Author: theophyle

Miniştrii de finanţe din UE au convenit ca BCE să fie autoritatea unică de supraveghere bancară. Miniştrii de finanţe din UE au ajuns ieri la o înţelegere pentru a acorda Băncii Centrale Europene (BCE) puterea de a supraveghea băncile din zona euro, deschizând astfel drumul spre uniunea bancară, cel mai amplu proiect de integrare economică de la crearea monedei unice. Noul sistem de supraveghere va deveni operaţional în martie 2014 şi va acoperi în primă fază în jur de 200 de bănci. Implementarea ar putea fi amânată dacă BCE are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti. După trei ani de politică anticriză fragmentată, uniunea bancară ar fi piatra de temelie pentru o integrare economică europeană mai profundă şi prima încercare a blocului comunitar de a răs­punde pe o singură voce băncilor cu probleme, care în ultimii ani au împins în colaps state mem­bre precum Irlanda şi Spania, scrie Thomson Reuters. Vestea a fost primită pozitiv pe pieţele financiare din statele îndatorate ale zonei euro. Spania şi Italia au obţinut randamente mai bune decât acum câteva luni la vânzarea unor obligaţiuni pe trei ani, indicele IBEX al bursei de la Madrid a crescut cu 0,5% în deschidere, iar FTSE MIB al pieţei din Roma a crescut cu 0,3%. În schimb, investitorii de pe bursele statelor nordice nu au fost la fel încântaţi, indicele DAX de la Frankfurt scăzând cu 0,54%, iar cel lon­donez FTSE 100 cu 0,2%, probabil temându-se că relaţia mai strânsă dintre sistemele finan­ciare europene ar putea rezulta în facturi mai mari de plătit la salvarea economică a ţărilor proble­matice. Următorul pas spre uniunea bancară ar urma să fie o agenţie care să aibă puterea de a închide băncile identificate de BCE ca fiind falimentare. Pentru a suporta costurile unei asemenea ope­raţiuni, agenţia ar trebui să fie susţinută de un fond care să ofere finanţare de urgenţă, însă Ger­mania nu doreşte să plătească preţul închiderii unei bănci spaniole, de exemplu, astfel că acest fond va fi dificil de creat.Uniunea bancară ar fi completată de o schemă pentru a proteja depozitele şi a preveni retragerile masive în cazul panicilor bancare. Această idee nu se bucură momentan de susţinere politică şi probabil cadrul juridic nu va fi stabilit prea curând. Integral in Ziarul Financiar

Uniunea Europeană în faţa unui viitor incert. Cu băncile s-ar putea să stăm pe viitor mai bine. Dar ce se face Europa oare cu propria ei periferie? Liderii UE şi-au programat summitul din 13 decembrie într-un moment în care Bătrânului Continent şi zonei euro nu le mergea prea bine. Nu le merge nici acum. Chiar dacă 13 decembrie nu se va dovedi o zi cu ghinion, sarcinile Comunităţii sunt atât de mari încât eşecurile pândesc la toate colţurile străzilor din capitala Belgiei. Înaintea summitului de la Bruxelles, liderii europeni s-au înţeles, după negocieri maraton, asupra unei întăriri considerabile a supravegherii bancare în zona euro. Conform acordurilor franco-germane, această supraveghere ar urma să se exercite asupra băncilor mari, a instituţiilor relevante, zise „sistemice”, nu şi asupra celor mici, în măsura în care falimentul celor din urmă n-ar putea afecta sensibil „sistemul” monetar. Efectuarea controlului, menit să evite pe viitor crize de amploare de felul celor care au dat de furcă occidentului în ultimii ani va reveni unei autorităţi – Autoritatea Bancara Europeană – ataşate Băncii Centrale Europene. Care, printr-un artificiu disociind funcţiile BCE, ar urma nu doar să aibă competenţe şi puteri sporite, ci şi să-şi păstreze, teoretic cel puţin, independenţa. În schimb, în conformitate cu poziţia insistent reiterată a guvernului german, băncile cotate ca nefiind „sistemice”, deci în stare să antreneze în căderea proprie falimente în serie, vor continua să fie controlate de autorităţile naţionale. Ţările situate în afara zonei euro ar urma să adere benevol la aceste mecanisme. E limpede că noile reglementări reprezintă un pas important pe calea unei aprofundări a integrării monetare a Europei. Unii comentatori consideră mecanismul, asupra căruia miniştri de finanţe europeni au căzut de acord, a fi un pas uriaş pe drumul federalizării europene. Atâta doar că unele din ţările, precum Marea Britanie, s-au îndepărtat sensibil de continent şi nici nu vor să audă de federalizarea Europei. Pentru britanici, cuvântul federal trimite la centralism şi se asociază lesne coşmarului comunist al economiilor planificate. În Germania în schimb, care este o republică federală, federalismul nu stârneşte nici un fel de frisoane. Dimpotrivă, elita germană consideră că edificarea Statelor Unite ale Europei ar fi o condiţie sine qua non a propăşirii continentale, un deziderat inevitabil dacă Bătrânul Continent va fi să ţină piept concurenţei chineze bunăoară. Înaintea summitului de la Bruxelles, cancelarul Angela Merkel s-a pronunţat în Bundestag, într-o declaraţie parlamentară cu privire la UE, în favoarea dezvoltării “părţilor tari ale Comunităţii în ciuda crizei”. Europa, a spus ea, „trebuie să rămână un spaţiul al păcii, al libertăţii şi al prosperităţii”. Nimeni n-o va contrazice. Dar una sunt declaraţiile, cu totul alta realităţile. Rezultatul alegerilor româneşti şi derapajele înregistrate în ultimul an la Bucureşti şi Budapesta i-au alarmat pe mulţi în vest. Ele scot în evidenţă o Uniune Europeană ale cărei periferii au intrat în derivă, se desprind încetul cu încetul de valorile democratice occidentale şi încep, pe fondul crizei, să devină o pradă lesnicioasă pentru Moscova, populism, autoritarism. Cu un acord bancar, oricât de important, nu se va face primăvară. Deutsche Welle

Cuplu franco-german, dispărut. “Cuplul franco-german, hegemonic pe vremea lui Nicolas Sarkozy, a dispărut de pe avanscenă de când a sosit la Palatul Elysée François Hollande “. Comentariul aparţine unui analist de la ziarul francez Libération. E adevărat că divergenţele dintre Paris şi Berlin se fac mai tare simţite în ultima vreme, între liderul francez dornic de mai multă solidaritate în Europa si lidera germană, atentă la rigoarea bugetară. Un echilibru greu de menţinut. Ne-am obisnuit deja ca înaintea fiecărui summit european, preşedintele Franţei să se întâlnească între patru ochi cu cancelara Germaniei. Regula a fost mentinută si la acest summit, François Hollande si Angela Merkel au stat de vorbă cel putin o jumătate de oră înaineta debutului Consiliului euroepand e la Bruxelles pentru a “verifica că cele două părti sunt de acord în privinta principalelor subiecte pe ordinea de zi” precizează presedintia franceză citată de agentiile d epresă. O institutie ce trece însă sub tăcere punctele de divergentă. E si motivul pentru care în 5 summituri europene de când e la putere socialistul François Hollande, Franta si Germania nu au impulsionat nimic semnificativ si mai ales nu au trimis – cum aveau obiceiul s-o facă – o scrisoare comună celorlalti parteneri. Motorul Europei dă asadar rateuri dar suntem încă departe de divort, temporizează un specialist german citat de ziarul Libération. Suspiciunile, întrebările si plângerile de o parte si de alta ar fi pentru moment pâinea cotidiană a celor care mediază această complicată relatie. Lipsa unei dinamici franco-germane se face simtită în aceste momente grele prin care trece Uniunea europeană, în particular zona euro. In două dosare esentiale Angela Merkel si François Hollande sunt pe pozitii complet diferite. Lidera germană doreste ca un nou tratat european să fie negociat începand cu anul viitor. Presedintele francez mai are în memorie anul 2005 când tabăra sa politică s-a divizat enorm pe tema proiectului de constitutie europeană si deci vrea să amâne cât mai mult o nouă problemă de acest gen. Apoi, în timp ce Parisul vrea să mutualizeze datoriile din zona euro, Berlinul spuen că această solutie nici nu se poate pune în discutie. RFI

Facebook şi anul 2012: Barack Obama a fost cel mai influent, Instagram e lider şi Times Square a fost cel mai vizitat loc. Facebook şi-a prezentat propriile statistici cu privire la anul 2012 şi care au fost cele mai importante subiecte. Şi alături de toate cele internaţionale, există o funcţie dedicată utilizatorilor prin care aceştia îşi pot vedea cele mai importante 20 de momente ale lor. Google s-a mişcat mai repede decât Facebook şi a publicat Zeitgeist înaintea recenziei pe care o face reţeaua socială anului care tocmai se încheie. Principalele curente de pe Facebook sunt raportate la cetăţenii nord-americani pentru care au fost publicate listele cu cele mai ascultate melodii, cele mai populare tehnologii sau cele mai utilizate meme-uri. Chiar dacă este vorba de o reţea socială pe Internet, cărţile n-au fost uitate. Cel mai popular loc unde oamenii s-au „cazat“ (printr-un check-in, desigur) a fost Times Square din New York. A urmat parcul Disneyland din California, iar pe ultimul loc, în acest top 10, este stadionul Angel tot din California. Şi în aceeaşi cheie sportivă, cea mai populară echipă, la mare distanţă de întreg plutonul, este New York Giants, o echipă de fotbal american. Pe locul doi la Sporturi sunt „patrioţii“ de la New England Patrios. Că tot am zis de cărţi, cea mai citită a fost „Jocurile Foamei“. Acelaşi titlu ca cel mai căutat film pe Google. Cea semnată de E.L. James, „Fifty Shades of Grey“, a ajuns pe locul 4, topul fiind închis de „Apă pentru elefanţi“ care a şi fost ecranizată anul trecut şi rolul masculin principal este interpretat de Robert Pattison, starul din seria „Twilight“. În SUA, Instagram este lider în categoria Tehnologie, cu Timeline de la Facebook pe locul doi. Pinterest, reţeaua cu cea mai rapidă creştere, este pe 3. SongPop, cel mai popular joc social din 2012, este la coada clasamentului, dar deloc o reuşită de neglijat. În final, melodiile cele mai populare au fost: „We Are Young“, „Somebody That I Used to Know“ – cea mai căutată poză şi pe Shazam, şi „Call Me Maybe“. Şi pentru că nu totul pe Facebook se învârte în jurul marilor curente, există şi instrumentul pentru a afla ce urmă ai lăsat pe reţeaua socială în anul 2012. „Year in Review“ îţi aduce cele mai importante 20 de momente din social media, câţi prieteni ai adăugat în anul acesta şi câte pagini ai apreciat. Cel mai like-uit mesaj al meu este cel de mai jos. Aduce Adevarul.

Discutiile teoretice privind democratia releva, aproape de fiecare data, limite pe care aceasta forma de organizare a societatii le are. Desi nu exista alternative reale la democratie, trebuie discutate limitele care sunt in general impuse regulii majoritatii pentru a nu deveni o tiranie. Pericolul se refera la nerespectarea drepturilor minoritatii (oricare ar fi aceasta: politica, sociala, etnica, religioasa, circumstantiala etc). Intr-o tara majoritarista, protejarea drepturilor minoritatii nu poate fi mai puternica decat angajamentul majoritatii cetatenilor in pastrarea drepturilor democratice pentru toti cetatenii si in evitarea consecintelor nefaste ale periclitarii intereselor minoritatii. Prin ea insasi, nici o varianta majoritara sau nemajoritara nu poate asigura dreptatea in deciziile colective. Prin urmare, regula majoritatii nu poate fi recomandata inevitabil ca un sistem infailibil pentru a lua decizii colective intr-o tara democratica.

Conflictele politice existente in Romania tind sa reia, fara sa constientizeze acest lucru, disputa clasica dintre modelele de democratie existente in teorie (Arend Lijphart e cel care a definit primul aceste doua modele ). Pe de o parte, exista modelul Westminster (parlamentarismul bazat pe regula majoritatii), iar pe de alta parte este modelul consensualist (parlamentarismul bazat nu neaparat pe consens, dar pe un acord explicit al grupurilor social-economice dintr-o tara, noi le numim coalitii).

Logica majoritatii exclude, din aceasta perspectiva, rostul existentei unei a doua camere parlamentare, cata vreme reprezentarea majoritara se regaseste la toate nivelurile (executiv si legislativ) si impune un model de functionare relativ unitar. Aceasta a fost logica desfiintarii bicameralismului in statele nordice. Mentinerea bicameralismului in statele anglo-saxone deriva din conditii specifice: in Anglia, e vorba de originea sociala a celor doua camere, iar in SUA e vorba de corelarea regulii majoritatii cu structura federala, care impune doua tipuri diferite de reprezentare. Niciuna din aceste situatii nu se regaseste in Romania. Interesant este ca cei care sustin modelul Westminster, de obicei, aplica sistemul bipartidist, considerandu-l fundamental pentru regula majoritatii. Cu toate acestea, sistemul bipartidist este o raritate statistica (existand doar in spatiul anglo-saxon: Marea Britanie, SUA, Noua Zeelanda, cu exceptia ca nici in Marea Britanie lucrurile nu mai sunt atat de ferme). In sistemele bipartidiste, lucrurile sunt relativ simple, fiindca orice conflict intre partide tinde sa oblige cele doua forte (si pe sustinatorii lor, adica intreaga populatie) sa se dispuna relativ consecvent pe o axa (care poate fi stanga-dreapta, spre exemplu), facand astfel ca distinctia dintre majoritate si minoritate sa ramana relativ constanta.

Atunci cand exista mai mult decat doua variante (respectiv, mai mult decat doua partide), dificultatile regulii majoritatii sunt evidente. Mai intai, o majoritatea care se constituie in legatura cu o tema poate diferi de majoritatea care se constituie in legatura cu alta tema. De aici, incoerenta directiei impuse de majoritate. Formarea unei majoritati parlamentare este mult mai complicata si, ceea ce e si mai grav, mentinerea acesteia pe linii principiale devine aproape imposibila. Solutia este ca, la nivelul coalitiilor majoritare, sa se caute mereu consensul. Astfel, se ajunge la modelul consensual.

Sistemul Westminster este si mai bine pus in valoare de votul uninominal, adica de formula prin care partidul invigator este rasplatit mai mult decat ar avea dreptul conform proportiei sale reale in populatie. Astfel, sistemul il ajuta pe partidul castigator sa isi formeze o majoritate stabila si apta de a guverna. In afara tarilor vorbitoare de limba engleza, sistemul dominant este cel al reprezentarii proportionale sau mixte, si nu cel al majoritatii.

Sistemul majoritar permite luarea unei decizii doar cu vointa majoritatii, indiferent de deciziile de pana atunci. Este formula care a facut posibila traditia justitiei pe baza de jurati si redefinirea constanta a setului de legi din tari precum Statele Unite sau Marea Britanie. In sistemele reprezentative, minoritatile au intotdeauna posibilitatea recurgerii la Constitutie, prin apelul la o instanta suprema care sa valideze sau sa invalideze intentiile majoritatii.

Conditiile favorabile majoritarismului sunt, conform lui Robert A. Dahl, urmatoarele (si ele functioneaza doar cumulativ):

1. poporul sa fie unul cat mai omogen (pentru ca o decizie a majoritatii sa nu dauneze minoritatii)
2. minoritatea sa spere cat mai mult ca poate accede la putere pentru a deveni majoritate (astfel incat sa accepte regula majoritatii fara drepturi de veto)
3. membrii majoritatii sa fie siguri ca deciziile colective nu vor pune niciodata, in pericol real, elementele de baza ale modului lor de viata.

Interesant este ca cele mai multe tari nu indeplinesc cumulat toate aceste trei conditii. Acesta este principalul motiv care a condus atat la adoptarea consensualismului pe scara larga, cat si chiar la respingerea democratiei in sine. O tara ca Romania, care nu are nici suficienta traditie democratica, nici cultura politica participativa, precum si nici un nivel ridicat de incredere sociala, nu insumeaza conditiile de mai sus si, de aceea, de fiecare data cand s-a pus problema adoptarii regulii majoritatii, fie s-a respins in mod categoric, fie s-a ajuns in extrema dictaturii.

Bibliografie,  surse si citate:

Articolul a fost publicat in ziarul meu / ZDD- Ziarul de Duminica (2008-9)
Institutul Pro 02 Aprilie 2006/ Under GNU License
Publicat si  pe blogul meu doctrinar la data de 1 iulie 2010

Gazprom – date formale

Gazprom este o companie energetică,  controlată de statul rus si este cea mai mare companie producătoare de gaze naturale din lume. În 2010, capitalizarea companiei a ajuns la 585 miliarde USD. Gazprom controlează 17% din rezervele mondiale cunoscute de gaze naturale, cu extractie de  513.2 miliarde metri cubi pe an si detine 20-24% din productia mondială de gaze naturale, si mai mult de un sfert din consumul Europei.  (vezi postarea anterioara) Grupul Gazprom detine monopolul extractiei si productiei rusesti de gaze naturale, unde detine 60% din rezerve si 85% din productie. Toate datele despre evolutia afacerilor (legitime) ale Gazprom  le puteti citi inGazprom in Figures 2006–2010. Factbook(propun sa cititi cu atentie explorarile internationale si interesele comerciale in anumite regiuni ale globului).

Gazprom – Agenţi si influenţe

Nota: Toate datele mentionate sunt extrase din open sources.

• În Germania,  Gerhard Schröder dupa semnarea acordului cu Gazprom, fiind inca Cancelar al Germaniei,  a fost numit ulterior in CA-ul companiei. BBC
• În Polonia, agentul rus Vladimir Alganov a fost înregistrat la Viena discutand cu Marek Dochnal, oligarh polonez, in legatura cu  mituirea unor oficiali oficiali polonezi, in frunte cu politicianul Andrzej Pęczakpentru a primi informatii si suport politic in privatizarea industriei energetice poloneze. The Independent. 
• În Finlanda, Paavo Lipponen, fost Premier Social-democrat al Finlandei (1995 – 2003) ,  a sprijinit planurile Gazprom pentru a construi  conducte in Finlanda, fiind apoi (dupa terminarea mandatului) angajat de către consorţiu. Helsingin Sanomat   International Edition – Business & Finance

Maine continuam cu Italia, Germania si Cehia. Saptamana viitoare cu Romania.

Cateva extrase bibliografice, inclusiv sursele integrale pentru a intelege mai bine proportiile fenomenului.

Although, the proponents of both pipelines argue that these projects are economically justifiable, only the cost of the offshore part of the “Nord Stream” is estimated at 7.4 billion Euros, what makes the project 3-4 times as expensive as any alternative pipeline built on ground (e.g., crossing Polish territory).176 It contributes to the suspicions that the “Nord Stream” is actually a politically motivated project. These suspicions are even amplified by such events like employment of the former German Chancellor Gerhard Shroder by the Nord Stream Company. This triggered a wave of suspicions of corruptions within Germany because Gerhard Schroder at the time of being in office was negotiating the “Nord Stream” projects with Russians. Similarly, in August 2008, the Nord Stream Company hired another ex-Prime Minister as a lobbyist. This time it was the Finnish ex-PM-Paavo Lipponen. At his time in the office, he strongly supported the idea of building the “Nord Stream”pipeline.  Russia – A New Empire under construction: the Russian policy towards former communist satellites – mechanisms of exertion of influence, Naval Postgraduate School, 2008 (page 109)

Afterwards, when Gazprom wanted to create fake competition, in order to avoid criticism of its monopoly position or just having additional possibilities for bold financial transactions, Gazprom used an until then unknown company called Eural Trans Gas. On 5 December 2002, Gazprom and Ukraine’s national oil company Naftogaz, appointed the company Eural Trans Gas as an agent to transport gas from Turkmenistan to Ukraine. On the following day, Eural Trans Gas was created. It was founded in Hungary by three Romanians and one Israeli. The deal between Gazprom and Naftogaz comes down to the fact that Eural Trans Gas was to keep 38 per cent of transported gas, which it could sell for its own profit. Consequently, it received 57 per cent of the Ukrainian gas market whilst appearing to be a competitor to Gazprom. As a result, Eural Trans Gas made $US767 million in net profit (in 2003 alone) without having any hard assets. Swedish Defence Research Agency – Russia’s Energy Policy (page 149)

Russian organized crime, with the tacit support of the Kremlin, is playing a significant role in expanding the Kremlin’s economic hegemony throughout the former USSR and the Warsaw Pact countries. In Romania the aluminum business was taken over by Russian owned companies using suspect means and there are serious questions about how that country’s gold mining industry is being bought up by companies from Central Asia who are friendly to the Kremlin and who appear to have a working arrangement with some high level Romanian officials. Russian Energy Sector Opaqueness Testimony before the Senate Foreign Relations Committee Roman Kupchinsky June 12, 2008 (page 2)

Bună dimineata intr-o zi de joi. Joi, vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în prima parte a zilei, în nordul, nord-estul şi în centrul ţării, iar noaptea în vest şi nord-vest, unde pe arii restrânse va ninge slab, îndeosebi în zona Carpaţilor Orientali. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate pe crestele montane înalte, iar la începutul intervalului şi în extremitatea sudică şi de sud-est. Temperaturile maxime se vor situa între -9 şi 0 grade, uşor mai ridicate pe litoral. Temperaturile minime se vor încadra de la valori în jur de -26 de grade în estul Transilvaniei până la -6  grade pe litoral. În zonele joase, local va fi ceaţă, asociată cu depunere de chiciură.

La Bucureşti: Vremea va fi deosebit de rece, geroasă noaptea. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre sfârşitul intervalului, când vor fi condiţii de ceaţă şi chiciură. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de -4…-3 grade, iar cea minimă va fi de -16…-15 grade, mai scăzută la periferie.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5317  RON; 1 USD = 3. 4790    RON; 1 EURO = 1. 3026   USD; Francul elvetian 3. 7392 RON. Gramul de aur 191.6777 RON.

Anul 2013: fără tichete de masă, cadou şi de vacanţă, gratuităţi limitate la CFR, angajări îngheţate. Guvernul nu va acorda bugetarilor nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă, va sista în continuare plata unor indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari, va limita gratuităţile la transportul feroviar şi va păstra îngheţate angajările în sistemul public. Aceste drepturi nu au mai fost acordate începând cu anul 2009, iar actualul guvern intenţionează să blocheze plăţile şi anul viitor, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor. Documentul stabileşte categoriile de plăţi şi facilităţi care nu vor fi acordate nici anul viitor, după modelul aplicat în ultimii ani de fostele guverne. Astfel, instituţiile şi auto­rităţile publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de fi­nan­ţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu vor acorda nici anul viitor tichete de masă pentru angajaţi. De asemenea, în bugetele acestor instituţii nu vor fi prevăzute sume pentru acordarea de tichete-cadou şi tichete de vacanţă. Fostul guvern hotărâse totodată că indemnizaţiile lunare reparatorii destinate unei anumite categorii de revoluţionari, prevăzute în Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu se acordă. Integral in Ziarul Financiar

Surse USL: UDMR va fi cooptată la guvernare. UDMR va fi cooptată la guvernare alături de USL, urmând a se stabili dacă Uniunea va participa la nivel de ministru sau doar de secretari de stat, au declarat miercuri, pentru Mediafax, surse participante la prima discuţie dintre liderii USL şi UDMR desfăşurată la Palatul Parlamentului. Conform surselor USL citate, nivelul participării UDMR la guvernare urmează să fie discutat. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri, după întâlnirea de la Palatul Parlamentului, că din punctul său de vedere Victor Ponta este singura variantă viabilă de premier care să fie desemnat de şeful statului, precizând că opinia sa nu ţine cont de situaţia în care formaţiunea maghiară va fi, la putere sau în opoziţie. „Din punctul meu de vedere, există o singură variantă, indiferent dacă vom intra la guvernare sau nu, cei care au câştigat alegerile şi bineînţeles Victor Ponta. Asta nu are legătură cu situaţia ulterioară desemnării primului ministru“, a declarat preşedintele UDMR. El a fost întrebat în ce condiţii va intra UDMR la guvernare alături de USL, având în vedere poziţia PNL. „Un dialog va exista, fiindcă România are nevoie de dialog. Societatea românească are nevoie de linişte, nu de scandal.Integral in Adevarul.

Analiză cu voturile pe masă la PDL. Rezultatele la urne ar putea duce, în următoarele luni, la schimbări în conducerea partidului. O serie de lideri care au făcut pasul înapoi după locale ar putea reveni în prim-plan ca urmare a rezultatelor la parlamentare. După rezultatele obţinute la alegeri, conducerea PDL se pregăteşte pentru o discuţie cu scorurile electorale pe masă la Colegiul Director de mâine. În PDL se conturează două curente de gândire: o grupare care ar dori instalarea unei conduceri interimare până la Convenţia Naţională şi alta care se pronunţă pentru menţinerea actualei situaţii, cu Vasile Blaga preşedinte, şi convocarea Convenţiei cândva în martie. În mod cert, indiferent de decizia luată mâine, discuţiile despre viitorul PDL le vor oferi unora dintre liderii trecuţi în plan secund după alegerile locale prilejul să revină în forţă, în timp ce unii membri ai conducerii actuale au ocazia să-şi consolideze poziţia. Elena Udrea, care s-a retras din fruntea PDL Bucureşti după alegerile locale, poate revendica din nou o poziţie în conducerea partidului. Aceasta se plasează, ca număr de voturi primite (11.978, circa 42% din totalul voturilor exprimate în colegiu), pe primul loc între deputaţii PDL aleşi în noua legislatură. Planuri îşi poate face şi Roberta Anastase, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, aleasă cu peste 9.000 de voturi (31%). Şi Ioan Oltean ar putea reveni, după ce a obţinut, în colegiul său, 36%. Integral in EVZ

Calendarul lui Băsescu. Pe cine se gândeşte preşedintele să desemneze prim-ministru. Preşedintele Traian Băsescu intenţionează să invite partidele la consultări pentru desemnarea unui nou prim-ministru săptămâna viitoare, după ce se întoarce de la Bruxelles. Surse din Administraţia Prezidenţială au declarat, azi, pentru gândul, că în condiţiile unei majorităţi care va depăşi 70% cu susţinerea minorităţilor, Traian Băsescu ar fi dispus să accepte propunerea de premier cu care liderii USL vor veni la Cotroceni. Până acum, singurul nume susţinut public la unison a fost cel al lui Victor Ponta. După lansarea de către Crin Antonescu a ideii că Traian Băsescu “a explorat alte posibilităţi” din USL, dar ar fi fost refuzat, Preşedinţia a negat astăzi contactarea vreunui alt lider pentru a i se oferi informal deocamdată funcţia de prim-ministru. “Domnul preşedinte Traian Băsescu le solicită politicienilor să nu-l implice în niciun fel în eventuale dispute din interiorul Uniunii Social-Liberale”, a transmis purtătorul său de cuvânt, Bogdan Oprea, la scurt timp după propagarea scenariului Mircea Geoană prim-ministru. Previziunea că Ponta va fi acceptat de Băsescu în cele din urmă, a venit şi de la Elena Udrea. “Dacă USL a obţinut 60%, să aibă premierul pe care îl vor”, a spus Udrea la Realitatea TV, întrebată dacă este de părere că Traian Băsescu îl va nominaliza pe Victor Ponta premier.Mai mult, preşedintele nu ar intenţiona, susţin sursele citate, să pună condiţi de negociere la formarea viitorului guvern, nici în privinţa ministrului justiţiei sau a miniştrilor care fac parte din CSAT.  Integral in Gandul.

Cine va conduce România în următorii patru ani. Câţi dintre politicienii pătaţi au primit un nou mandat. Noul Parlament al României va conţine în proporţie de 60% politicieni aflaţi la primul mandat. Alături de ei regăsim însă şi senatori şi deputaţi care s-au făcut remarcaţi în legislatura trecută pentru traseism, dosarele penale sau conflictele de interese în care au fost implicaţi. Parlamentul României este o instituţie parţial înnoită dacă e să ţinem  cont de procentul de nou-veniţi în urma alegerilor de pe 9 decembrie. Potrivit unei analize RL, doar 40% din noul legislativ este reprezentat de politicieni care au făcut parte şi din legislatura 2008-2012. În total, din cei 471 de parlamentari din legislatura 2008-2012, şi-au recâştigat mandatele doar 235 de politicieni. 234 au rămas pe dinafară din varii motive (demisii de onoare, puşcărie, deces, câştigarea unor mandate de primari sau şefi de consilii judeţene, pricopsirea cu funcţii înalte în instituţiile statului sau pur şi simplu ratarea alegerilor). Trebuie remarcat faptul că după alegeri numărul parlamentarilor a crescut cu 117 mandate. În aceste condiţii, procentul nou-veniţilor în parlament s-a ridicat la 60%. Dacă ar fi să privim partea plină a paharului putem constata că am scăpat totuşi de multe dintre personajele care au afectat grav imaginea legislativului.  Integral in Romania Libera

Colonelul Dogaru, liderul bratului armat al USL, il critica acum pe Ponta si vorbeste de alt guvern. Mircea Dogaru, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, este nemultumit de masurile recente luate de Guvernul Ponta. Daca in urma cu cateva luni, sindicalistul era un frenetic sustinator al actualei puteri, astazi se intreaba cum vor reusi colegii sai de breasla sa faca fata noilor majorari de taxe si impozite. “Inseamna ca actualul guvern isi asuma mari riscuri pentru urmatorul Guvern. Pentru ca adaugam cheltuielile de sarbatori, adaugam cresterea preturilor care are loc zilnic si adaugam in ianuarie inceputul platii la consum si cuantum de iarna a energiei electrice si a gazului. Eu nu ii critic, eu analizez din punctul de vedere al strazii si al nostru. Ori in conditiile in care reparatiile promise n-au avut loc , nu vad ce ar mai face acum. Ne intrebam cum vom face fata in ianuarie februarie”, sustine Dogaru pentru B1 TV. Dupa o ora de la interventia TV, Mircea Dogaru si-a reconsiderat pozitia, cand a fost contactat de reporterii Evenimentului zilei. “Am citit proiectul de ordonanta si trebuie sa va spun ca este cu totul alteva decat se arata in presa. Asteptam momentan sa vedem despre ce este vorba”. Integral in EvZ.

Secretarul de stat MAE, Bogdan Aurescu, a fost batut in incinta Facultatii de Drept. Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a fost batut de un cetatean german de origine romana, Adrian Vlad, chiar in incinta Facultatii de Drept din Bucuresti, unde preda demnitarul. Incidentul a avut loc la sfarsitul lunii noiembrie. Adrian Vlad a devenit celebru dupa ce, de-a lungul anilor, a atacat sau a incercat sa atace trei fosti presedinti ai Germaniei. Bogdan Aurescu este unul dintre cei mai titrati diplomati romani, remarcandu-se in dosarul pe care Romania l-a castigat in fata Ucrainei la Curtea Internationala de Justitie, pe tema platoului continental din Marea Neagra. Bogdan Aurescu a explicat pentru gandul ca motivul pentru care Adrian Vlad l-a atacat este faptul ca acesta se afla intr-un litigiu cu statul german si spera sa obtina asistenta sau macar consiliere din partea statului roman.Agresorul ar crede că Aurescu îl poate ajuta să câştige procesul său cu Germania, diplomatul fiind cunoscut pentru că a fost liderul echipei care a câştigat procesul cu Ucraina privind platoul maritim continental. Acest lucru nu este însă posibil, pentru că Vlad nu are cetăţenie română, iar cauza sa este una privată, fără legătură cu statul român. Vlad se judecă la CEDO cu Germania, din cauza unui imobil. Românul locuia, în 2011, în oraşul german Offenbach. Integral in Gandul

„Bestia Estului“, fenomenul care ne îngheaţă sângele. Un anticiclon uriaş format desupra Siberiei, botezat de meteorologi cu un nume înfricoşător, e responsabil pentru fenomenele extreme ale acestei ierni – viscole şi geruri năprasnice. Iarna aspră biciuieşte de câteva săptămâni regiuni întinse din Europa şi America de Nord, provocând deja moartea a sute de persoane. Acest bilanţ tragic arată că multă lume a fost luată prin surprindere – şi nu vorbim aici de autorităţi care, în mod tradiţional, sunt prinse nepregătite de sosirea iernii. Având în vedere data din calendar, nu momentul sosirii iernii e cel care surprinde, ci violenţa cu care s-au dezlănţuit fenomene extreme ca viscolele şi gerurile cumplite. Meteorologii au căutat o explicaţie pentru această evoluţie a vremii şi au găsit rapid vinovatul: un anticiclon uriaş, extrem de puternic, care s-a format deasupra Siberiei şi Peninsulei Scandinave. Din cauza efectelor sale de mare amploare, anticiclonul (zonă de presiune atmosferică ridicată) a fost poreclit „Bestia Estului“. Ce face, de fapt, „Bestia Estului“? Pur şi simplu, fiind masiv şi foarte puternic, anticiclonul perturbă grav circulaţia atmosferică obişnuită de deasupra Europei, mai exact circulaţia curenţilor-jet. Curenţii de aer de mare altitudine sau curenţii-jet (jetstream) sunt, de fapt, vânturi puternice (circa 160 km/h) care înconjoară Pământul la mare altitudine (10.000 m), de la vest la est, şi care, în mod normal, aduc mase de aer de deasupra Atlanticului spre continentul european. Integral in Adevarul

Va urez o zi buna!

Mihai-Razvan Ungureanu, presedinte al partidului FORTA CIVICA, efectueaza  in perioada 12 – 14 decembrie 2012 o vizita la Pécs, oras infratit cu Municipiul Arad. Vizita are loc la invitatia Rectorului Universitatii din Pécs, domnul József Bódis. Evenimentul central al acestei vizite il constituie ceremonia in cadrul careia lui Mihai-Razvan Ungureanu i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Pécs (PTE). 

„Este un moment de mare insemnatate pentru mine, nu doar pentru ca este pentru prima oara cand mi se acorda un astfel de titlu, dar mai ales pentru ca imi este conferit de catre una dintre cele mai vechi si mai prestigioase asezaminte universitare din Europa.” a declarat Mihai-Razvan Ungureanu in discursul tinut cu prilejul acestei ceremonii.

Referindu-se la valorile multiculturalismului, valori extrem de puternice intr-un oras universitar, asa cum este Pécs, Mihai-Razvan Ungureanu a precizat:

„O societate mai buna si mai prospera poate fi construita numai de catre cetateni educati, iar responsabilitatea noastra ca universitari si decidenti in educatie trebuie sa fie fata de valori precum excelenta, respectul reciproc, toleranta si solidaritatea.”

„Recent, am fost ales membru al Parlamentului Romaniei de catre cetatenii din Arad, oras infratit cu Pécs.  Sper ca acest titlu sa imbogateasca bunele relatii  dintre Universitatea din Pécs si Universitatea din Arad. Am avut primele discutii in acest sens cu conducerea Universitatii si i-am invitat la Arad pentru a se cunoaste cu universitarii romani. Au raspuns pozitiv initiativei mele, iar vizita de lucru va avea loc cat mai curand. Este un prim proiect pentru Arad si pentru educatia din Romania la care am inceput sa lucrez!” a mai spus domnia-sa.

Agenda vizitei mai include intalniri cu reprezentanti ai mass media maghiare, precum si discutii cu oficialitati si membri ai corpului universitar din Pécs.

Puteti viziona evenimentul  online

Analiştii: Gazprom îşi risipeşte profiturile pe proiecte nerentabile la comanda Kremlinului. Monopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom va întrece rivalii americani de la ExxonMobil şi va înregistra un profit de 37,9 miliarde de dolari, potrivit estimărilor centralizate de Bloomberg. Acţiunile companiei au scăzut însă cu 14% anul acesta, deoarece gigantul îşi varsă banii în cel mai mare program de investiţii din sectorul energiei, care include construcţia gazoductului South Stream şi a unui terminal de export în Orientul Îndepărtat. Grupul rus a cheltuit anul trecut 53 miliarde de dolari pe investiţii majore, mai mult decât PetroChina, cel mai mare producător de petrol chinez, care a cheltuit 46 miliarde de dolari, şi ExxonMobil, care a investit 36,8 miliarde de dolari. Gazprom a păstrat doar 7% din câştig pentru plata dividendelor, cel mai mic procent dintre primele zece companii energetice la nivel mondial. Astfel, investitorii plătesc pentru priorităţile politice ale preşedintelui Vladimir Putin, anume ocolirea Ucrainei în drumul spre pieţele din Europa şi dezvoltarea regiunilor sărace ale Rusiei, potrivit analiştilor IFC Metropol şi Sberbank CIB. Proiectul South Stream susţinut de Kremlin va avea o notă de plată de peste 20 miliarde de dolari. Analiştii se întreabă însă dacă acesta va prezenta vreun beneficiu pentru companie, având în vedere că în Europa consumul de gaze naturale va scădea la 550 miliarde de metri cubi în 2015, cu 3,5% mai puţin decât în 2010, potrivit prognozelor Agenţiei Interna­ţionale de Energie. În plus, infrastructura actuală prin care Rusia livrează gaze Europei operează la 70% din capacitate. “Gazprom se confruntă deja cu un exces de capa­citate de transport spre Europa”, spune Ivan Mazalov, director la Prosperity Capital Management, companie care administrează, între altele, acţiuni Gazprom. “Dacă rentabilitatea proiectului este incertă, ar fi mai bine pentru companie să returneze banii acţionarilor în loc să-i verse în investiţii ineficiente.” Capacitatea conductelor care leagă Rusia de Europa este de 223 miliarde de metri cubi pe an, dar exporturile de gaze ruseşti nu vor depăşi 140 miliarde de metri cubi în acest an, potrivit analiştilor Alexander Burgansky şi Roman Odarich de la firma Otkritie Capital. Ucraina, în prezent principala rută vestică pentru gazele ruseşti, le poate livra clienţilor din Uniunea Europeană până la 140 miliarde de metri cubi pe an. Exporturile ruseşti de gaze via Ucraina au fost întrerupte în mai multe rânduri în ultimii ani, cel mai recent în 2009, din cauza neînţelegerilor legate de preţuri. În prezent, ţara se confruntă cu concurenţă tot mai mare din partea Belarusului, unde Gazprom a obţinut anul trecut controlul total asupra infrastructurii de gaze, şi a Nord Stream, legătura directă cu Germania pe sub Marea Baltică. Nord Stream şi-a dublat anul acesta capacitatea de transport până la 55 miliarde de metri cubi pe an, însă operează în prezent la un sfert din potenţial. Gazprom mai vinde gaze Turciei prin conducta Blue Stream, inaugurată în 2003, dar care nu a operat niciodată la capacitate maximă. Directorul general al Gazprom Alexei Miller, spune însă că proiectul South Stream va fi profitabil pentru companie, deoarece aceasta nu va mai plăti tarife de tranzit Ucrainei. Integral in Ziarul Financiar.

Spaniolii se pregătesc pentru sărbătorile austerității. Se apropie epoca sărbătorilor de iarna, iar fervoarea cumpărăturilor din anii trecuți a fost înlocuită de frustrarea recesiunii, care adânceşte minusurile din bugetul fiecarei familii. Imaginea furnicarului de oameni care trăgeau dupa ei voluminoase sacoșe cu cadouri , a fost inlocuită de furia mișcărilor sindicale, o deja binecunoscută imagine a peisajului stradal  și a buletinelor de știri.  Acum 6 ani cănd economia iberica fierbea, sub impulsul boom-ului imobiliar,   memoria colectivă încă păstra proaspată amintirea perioadei saraciei anilor ’80 – ‘90 , care a fost depașită  în ritmul amețitor al speculațiilor imobilare. Așa se explică și bunăvoința cu care a fost primită comunitatea românească pe aceste meleaguri.   Disperarea cu care  compatrioții noștri  își părăseau țara pentru a-și căutau de lucru aici, era privita cu multă toleranță și compasiune, “Așa am fost și noi până acum câțiva ani”, obișnuiau să spună spaniolii,” până am intrat în UE, căutam de lucru prin Franța, Germania, Elveția sau Argentina, iar acum ne-am întors acasă și avem de toate”, adăugau încurajator.  O efemeră prosperitate care s-a spulberat  în doar tei ani de criza economică. A venit iarăși decembrie, dar a venit fără  cel de-al 14-lea salariu pe care Rajoy l-a taiat încă din vară tuturor bugetarilor, dar  pe care a avut grijă să-l impoziteze, sub promisiunea că va fi recuperat în anii următori. Spaniolii sunt mai săraci ca niciodată, somajul a ajuns la peste 25% din populația activă, iar cei care au de lucru își ajustează cheltuielile, pentru a-și ajuta copiii sau nepoții.  Bugetul  de Craciun a fost și el ajustat cu mare atenție.  Conform unui studiu realizat de Federația Utilizatorilor și Consumatorilor,  spaniolii nu vor mai deschide punga cu aceeași generozitate, ca în anii trecuți, atunci când vor trebui să aleagă cadouri pentru cei dragi.  Aceeași analiză  ne releva faptul că spaniolii vor reduce cheltuielile de sărbători  la o medie  514 de euro, adică cu 46 euro mai puțin decât anul trecut si cu 300 euro mai puțin decât în 2008, înainte de începerea crizei. Criza modifica  obiceiurile si cheltuielile de Crăciun.  “Ne asteaptă o tristă sărbătoare a austerității”, afirma un părinte, care căuta cadouri pentru cei mici. “Toți suntem sătui de a invoca criza, dar asta este, nu avem ce să facem” se confesa resemnat un cumpărător într-un cotidian spaniol . Rata  șomajului crește zilnic, la asta se adauga creșterea din acest an a TVA-ului,  pierderea puterii de cumpărare a pensiilor  și eliminarea celui de al 14-lea salariu  , un cumul de măsuri austere pe care comercianții le privesc cu disperare, încercând să le contracareze cu fel de fel de oferte si reduceri de preț , pentru a-și mări vânzările. Integral la RFI.

Revista Presei de la  Deutsche Welle. La ceasul bolivarismului.

Rezultatul contraproductiv pentru democraţie al alegerilor româneşti continuă să işte puternice nedumeriri în occident. După rechizitoriile dure, dar justificate, generate în FAZ şi Die Zeit, două din cele mai prestigioase publicaţii occidentale, de „continuarea jafului românesc” după scrutinul de la 9 decembrie, a apărut, iată, şi în Neue Zuercher Zeitung o amplă analiză pe acest subiect. Cotidianul elveţian le semnalizează cititorilor săi că, după „victoria lor zdrobitoare”, Ponta şi USL au acum (dacă vor coopta UDMR) o majoritate constituţională la îndemână. Ziarul semnalează cele aproximativ 17 procente întrunite de ARD, scorul puternic obţinut de populiştii lui Dan Diaconescu şi se opreşte asupra opţiunilor preşedintelui în privinţa numirii unui premier. Băsescu „sugerase, înainte de alegeri, că nu l-ar desemna pe Ponta. Or, e probabil să-şi fi dat seama, între timp, că spaţiul său de manevră s-a redus. Principial”, mai scrie ziarul, “preşedintele are dreptul să numească pe altcineva. Dar aceasta ar însemna să-şi asume un conflict deschis pe care, dat fiind rezultatul alegerilor l-ar pierde”.

Până aici Neue Zuercher Zeitung. Care nu se ocupă de credibilitatea de care se mai bucură liderii USL în occident. În schimb, ziarul eveţian critică fără drept de apel reîntoarcerea lui Silvio Berlusconi în prim plan.

Cum e abordat în vest un „paria” precum fostul premier italian aflăm din varii ziare apusene. Care, pe lângă necesitatea combaterii islamismului extremist în Mali, şi a celui terorist din Germania, tratează în detaliu şi eşecul guvernului Monti, la Roma.

În context, majoritatea editorialiştilor condamnă vehement anunţata revenire în politică a lui Silvio Berlusconi. „Efectul Berlusconi” ar aduce prejudicii Europei, crede bunăoară Volkskrant din Amsterdam. Potrivit ziarului olandez, un rol cheie în gestionarea crizei din zona euro ar reveni credibilităţii.

Lipsa ei şi a încrederii ar fi declanşat şi întreţinut criza. Or, Berlusconi, un politician condamnat pentru evaziune fiscală şi implicat într-o mulţime de scandaluri nu ar fi, conform aceluiaşi cotidian din Amsterdam, omul potrivit restabilirii încrederii ori „pentru candidatura ca premier”. „Efectul Berlusconi”, mai scrie ziarul din Ţările de Jos, s-a resimţit şi în afara Italiei. Dobânzile percepute (pentru obligaţiunile) spaniole s-au scumpit”.

Rămâne doar de văzut cum va evolua economia românească după succesul stângii USL-iste. Până una alta să consemnăm sfârşitul unei revoluţii (de tip naţional-comunist) pe care o anunţă cotidianul austriac Die Presse. E vorba de cea din Venezuela, care, conform cotidianului de la Viena, ar putea să fi fost deja ştampilată cu „termenul de expirare”, după îmbolnăvirea de cancer a liderului ei autoritar, Hugo Chavez şi noua lui vizită la mentorul său, (dictatorul comunist) Fidel Castro.

Desemnarea, „printr-o punere în scenă publică, a urmaşului lui Chavez sugerează că bolivarismul, o ideologie care propovăduieşte independenţa de occident…combaterea capitalismului şi o asistenţă socială debordantă ar putea trece în curând printr-o serioasă încercare”. Deutsche Welle

Haos în parlamentul ucrainean: proteste topless şi bătaie între deputaţi. Activiste din cadrul mişcării Femen au manifestat topless, miercuri, la Kiev, împotriva corupţiei unor deputaţi, în faţa Palamentului ucrainean, unde o încăierare între aleşi a izbucnit la deschiderea primei sesiuni a noii legislaturi. Patru tinere au trecut peste gardul Radei Supreme (Parlament), înainte de a se dezbrăca, şi au protestat în faţa intrării principale în bikini şi şosete negre, în pofida unei temperaturi apropiate de zero grade, a constatat un fotograf al AFP. Obişnuite cu fotografiile topless, înainte de a fi reţinute în grabă de către gărzi, activistele mişcării feministe au declarat că manifestează împotriva corupţiei unor deputaţi. La puţin timp după protest, în interiorul hemiciclului, deputaţi din cadrul opoziţiei au început o încăierare, reproşându-şi dezertarea cu scopul de a se alătura forţelor pro-guvernamentale din Parlament. El a explicat că a luat decizia fiindcă a obţinut un mandat de deputat în cadrul alegerilor legislative de la 28 octombrie, câştigate de Partidul Regiunilor al lui Ianukovici. Candidatura lui Azarov, propusă deputaţilor de către şeful statului, are şanse să fie aprobată de Parlament, a anunţat pentru Interfax o sursă din cadrul Partidului Regiunilor, mulţumită voturilor unor deputaţi comunişti şi independenţi. Candidatura lui Azarov, propusă deputaţilor de către şeful statului, are şanse să fie aprobată de Parlament, a anunţat pentru Interfax o sursă din cadrul Partidului Regiunilor, mulţumită voturilor unor deputaţi comunişti şi independenţi. Cele trei partide de opoziţie (alianţa Batkivşcina, apropiată fostului premier încarcerat Iulia Timoşenko, partidul celebrului boxer Vitali Kliciko şi Svoboda), care adună împreună aproximativ 170 de voturi dintr-un total de 450, au anunţat că nu vor vota pentru Azarov. Adevarul.

Moto –  Ponta, razand: Asa suntem noi, plagiatorii, mai votati, ce sa facem! (aici) Preşedintele PDL nu vrea să plece din funcţie, pe motiv că vrea să reconstruiască partidul. Colegiul Director va analiza vineri rezultatul de la alegerile parlamentare. (aici)

Sunt zile in care incepi sa nu mai intelegi de ce? Le-as numi zilele lucrurilor fara sens. Zile in care nu mai intelegi substanta lucrurilor. Zilele in care incerci sa legi lucrurile intr-un sirag logic de intamplari   si nu reusesti, vezi mai mult decat clar ca lucrurile nu se leaga si nu intelegi de ce. Intr-un tarziu, dupa ce le pui unul la capatul celuilalt lucrurile incep sa-ti vorbeasca. Nu mai exista ordine, nici ratiune si nici nu mai exista pamantul si iarba pe care sa o calci descult fara sa fii muscat de ganganii si taratoare de toate felurile.

Zilele in care se vorbeste mult si se face putin. Zile in care inca o data se promite si tu stai si asculti si simti un déjà vu. Am fost aici si nimic nu s-a intamplat, nici de aceasta data nu se va intampla nimic. Sau poate s-a intamplat si inca nu realizam?

Niste graunte care vor fi impartite si gainile se vor  duce fiecare la cotetele lor, vor astepta in liniste cocosul care va veni tantos sa le calce. Intre timp vagoanele unul dupa altul vor fi deconectate de locomotiva care nu mai poate sa traga si se asteapta la o alta care trebuie sa vina si sa impinga sirul de vagoane insirat pe linia ruginita, cu cablurile furate si conductorii beti. Il asteptam pe nasu’ poate ne va lua spre un loc in care dorim sa ajungem. Noi poate vom gasi banii sa-l platim.

Reputatia este de obicei o opinie subiectiva despre un individ sau o colectivitate. Poate fi un produs, persoana,  popor , stat sau societate comerciala. Imaginea publica este dependenta de aceasta reputatie. Chestia cu obrazul este mult mai complicata de explicat. Obrazul (face) este o notiune pur orientala, ajunsa in vest impreuna cu matasea, hartia si praful de pusca, aduse de acelasi agent de raspandire – lumea islamica.

Intr-o lume corecta liderii isi apara reputatia (cu orice pret) si implicit au grija de imaginea generata de aceasta reputatie. Din nefericire, pe meleagurile noastre lucrurile sunt fluide pana la derizoriu. La noi pierderea reputatiei este explicata intotdeauna cu ajutorul culpabilitatii altora. Nu respectivul lider este de vina ca a fost prins cu “mâţa în sac”, ci adversarii lui politici, care au gasit si sacul si mâţa.  Rareori veti vedea acest fenomen in politica occidentala si deseori o veti vedea la noi. Asta inseamna unul din doua lucruri: sau avem niste lideri care nu-si merita rolul sau reputatia nu conteaza in politica noastra. Ambele cazuri arata ceva despre noi ca societate.

Daca prinderea cu “mâţa în sac” de catre adversarul politic este un lucru legitim, aluzia fara a proba (innuendo) nu este legitima. Tehnica de a folosi aluzia in politica romaneasca pentru a denigra si a de-ligitima este extrem de folosita. Aluziile neprobate, cu sau fara cunostinta de cauza, aruncate aiurea, sunt devastatoare pentru politica si imaginea politicului romanesc (nu numai intern). Romanii au invatat sa faca “spinuri” si o fac ca intotdeauna prosteste, rautacios, fara sa gandeasca ceea ce fac si cum fac.

Traim zile ale lucrurilor fara sens. Nu ma intrebati care si de ce.  Nu voi raspunde.  Asta este sensul lucrurilor fara sens.

Bună dimineata intr-o zi de miercuri. Miercuri, vremea va fi rece, izolat geroasă noaptea. Cerul va fi mai mult noros. Va ninge slab în vestul, centrul şi nordul ţării şi local, îndeosebi în prima parte a zilei şi în restul teritoriului. Vântul va sufla moderat, cu intensificări, mai ales ziua, în regiunile sudice şi estice, precum şi la munte. Temperaturile maxime se vor situa între -8 şi 0 grade, mai ridicate pe litoral, iar cele minime vor fi cuprinse între -14 şi -4 grade. Spre sfârşitul intervalului în zonele joase vor fi condiţii de ceaţă asociată cu depunere de chiciură.

La Bucureşti: vremea va fi rece. Cerul va fi mai mult noros şi va mai ninge slab, în prima parte a zilei. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări ziua. Temperatura maximă va fi de -1…0 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de -8 grade. Spre sfârşitul intervalului vor fi condiţii de ceaţă.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5388  RON; 1 USD = 3. 5012    RON; 1 EURO = 1. 2964   USD; Francul elvetian 3. 7461 RON. Gramul de aur 192.3643 RON.

Megaparlamentul României: 588 de parlamentari, aproape cât Bundestagul. Băsescu nu convoacă Legislativul înainte de oficializarea rezultatelor. Viitorul parlament va fi cel mai stufos de la Revoluţie încoace, va avea un număr de parlamentari aproape cât Bundestagul Germaniei, o ţară de 82 de milioane de locuitori. Sistemul uninominal cu compensare (care recompensează partidele care nu au câştigat colegii uninominale, dar au obţinut procente peste pragul electoral de 5%) face ca Parlamentul viitor să aibă un număr record de membri, 588, faţă de 471 de membri câţi are actualul Parlament al cărui mandat expiră. Parlamentul României va avea un număr de membri aproape egal cu Bundes­tagul german (camera in­ferioară a parlamentului german), care are în actuala structură 622 de deputaţi şi este mai mare decât parlamentul Poloniei, care are 560 de membri la o populaţie de 38 mil. locuitori. Potrivit Constituţiei, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. După convocarea Parlamentului încep discuţiile pentru formarea guvernului, iar preşedintele trebuie să invite la consultări partidul care a obţinut peste 50% din mandate sau, dacă nu există o astfel de majoritate, toate partidele din Parlament. Administraţia Prezidenţială a comunicat ieri că preşedintele Traian Băsescu va convoca Parlamentul şi va anunţa programul de consultări pentru desemnarea premierului care să formeze viitorul guvern imediat după publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor. Rezultatul alegerilor se publică în Monitorul Oficial după validarea lor de către Biroul Electoral Central (BEC). Cel mai probabil, acestea vor fi validate vineri. Preşedintele nu este obligat de vreun termen constituţional să desemneze premierul într-un anume orizont de timp şi care să ceară apoi, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului. Integral in Ziarul Financiar

Parlamentul României, o afacere în familie. Nu mai puţin de 17 cazuri de soţi, fraţi, fii, naşi şi fini îşi dau întâlnire în noul Legislativ format după alegerile de duminică. Nepotismul pare să fi cuprins tot mai puternic Parlamentul României. Demnitari sau aleşi cu capital politic şi-au promovat drept candidaţi, pe liste sigure, rudele apropiate, conform Alianţei pentru o Românie Curată. Majoritatea sunt de la USL, care tocmai a câştigat alegerile, dar există şi un ales într-o situaţie asemănătoare de la PDL. Tată şi fiu, colegi în parlament – Adrian Mocanu- deputat USL (PSD) de Buzău. Este fiul lui Victor Mocanu, senator USL (PSD) de Buzău. Manuela Mitrea – deputat USL (PSD) de Constanta. Este soţia liderului Miron Mitrea, fost secretar general al PSD, deputat USL-PSD de  Vrancea. Elena Ramona Uioreanu – deputat USL (PNL) de Cluj. Este soţia lui Horea Uioreanu, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, fost deputat de Cluj între 2004 – 2012. Vlad Cosma – deputat USL (PNL) de Prahova. Este fiul lui Mircea Cosma, vicepreşedintele PSD Prahova şi preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova. Alexandru Stănescu – deputat USL (PSD) de Olt. Este fiul lui Constantin Stănescu, primarul PSD al comunei Vişina, situată în Colegiul deputaţi 7 unde a candidat fiul său. Fratele lui este Paul Stănescu, reales în iunie 2012 în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Integral in Adevarul.

Antena 3 s-a impus: UDMR nu va fi primită la guvernare. Premierul Victor Ponta a renunțat la idee, după ce a fost pus la zid de televiziunea lui Dan Voiculescu Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a fost lăsat cu ochii în soare de liderii USL. Liderii USL par să fi încheiat un armistiţiu în conflictul generat de cooptarea la guvernare a maghiarilor. De altfel, principalul artizan al acestei combinaţii politice, preşedintele PSD, Victor Ponta, invitat la emisiunea „Sinteza Zilei”, a dat înapoi în faţa presiunii violente venite de la angajaţii Antenei 3. Gâdea dă lecţii – „Am o problemă: nu cu maghiarii, ci cu UDMR, care, ascultând, de exemplu, ceea ce s-a întâmplat cândva la referendum, ordinul lui Orban de la Budapesta, nu au participat la referendumul din vară, au participat la tăieri de salarii, au participat la tăieri de pensii şi au cauţionat intern şi extern tot răul pe care l-a făcut regimul Traian Băsescu”, a fost discursul pe care moderatorul Antenei 3, Mihai Gâdea, i l-a ţinut premierului Ponta. Acesta s-a adaptat mediului ostil din studioul televiziunii lui Dan Voiculescu şi a minimalizat oferta făcută liderilor comunităţii maghiare. „Nu am luat o decizie, nu este deloc decis, şi asta se va întâmpla numai dacă decid partidele noastre să avem vreo colaborare sau nu cu UDMR”, a spus Ponta. Integral in EVZ

Cum arată ”senzaţionalul” grup parlamentar PPDD-OTV: judecaţi pentru corupţie, securişti şi traseişti profesionişti. PPDD va trimite în Parlament 67 de parlamentari. Majoritatea candidaţilor PPDD vor intra în Parlament prin procesul de redistribuire. Cap de afiş al grupului parlamentar PPDD sunt Monica Iacob Ridzi, Liliana Mincă, Antonie Solomon şi Gigi Neţoiu. Gândul îţi prezintă profilele a 17 parlamentari PPDD. Ridzi, Solomon şi Neţoiu intră în Parlament cu o zestre bogată de dosare penale. Liliana Mincă este exponentul traseismului politic, dar nu este singura. Mai sunt şi alţi membri PPDD care au trecut pe la PDL, PNL sau PSD înainte să aterizeze în braţele partidului construit de Dan Diaconescu. Monica Iacob Ridzi a obţinut un nou mandat de deputat din partea PP-DD, prin redistribuire. Ridzi a obţinut 11.686 voturi în colegiul Colegiul 5 – Petroşani-Petrila-Aninoasa, iar contracandidatul de la PSD 12.654 de voturi, adică 47% din voturi. Ridzi a fost trimisă în judecată pentru corupţie. Potrivit DNA, în perioada 17 martie -22 mai 2009, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.[…] Cristian Dănuţ Mihai a câştigat un mandat de senator în colegiul 2 Brăila. În anii 2000 a fost membru PRM şi a candidat pentru funcţia de primar al Brăilei. A ajuns consilier municipal în 2004. Acum Dănuţ Mihai este preşedintele PPDD Brăila. Mihai Danuţ spune că este coferat specialist. ”Şi astfel, în anul 1996, am absolvit cursul de specializare la Institutul American de Cercetări în domeniul cofetăriei şi panificaţiei (American Institute of Baking)”, spune Mihai Dănuţ pe blogul personal. […]Liliana Mincă a devenit deputat la redistribuire în colegiul 3 Botoşani. În 2010, Liliana Mincă a candidat pentru un loc de deputat în Bucureşti din partea Partidului Conservator. A pierdut alegerile în faţa vedetei TV Teo Trandafir. În 2011 Mincă a trecut de la PC la UNPR. Înainte de alegerile parlamentare din acest an Mincă s-a înscris în PPDD. Integral in Gandul.

Locul unde ARD şi USL au avut cei mai mulţi votanţi. Cei mai puţini votanţi USL sunt în Transilvania, potrivit unei analize CSOP, care scoate la iveală că Uniunea Social-Liberală a avut scorul cel mai mare în Muntenia, aproape 60%. În Ardeal votanţii USL sunt în proporţie de 46 la sută, spre deosebire de Moldova, unde 57 la sută dintre locuitori au votat cu socialiştii şi liberalii. La alegerile de duminică s-a spulberat definitiv mitul locuitorilor Capitalei despre care se credea că sunt mai degrabă de dreapta, dar că l-ar fi votat pe Sorin Oprescu fiindcă nu au avut o alternativă serioasă în partea cealaltă a baricadei. Potrivit Centrului pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) 58 la sută din bucureştenii care au fost prezenţi la urne duminică au votat cu USL. În acelaşi timp, însă, Alianţa România Dreaptă a avut cel mai bun scor în Bucureşti şi în Transilvania, unde a obţinut puţin peste 20 la sută. Capitala este locul în care s-ar putea spune că atât ARD, cât şi USL au avut scorul cel mai bun. Drama aritmetică a alianţei de dreapta este că în mai mult de jumătate dintre judeţe PP-DD a luat mai multe voturi decât ARD. Ideea camuflării PDL sub umbrela unei Alianţe formate din partide care singure nu ar fi avut şanse să intre în parlament a fost neproductivă, astfel încât dreapta a pierdut faţă de alegerile locale votanţi în aproape toate zonele. După socoteala sociologului Barbu Mateescu, de pildă PDL a pierdut voturi în aceeaşi proporţie în Cluj ca şi Vrancea. Din lista publicată de Mateescu rezultă că pierderile cele mai mari ale ARD au fost la Botoşani, unde dreapta a avut 74 la sută mai puţin decât la scrutinul local; în judeţul Hunedoara, democrat-liberalii au pierdut 69 de procente, în Arad 47 la sută, în Timis 45 la sută, Teleorman 60 la sută etc. Integral in Romania Libera. Calculele lui Mateescu,  aici.

Baronii penali dau din coate sa intre in noul guvern al USL. Celebrul Relu Fenechiu, dar si alte personaje suspecte de fapte de coruptie sau cu serioase probleme de integritate, au inceput campania de autopromovare in viitorul guvern Ponta. In campania electorala, Crin Antonescu l-a gratulat pe Relu Fenechiu cu apelativul de “ministru”, ignorand faptul ca acest personaj a fost trimis in judecata de catre DNA. Si Varujan Vosganian a anuntat, incantat, ca Antonescu il va pune 100% ministru, iar Victor Ponta pare sa o sustina pe Ecaterina Andronescu sa pastreze portofoliul Educatiei, ca o forma de solidaritate intre plagiatori. “Asa suntem noi, plagiatorii, mai votati”, i-a spus Ponta lui Andronescu, intr-o sedinta de partid. Consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea viitorului premier vor începe după ce în Monitorul Oficial vor fi publicate rezultatele alegerilor, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Ulterior, preşedintele le-a cerut politicienilor să renunţe la presiunile publice privind desemnarea viitorului premier. Atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu, au refuzat să confirme aceste informaţii. Doar Călin Popescu Tăriceanu a fost şters de pe listă de către Antonescu, care a spus că nu-l va propune ministru. Tot ceea ce a anunţat preşedintele PSD, Victor Ponta, a fost că, în cazul în care va forma viitorul guvern, acesta va avea o structură mărită faţă de cel actual: 22 de miniştri, faţă de 20 în prezent. Structura ar urma să fie organizată în aşa fel încât să aibă, în mare măsură, un corespondent în portofoliile Comisiei Europene, a susţinut liderul social-democrat. De altfel, Ponta spus încă din campania electorală că vrea un executiv extins, dar a precizat că „nu va creşte cu un singur om” structura aparatului central EVZ.

OSCE critica sistemul electoral romanesc si masurile luate de Guvernul Ponta. Ambasadorul Andreas Nothelle, reprezentantul misiunii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la alegerile parlamentare din Romania, a acordat un interviu ziarului “Romania libera”, in care a criticat sistemul electoral romanesc in ceea ce priveste distributia locurilor, Guvernul – pentru o serie de ordonante de urgenta controversate, si a remarcat partizanatul presei romanesti. Andreas Nothelle a explicat pentru Romania Libera care sunt punctele slabe ale sistemului electoral, asa cum a amintit OSCE in raportul dat, luni, publicitatii: “Sistemul electoral actual creeaza contradictii, de exemplu, sunt alocate locuri pentru candidatii de pe locul al doilea de la partidele mai mari, in timp ce candidatii partidelor mici care s-au situat primii in preferintele alegatorilor s-ar putea sa nu primeasca locuri in Parlament si, de asemenea, complexitatea sistemului de distribuire a locurilor este greu de inteles pentru alegatori, care nu mai inteleg care sunt efectele voturilor lor”.”Constituţia României cu sistemul semi-prezidenţial lasă un număr de chestiuni legale nerezolvate. În aceste condiţii, lupta actuală pentru putere are potenţialul de a continua şi se poate adânci după 9 decembrie, chiar şi în cazul în care una din taberele câştigătoare are o majoritate puternică. De asemenea, o altă consecinţă a sistemului de organizare politică este politizarea Curţii Constituţionale şi a celorlalte autorităţi judecătoreşti”, susţine reprezentantul OSCE în România. Integral in Romania Libera.

Va urez o zi buna!

Presa Internationala: Romania devine o problema acuta pentru UE.

E o modalitate simpla sa ne dam seama daca o tara si-a asumat cu adevarat valorile europene. Trebuie doar sa ascultam discursul candidatului castigator in alegeri odata ce se anunta rezultatul. Daca modificarea Constitutiei ia fata problemelor reale ale tarii, atunci indoielile sunt justificate, comenteaza revista germana Spiegel. Asa se intampla in cazul premierului roman Victor Ponta care imediat a lansat o invitatie maghiarilor din Parlament pentru a forma o supermajoritate necesara schimbarii Constitutiei in demers unilateral.

Dupa verdictul extrem de dur de ieri din Frankfurter Allgemeine, ziarul de centru-stanga Süddeutsche Zeitung face si el un bilant. “Marea parte a vinei pentru clivajul politic din Romania ii apartine presedintelui Basescu. In acest sens, presedintia sa e un esec. Pe de alta parte, oponentii sai Ponta si Antonescu sunt intruchiparea vechiului sistem care nu vrea sa fie reformat. Evenimentele din vara dau impresia ca aceasta coalitie are o intelegere a guvernarii care dateaza din era pre-democratie”.

Ziarul de stanga Die Tageszeitung scrie ca “lovitura grea pentu Basescu arata cat de nemultumiti sunt romanii cu actualul presedinte. Dar Victor Ponta nu ar trebui sa celebreze. Romanii au ales raul mai mic in lipsa unor alternative legitime. Romanii au avut o revelatie neplacuta: niciuna din tabere nu sta mai bine la capitolul coruptie si securizarea propriei supravietuiri”.

Ziarul economic Handelsblatt deplange faptul ca “tari precum Romania sau Ungaria ajung in atentia Vestului doar cand e o criza politica. Si tarile din est sunt de vina pentru existenta lor in umbra pentru ca produc stiri pozitive mult prea rar. Romania are nevoie de un guvern care sa se concentreze pe economie. Daca Ponta va face asta e indoielnic. Iar Europa are nevoie de un boom in sudestul sau”.

O veste buna aflam de la postul de televiziune France24 care preia un material AFP. Un sector al economiei romanesti sfideaza criza si e in crestere: cel al cozonacilor. Vanzarile de anul acesta sunt asteptate sa creasca la 22 de milioane de Euro. In termeni cantitativi absoluti e vorba despre 7 milioane de cozonaci. Perspectiva a fost primita cu bucurie de industria de panificatie intr-o tara unde venitul mediu ramane undeva in jur de 350 de Euro, iar consumul gospodariilor e in scadere.

Si in timp ce spectacolul politic e in toi, altii nu uita de problemele tarii noastre. Din paginile West Sussex County News aflam ca sute de elevi din orasul britanic Cranleigh au donat cutii de pantofi pline cu cadouri de Craciun pentru a aduce un zambet pe chipurile multor copii saraci din Romania. Cele 550 de cutii donate vor ajunge in zona Hunedoara.

In plan extern, ziarul francez Le Monde scrie despre situatia din Egipt unde seful Armatei a convocat o reuniune intre presedintele islamist Mohamed Morsi si liderii opozitiei in incercarea de a media conflictul dintre cele doua tabere inaintea referendumului privind Constitutia tarii. Militarii egipteni nu au luat partea nimanui in conflictul politic si s-au limitat la eforturile de mentinere a securitatii. Zeci de mii de egipteni au manifestat ieri pro si contra demersului prezidential de a impune o Constitutie care face referiri clare la legea islamica Sharia. Situatia tensionata a determinat Guvernul egiptean sa amane negocierea unui acord de finantare cu FMI menit sa ajute tara sa iasa din impasul economic postrevolutionar.

Tot despre Orientul Mijlociu, ziarul britanic The Guardian noteaza ca presedintele american Barack Obama va recunoaste opozitia siriana drept unic reprezentant legitim al tarii in relatiile internationale ale Siriei. Obama a facut aceasta declaratie intr-un interviu pentru postul de televiziune ABC spunand ca opozitia unita este destul de deschisa pentru a putea reprezenta toate gruparile etnice din Siria. Anuntul sau vine dupa ce, luni, UE a recunoscut rebelii drept administratie de facto a tarii.

BBC News informeaza despre tentativa aparent reusita a Coreii de Nord de a lansa o racheta cu raza lunga de actiune. Racheta ar fi trebuit sa lanseze pe orbita planetei noastre un satelit “in scopuri pasnice”. Administratia americana a confirmat plasarea unui obiect in spatiu dupa ce a analizat si traiectoria rachetei. Aceasta a survolat insula japoneza Okinawa si nu ar fi deviat de la ce era planificat de oamenii de stiinta nordcoreeni. Comunitatea internationala a condamnat actiunea Phenianului si suspecteaza ca aceste lansari sunt, de fapt, teste pentru sisteme de transport al unor ogive nucleare. Coreea de Sud si Japonia au convocat reuniuni ale consiliilor sale militare de urgenta. RFI.

Mittelstand sau IMM-urile germane: un produs de succes chiar şi în criză aproape imposibil de exportat. Philipp Klais, care deţine un producător de orgi în Bonn – o afacere fondată de stră-străbunicul său în 1882, este rugat în fiecare săptămână de oficiali străini, unii dintre ei veniţi de foarte departe, din ţări precum Coreea, să fie lăsaţi să-i viziteze compania. Acest lucru îl uimeşte. Ei caută sectretul succesului nostru. Dar nici noi nu ştim care este. Pur şi simplu facem ceea ce facem în ultimii 130 de ani”, a explicat Klais. Orgile sale tronează în săli de concerte din întreaga lume, din Taiwan până în Argentina, scrie agenţia Thomson Reuters. “Mittelstandurile” germane, firme produ­cătoare mici şi mijlocii adesea deţinute de familii, au devenit motiv de invidie din partea liderilor politici şi din afaceri din întreaga lume, dornici să le copieze. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei germane, cea mai mare din Europa şi motorul de creştere al continentului. “Unele state nu s-ar fi cufundat în crize atât de adânci dacă ar fi avut IMM-uri mai puternice”, a declarat ministrul adjunct al economei, Ernst Burgbacher, alimentând mândria unui sector care contribuie cu jumătate la PIB-ul german şi a ajutat ţara să treacă cu bine prin criza financiară globală. Dar “Mittelstandurile”, ale căror rădăcini se pierd în sătuleţele din Germania medievală şi care-şi trag seva din cultura conservatoare a oraşelor mici, sunt un model care nu poate fi exportat automat în societăţi fundamental diferite. Industriaşul francez Louis Galois a descris pasiunea pentru Mittelstanduri ca fiind “o fixaţie pasionată” care ignoră slăbiciunile. Unii spus că modelul afacerilor mici germane nu mai este potrivit pentru secolul XXI. Generaţiile mai tinere au reţineri în a prelua firma familiei, care poate întâmpina probleme de finanţare în vremuri în care creditarea se face cu prudenţă. “Membrii comunităţii Mittelstand tin să devină imobili, să moştenească profesia şi afacerea de la generaţia anterioară şi să urmeze un drum de viaţă mai degrabă conservator”, a spus Andreas Woergoetter, analist la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. El şi alţi economişti critici subliniază că, deşi şi-a îmbunătăţit de mult timp producţia, Germania nu este la fel de “pricepută” la “inovaţie radicală”. Germania nu este un pionier al revoluţiei digitale, al inovaţiei financiare şi al creării de bunuri de lux şi nu are companii precum Google sau Apple. “În loc să gândească în afara cutiei, Mittelstandurile vor mai degrabă să facă cutia mai mare. Acestea preferă mai degrabă inovaţie treptată decât radicală”, a mai spus Woergoetter.  Un sondaj recent realizat de firma de consultanţă McKinsey arată că Germania se concentrează încă pe exporturi la care forţa de muncă are un aport substanţial. În domenii precum tehnologia de vârf, economia germană a rămas în urma celor vecine, precum cea a Franţei şi Marii Britanii. Integral in Zarul Financiar.

Revista presei de la Deutsche Welle – România recăzută în stadiul pre-democratic