Author: theophyle

De la  Elisabeta la Ecaterina a II-a “cea Mare”

 După mai multe lovituri de palat, a urcat pe tronul Rusiei fiica lui Petru cel Mare, Elisabeta (1741-1762). În timpul domniei lui Elisabeta, care a fost mult mai eficientă decât cele ale predecesorilor ei imediaţi, a început “occidentalizarea” culturii Rusiei.În timpul domniei succesorilor lui Petru cel Mare, Rusia a început să joace un rol mult mai activ în afacerile europene. Din 1726 până în 1761, Rusia a fost aliată cu Austria împotriva Imperiului Otoman, care era la rândul lui sprijinit de Franţa. În războiul polonez de succesiune, (1733-1735), Rusia şi Austria au blocat candidatura franceză la tronul Poloniei. În urma unui război costisitor împotriva Imperiului Otoman, Rusia a recucerit portul Azov.

 La 21 august 1745 are loc căsătoria dintre prinţesa de Anhalt-Zerbst, devenită Marea Ducesă a Rusiei Ecaterina şi Marele Duce Petru, care va fi incoronat ca Petru al III-lea. Cu Petru are, de la început, o relaţie proastă şi este încă virgină după opt ani de căsătorie, din cauza unei probleme medicale a lui Petru. Petru al III-lea a avut o domnie scurtă şi lipsită de popularitate. Deşi era unul dintre nepoţii lui Petru cel Mare, tatăl lui a fost duce de Holstein-Gottorp, Petru al III-lea fiind crescut în mediul luteran german. De aceea, ruşii îl considerau un străin. Petru al III-lea nu a făcut nici un secret din dispreţul pentru toate tradiţiile ruseşti. El a creat resentimente puternice în rândurile unor pături largi ale populaţie, impunând modelul prusac de pregătire militară, lipsindu-şi armata de sadisfacţia unei victorii militare importante datorită alianţei neaşteptate cu Prusia şi atacând Biserica Ortodoxă Rusă. Pe 20 septembrie 1754, după nouă ani de căsătorie, Ecaterina naşte un băiat, Pavel Petrovici, despre care se spune c-ar fi copilul lui Serghei Saltîkov – un şambelan chipeş. După naştere rămâne singură, Serghei este îndepărtat printr-o misiune în Suedia, nu i se permite să-şi vadă copilul, care e dus în apartamentele împărătesei.

 Cea mai mare implicare a Rusiei în afacerile europene a apărut în timpul războiul de şapte ani (1756-1763), ale cărui lupte s-au dat pe trei continente între Marea Britanie şi Franţa şi numeroşii aliaţi aflaţi de ambele părţi. În acest război, Rusia a rămas aliata Austriei, care în schimb s-a aliat cu Franţa împotriva Regatului Prusiei. În 1760, armatele Rusiei au ajuns la porţile Berlinului. Elisabeta a murit în 1762, succesorul acesteia, Petru al III-lea, a aliat ţara cu Prusia condusă de regele Frederick cel Mare.

 Pe 9 decembrie 1758 Ecaterina (viitoarea ţarină) naşte cel de-al doilea copil, o fată, căreia îi dă numele de Anna; copilul este al contelui polonez Stanislaw-August Poniatowski, gentilom cosmopolit de primă clasă. Folosindu-se de nemulţumirile populaţiei şi temându-se pentru propria poziţie, soţia lui Petru, Ecaterina, şi-a detronat soţul printr-o nouă lovitură de palat. Amantul ţarinei, Alexei Orlov, l-a asasinat după aceasta pe ţarul detronat, astfel încât văduva a fost proclamată împărăteasă în 1762 sub numele Ecaterina a II-a, Împărăteasa Rusiei. Ecaterina devenita mai tarziu, cea Mare, a fost împărăteasă a Rusiei de la 28 iunie 1762 până la moartea sa.

 Spre deosebire de Petru al III-lea, care din nepăsare sau dispreţ, a neglijat luni de zile să fie uns împărat de către Biserică, Ecaterina decide ca încoronarea ei să aibă loc la 22 septembrie, la Moscova. Atunci când convoacă pentru prima oară Senatul la Palatul de Vară este îngrozită de tabloul situaţiei financiare şi sociale a ţării. Ia măsura înfiinţării unei bănci de emisiune, care imprimă hârtie-monedă în funcţie de cerinţele trezoreriei imperiale.

 În 1763, aduce muncitori germani să cultive pământurile Ucrainei şi ale Volgăi. Speră ca prezenţa pe pământ rusesc a acestor străini cinstiţi, sobri şi activi să-i incite pe ţăranii ruşi şi să le fie un exemplu. Cheamă în Rusia, medici, dentişti, arhitecti, ingineri, meşteşugari. Înfiinţează o Academie de Ştiinţe si începe ceea ce ea consideră a fi marea împlinire a vieţii sale, instrucţiune în vederea elaborării unui Cod al legilor. În toamna anului 1766, îşi prezintă ea însăşi opera Senatului. În primăvara anului 1767, deputaţii încep să se întrebe ce titlu se cuvine pentru împărăteasa ca recunoştinţă pentru iniţiativa sa: “Ecaterina cea Mare“, “Preaînţeleapta”, “Mama Patriei”? Titlul de Ecaterina cea Mare întruneşte cele mai multe sufragii. Ea se preface iritată, dar, de fapt, îi place această titulatură.

 Atunci când August al III-lea al Poloniei moare, îl pune pe tron pe fostul ei amant, Stanislaw Poniatowski sub numele de Stanislaw-August. Franţa şi Austria, intimidate de forţele ruseşti masate la graniţele Poloniei nu intervin. Polonia, aservita Rusiei, acceptă o alianţă polono-rusă contra Turciei, o rectificare a frontierelor în favoarea Rusiei şi admiterea creştinilor ortodocşi în funcţii publice. Este primul succes internaţional al Ecaterinei. În 1768 Imperiul Otoman declară război Rusiei. În ianuarie 1772, o convenţie secretă este încheiată între Ecaterina a II-a, Frederic al II-lea al Prusiei şi Joseph al II-lea al Austriei în vederea unei împărţiri a Poloniei. Rusia anexeaza Rusia Albă, cu oraşele Polozk, Vitebsk, Orşa, Moghilev, Mstislawl, cu un total de 1.600.000 locuitori. Prusia pune mâna pe Warnia şi palatinatele din Pomerelia cu 900.000 de locuitori iar Austria pune stăpânire pe Galiţia, populată de 2.500.000 locuitori. Astfel, Polonia este deposedată de o treime din teritoriul său. Tratatul definitiv a fost semnat la Sankt-Petersburg la 5 august 1772. Ecaterina îşi doreşte Crimeea, accesul în Caucaz şi în bazinul Dunării, liberă navigaţie pe Marea Neagră.

 În iulie 1774, după şase ani de război cu Turcia, se semnează tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi. Rusia obţine fortăreţele de pe malul Mării Azov, protectoratul asupra Hanatului Crimeii, Kabarda şi stepa dintre Bug şi Nistru, accesul la Marea Neagră şi la Marea Egee, o despăgubire de război de patru milioane şi jumătate de ruble şi dreptul de a veghea asupra libertăţii religioase a supuşilor creştini ai sultanului. La 21 iulie 1783, ţarina anunţă, printr-un manifest, anexarea Crimeii. Rusia controlează acum şi Marea Neagra. În 1787, sultanul somează Rusia să restituie Crimeea. Este refuzat şi asta înseamnă război. Anglia şi Prusia se declară de partea Porţii Otomane; Franţa îşi proclamă neutralitatea. În 1788, Suedia declară război Rusiei. La 3 august 1790 la Varela este semnat un tratat de pace între Rusia şi Suedia. Rusia nu va ceda o palmă din teritoriile sale însă va recunoaşte noua formă de guvernământ din Suedia. În ianuarie 1792, la Iaşi este semnată pacea dintre Rusia şi Turcia. Tratatul lasă Rusiei întregul teritoriu situat între Bug şi Nistru, recunoaşte oficial că regiunile Crimeea şi Otsakov sunt ruseşti şi confirmă acordurile de la Kuciuk-Kainargi.

 La Sankt-Petersburg, la Palatul de iarnă, în 1796, se stinge din viaţă. Procurorul general Samoilov anunţă “Împărăteasa Ecaterina a murit şi fiul său, împăratul Pavel, a urcat pe tron.”

Basarabia “ţaristă”

 Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus în 1812 după Tratatul de la Bucureşti. A urmat o scurtă perioadă de autonomie, după care presa şi toate instituţiile şi şcolile moldoveneşti au fost închise şi înlocuite cu altele ruseşti. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, Basarabia a fost supusă unui intens proces de rusificare. Şcoala, Biserica şi Serviciul militar au devenit principalele instrumente de rusificare. Procesul de rusificare al acestui teritoriu a fost purtat şi prin colonizarea unor reprezentanţi ai altor etnii din Imperiul Rus, din spaţiul germanic sau din Imperiul Otoman : Ruşi şi ucrainieni desigur, dar şi germani, evrei, bulgari şi găgăuzi.

Simultan, s-a implementat la populaţia moldoveană băştinaşă ideia că, spre deosebirea populaţiilor din Moldova apuseană, din Ardeal, din Ţara Românească sau din Dobrogea, ea nu poate fi românească iar limba ei nu poate fi numită română, fiindcă încă din acea perioadă, Imperiul Rus nu îi recunoştea altă identitate, decât cea moldovenească. Prin această politică, procentul populaţiei locale în recensăminte a scăzut continuu :

Recensământ rusesc din 1817: 86% români
Recensământ rusesc din 1856: 74% români
Recensământ rusesc din 1897: 56% români.

Deşi Imperiul Rus recunoştea măcar identitatea moldovenească, nu a făcut nimic pentru a o ocroti, a lăsat bisericile moştenite de la Principatul Moldovei în paragină, a preferat să clădească altele noi de stil rusesc, în domeniul toponimiei a rusificat nenumărate denumiri, iar când avea de ales între o denumire moldovenească şi alta tătară sau turcă, a preferat-o sistematic pe aceasta din urmă (Cahul, Ismail, Bender şi Akkerma, nu Frumoasa, Obluciţa, Tighina şi Cetatea Albă).

Continuam in articolul urmator despre Basarabia “sovietica”

Bună dimineata intr-o zi marti.  Vremea se va încălzi uşor mai ales în regiunile extracarpatice. Temperaturile vor fi mai coborâte în estul Transilvaniei şi uşor mai ridicate pe litoral. Cerul va fi variabil în sudul şi în sud-estul teritoriului şi mai mult senin în rest, informează Administraţia Naţională de Meteorologie.

 Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări în Moldova, Dobrogea şi jumătatea de est a Munteniei, cu viteze care pe arii restrânse pot depăşi 45…50 km/h, precum şi în zona montană aferentă, cu rafale de peste 70 km/h, pe creste. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7 grade în depresiuni şi 16 grade în nord-vestul ţării, iar cele minime se vor încadra între -5 şi 5 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, dar şi uşor mai ridicate pe litoral.

 În Bucureşti, vremea se va încălzi uşor. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări după-amiaza. Temperatura maximă va fi de 11…12 grade, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 0 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4996 RON; 1 USD = 3. 2428 RON; 1 EURO = 1. 3876 USD; Francul elvetian 3. 6932 RON. Gramul de aur 139.1033 RON.

 Călin Popescu Tăriceanu este noul preşedinte al Senatului. Călin Popescu Tăriceanu, susţinut de grupul parlamentar PSD, de grupul PC, dar şi de UDMR, a fost votat astăzi pentru a prelua funcţia de preşedinte al Senatului. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a venit la şedinţă împreună cu Călin Popescu Tăriceanu. La întâlnire au mai participat Daniel Constantin, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor, Ilie Sârbu, Liviu Dragnea şi Varujan Pambuccian. PSD l-a susţinut pe Călin Popescu Tăriceanu pentru a ocupa postul de preşedinte al Senatului, iar acesta a anunţat că a acceptat propunerea şi a refuzat să comenteze afirmaţiile social-democraţilor care l-au contestat. La rândul lor, liberalii au o variantă pentru şefia Senatului: preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja. Preşedintele PNL, Crin Antonescu a comentat gestul lui Tăriceanu de a candida la şefia Senatului din partea PSD şi a calificat decizia drept una ruşinoasă. UPDATE Tăriceanu a primit 93 de voturi în favoarea sa, în timp ce liberalul Obreja a obţinut 45 de voturi, ale tuturor liberalilor prezenţi. Liberalii au anunţat că îl vor susţine pe senatorul Marius Obreja pentru postul de preşedinte al Senatului, în timp ce PDL l-a propus pe Dumitru Oprea. Cei doi îl vor înfrunta pe Călin Popescu Tăriceanu, senator independent, dar care candidează cu sprijinul USD. Integral aduce Adevarul.

Victor Ponta: Dacă aș fi președinte aș numi un premier liberal. Șansele de a candida la alegerile prezidențiale sunt de 49-51%. Premierul Victor Ponta a afirmat, luni seară, că dacă ar candida și ar câștiga alegerile prezidențiale, ar numi ca prim-ministru un liberal, relatează Mediafax. Întrebat care sunt şansele să candideze la Preşedinţie, Ponta a răspuns: “49%-51%”, arătând însă că, precum în cazul unei privatizări, diferenţa între aceste două cifre este enormă. Duminică, Ponta a susținut  că nu se gândeşte să candideze la Preşedinţie, deoarece vrea să rămână la şefia Guvernului, şi a afirmat că, în opinia sa, dacă viitorul preşedinte va fi de centru-stânga, cum îl consideră pe Sorin Oprescu, premier trebuie să fie obligatoriu un politician de centru-dreapta. Premierul a adăugat că, dacă el ar fi preşedinte, premierul nu ar fi din partea PSD. Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, că senatorul Mircea Geoană şi cu el sunt cei care pot candida cu şanse la Preşedinţie din partea PSD, arătând că şanse au şi Mugur Isărescu, Sorin Oprescu şi Călin Popescu Tăriceanu, care ar putea fi susţinuţi de PSD, dacă vor sta bine în sondaje. “Cu candidatura, lucrurile din puctul meu de vedere sunt destul de clare. Prima opţiune este refacerea USL şi un candidat comun alături de liberali. Dacă nu există această variantă şi nu va fi din cauza noastră, atunci a doua variantă este aceea de a sprijini unul din candidaţii care sunt doriţi de poporul român, nu de PSD sau PC sau UNPR şi aici lista deja e foarte scurtă: Mugur Isărescu, dacă va dori să candideze, Sorin Oprescu, Călin Popescu Tăriceanu şi de la noi din partid, atât cât mă uit, domnul Geoană şi cu mine suntem cei care putem candida cu şanse”, a spus Ponta. B1TV

Finanţele au găsit un truc să crească factura la gaze. Factura la gazele naturale pentru consumatorii casnici s-ar putea majora de la 1 aprilie din cauza unei chichiţe legislative care face scutirea de accize aproape imposibil de obţinut. Consumatorii casnici, însemnând gospodării, spitale, grădiniţe sau şcoli, sunt, potrivit Codului fiscal, scutiţi de plata accizelor pentru gazul natural. Aceeaşi lege arată că nivelul accizelor pentru gazul natural utilizat în scop necomercial este de 0,32 euro/GJ. La un consum de circa 1.000 kwh, accizele care ar trebui plătite ar fi de aproximativ un euro, însemnând cinci lei. Ultimele modificări ale normelor de aplicare a Codului fiscal aduc însă o noutate privind procedura de scutire. Aşa cum este formulată prevederea pare că Ministerul de Finanţe a mai găsit un subterfugiu ca să încaseze bani în plus din accizele pe care le-ar plăti consumatorii casnici. Astfel, normele arată că beneficiarii scutirilor directe trebuie ca de la 1 aprilie, să notifice autoritatea vamală pentru a primi, în continuare, factura fără accize. Ulterior, consumatorii trebuie să trimită notificarea şi furnizorilor de gaze naturale. „În prezent, se acordă scutire directă de la plata accizelor pentru gazul natural furnizat unei anumite categorii de consumatori şi anume: consumatorii casnici, organizaţiile de caritate, spitale, sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate şi alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de învăţământ şi lăcaşuri de cult. Până acum, acordarea acestei scutiri nu era condiţionată de deţinerea unei autorizaţii sau a unui document de către aceşti beneficiari“, explică Mihai Petre, senior manager Deloitte, şi Daniela Neagoe, senior consultant Deloitte. Atâta timp cât în România sunt conform celor mai recente date ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), circa trei milioane de consumatori casnici, ar însemna că toţi aceştia ar trebui să trimită câte o notificare autorităţilor vamale în raza cărora îşi au domiciliul. Integral aduce Capital

România atipică: Decalajele dintre economie, PIB și societate. Indicatorii macro prin criză. Pentru a avea de ansamblu a evoluțiilor din economia românească pe perioada manifestării efectelor crizei economice mondiale am grupat câțiva dintre principalii indicatori macroeconomici, cu nivelurile lor față de anul precedent și, cumulat, pe întreg intervalul 2008 – 2013. Tabelul de mai jos este elocvent pentru evoluția câtorva puncte interesante din economie și societate, în cei 5 ani de criză, și vom face apel în această analiză la datele pe care el le prezintă. PIB-ul crește, investițiile scad -PIB –ul a revenit în apropierea nivelului maxim atins în anul 2008 sub efectul de antrenare al industriei, care a marcat o performanță consistentă ( +18,3% ) și a dat tonul general al revenirii economice. De altfel, această ramură deja recuperase aproape încă din 2010 reculul inevitabil din 2009 și a tras toată economia după ea. Atunci când creșterea industriei a fost ceva mai mică, atunci și PIB-ul. Integral la Curs de Guvernare.

Sancțiuni pentru protestatarii agresivi de la Târgu Mureș. Ce riscă cei care au creat probleme. Incidentele din timpul marşului neautorizat pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, de la Târgu Mureş nu vor rămâne nepedepsite. Jandarmeria încearcă acum să îi identifice pe cei care s-au îmbrâncit cu forţele de ordine. Deocamdată, Jandarmeria nu a luat nicio măsură împotriva participanţilor la miting care au provocat incidentele. Evenimentul a fost filmat însă, iar persoanele care au creat probleme trebuie identificate în termen de 60 de zile, conform legii. Pe imagini se vede cum un jandarm este lovit cu o coadă de steag de unul dintre manifestanţi. Potrivit Jandarmeriei, agresorul riscă să fie acuzat de ultraj și să primească o amendă de la 500 la 5.000 de lei sau stea dupa gratii între patru luni și 3 ani. Peste 2.500 de oameni au participat la mitingul de la Târgu Mureş, iar pentru asigurarea ordinii au fost scoși în stradă peste 100 de jandarmi. Digi24

Licitaţie cu dedicaţie pentru microbuzele lui Dragnea. Premierul Victor Ponta şi ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, au anunţat că au cumpărat 600 de microbuze. Achiziţia lor s-a făcut printr-o licitaţie dubioasă, iar preşedintele Asociaţiei Comunelor, Emil Drăghici, spune că s-a pus carul înaintea boilor. Sute de microbuze şcolare au fost achiziţionate şi zeci de milioane de lei au fost cheltuite până anul acesta pentru achiziţionarea de mijloace de transport, folosite pentru ca elevii din mediul rural să nu mai meargă kilometri întregi pe jos până la şcoală. Multe dintre ele, însă, sunt stricate sau zac în curţiile primăriilor de la sate pentru că nu sunt bani pentru întreţinerea lor sau pentru angajarea de şoferi. În opinia preşedintelui Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici, dacă statul nu va prelua şi aceste cheltuieli, noile microbuze cumpărate cu 16 milioane de euro de către ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, printr-o licitaţie contestată, vor avea aceeaşi soartă – nu vor putea fi folosite. “Am semnat contractul de livrare pentru 600 demicrobuze şcolare. Procedura a fost demarată în septembrie anul trecut. Vor fi livrate minim 40 de microbuze pe zi. Livrările încep, conform contractului, în a douăsprezecea săptămână de la semnare. Undeva la începutul lunii iunie încep să vină primele microbuze”, a declarat, ieri, ministrul Dezvoltării. Integral aduce EVZ

Noua Descentralizare „pe bucăţi”, cadoul Guvernului Ponta 3 pentru liderii din judeţe. Dragnea: „Sigur o facem. La 1 ianuarie vrem să fie operaţională”. Odată cu plecarea liberalilor de la guvernare, miniştrii Cabinetului Ponta 3 fac planuri pentru noua descentralizare, declarându-se gata să reia discuţia despre transferul la nivel judeţean al poliţiei, cât şi despre trecerea în proprietatea Primăriei a unei treimi din Portul Constanţa. Vicepremierul Liviu Dganea a explicat pentru Gândul că discuţia despre descentralizarea poliţiei va fi reluată, urmând ca soluţia să vină din consultarea cu autorităţile locale, favorabile acestei idei. La rândul său, vicepremierul Kelemen Hunor spune că UDMR susţine fără rezerve realizarea descentralizării în acest an, fie „global”, fie ”pe bucăţi”. gnoraţi la numirea noilor miniştri ai Guvernului Ponta 3, puşi în situaţia de a înghiţi numirea lui Călin Popescu Tăriceanu la preşedinţia Senatului, preşedinţii de Consilii Judeţene ai PSD – UNPR – PC primesc, alături de cei ai UDMR, promisiunea unei compensaţii din partea noii coaliţii. Odată cu plecarea liberalilor de la guvernare, miniştrii Cabinetului Ponta 3 fac planuri pentru noua descentralizare, declarându-se gata să reia discuţia despre transferul la nivel judeţean al poliţiei, cât şi despre trecerea în proprietatea Primăriei a unei treimi din Portul Constanţa. Coordonatorul proiectului privind descentralizarea a rămas vicepremierul Liviu Dragnea. Mai multe direcţii aflate în subordinea ministerelor: sănătate, agricultură, cultură, sport, mediu vor trece, în urma procesului de descentralizare, în coordonarea autorităţilor locale. După anularea primului proiect la Curtea Constituţională, vicepremierul Liviu Dragnea vorbeşte, pentru gândul, despre două variante: „Continuăm procesul, dar vedem în ce formă. Ori mergem cu o singură lege, ori mergem cu un proiect legislativ pe fiecare domeniu în parte. Va fi proiect de lege al Guvernului şi venim cu el în Parlament”. În ambele scenarii, planul său este ca în cursul acestui an întreaga legislaţie să fie aprobată. „Măcar să intre în vigoare, operaţional, de la 1 ianuarie 2015”, avansează ministrul Dezvoltării noul termen după eşecul de la CCR. Integral aduce Gandul

MM Stoica vrea eliberarea din inchisoare la Tribunalul Bucuresti. Ce solicita in instanta fostul manager de la Steaua. Mihai Stoica, condamnat saptamana trecuta la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare in Dosarul Transferurilor, a depus la Tribunalul Bucuresti o actiune prin care spera la eliberarea sa din penitenciar. Instanta l-a condamnat pentru doua infractiuni de inselaciune si a constatat prescrierea in cazul a altor trei infractiuni de spalare de bani si evaziune fiscala, desi procurorii care l-au anchetat au solicitat implinirea prescriptiei pentru toate infractiunile atribuite lui Stoica conform noului cod penal. Mihai Stoica a depus la tribunalul Bucuresti o actiune prin care spera sa intoarca decizia Curtii De Apel Bucuresti din urma cu o saptamana, decizie prin care a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare. Stoica a depus o cerere prin care solicita instantei sa consemne intrarea in vigoare a unei noi legi penale (n. Noul Cod Penal de la 1 februarie) mai favorabila si care ar duce la prescriptia faptelor pentru care a fost condamnat. Tribunalul Bucuresti a stabilit pe 17 martie termenul in care va lua in discutie cererea lui MM Stoica. Instanta a constatat prescrierea a alte doua infractiuni – DNA a cerut prescrierea si infractiunii pentru care a fost, in cele din urma, condamnat MM. Condamnarea dictata de instanta in cazul lui Stoica a fost pentru doua infractiuni de inselaciune, potrivit minutei sedintei de judecata. Practic, instanta a decis sa schimbe incadrarea juridica a unei infractiuni de inselaciune in forma continuata, in doua infractiuni de inselaciune in concurs. Pentru fiecare din acestea doua, Stoica a primit cate 3 ani si 6 luni de inchisoare, instanta retinand spre aplicare doar una dintre pedepse. Integral aduce HotNews

Fost procuror general adjunct al României, condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare. Gabriela Ghiţă, ex-procuror general adjunct al României, a fost condamnată definitiv la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul privind fraudarea concursului din 2007 pentru promovarea procurorilor pe funcţii de conducere, potrivit minutei  Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  Completul de cinci judecători al instanţei supreme a admis apelul  DNA împotriva condamnării cu suspendare a fostului adjunct al procurorurului general, Gabriela Ghiţă, a notarului Gheorghe Bucur ( fost judecător, intermediar al infracţiunii de fraudare a concursului), Guli Sterian ( procuror ce concura pentru funcţia de şef al Parchetului Tribunalului Bucureşti) şi Gheorghe Cerbeanu (judecător) şi a decis administrarea pedepselor cu EXECUTARE. Administraraea pedepselor cu închisoare cu executare în cazul infracţiunilor de CORUPŢIE este noua politică judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru unificarea practicii. Înalta Curte recomandă tuturor judecătorilor din ţară ca atunci când în dosare de corupţie  au probe, să administreze pedepse cu executarea închisorii. Cu alte cuvinte, judecătorii nu mai pot da pedese cu închisoare cu suspendare decât în cazuri excepţionale, bine argumentate. Până acum, în cele mai multe dosare de corupţie s-au administrat  pedepse cu suspendare, cum a primit spre exemplu judecătorul Florin Costiniu, fost şef de secţie la Înalta Curte, inculpat în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, unde mita negociată era de circa 260.000 de euro.  În dosarul fraudării concursului din 2007 pentru promovarea procurorilor pe funcţii de conducere în care au fost implicaţi, între alţii,  un adjunct al procurorului general al României şi un şef din Parchetul General , instanţa de cinci judecători a Înaltei Curţi a schimbat pedepsele cu suspendare în pedepse cu executare.  Astfel, instanţa de cinci judecători ai Înaltei Curţi a condamnat-o pe Gabriela Ghiţă, fost adjunct al procurorului general al României, la doi ani cu executare deoarece, în calitate de preşedinte al comisiei de concurs a permis accesul al informaţii nedestinate publicităţii  unor persoane neautorizate .  Integral aduce Romania Libera

Guvernul Ponta 2 a obţinut doar un miliard de lei din noile taxe introduse în 2013, deşi îşi programase 3 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a încasat doar un miliard de lei în urma aplicării celor două valuri de modificări fiscale din 2013, deşi îşi propusese să obţină un plus de venituri bugetare de peste 3 miliarde de lei de la sectorul privat, după cum reiese din cifrele transmise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) la solicitarea ZF. Taxe suplimentare pentru sectorul energetic, cu impact bugetar total aproximat la circa un miliard de lei, taxarea activităţilor agri­cole, schimbarea regimului microîn­treprinderilor şi accize majorate au fost introduse la începutul anului 2013 pentru a putea susţine reîntregirea salariilor bugetarilor şi pensiile. Cel de-al doilea val de modificări fiscale a vizat reducerea de la 24% la 9% a TVA la produsele de panificaţie din luna septembrie, impactul negativ al acesteia fiind estimat să fie compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunurile de lux, care urmau să aducă, teoretic, la buget venituri de 300 mil. lei. Deşi Finanţele au agasat mediul de afaceri anul trecut cu noi impozite şi taxe majorate, veniturile bugetare totale au avansat doar cu 3,6% faţă de 2012, în condiţiile în care în bugetul iniţial se miza pe o creştere de 8,4%. Încasările bugetare sub program au determinat guvernul să facă în toamnă o rectificare bugetară negativă. Veniturile totale ale bugetului consolidat au coborât în 2013 la 31,7% din PIB, marcând unul dintre cei mai slabi ani din punctul de vedere al colectării bugetare din ultimul deceniu, 2013 putând fi comparat doar cu anul de criză 2009. Integral aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

Guvernul spaniol aduce omagii victimelor atentatelor din 11 martie 2004. Trei sute şaizeci şi cinci de victime au fost decorate luni, la Opera din Madrid, în cadrul unei ceremonii solemne care a marcat deschiderea comemorărilor atentatelor din 11 martie 2004. “Cu ocazia acestui omagiu, vrem să adresăm un mesaj spaniolilor din lumea întreagă: victimele cruzimii şi ororii teroriste trebuie să rămână pentru totdeauna în memoria în memoria noastră”, a declarat ministrul de Interne, Jorge Fernandez Diaz, pe scena Teatrului Real, în faţa unor victime care au venit însoţite de rude şi apropiaţi. Pe 11 martie 2004, la ora 07.40 (08.40, ora României), zece bombe au explodat aproape simultan în patru trenuri aglomerate care se apropiau de gara madrilenă Atocha. Cei 190 de morţi şi aproape 1.900 de răniţi din 11 martie 2004 “reprezintă Spania: femei şi bărbaţi, tineri şi persoane în vârstă, muncitori şi şomeri, absolvenţi de studii superioare şi studenţi, spanioli încă nenăscuţi şi străini din peste 30 de ţări care au văzut în Spania un nou cămin plin de speranţă”, a afirmat ministrul. “În acea zi, toţi au suferit cea mai mare nedreptate şi cea mai gravă încălcare a drepturilor omului, şi anume pierderea vieţii”, a spus el. “Am renăscut din acea zi, 11 martie”, a mărturisit pentru AFP Andrei Ştefan, un român în vârstă de 46 de ani. “Este foarte importantă pentru noi”, a spus el, referindu-se la decoraţie, pentru că “am venit aici, în Spania, în căutarea unei alte vieţi şi ne-am fi putut găsi moartea”, a adăugat imigrantul, rănit în timpul atentatului. “Pe 11 martie, ei m-au ucis, dar am renăscut”, a declarat Jesus Olmos Guerrero, în vârstă de 58 de ani, care s-a aflat în comă timp de o lună şi nu îşi mai aduce aminte nimic despre acea zi. Alături de el, soţia sa, Angela Adalid, în vârstă de 54 de ani, a adăugat că ceremonia “a fost foarte dificilă”, deoarece i-a adus aminte de “momente foarte dureroase”. Mediafax 

China a mobilizat zece sateliţi pentru localizarea Boeingului aparţinând Malaysia Airlines. China a mobilizat zece dintre sateliţii săi în speranţa localizării avionului de tip Boeing aparţinând companiei Malaysia Airlines, care a dispărut de pe radar în urmă cu patru zile, a anunţat marţi presa oficială, relatează AFP. Sateliţii chinezi, de înaltă rezoluţie, controlaţi de la baza Xian (nord), vor fi utilizaţi pentru a ajuta navigarea, observarea condiţiilor meteorologice, comunicaţiile şi alte aspecte ale operaţiunilor de căutare, a anunţat Cotidianul Armatei Populare de Eliberare. Aproape două treimi dintre cele 239 de persoane de la bordul zborului MH370 care asigura o legătură Kuala Lumpur-Beijing sunt cetăţeni chinezi. În cazul confirmării catastrofei, este vorba despre a doua tragedie aeriană pentru China. Echipe din nouă ţări s-au angajat în operaţiunile de căutare, şi anume China, Malaezia, Statele Unite, Singapore, Vietnam, Noua Zeeland. Căutările avionului care realiza zborul MH370 între Kuala Lumpur şi Beijing nu au avut sorţi de izbândă în primele 24 de ore de la dispariţia aeronavei, până în acest moment informaţiile cu privire la incident nefiind clare, premierul Malaeziei considerând că nu este exclusă posibilitatea unui atac terorist asupra avionului. Integral aduce Adevarul.

Zborul 370 – “un mister aeronautic fǎrǎ precedent”.  Dispariţia unui avion de tip Boeing 777 al Companiei Malaezia Airlines, în noaptea de vineri spre sîmbǎtǎ, s-a transformat în enigmǎ. Pînǎ în prezent nu s-au gǎsit urme ale avionului în zona maritimǎ unde se crede cǎ s-ar fi produs prǎbuşirea sa, şi sunt evocate numeroase scenarii posibile pentru explicarea dispariţiei sale, printre care şi cel terorist. “Un mister aeronautic fǎrǎ precedent”, iatǎ cum a fost calificatǎ aceastǎ dispariţie de cǎtre un expert însǎrcinat cu anchetarea cazului. Pe suprafaţa oceanului nu au fost gǎsite eventuale urme sau fragmente ale avionului. Zece ţǎri au trimis în zonǎ nave şi avioane de patrulare iar zona cercetatǎ este extrem de vastǎ, între Malaezia şi Vietnam. Cele mai multe eforturi de cǎutare le face China, care este şi cea mai afectatǎ în urma acestei dispariţii întrucît 154 dintre cele 239 de persoane aflate la bord erau chinezi. Statele Unite au analizat cu minuţiozitate imaginile transmise de sateliţii lor, dar nu au gǎsit indicii legate de vreo explozie în plin zbor. Vietnamul a trimis un elicopter pentru a verifica dacǎ un obiect care pǎrea o plutǎ de salvare ar fi putut proveni de la avion, dar s-a dovedit cǎ era o vorba de o falsǎ alarmǎ. Dupǎ cum nici urmele de hidrocarburi semnalate pe mare într-o anumitǎ zonǎ nu s-au dovedit a avea vreo legǎturǎ cu tipul de combustibil utilizat de avioane. Diverse speculaţii sunt formulate în acest context. Se vorbeşte despre o posibilǎ deturnare a avionului, dar mai ales despre o eventualǎ explozie în zbor datoritǎ unui act terorist. Iar aici sunt cîteva indicii, şi anume prezenţa în avion a douǎ persoane care cǎlǎtoreau cu paşapoarte furate în Thailanda. Poliţia thailandezǎ a deschis de altfel o anchetǎ legatǎ de un eventual trafic de paşapoarte. Integral aduce RFI

Chişinăul trimite un semnal de alarmă Bruxelles-ului. Chişinăul simte că situaţia din Ucraina va degenera şi ar putea complica inclusiv relaţia Republicii Moldova cu UE. Din acest motiv, coaliţia de guvernare a cerut Bruxelles-ului „grăbirea procedurii de pregătire a semnării Acordului de Asociere”. Asta după ce, săptămâna trecută, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a înştiinţat conducerea ţării despre pregătirea unor provocări din partea forţelor separatiste de la Tiraspol.Liderul PD, Marian Lupu, a explicat că alianţa de guvernare s-a văzut nevoită să trimită mesajul respectiv la Bruxelles, deoarece „lupta geopolitică ce se dă pe teritoriul Republicii Moldova, dar şi în regiune, devine din ce în ce mai dură”. Potrivit liderului democrat, Acordul de Asociere Moldova-UE trebuie semnat până în vara anului curent, pentru ca Parlamentul actual să reuşească să-l ratifice în actuala sesiune. El a dat asigurări că în actuala coaliţie de guvernare nu există nici un fel de divergenţe pe tema semnării Acordului de Asociere cu UE. Marian Lupu a spus că evenimentele din această regiune fac parte dintr-un mare joc de interese geopolitice între Occident şi Federaţia Rusă. Din acest motiv, “politica internă şi externă a Republicii Moldova trebuie să fie una prudentă, bine gândită, analizată, fermă şi calculată”. Ce îngrijorează Chişinăul? În ultimele trei zile, pe internet au apărut mai multe informaţii (unele bine fundamentate) despre trimiterea în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a cel puţin 700 de militari din forţele speciale ruse. Chişinăul nu a confirmat deocamdată aceste informaţii, dar la Tiraspol şi în celelalte câteva raioane controlate de administraţia separatistă s-a instaurat o atmosferă de ajun de război. Pe străzi circulă tot mai des militari, oamenii îşi fac provizii, iar unii pleacă din Transnistria pentru a nu fi recrutaţi în aşa-numita armată transnistreană. „Am auzit informaţia că Rusia ar fi trimis în Transnistria 700 de militari din trupele speciale. Verificăm această informaţie”, a menţionat premierul moldovean Iurie Leancă. Pe de altă parte, el a spus că “focarul din Crimeea doar va spori colaborarea moldo-ucraineană” şi nu a exclus că în zilele următoare va efectua o vizită la Kiev. Ministerul de Externe al Ucrainei a anunţat Chişinăul că Grupul Operativ al forţelor militare ruse din Transnistria recrutează voluntari în rol de provocatori, cu scopul destabilizării situaţiei în regiunea Odesa din Ucraina. Nici un oficial rus nu a dezminţit această informaţie, iar Serviciul de Frontieră al Ucrainei a demarat o operaţiune pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu scopul împiedării provocatorilor să intre în Ucraina. Integral la Deutsche Welle

Vestul îşi diversifică sursele de import de gaze, pe când Estul rămâne prizonier inflexibilităţii Rusiei. Uniunea Europeană per ansamblu, şi în special statele din Vest, îşi diversifică sursele de energie precum şi sursele de import de gaze naturale, reducându-şi astfel dependenţa de gazele din Rusia, în timp ce statele est-europene precum Polonia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina şi Cehia nu au de ales. Germania, cel mai mare consu­mator de gaz de pe continent, este şi cel mai mare client al Rusiei, însă mai are o alternativă viabilă, Norvegia.  În 2011, Germania a importat din această ţară un volum similar cu cel cumpărat din Rusia. Italia şi Austria sunt alţi doi clienţi importanţi ai Rusiei. Italia a cumpărat 20 mld. mc de gaze ruseşti în 2011, însă importurile din Algeria au fost mai mari, depăşind 22 mld. mc. Italia a fost în 2011 singurul stat din UE, alături de Spania, care importa gaze naturale din Libia. Pentru Spania, Rusia era inexistentă pe harta surselor de import de gaze. Aceasta îşi acoperea consumul de gaze naturale cu importuri din Algeria, Nigeria şi Norvegia. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru Marea Britanie, ale cărei importuri de gaze naturale din Rusia erau zero în 2011. Marea Britanie era în schimb al doilea client ca importanţă al Norvegiei, după Germania. Franţa cumpăra de aproape trei ori mai multe gaze din Norvegia decât din Rusia. În timp ce Europa intenţionează să reducă şi mai mult dependenţa de gazele ruseşti, Gazprom, compania de stat care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, speră să îşi crească cota de piaţă în Europa de la 25% în 2012 la 30% în 2020 şi 32% în 2030. Dar aceste planuri vin în condiţiile în care în 2012 Rusia a pierdut statutul de principală sursă de gaze naturale a Europei în favoarea Norvegiei, care în prezent este al doilea  furnizor de gaze al Europei ca mărime. Pe de altă parte, nicio ţară din Europa de Est nu importa gaze naturale din Norvegia sau din Algeria în 2011, principala lor sursă fiind Rusia. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, dar asigură acum doar un sfert din cererea europeană, comparativ cu 45% în 2003. Cei 270 milioane de metri cubi pe zi furnizaţi Europei înseamnă circa 100 milioane dolari pe zi pentru Rusia, sau circa 3% din Produsul Intern Brut al ţării, potrivit CNN. O treime din gazul rusesc vândut Europei tranzitează Ucraina. Aproximativ 57% din exporturile de gaze ale Rusiei au luat calea Europei de Vest, 24% au fost exporturi către Europa de Est şi 19% către Turcia. Integral aduce Ziarul Financiar

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

 Ucraina: Un nou dialog al surzilor în Consiliul de Securitate al ONU. Membrii occidentali ai Consiliului de Securitate au încercat luni să mărească presiunea asupra Rusiei, în perspectiva referendumului programat pentru duminică în Crimeea, dar Moscova a rămas inflexibilă, au făcut cunoscut diplomați de la sediul ONU, potrivit AFP. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate au ținut luni după-amiază cea de-a cincea lor reuniune cu ușile închise, din ultimele zece zile, asupra crizei ucrainene. ‘Situația se agravează cu fiecare zi (…), există un sentiment de urgență’, a declarat presei ambasadorul francez Gérard Araud, la finalul reuniunii care a durat aproape două ore. Referendumul de duminică a fost convocat de parlamentul prorus din Crimeea pentru a decide alipirea peninsulei la Rusia. Kievul și Occidentul îl consideră ilegal. ‘Va fi foarte periculos dacă Peninsula Crimeea va fi anexată de Rusia’, a avertizat Araud. ‘Reuniunea a fost un apel adresat Rusiei să nu meargă în această direcție și să demareze negocieri’, a adăugat diplomatul francez. ‘Vrem să evităm scenariul cel mai rău’, a menționa el. În pofida presiunii Occidentului, ‘rușii nu dau niciun semn că sunt dispuși să ne asculte’, a continuat ambasadorul. În cursul reuniunii, a făcut el cunoscut, reprezentantul Rusiei, Vitali Ciurkin, a repetat că Moscova ‘își asumă responsabilitatea ei istorică’ față de Crimeea. Reuniunea neoficială a fost cerută de Ucraina, al cărui reprezentant la ONU, Iuri Sergheiev, a asistat la discuții. Potrivit ambasadorul britanic, Mark Lyall Grant, Sergheiev a repetat că referendumul este ilegal, iar ‘majoritatea membrilor Consiliului’ au fost de acord. ‘Nu poate să aibă loc un referendum echitabil și liber când Crimeea este ocupată de trupele ruse’, a subliniat Mark Lyall Grant. Considerând că situația din peninsulă ‘s-a degradat periculos’, el și—a exprimat dorința ‘detensionării situației și acceptarea observatorilor internaționali’. Integral aduce Agerpres Ucraina: OSCE, invitată în Crimeea pentru referendumul din 16 martie. Autoritățile din Crimeea, peninsulă rusofonă în sudul Ucrainei, au invitat Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să trimită o misiune de observatori pentru a monitoriza desfășurarea referendumului din 16 martie pe tema alipirii regiunii la Rusia, informează RIA Novosti. Invitația a fost adresată de parlamentul local din Crimeea, precizează agenția de presă rusă. Un purtător de cuvânt al OSCE, citat de Reuters, a declarat însă că republica autonomă Crimeea nu poate adresa o astfel de invitație, întrucât nu este stat membru al OSCE, subliniind totodată că organizația respectă pe deplin integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Reuters notează că, până în prezent, observatorii militari ai OSCE nu au fost autorizați să intre pe teritoriul Crimeii, unde forțele ruse controlează mai multe puncte strategice. Deputații din Crimeea au votat joia trecută pentru intrarea regiunii în componența Rusiei și au decis organizarea, la 16 martie, a unui referendum în cadrul căruia alegătorii vor putea opta între alipirea peninsulei la Rusia sau o autonomie întărită în componența Ucrainei. Agerpres

Criza din Ucraina: Ianukovici apare din nou marti in fata presei. Rusia face contrapropuneri occidentalilor. Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, refugiat in Rusia, urmeaza sa apara marti din nou in fata presei, la o zi dupa o contraofensiva diplomatica a Moscovei pentru solutionarea crizei din Ucraina, unde vorbitorii de limba rusa din Crimeea ameninta cu secesiunea. Potrivit agentiilor de presa ruse, Ianukovici va vorbi la Rostov pe Don, un oras aproape de granita ruso- ucraineana, unde a mai tinut o conferinta de presa in 28 februarie, refuzand sa recunoasca demiterea sa si fara a cere ajutor militar Rusiei. Moscova a declarat ca aceasta cerere a fost facuta la data de 1 martie. In timp ce Kievul condamna “agresiunea” si cere ajutorul Statelor Unite in acest conflict fara precedent de la sfarsitul Razboiului Rece, Rusia a anuntat luni ca va prezenta “propriile propuneri” occidentalilor pentru ” a aduce situatia in cadrul dreptului international”. Seful diplomatiei ruse Sergei Lavrov nu a detaliat aceste propuneri, dar a aparut ca respinge ideea unui “grup de contact” avansata de cancelarul german Angela Merkel si de presedintele american Barack Obama. In propunerile occidentalilor, “totul a fost formulat in sensul unui presupus conflict intre Rusia si Ucraina”, a declarat Lavrov, insistand asupra faptului ca noile autoritati ucrainene au dat o “lovitura de stat”. Rusia refuza categoric sa recunoasca orice legitimitate a noilor lideri pro-occidentali din Ucraina, ajunsi la putere dupa trei luni de proteste care au dus la fuga presedintelui Ianukovici, cu pretul a 100 de morti in februarie. Aduce HotNews  Oligarhii rusi, posibile victime economice in cazul in care criza ucraineana se amplifica. Cand Vladimir Putin a revenit la Kremlin in 2012, unul dintre primele sale mesaje a fost transmit catre elita politica, din care fac parte multi bancheri si sefi de mari corporatii, a fot ca vremurile s-au schimbat: “Detinerea de active in afara Rusiei va face vulnerabili in fata guvernelor straine. Este timpul sa va aduceti averile acasa”, relateaza New York Times. Aproape doi ani mai tarziu, aceste cuvinte suna ca un avertisment. Dupa o saptamana de escaladare a tensiunilor dintre Rusia si Statele Unite, a devenit clar ca situatia din Ucraina se va muta pe campul de lupta al finantelor.  Acesti oameni de afaceri se gandesc acum la daunele pe care criza le-ar putea produce asupra economiei Rusiei.  Sanctiunile financiare, pe care SUA si Uniunea Europeana au sugerat ca le vor impune in cazul in care conflictul escaladeaza, sunt destinate testarii coeziunii sistemului politic. Vladimir Putin cere loialitate completa celor ce conduc imperii de afaceri in Rusia, anuntand ca ii va pedepsi pe cei care-l submineaza.   Pozitia sa dura in problema Crimeei a fost salutata cu entuziasm de publicul larg, inclusiv de multi bancheri. Cu toate acestea, perspectiva de a pierde accesul la finantele din Occident ii sperie pe oamenii de afaceri din Rusia. Acestia sustin miscarea lui Putin din Crimeea, pe care o considera o corectie la eroarea istorica facuta de liderul sovietic Nikita Hrusciov, care a transferat peninsula Ucrainei.  Rata de aprobare a presedintelui rus este cea mai mare de cand s-a intors la Kremlin. Chiar daca oligarhii au nemultumiri, ei se plang in liniste. HotNews

În Crimeea s-a trecut la răpiri în rândul activiştilor ucraineni. Şapte cetăţeni ucraineni, printre care activişti ai Euromaidan, jurnalişti şi un comandant al unei unităţi militare, sunt reţinuţi de duminică în diferite zone din Crimeea şi apoi duşi spre destinaţii necunoscute, informează Radio Svoboda (antena Radio Free Europe/Radio Liberty . Dacă iniţial s-a crezut că o parte dintre ei s-ar putea afla la comandamentul militar din Sevastopol, Aleksei Grişenko, unul dintre liderii AutoMaidan (aripa motorizată a mişcării de contestare din Ucraina), a scris luni — pe contul său de Facebook — că niciunul dintre ei nu se află la Sevastopol. Printre aceştia figurează Elena Maximenko, jurnalistă la publicaţia „Tyzhden“, Ekaterina Butko, purtătoarea de cuvânt al Automaidanului, şi Şura Riazanţeva, o rezidentă din Ialta. Ele se deplasau împreună, iar odată cu acestea a fost reţinut şi şoferul lor, Evgheni Rahno. Cele trei femei au încercat să treacă în Crimeea venind dinspre Herson şi au fost oprite la un punct de control de persoane în camuflaj din aşa-numitele formaţiuni de „autoapărare“, după cum a relatat un jurnalist al publicaţiei ucrainene „Glavkom“, care a fost lăsat să treacă prin acelaşi punct de control. Se pare că în maşina lor s-au descoperit scrisori şi produse alimentare — pentru militarii din unităţile blocate—, dar şi steaguri ucrainene. Duminică, la Bahcisarai (60 km de Simferopol, capitala Crimeii), colonelul Vladimir Sadovik, comandantul unei unităţi de militari ucraineni dislocată în peninsulă, a fost răpit de aşa-numitele formaţiuni de „autoapărare“ din Crimeea. Ultima oară acesta fusese văzut la sediul partidului Unitatea Rusă. Atunci când un grup de militari a venit să ceară eliberarea comandantului lor, li s-a spus că el nu se află acolo. Tot duminică, potrivit agenţiei Unian, au fost răpiţi Andrei Şcekun şi Anatol Kovalski, doi lideri ai comunităţii ucrainene din peninsulă. Reţinerea lor ar fi fost autorizată de premierul Crimeii, Serghei Aksionov, preşedintele partidului Unitatea Rusă. Integral la Adevarul

Pretextele lui Putin şi dreptul internaţional. Cât de verosimil este oare alibiul kosovar, utilizat de Kremlin spre a atribui o aparenţă justificatoare agresiunii din Crimeea? Putin, scria recent Frankfurter Allgemeine Zeitung, conferă „Crimeii un drept contestat de Moscova, în continuare, provinciei Kosovo, dar alocat în schimb de Moscova separatiştilor din Abhazia şi Osetia de Sud”. Am avea de-a face aici, potrivit aceluiaşi cotidian german, “cu un ‚drept internaţional’ articulat după cum vor muşchii domnitorului de la Kremlin”. Comparaţia dragă lui Vladimir Putin şi agenţilor săi de influenţă din vest care sugerează că Rusia n-ar face decât ce-a comis şi alianţa nord-atlantică sărind în ajutorul albanezilor din Kosovo şchioapătă însă mai rău decât crede editorialistul ziarului conservator din Frankfurt. Fiindcă intervenţia umanitară împotriva fasciştilor sârbi fusese justificată de un lung şir de crime împotriva umanităţii comise de ultranaţionaliştii Serbiei Mari în fosta Iugoslavie inclusiv înainte ca albanezii kosovari să se vadă expuşi represiunii, epurării etnice şi ameninţărilor fizice reale. În Crimeea, ucrainenii n-au ameninţat pe nimeni, iar dacă Moscova ar fi fost realmente îngrijorată de soarta ruşilor din peninsulă, n-ar fi trebuit decât să admită expedierea la faţa locului a unor observatori internaţionali, nu să disloce în zonă trupe. Pe de altă parte, există nu doar în Rusia şi în fostele republici sovietice sumedenie de condeie cumpărate sau inepte, care demonstrează că au mari şi spinoase probleme în a pricepe care este miza, ori în a dori s-o înţeleagă. Se găsesc unele cu oarecari probleme de comprehensiune şi în occident.De Volkskrant, de pildă, concedea duminică faptul că „doar sancţiunile economice l-ar impresiona pe Putin”. Dar, a doua zi, acelaşi ziar credea că secesiunea Crimeii n-ar „leza dreptul internaţional”. Pentru că, după cum argumenta cotidianul din Amsterdam, „nu există nici o reglementare internaţională care să interzică locuitorilor unei părţi a unui teritoriu să se desprindă de statul în care se găsesc. Dreptul internaţional e neutru faţă de separatism. Un grup etnic nu poate invoca un drept de secesiune, dar nici nu-i este interzis s-o facă…” Realitatea este că, în acest caz, ar trebui mai întâi organizat un referendum cu adevărat liber, pregătit prin dezbateri libere, într-o presă liberă, situate toate la adăpost de cenzură şi de orice ameninţări cu forţa. Integral aduce Deutsche Welle

NATO trimite avioane AWACS deasupra României și Poloniei. NATO va trimite avioane de recunoaştere AWACS deasupra României şi Poloniei pentru a monitoriza criza din Ucraina, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, citat de agenţia Reuters. Decizia a fost aprobată la Bruxelles de ambasadorii NATO, la recomandarea generalului american Philip M. Breedlove, comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR). Măsura vine la câteva zile după ce SUA au decis să trimită 12 avioane F-16 pentru protejarea spațiului aerian al Poloniei și în contextul tensiunilor din Crimeea. Joia trecută, Statele Unite au mai trimis în Lituania patru aparate F-15 pentru a întări supravegherea spaţiului aerian baltic. Potrivit ministrului lituanian al apărării Juozas Olekas, trimiterea lor este un răspuns „la agresiunea Rusiei în Ucraina, precum şi la intensificarea activităţii militare ruse în regiunea Kaliningrad”, o enclavă rusă situată între Lituania şi Polonia. Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a chemat anterior NATO la „o mai mare prezenţă în ţările baltice”. În timp ce forţele armate poloneze dispun de 48 de aparate F-16, ţările baltice nu au aviaţie militară suficientă şi le revine ţărilor NATO rolul de a asigura protecţia spaţiului lor aerian. EVZ

Nu invatam nimic, ei nu invata nimic pentru ca nimeni nu-i obliga sa invete si tot asa, Romania a devenit una din foarte putinele tari din lume in care nimeni, niciodata, nu va gresi. Incepe de la cel mai inalt nivel si se termina cu ultimul boschetar. Din cand in cand, indivizi sunt prinsi in flagrant cu o greseala mai mare sau mai mica. Ei se vor invinovati nu pentru ca au gresit, ci  pentru ca au fost prinsi in flagrant cu greselile pe care le-au facut.

 De obicei, recunoscand sau nu, cetateanul care greseste plateste chiar fara sa recunoasca. Este pedepsit de viata, de familie, de societate, in ultimul timp  si de justitie. Imperfecţiunea umana este ridicata la nivel de valoare, “saracul de el a gresit, dar este un om bun, in fond.” Alteori poti auzi – “ce sa-i faci, a dorit si el sa castige mai mult, sa aiba mai mult, sa fie si el fericit ca toti ceilalti.” Ok, atunci cine este de vina ca nu-si mai poate plati creditele sau si-a pierdut ultima letcaie la niste escroci de la Caritas sau FNI sau la pacanele, carciuma sau cazino? Nu el, in nici un caz el, ei – numai ei sunt de vina, el niciodata!

 Prostia sau ignoranta  individului este mai intotdeauna platita de el, fiecare dupa “maretia” prostiilor facute si direct proportional cu norocul sau ghinionul pe care-l are. Responsabilitatea eşecului conducatorilor nostri, a elitelor care ne conduc spre nicaieri nu va exista niciodata, ei nu vor plati pentru greselile lor, ei isi vor pastra pentru totdeauna privilegiile si in multe cazuri le vor si spori.

 Aparatele construite de ei pentru a-i feri de “plata “pentru greselile comise impotriva tuturor sunt infailibile. Iliescu nu va plati niciodata pentru ceea ce s-a intamplat la revolutie si pentru coruptia endemica pe care a instaurat-o, Constantinescu pentru neputinta si lipsa de competenta, si asa mai departe pentru ca lista este lunga.

 Am avut astazi o mare satisfactie sa vad doua exemple de competenta si verticalitate, pe MRU – vezi interviul lui televizat la Adevarul-Live. Interviu pe care l-a incheiat cu o avertizare clara catre Ponta – “Sper ca premierul României să nu dea curs proiectului pe care îl are, de a merge în vizită la Moscova. Sper că se va reţine.”  Inteles de mine simplu si pe romaneste – NU MAI TRĂDAŢI ACEST POPOR!

 Si alt articol extraordinar despre felul in care trebuie gandita si facuta politica. Ma refer la premierul polonez Donald Tusk, care a spus-o clar si apasat, citez:

 “Dependenţa Germaniei de gazul rusesc poate limita cu adevărat suveranitatea Europei. Sunt convins de acest lucru“

A continuat Donald Tusk:

 “Pentru mine, problema Ucrainei este problema viitorului şi securităţii Uniunii Europene”, a declarat premierul polonez aflat în vizită la o bază militară în nordul Poloniei.

El s-a pronunţat pentru “o anumită revizuire a politicii energetice” a UE:

 “Voi discuta foarte deschis despre acest lucru cu Merkel, subliniind că actualele concepţii despre politica privind clima şi gazele riscă să constituie o ameninţare pentru securitatea şi suveranitatea Europei întregi“. SURSA

Fara mitocaniile ala Ponta si injuriile lui Antonescu. Suficient, gata – e timpul sa terminam cu eşecurile de pana astazi si sa gasim lideri responsabili.

 “Votati Ponta si PSD” si îi veţi primi pe ruşi cu “pâine şi sare” sau in noile lagare comuniste! 

Slavofilism şi Panslavism

 Ca mişcare intelectuală, slavofilismul s-a dezvoltat în Rusia secolului al XIX-lea. Au fost mai multe mişcări distincte care ar putea fi caracterizate ca slavofile. Unele aflate la stânga spectrului politic, care considerau că ideile progresiste democratice sunt caracteristici intriseci ale societăţii ruse, aşa cum ar fi demonstrat democraţia primitivă din Republica Novgorodului. Alte mişcări slavofile se aflau la dreapta spectrului politic, ele susţinând că tradiţiile autocratice ţariste sunt esenţa naturii ruse.

 Mişcarea îşi avea originile în Moscova anilor 1830. Scriind despre opera părinţilor Bisericii Ortodoxe, poetul Alexei Homiakov (1804-1860) şi prietenii săi au elaborat o doctrină tradiţionalistă, conform căreia Rusia are propria ei cale de urmat şi nu are nevoie să imite sau să copieze istituţiile occidentale. Slavofilii ruşi acuzau cultura occidentală şi “occidentalizarea” (politica de modernizare a Rusiei promovată de Petru cel Mare şi Ecaterina cea Mare) ca pe nişte influenţe nefaste pentru Rusia, unii dintre ei mergând până acolo încât au adoptat modelele de îmbrăcăminte şi tunsorile din perioada de dinainte de încoronarea ţarului Petru I.

 Doctrinele lui Homiakov, Ivan Kireevski (1806-1856), Constantin Axakov (1817-1860) ca şi a altora au avut un impact puternic asupra culturii ruse, incluzând şcoala de arhitectură a Renaşterii Ruse, grupul celor cinci compozitori ruşi, romancierul Nicolai Gogol, poetul Fiodor Tiutcev, lexicograful Vladimir Dal, etc. Lupta lor pentru puritatea limbii ruse avea ceva în comun cu viziunile estetice ale lui Lev Tolstoi.

 În sfera politică, slavofilii erau sprijinitorii mişcării panslaviste pentru unificarea tuturor slavilor sub conducerea ţarului Rusiei şi pentru eliberarea slavilor balcanici de sub jugul otoman. Războiul ruso-turc din 1877-1878 este considerat punctul culminant al slavofilismului militant, aşa cum a fost ilustrat de carismaticul comandant Mihail Skobelev. Din punct de vedere politic, erau susţinătorii monarhiei parlamentare, aşa cum au fost în evul mediu tarziu Zemski Soborurile.

Scriitorii slavofili de mai târziu au dezvoltat o versiune conservatoare şi antisemită a slavofilismului numită Pochvennichestvo (Reîntoarcerea la pământ). Această ideologie, aşa cum a fost structurată de Constantin Pobedonosţev (conducătorul mirean al Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse), a fost adoptată ca ideologie oficială în timpul domniei împăraţilor Alexandru al III-lea şi Nicolae al II-lea. Chiar şi după victoria revoluţiei bolşevice, această filozofie a fost dezvoltată de gânditori religioşi din emigraţie.

 Panslavismul este optiunea geopolitica derivata din slavofilism. Panslavismul a fost (si inca este)  o ideologie politică care s-a dezvoltat la mijlocul secolului al XIX-lea si care avea ca scop creerea premizelor unei uniuni statale a tuturor popoarelor slave. Obiectivul principal a fost  Balcanii, unde slavii sudici erau guvernati de două mari imperii: Austro-Ungaria si Imperiul Otoman, ambele in situatia de inamicitie cu Rusia. Panslavismul a fost folosit ca unealtă politică atât de Imperiul Rus cât si de Uniunea Sovietică.

 Desi mai întâi ideile panslaviste au fost expuse de Vinko Pribojevic la începutul secolului al XVI-lea si de Juraj Krizanic la mijlocul secolului al XVII-lea, panslavismul s-a dezvoltat la început într-un mod similar cu pan-germanismul, prin sublinierea nevoii de unitate. Miscare a “prins aripi” odată cu încheierea războaielor din anul 1815. Odată cu încheierea păcii, conducătorii europeni au încercat să restabilească status quo-ul antebelic. Reprezentantul Austro-Ungariei la Congresul de la Viena, Metternich, si-a dat seama că cea mai mare amenintare la adresa acestui status-quo în Austria erau miscările nationalitătilor imperiului, care doreau independenta, proportia  slavilor fiind foarte ridicată.

Panslavismul a fost folosit ca unealtă politică de Imperiul Rus si mai apoi de Uniunea Sovietica, astazi dupa o perioada latenta reinvie sub presidentiile lui Putin. În timpul în care miscarea panslavă era dominată de rusi, iar ideea unitătii panslave a ajuns să se confunde cu aceea a unirii tuturor slavilor sub tutela Imperiului Rus, apărătorii taristi ai acestei doctrine au ajuns la concluzia că numai rusii sunt “slavi autentici”. Unii au considerat că natiunile slave ar trebui să adopte limba rusă, religia ortodoxă si alfabetul chirilic. Aparitia “ blocului răsăritean” după încheierea celui de-al doilea război mondial si, în special, după ocuparea Cehoslaovaciei de armata sovietica  în 1968, au transformat panslavismul  în ridicol.

 Panslavismul din Balcani a fost total diferit de cel din Europa Centrală, orientându-se fără echivoc către obtinerea sprijinului Rusiei, aceasta tendinta este vizibila pana in zilele noaste in foata Iugoslavie. Sârbii căutau să-i unească pe toti slavii balcanici sub conducerea lor. Serbia, imediat după cucerirea independentei, era un stat mic si, în ciuda instabilitătii Imperiului Austro-Ungar, acesta din urmă era un adversar redutabila al Serbiei. În această situatie, ideea implicării în conflict a Rusiei a părut o alegere bună. Acest tipar s-a repetat si in anii ’90 ai secolului XX.

 După încheierea primului război mondial si crearea Regatului Iugoslaviei sub coroana sârbă, cei mai multi slavi sudici au fost uniti într-un singur stat. Problema căreia a trebuit să-i facă fată statul iugoslvav a fost tenditele dominatoare ale sârbilor în regatul multietnic.

 Ma voi reintoarce la aceasta ideologie si efectele ei moderne cand vom analiza prezentul imediat.

 Bibliografie, note si citate:

Nicholas Valentine Riasanovsky. History Of Russia, Oxford University Press US, 2006.
Ramet, Sabrina P.; The three Yugoslavias: state-building and legitimation, 1918-2005; Indiana University Press, 20006
Wikicommon

Bună dimineata intr-o zi luni.  În regiunile sudice şi sud-estice, cerul va fi temporar noros însă doar pe arii restrânse, mai ales dimineaţa, vor cădea precipitaţii slabe sub formă de ploaie şi cu totul izolat şi trecător sub formă de lapoviţă sau ninsoare. La munte izolat va ninge. În restul teritoriului cerul va fi variabil.

 Vântul va continua să prezinte intensificări în majoritatea zonelor, cu rafale în cursul zilei în Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei de peste 50…60 km/h, iar în zona montană înaltă va continua să sufle tare, rafalele depăşind 70…80 km/h. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5 şi 14 grade, iar cele minime în general între -6 şi 2 grade.

 În Bucureşti, cerul va fi temporar noros şi în cursul zilei trecător va ploua slab. Vântul va mai avea intensificări în prima parte a intervalului, apoi va deveni slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de 0…2 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4931 RON; 1 USD = 3. 2352 RON; 1 EURO = 1. 3888 USD; Francul elvetian 3. 6853 RON. Gramul de aur 140.2993 RON.

 S-au văzut stăpânii României, dar acum trăiesc un calvar: Gigi Becali doarme pe o uşă de placaj, iar Copos plânge întruna. Dezvăluirile despre situaţia în care a ajuns patronul Stelei şi cele în care sunt descrise trăirile celor condamnaţi în „Dosarul Transferurilor“ dovedesc că, într-adevăr, căderea e cu atât mai dureroasă, cu cât ajungi mai sus. Acum un an şi jumătate, Gigi Becali râdea de Mihai Stoica şi spunea că, în cazul în care managerul Stelei va fi condamnat în „Dosarul Transferurilor“, îl va scoate din închisoare, angajându-l să culeagă roşii la ferma sa. Între timp, chiar latifundiarul din Pipera a fost trimis după gratii, iar Meme se află şi el în arest, de câteva zile. Potrivit mai multor surse, VIP-urile de ieri au ajuns acum într-o situaţie în care nu le mai arde de glume. „Gigi e dus în fiecare zi la spital“ Într-o intervenţie la România TV, Miron Cozma a vorbit despre calvarul pe Gigi Becali îl trăieşte la Poarta Albă. „Gigi Becali doarme pe o uşă de placaj, pe care e o pătură. În situaţia asta a ajuns marele Gigi Becali, ca să vedeţi cum sunt respectate drepturile omului la noi! E dus în fiecare zi la spital. I s-a administrat de curând un drog, un derivat al morfinei“, a povestit Cozma. Copos plânge şi pune comunicate pe blog Potrivit unor informaţii publicate pe site-ul sport24h.ro, fostul patron al Rapidului, George Copos, e bulversat de când a fost închis, mai ales că el mai are pe rol două dosare: Loteria 1 şi Loteria 2. „Copos plânge întruna!“, au dezvăluit surse din Penitenciarul Jilava. Omul de afaceri a şi postat un comunicat pe blogul său în care şi-a susţinut, din nou, nevinovăţia. Integral aduce Adevarul

Liviu Dragnea: Cred că Ponta va trebui să candideze la prezidențiale, dar decizia o va lua el singur. Vicepremierul Liviu Dragnea spune că PSD este „setat” să îl susțină pe Victor Ponta la prezidențiale și nu crede că partidul l-ar putea susține pe Tăriceanu sau un candidat din afara PSD la șefia pentru Cotroceni. El a mai spus că nu ar susţine candidatura lui Mircea Geoană pentru Preşedinţie, arătând că momentul acestuia a fost în 2009. „Cred că momentul lui Geoană a fost în 2009, un moment aproape unic. Cred că a fost o greșeală foarte mare, prestația din timpul confruntării cu Băsescu. Acum în 2014 este o situație nouă. PSD a fost setat să îl convingă pe Ponta la prezidențiale. Va fi foarte greu pentru PSD să susțină un candidat la prezidențiale din partea altui partid. Îmi vine greu să cred că PSD îl va susține pe Tăriceanu”, a spus Dragnea în cadrul emisiunii „Actualitatea Românească” de pe B1 TV. Liderul PSD a mai declarat că, din punctul său de vedere, Victor Ponta ar trebuie să candideze la prezidențiale, pentru că este cel mai bine plasat în sondaje. „Este un lucru nou care i-a apărut în față, el a sperat să nu se rupă USL. El este cel mai bine plasat, cred că va trebui să candideze, dar decizia o va lua Ponta. Când el va fi convins, când va avea foarte limpede în minte tot scenariul, probabil va anunța ce va face, Dar nu cred că va mai amâna mult răspunsul”, a mai spus Dragnea. B1TV

Fiscul îşi atacă discriminatoriu datornicii. În timp ce mii de companii private sunt sugrumate de măsurile uneori aberante și nejustificat de agresive ale Fiscului, societățile de stat beneficiază în continuare de scutiri de la plata datoriilor. Sfidând legile concurenței și chiar regulile Uniunii Europene, autoritățile continuă să favorizeze companiile de stat, adevărate găuri negre pentru economia țării, în detrimentul sutelor de mii de firme private care supravieţuiesc din ce în ce mai greu pe piaţă. Doar în ultimii cinci ani, companii-mamut, precum CFR SA, Compania Națională a Huilei sau Poșta Română, au beneficiat de scutiri de la plata datoriilor de peste 10 miliarde de euro. Astăzi, când Codul fiscal nu mai are nici măcar un articol care să reglementeze posibilitatea tăierii datoriilor, Guvernul pare hotărât să mai dea o inutilă gură de oxigen unor firme care au dovedit că nu pot supravieţui pe propriile picioare. Apare chiar o modă „a scutirilor“ la care, mai nou, vrea să ia parte și TVR. În tot acest timp, mii de firme stau cu conturile blocate de ANAF.Fiscul nici măcar nu îl anunţă pe administrator înainte de a lua astfel de măsuri, acesta fiind doar unul din seria de abuzuri pe care Capital le va aduce în atenţia opiniei publice, într-o campanie editorială dedicată practicilor autorităţilor fiscale din ţară.Cererea preşedintelui TVR, Stelian Tănase, de ştergere a datoriilor este cea mai recentă dintr-un şir de solicitări care au curs către Ministerul Finanţelor în ultimul an. Multe companii de stat, printre care Compania Huilei sau CFR, au primit scutiri, deşi legea fiscală nici măcar nu prevede iertarea datoriilor de la bugetul statului.  Integral aduce Capital

Scrisoarea de intenţie cu FMI: ANAF va lansa un proiect-pilot cu un nou sistem de controale la firme. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Inspecţia Muncii vor declanşa, în semestrul II al acestui an, o serie de controale la firme, pentru identificarea muncii la negru şi a evaziunii fiscale, controale ce fac parte dintr-un “proiect-pilot” aflat în lucru şi discutat cu delegaţia FMI, potrivit unui document prezentat duminică de Mediafax. Guvernul a discutat la întâlnirea din februarie 2014 cu delegaţia Troica (FMI – CE – BM) un angajament de iniţiere a unui “proiect–pilot” de controale pentru combaterea muncii la negru şi a evaziunii fiscale, subiectul fiind menţionat şi în scrisoarea de intenţie cu FMI. Documentul a fost semnat în luna martie şi va fi prezentat public până la finele lunii mai, printr-un comunicat: “Vom desfăşura un proiect-pilot de conformare structurală care va viza munca neînregistrată (la negru) şi evaziunea fiscală, în concordanţă cu versiunea UE a Modelului de Gestionare a Riscurilor de Conformare. Procesul va fi lansat printr-un comunicat de presă care va prezenta publicului proiectul până la finele lunii mai 2014 (criteriu de referinţă structural). Controalele, care vor fi organizate împreună cu lnspecţia Muncii, se vor desfăşura în a doua jumătate a anului 2014. Se preconizează ca proiectul să conducă la sporirea conformării voluntare şi să reducă evaziunea pe segmentul muncii şi să aibă loc o conştientizare la nivelul întregii ţări cu privire la aspectele aferente”. Integral aduce Curs de Guvernare.

Având susţinerea PSD, Călin Popescu Tăriceanu este favorit la şefia Senatului. Oponentul la alegerile de luni: Teodor Atanasiu. Fostul liberal Călin Popescu Tăriceanu are şanse mari să ocupe luni scaunul lăsat liber la şefia Senatului de Crin Antonescu, indică surse din Partidul Social Democrat. Funcţia de preşedinte al Camerei Superioare este liberă de marţea trecută, când Crin Antonescu a demisionat după un schimb dur de replici cu fostul aliat – Victor Ponta. Oponentul lui Călin Popescu Tăriceanu ar putea fi fostul său coleg de partid şi de Guvern, liberalul Teodor Atanasiu. Cursa pentru şefia Senatului a început imediat după ce Crin Antonescu şi-a anunţat demisia din funcţie. Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit atunci cu Victor Ponta, iar surse politice confirmă că el va fi susţinut de PSD pentru a deveni al doilea om în stat. De altfel, liderul social-democrat a precizat că funcţia ar trebui să revină unui liberal: „Preşedinţia Senatului trebuie să revină unui candidat pe listele Uniunii Social Liberale, din zona liberală. Aşa cred eu că e bine”, a apreciat sâmbătă Victor Ponta. Intrat în politică în 1990, când s-a înscris în PNL, Călin Popescu Tăriceanu a condus Guvernul României, dar şi Partidul Naţional Liberal. În urmă cu două săptămâni, el a părăsit PNL, nemulţumit de decizia conducerii de a scoate partidul de la guvernare. Integral duce Digi24

O martirizare cu haz! Oamenii lui Dan Diaconescu cred că sunt atacaţi psihotronic. În ultimii doi ani, şase membri ai PP-DD au trecut la cele veşnice: unii sufereau de boli incurabile, iar alţii au făcut infarct. Colegii lor spun însă că “formaţiunea politică e supusă unor atacuri energetice”. n PP-DD se moare pe capete. Pe 8 martie, şeful filialei Timişoara a partidului a picat din picioare în timp ce juca hora, la un restaurant din oraş, unde sărbătoarea Ziua Femeii. Ilie Bertea este al şaselea PP-DD-ist care moare după alegerile din 2012. Colegii de partid spun că formaţiunea lui Dan Diaconescu “a fost şi este atacată psihotronic”, chiar dacă medicii şi legiştii au constatat că oamenii au murit din cauza unor boli. Până acum, cinci bănăţeni din PP-DD au trecut la cele veşnice. Şirul a fost deschis de unul dintre liderii revoluţionarilor timişoreni, Marius Tudose. În vârstă de 57 de ani, acesta s-a stins din viaţă în urmă cu doi ani, la scurt timp după ce a intrat în partid. “Tase”, cum era cunoscut acesta, a făcut infarct imediat după ce a ajuns la Bucureşti, unde urma să participe la o emisiune împreună cu Dan Diaconescu, pe OTV. Doi consilieri locali s-au stins unul după altul, în două săptămâni. A urmat un an de linişte, apoi oamenii “au fost pur şi simplu seceraţi”. Pe 13 august 2013, consilierul local Mircea Purceld, 65 de ani, care la momentul respectiv ocupa funcţia de conducere a filialei timişorene a partidului, a murit în urma unor afecţiuni grave la plămâni, după cum au constatat medicii. Purceld se înscrisese în PP-DD cu puţin înaintea alegerilor locale din 2012. La numai două săptămâni distanţă, pe 26 august 2013, al doilea consilier local PP-DD, Vasile Caprea, în vârstă de 61 de ani, a trecut şi el la cele veşnice. Fost ofiţer de carieră, acesta suferea de cancer. Caprea a intrat în partid în 2011, iar colegii spun că era un om foarte activ. “Ştiam că este grav bolnav şi totuşi nu ne aşteptam să ne părăsească atât de repede”, a spus la momentul respectiv Adrian Diaconu, liderul judeţean PP-DD. Integral aduce EVZ

Din aprilie vom vorbi mai ieftin la telefonul mobil. Cu cât ar putea scădea factura fiecăruia dintre noi. Tarifele de interconectare practicate de operatorii de telefonie mobilă din România vor scădea, începând cu 1 aprilie 2014, de la 3,07 eurocenti/minut la 0,96 eurocenti/minut, fapt care va însemna o reducere a costurilor facturilor pentru utilizatori cu 150 – 200 milioane de euro/an. În ţara noastră sunt 22,6 milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă, potrivit celor mai recente date oficiale. Asta înseamnă, printr-un calcul simplu, o reducere de costuri pe utilizator de 6,63 – 8,84 euro/an. Arbitrul pieţei telecom ANCOM a luat această decizie după ce a primit aviz pozitiv de la Comisia Europeană. Tarifele de interconectare actuale nu sunt agreate de operatorii mici, cu o bază redusă de clienţi, precum Digi Mobil, deoarece sunt nevoiţi să le plătească sume semnificative operatorilor mari, precum Orange şi Vodafone. La rândul lor, marile companii telecom din România susţin că în condiţiile în care tarifele de interconectare din Germania vor fi mai mari decât cele din România, operatorii mobili din ţara noastră îi vor subvenţiona pe cei din statul vestic mai bogat. Tarifele de interconectare (preţul plătit de un furnizor de servicii de telefonie operatorului în reţeaua căruia sunt terminate apelurile efectuate de proprii utilizatori), alături de serviciile de date, reprezintă principalele surse de venituri pentru operatorii mobili. Operatorii telecom susţin că reducerea în 2014 a tarifelor de interconectare ar duce la scăderea veniturilor industriei cu peste 200 milioane de euro/an (8% din veniturile anuale) şi la pierderi nete de 60 milioane de euro, adică 17% din necesarul de investiţii pentru acest an. Potrivit reprezentanţilor Orange, Vodafone şi Cosmote, acest lucru va afecta investiţiile companiilor, inclusiv în reţelele 4G. Integral aduce Gandul

Cum s-a pregatit Directoratul Hidroelectrica sa piarda niste procese si cum au fost alese case de avocatura fara proceduri de selectie clare. Hidroelectrica a reintrat in insolventa dupa ce a pierdut un proces, la Curtea de Apel, in fata asa-zisilor “baieti destepti din energie”. Nu este singurul proces, urmeaza si altele, iar daca vor fi pierdute si acestea, Hidroelectrica ar ajunge intr-o situatie extrem de dificila. In aceste conditii, apare intrebarea: Cat de bine pregatita juridic este Hidroelectrica pentru a face fata in instanta baietilor destepti? O inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei directoratului companiei din 23 septembrie 2013 demonstreaza ca Hidroelectrica nu este pregatita. Potrivit inregistrarii, directorii discutau cum sa fie incheiate contracte de asistenta juridica fara a exista conditii clare de selectie si o comisie de evaluare. Directorii mai discutau atunci si despre angajarea unor firme de avocatura pentru niste procese pe care Hidroelectrica urma sa le piarda. Practic, Directoratul pornea din start cu ideea ca Hidroelectrica va pierde in instanta trei dintre procese. Conform inregistrarii, sedinta Directoratului incepe cu prezentarea consilierului juridic Marcel Dinca a unor negocieri pe care le-a avut cu firma de avocatura Salans care care a ales-o sa reprezinte Hidroelectrica. In urma acestor negocieri, ar fi reusit sa obtina un onorariu la 42.000 de euro pentru trei procese, plata urmand sa fie facuta inainte. Directorul general il intreaba daca au fost si oferte la preturi mai mici. Consilierul juridic ii raspunde ca au fost 15 oferte, din care cea mai mica era undeva la 14.200 euro/dosar, urmata de altele cu 20.000 euro si 30.000 euro. In aceste conditii, directorul general ii spune ca trebuie sa intocmeasca o nota de fundamentare pentru ca directoratul sa nu poata fi acuzat de “nu stiu ce intelegeri”. “Trebuie facuta o nota de fundamentare, pe care sa ne-o insusim noi directoratul si care sa poate sa sustina aceasta alegere. Pentru ca asa cum am vazut astazi, pot sa vina altii dupa noi si sa spuna: astia au fost niste banditi, au facut un aranjament si ne acuza ca nu stiu ce intelegeri”, spunea directorul general, Mihail Stanculescu. Acesta a intrebat daca au fost purtate negocieri si cu alte case de avocatura dintre cele 15 care au depus oferte. Marcel Dinca a raspuns ca ar putea sa invite la discutii si alte case de avocatura. Problema era ca peste doua zile, pe 25 septembrie, urma sa aiba loc un termen de judecata. Integral aduce HotNews

PSD – ultimul asalt pentru portul Constanţa. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, la Constanţa, zilele trecute, că autorităţile locale din Constanţa sunt cu un pas mai aproape să preia portul. Liberalul a amintit că s-a opus, în timpul când a fost la guvernare, acestei iniţiative, dar după plecarea lor a lăsat cale liberă. „Şi Roşia Montană, şi legea amnistiei, şi a graţierii, şi descentralizarea, şi Portul Constanţa, şi trecerea Poliţiei la administraţia locală… Am blocat foarte multe tentative. Nu vă ascund că domnul Mazăre s-ar putea să aibă dreptate, că acum le va fi mai uşor, dacă PNL a plecat de la guvernare“, a spus Antonescu. Reamintim că propunerea PSD ca pachetul majoritat al acţiunilor Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa s-a lovit în mod constant de opoziţia Ministerului Transporturilor, condus de liberali. Cutia Pandorei. Şi liberalii constănţeni, care au colaborat până acum foarte bine, la nivel local, cu PSD, au început să ridice vocea. În opinia lor, o astfel de iniţiativă ar deschide o cutie a Pandorei. Puiu Haşotti consideră că şi alte autorităţi locale ar putea cere acţiuni la unităţi industriale puternice din judeţ, cum ar fi Centrala nuclearelectrică (CNE) de la Cernavodă sau şantierul naval Daewoo Mangalia Heavy Industries, unde statul mai deţine 49% din acţiuni. Ideea nu este nouă, iar parlamentarii PSD din colegiul care cuprinde Cernavodă au declarat, în mai multe rânduri, că locuitorii din zonă ar trebui să beneficieze de pe urma centralei. Nu s-a ajuns atât de departe încât să se ceară acţiuni, dar s-au solicitat beneficii materiale. Integral aduce Romania Libera

FRF le da lovitura decisiva fratilor Becali. Dupa condamnarea din Dosarul Transferurilor, care i-a trimis dupa gratii in urmatorii ani, fratii Victor si Giovani Becali primesc inca o lovitura din partea Federatiei Romane de Fotbal. Victor si Giovani Becali vor fi interzisi pe viata de forul preluat recent de Razvan Burleanu, au dezvaluit surse autorizate din cadrul Federatiei pentru Ziare.com. Desi Curtea de Apel Bucuresti a stabilit o interdictie de doi ani din momentul eliberarii, fratii Becali nu vor mai obtine licenta de impresar niciodata. “In momentul de fata, licentele fratilor Becali au fost suspendate, iar in urmatoarea perioada Comisia pentru Acordarea Licentelor de Agenti de Jucatori se va intruni pentru a le anula. Conform regulamentelor, fratii Becali nu vor mai putea fi niciodata impresari deoarece au savarsit infractiuni financiare”, a declarat o sursa din cadrul FRF pentru Ziare.com. Comisia este alcatuita din trei membri – Adrian Stangaciu, Viorel Duru si Camelia Nicolae, insa anularea licentelor este o simpla formalitate. Jucatorii raman la Chiodi doar daca vor.  Ce se va intampla cu jucatorii care au contracte de reprezentare cu fratii Becali? Din momentul in care licentele vor fi anulate, contractele vor deveni nule, iar jucatorii sunt liberi sa isi gaseasca alti agenti. Desi se vehicula ca jucatorii reprezentati de fratii Becali vor fi preluati de Pietro Chiodi, acest lucru va fi posibil doar cu acordul jucatorilor, intrucat italianul nu figureaza in structurile firmelor detinute de fratii Becali. Victor Becali a primit licenta de impresar pe firma “SC Becali & Popescu Football Management Consulting SRL”, in timp ce Giovani Becali pe firma “International Sport Management”. Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!

Anchetă pentru trafic de paşapoarte în Thailanda, în urma dispariţiei avionului Malaysia Airlines. Poliţia thailandeză a anunţat duminică o anchetă cu privire la un posibil trafic de paşapoarte, rezervările cu două paşapoarte europene suspecte pentru zborul Malaysia Airlines, dispărut de pe radar sâmbătă, fiind efectuate în Thailanda. Un austriac, Christian Kozel, şi un italian, Luigi Maraldi, apăreau pe lista pasagerilor, dar nu se aflau la bord. Celor doi le-au fost furate paşapoartele în Thailanda în 2012 şi 2013, a confirmat Interpol. Informaţii de zbor consultate de AFP arată că cele două bilete de avion pe numele lor au fost rezervate la 6 martie 2014 şi au fost emise în oraşul Pattaya, o staţiune balneară din Thailanda. ele două bilete online purtau numere consecutive şi au fost plătite în bahţi, moneda thailandeză.  “Kozel” urma să zboare de la Kuala Lumpur la Beijing, după care să-şi continue zborul către Amsterdam şi Frankfurt. “Maraldi” urma să zboare până la Amsterdam şi apoi la Copenhaga. Un oficial de rang înalt din cadrul poliţiei thailandeze a declarat pentru AFP că poliţia thailandeză anchetează un posibil trafic de paşapoarte furate la Phuket, o staţiune în sudul ţării, unde a fost furat paşaporul lui Maraldi. Maraldi s-a prezentat duminică la poliţia din Phuket, au precizat autorităţile. “A spus că nu se afla în avion şi că paşaportul i-a fost furat anul trecut”, a declarat pentru AFP locotenent-colonelul Akanit Danpitaksart. Oficialul a precizat că nu deţine informaţii despre paşaportul lui Kozel, însă diplomaţia austriacă a precizat duminică faptul că acesta a fost furat în timpul unui zvor pe ruta Phuket-Bangkok.Interopul afirmă, într-un comunicat, că nu s-a efectuat niciun control în nicio ţară cu privire la paşapoartele furate, din momentul în care acestea au fost introduse în baza de date a organizaţiei şi până la decolarea avionului. Integral aduce Mediafax  Un oficial malaysian neagă că ar fi fost descoperite resturi ale avionului Malaysia Airlines. Căutările în vederea găsirii avionului de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines, care a dispărut de pe radar de peste 48 de ore, cu 239 de persoane la bord, nu au dat niciun rezultat până luni la prânz, a anunţat un oficial malaysian. “Din nefericire (…) nu am găsit nimic care să pară că provine de la avion, cu atât mai puţin avionul”, a declarat directorul Aviaţiei Civile malaysiene Azharuddin Abdul Rahman. “Aviaţia vietnameză a reperat duminică seara posibile resturi ale avionului în largul coastei de sud, dar nu există vreo confirmare nici acolo”, a adăugat el. Mediafax 

Statele Unite au trimis 12 avioane de vânătoare F-16 în Polonia. Departamentul Apărării din Statele Unite ale Americii a decis, duminică, în contextul tensiunilor din Crimeea, trimiterea a 12 avioane americane de tip F-16, pentru desfăşurarea unor exerciţii militare comune cu Polonia, au anunţat recent autorităţile din Varşovia, potrivit Agerpres. Decizia trimiterii acestor avioane de luptă americane a fost stabilită în urma unei discuţii telefonice dintre ministrul american al apărării Chuck Hagel si omologul său din Polonia, Tomasz Siemoniak. „Cei doi oficiali au convenit că desfăşurarea unei unităţi a forţelor aeriene americane va începe duminică şi se va încheia joi”, se arată într-un comunicat al Ministerului polonez al Apărării, potrivit AFP. Unitatea trimisă de SUA va consta în 12 aeronave de luptă de tip F-16, mai multe avioane de transport, precum şi o echipă de 300 de soldaţi, a anunţat purtătorul de cuvânt al ministerului Jacek Sonta. În urma cu două săptămâni, Polonia a anunţat că se teme pentru securitatea sa în contextul tensiunilor din Crimeea, astfel avioanele americane vor ajunge în această ţară la cererea autorităţilor din Varşovia. În prezent, forţa combatantă NATO în regiunea Mării Baltice este una redusă, iar armata Poloniei deţine circa 48 de aeronave F-16. Recent, Statele Unite, după o consultare cu membrii NATO, au decis să-şi suplimenteze forţele aeriene şi în Lituania trimiţând şase avioane de tip F-15, precum şi a unui Boeing KC-135 în această ţară. „Am confirmarea că misiunea de supraveghere a spaţiului aerian baltic va fi suplimentată cu încă şase avioane americane F-16”, a precizat Juozas Olekas, ministrul Apărării din Lituania. Integral in Adevarul.

Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia vor ajutorul Congresului american să cumpere gaze din SUA. Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au cerut Congresului american, prin intermediul unor scrisori comune, să le ajute să cumpere gaze naturale din SUA şi să îşi reducă astfel dependenţa de livrările din Rusia, relatează Financial Times. Într-o iniţiativă neobişnuit de îndrăzneaţă, ambasadorii celor patru ţări la Washington au trimis în această săptămână scrisori comune liderilor Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, în care cer sprijin pentru aprobarea exporturilor de gaze naturale lichefiate americane (GNL) în Europa. Criza din Ucraina a reaprins temerile că autorităţile de la Moscova folosesc gazele naturale drept armă geopolitică, iar ambasadorii au subliniat că statele lor cumpără din Rusia între 70% şi 100% din necesarul de gaze. “Prezenţa gazelor naturale americane ar fi binevenită în Europa Centrală şi de Est, iar acţiunea Congresului de a susţine exporturile de GNL către aliaţii Americii ar veni într-un moment deosebit de important pentru regiune”, se arată în scrisorile adresate liderului Senatului, Harry Reid şi preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, John Boehner. Statele Unite nu vând în prezent gaze lichefiate în Europa, iar Congresul nu are un control direct asupra aprobării exporturilor. Decizia depinde de Departamentul pentru Energie, iar ambasadorii au criticat procesul birocratic, care este “un obstacol major”. “Securitatea energetică nu este doar o problemă zilnică a milioane de locuitori ai regiunii, dar şi una dintre cele mai mari probleme de securitate a aliaţilor Americii din Europa Centrală şi de Est”, potrivit scrisorii. Integral aduce Ziarul Financiar

În cursa nebună pentru competitivitate ţările europene întârziate aruncă cu bani în companii sau taie la sânge forţa de muncă. Startul cursei competitivităţii econo­mice a fost dat în zona euro în urmă cu un deceniu de Germania, care acum, după ce a ajuns cel mai puternic motor de creştere economică din Europa, îşi permite să se relaxeze. Alţi concurenţi, precum Italia şi Franţa, abia încep cursa, iar pentru că au pierdut startul sunt sunt penalizaţi cu miliarde de euro. Alţii au ales să recupereze fugind pe scurtătură cu preţul unui număr record al şomerilor. Preşedintele Franţei François Hollande a promis companiilor reducerea cotizaţiilor sociale şi impozitelor cu 30 de miliarde de euro până în 2017. El le cere în schimb acestora să creeze locuri de muncă şi să investească pentru a ajuta la relansarea economiei franceze, scrie Le Monde. Acesta este un experiment, deoarece de cotizaţii depinde sistemul naţional de asigurări sociale, renumit pentru generozitatea lui. Marea problemă a lui Hollande este că rata şomajului se încăpăţânează să stea la cote ridicate, iar orice altă încercare a lui de a crea locuri de muncă a eşuat. În Spania, ţara europeană cu una dintre cele mai grave probleme legate de şomaj, premierul Mariano Rajoy a anunţat la sfârşitul lunii trecute introducerea cotizaţiei unice la asigurările sociale din partea angajatorilor de 100 de euro pe lună pentru angajaţii noi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Sistemul plăţilor reduse va funcţiona doi ani, timp în care angajatorul trebuie să menţină sau să mărească personalul şi să nu concedieze pe nimeni fără motiv temeinic în şase luni până la angajarea noului recrut. „Aceasta ar presupune, pentru un salariu brut anual  de 20.000 de euro, că suma plătită de companie sub forma cotizaţiilor sociale, pe an, va scădea de la 5.700 de euro la 1.200 de euro“, a explicat şeful guvernului. Integral in Ziarul Financiar

A fost identificat autorul atentatului din 2012 de la Burgas.  Bărbatul care a purtat explozibilul în atentatul antiisraelian din Burgas, în estul Bulgariei, soldat cu şase morţi în iulie 2012, a fost identificat, a anunţat cotidianul bulgar Pressa, în ediţia de duminică, relatează AFP, preluată de Mediafax. “Teroristul este libanez”, scrie cotidianul, referindu-se la surse din cadrul serviciilor de informaţii care au anunţat că omologii lor americani din cadrul CIA şi israelieni din cadrul Mossad au fost informaţi. Detalii privind această anchetă sunt dezvăluite sporadic de publicaţii bulgare şi israeliene care citează surse anonime. Contactată duminică de AFP, purtătoarea de cuvânt a Parchetului Rumiana Arnaudova s-a limitat să sublinieze “intensitatea investigaţiei”. Ea a declarat că ancheta este prelungită până la 22 iunie. Procurorul general bulgar Sotir Ţaţarov a mers recent în Israel. El a declarat la 20 februarie, fără alte precizări, că “Parchetul a descoperit noi fapte şi a identificat un participant direct care nu era cunoscut”. Ancheta privind atentatul din Burgas se concentrase până în prezent pe identificarea celui care a purtat explozibilul, ucis în explozie, deşi amprentele şi ADN-ul său erau disponibile, iar portretul său robot fusese publicat pe site-ul Interpol.Ministerul bulgar de Interne a dezvăluit în iulie 2013 identitatea a doi presupuşi complici de origine libaneză: australianul Meliad Ferah, în vârstă de 32 de ani, cunoscut şi sub numele de Hussein Hussein, şi canadianul Hassan el Hajj Hassan, în vârstă de 25 de ani, care ar avea legături cu aripa armată a Hezbollah, mişcare şiită libaneză. Integral la RFI

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Ucraina: bărbați înarmați au ocupat un alt aeroport militar din Crimeea. O forță armată prorusă purtând uniforme militare fără însemne a ocupat duminică un alt aeroport militar din peninsula ucraineană Crimeea, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului apărării din peninsulă, informează agenția Reuters. Grupul de 80 de bărbați înarmați, sprijiniți de 50 de civili, a blocat intrarea în aeroportul din apropierea satului Saki și a stabilit posturi de mitralieră pe pista de aterizare, a declarat purtătorul de cuvânt Vladislav Selezneov pentru Reuters prin telefon. Grupul de civili, înarmați cu bastoane și bâte, a încercat să pătrundă în terminalul de control al aeroportului, a mai spus el. Forțele ruse au ocupat puncte strategice din Crimeea, controlând acum inclusiv aeroportul militar din Belbek și principalul aeroport civil din Simferopol, fără vărsare de sânge după răsturnarea președintelui ucrainean Viktor Ianukovici la 21 februarie, după trei luni de revoltă împotriva conducerii sale. Mai multe incidente au avut loc cu forțele ucrainene la instalații militare, dar ucrainenii nu au opus rezistență armată.Agerpres   UPDATE: Ucraina: Merkel i-a spus lui Putin că referendumul din Crimeea este ‘ilegal’. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, care a purtat duminică o discuție la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, i-a spus acestuia că referendumul prevăzut să aibă loc în Crimeea este ”ilegal”, a anunțat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, informează AFP. ‘Cancelarul federal a făcut cunoscută cu fermitate poziția germană, declarând că pretinsul referendum din 16 martie din Crimeea este ilegal. Desfășurarea lui contravine Constituției ucrainene și dreptului internațional’, a declarat Steffen Seibert. De asemenea, Angela Merkel ‘și-a exprimat regretul că nu s-a făcut niciun progres în constituirea unui grup internațional de contact, ce ar permite găsirea unei politici care să ducă la soluționarea conflictului din Ucraina’, a adăugat purtătorul de cuvânt al cancelarului federal german, precizând că Angela Merkel a subliniat ‘nevoia urgentă de a înregistra un rezultat substanțial în acest domeniu’. Într-un comunicat ce evocă această convorbire telefonică, precum și pe cea dintre Putin și premierul britanic David Cameron, Kremlinul a afirmat că președintele rus a calificat drept ‘legitime’ autoritățile pro-ruse din Crimeea. Integral aduce Agerpres. 

 Ucraina, tinta a 22 de atacuri cibernetice dupa izbucnirea crizei politice. Ucraina a fost tinta a 22 de atacuri cibernetice incepand din ianuarie 2013, incidentele de acest fel inmultindu-se pe masura agravarii crizei politice, arata un raport al BAE Systems, citat de cotidianul britanic The Guardian. “Snake” – un virus informatic foarte puternic, a atacat in mai multe randuri calculatoarele din Ucraina. In timp ce BAE Systems spune ca sursa atacurilor este necunoscuta, o companie germana – G Data Software – sustine ca atacurile ar fi fost initiate din Rusia. La randul sau, Financial Times scrie ca atacurile virusului Snake sunt dintre cele mai sofisticate, iar virusul s-a infiltrat in special in sistemele informatice ale Guvernului de la Kiev, precum si ale unor organizatii ucrainene importante. “Ucraina este tara cea mai afectata de aceste atacuri”, afirma Dave Garfield, director la BAE Systems, adaugand ca, fara indoiala, cei care au creat virusul sunt profesionisti. Aduce HotNews

Ucraina speră să semneze un acord cu UE la 17 sau 21 martie. Ucraina speră să semneze pe 17 sau 21 martie partea politică a unui acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE), a declarat duminică ministrul interimar ucrainean de Externe Andrii Deşciţa. “Acordul politic de asociere ar putea să fie semnat la 17 sau 21 martie”, a declarat Deşciţa într-un interviu pentru postul de televiziune 1+1. O reuniune a miniştrilor de Externe este prevăzută pe 17 martie. Data de 21 martie este a doua zi a unui summit al şefilor de stat şi guvern din UE. Anunţul apare în contextul în care peninsula ucraineană Crimeea se află, de la sfârşitul lui februarie, sub controlul forţelor ruse. Parlamentul prorus din Peninsula Crimeea a prevăzut să organizeze la 16 martie un referendum, considerat ilegal de către Kiev şi occidentali, privind o alipire la Rusia. Integral aduce Mediafax.  Barack Obama şi premierul ucrainean vor discuta despre o soluţie paşnică la criza din Ucraina. Preşedintele american Barack Obama şi premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk vor discuta, miercuri, la Washington despre “căutarea unei soluţii paşnice” la criza actuală din jurul Crimeei, a anunţat Casa Albă duminică. Vizita liderului ucrainean va sublinia “sprijinul puternic al Statelor Unite pentru poporul ucrainean, care a demonstrat curaj şi hotărâre în cadrul crizei recente”, a precizat Executivul american într-un comunicat. Cei doi oficiali vor discuta despre “căutarea unei soluţii paşnice la actuala intervenţie militară a Rusiei în Crimeea, care să respecte suveranitatea şi integritatea teritoriului ucrainean”, continuă textul. Crimea este o provincie situată în sud-estul Ucrainei. Ei vor discuta, de asemenea, despre “susţinerea pe care o poate aduce comunitatea internaţională pentru a ajuta Ucraina să facă faţă problemelor economice”, precum şi despre alegerile din perioada imediat următoare. Mediafax

Crimeea: Ciocniri între susţinătorii Moscovei şi cei ai Kievului, la Sevastopol. Flota ucraineană, blocată în port. Ciocniri au izbucnit, duminică, la Sevastopol între susţinătorii Moscovei şi cei ai Kievului în acest oraş din Crimeea, la încheierea unei reuniuni a ucrainofonilor, care au sărbătorit aniversarea poetului ucrainean Taras Şevcenko, relatează AFP. Circa 100 de persoane înarmate cu bastoane au atacat forţele de ordine care protejau o reuniune organizată la sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea lui Taras Şevcenko. Ele au distrus o maşină şi le-au blocat pe cele aparţinând serviciului care asigura ordinea la manifestaţie, despre care au afirmat că aparţin Pravîi Sector, mişcare naţionalistă paramilitară care s-a ilustrat în prima linie a contestaţiei de la Kiev. Cel puţin cinci membri ai serviciului de ordine au fost reţinuţi de poliţie. Pentru moment nu este posibil să se numere răniţii. Două sute de persoane, care arborau drapele ucrainene, au participat la această reuniune în faţa monumentului lui Şevcenko într-un cartier din Sevastopol, în peninsula separatistă Crimeea, ocupată de la sfârşitul lui februarie de forţele ruse. Ele au cântat imnul naţional şi au votat o rezoluţie prin care denunţau “ocupaţia rusă”. Oratorii au vorbit în ucraineană, iar pe afişele redactate în rusă şi ucraineană se putea citi: “Ţară unită”, “Ucraina şi Rusia vor pace”, “Sunt pentru o Ucraină liberă”. Tensiunea este maximă în Crimeea. Consulatul polonez din Sevastopol a fost evacuat din cauza “tensiunilor” provocate de forţele armate ruse din Crimeea, a anunţat sâmbătă ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, relatează AFP. Integral aduce Adevarul.

Crimeea: cu pași mari spre Rusia. Actualele autorități din Crimeea ar dori ca peninsula să adere cât mai curând la Federația Rusă. Referendumul care ar trebui să decidă soarta acestui teritoriu pare tot mai mult o farsă. Conducerea politică din Crimeea a anunțat deja o aderare rapidă la Federația Rusă, chiar dacă mai este încă o săptămână până la referendumul care ar trebui să decidă apartenența peninsulei. “Procesul de schimbare a statutului legal al provinciei este complicat. Dar credem că vom reuși să-l finalizăm încă în luna martie”, a declarat președintele parlamentului regional pro-rus, Vladimir Konstantinov, la Simferopol. Oficial, locuitorii Crimeei, teritoriu ucrainean conform dreptului internațional, sunt chemați la urne pe 16 martie, pentru a decide viitorul regiunii. Ucraina consideră însă referendumul o încălcare a dreptului internațional, opinie împărtășită și de guvernele occidentale. Actorii locali nu par însă deranjați de aceste luări de poziție. Kremlinul a anunțat deja că este dispus să anexeze Crimeea. Iar liderul parlamentului regional Konstantinov le-a promis funcționarilor locali că în viitor salariile lor vor crește de patru ori.  Care este însă cu adevărat situația în Crimeea? Informații verificate din peninsulă sunt greu de obținut, dar agențiile de presă au relatat despre manifestații pro-ucrainene. Corespondenții mass-media occidentale pot să acționeze doar limitat în Crimeea. Transmisiile în direct din hoteluri pentru televiziunile din vest sunt interzise. De mai multe zile, observatori militari ai OSCE încearcă să intre în Crimeea din sudul Ucrainei. Accesul lor este însă blocat de forțele pro-ruse, care au tras sâmbătă chiar focuri de avertisment în direcția misiunii internaționale, potrivit unor surse diplomatice din Viena. O purtătoare de cuvânt a OSCE a precizat că incidentul nu s-a soldat cu răniți. Unitățile armate pro-ruse controlează deja de peste o săptămână teritoriul locuit în majoritate de etnici ruși. Moscova neagă însă că ar fi trimis soldați în afara regiunilor unde prezența sa militară este demult reglementată. Persoane înarmate în uniforme fără grade militare nu ar fi în subordinea Kremlinului, ci ar reprezenta forțe independente de apărare. OSCE ar trebui să supravegheze acțiunile militare ruse în Crimeea, dar nu pot pătrunde în peninsulă tocmai din cauza opoziției acestor miliții. Misiunea OSCE are termen-limită ziua de miercuri, 12 martie. În viziunea Moscovei, doar noua putere de la Simferopol le poate permite experților OSCE accesul pe acest teritoriu. Integral aduce Deutsche Welle