, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea Romano-catolici – 20.971.

 Conform comunicatului Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populație de 166.003 locuitori. Potrivit recensământului din anul 2011, Aradul avea o populație de 147.922 locuitori.

Structura etnicā a populației in 2011:

• Români – 85,23% -126.075
• Maghiari – 10,61% – 15.695
• Germani – 0,84% -1256
• Țigani – 1,71%- 2535
• Sârbi – 0,29% – 443
• Slovaci – 0,22% -333
• Bulgari – 0,13% – 194
• Alții – 0,85%

Statistice legate de ngajați pe sectoare de activitate (2009)

• Industrie – 41,5%
• Transport și telecomunicații – 12,27%
• Comerț – 10,75%
• Construcții – 7,92%
• Învățământ – 5,99%
• Sănătate și asistență socială – 5,14%
• Utilități – 3,16%
• Administrație publică – 2,28%
• Bănci și asigurări – 1,97%
• Agricultură – 1,73%

 Datele sunt preluate din surse diverse inclusiv situl Primariei Arad, INS si Wikipedia.