Author: theophyle

Cehia si Slovacia

Cehoslovacia a existat din 1918 până la 31 decembrie 1992. La 1 ianuarie 1993, conform unei decizii politice anterioare a Parlamentului Cehoslovaciei a fost împărtită în Republica Cehă si Slovacia, conform unui proces politic pasnic cunoscut sub numele elegant de Divortul de Catifea.

Cetatenii Cehoslovaciei nu au fost cu toţii mulţumiţi de această dezvoltare politica, ci chiar dimpotrivă. Potrivit sondajelor de opinie, o majoritate de cehi şi slovaci erau împotriviţi separării. Dar acum nici ei nu o regretă. Chiar şi slovacii, fraţii mai fragili, nu au suferit din punct de vedere economic. În calitate de cetăţeni ai unui stat independent, ei ştiu mai bine să se apere decât atunci când depindeau de finanţele cehilor. Dar relaţiile dintre ei sunt cele care au profitat cel mai mult de despărţire. Acestea sunt în prezent mult mai bune decât atunci când cehii şi slovacii erau compatrioţi.

Inițial, cetățenia dublă nu a fost permisă, deși după câțiva ani a devenit posibilă. Puține persoane dețin la ora actuală cetățenie dublă cehă și slovacă, și după aderarea ambelor țări la Uniunea Europeană în 2004, această problemă a devenit aproape inexistentă. Cetățeni a ambelor țări noi au avut dreptul de a călători în cealaltă țară fără pașaport și au putut să lucreze fără permis oficial (acest drept a fost folosit de foarte mulți slovaci care au plecat să lucreze în Cehia).

Dizolvarea federației cehoslovace a avut impacte negative asupra ambelor economii, mai ales în 1993, din cauză că relațiile de import-export între cele două republici a trebuit să devină internaționale și să se conformeze la birocrația pe care acest proces o aduce. Înaintea „divorțului”, au fost multe speranțe că dizolvarea federației va aduce beneficii economice pentru Cehia, care nu va mai trebui să suporte o Slovacie mai puțin dezvoltată. Aceste speranțe nu au fost realizate în plin, deși Cehia a demonstrat o creștere economică destul de semnificativă, în contextul tranziției, în anii 1990. O altă prezumție economică a fost faptul că Slovacia va deveni o economie tip „tigru” nefiind eclipsată de Cehia. Acest lucru s-a întâmplat, mai ales după 2000, când Slovacia a devenit o economie cu o creștere economică foarte puternică.

Flandra si Valonia

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernarre.

Fiecare Comunitate și Regiune are propria adunare legislativă și propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunități majore exercitându-și autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunități majore se reflectă în structura particulară a instituțiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea și Regiunea au fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competențe către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituțiile echivalente din Regiuni diferite neavând aceleași puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituționale ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituțională a Belgiei.

Provinciile și Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepția celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2 regiuni au o singură limbă oficială, limba comunității de care ține comuna. Din acestea 27 sunt comune cu facilități, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă limbă decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral și al organizării teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente.

Dacă Flandra şi Valonia ar fi fost căsătorite, s-ar fi despărţit cu mult timp în urmă. De când a fost iniţiat procesul de regionalizare, în anii 1970, conflictele asupra repartizării competenţelor s-au înlănţuit într-un ritm frenetic. Nici măcar un terapeut nu ar mai şti ce să facă!

În relaţiile internaţionale, totuşi, nu se aplică aceleaşi criterii ca între relaţiile dintre oameni. Ideea de despărţire nu a fost niciodată populară, nu numai pentru că perturbă stabilitatea, dar şi pentru că majoritatea oamenilor nu găsesc că diferenţele lingvistice şi identitare sunt un motiv suficient pentru a se despărţi. Pe scurt, mişcările separatiste cu greu pot conta, în ţările occidentale, pe simpatia maselor.

Dar, uneori, este pur şi simplu imposibil de a face altfel. Ne putem atunci întreba dacă nu ar fi mai bine să ne părăsim buni prieteni, decât să ne păruim până când consecinţele vor deveni imprevizibile. Ca şi în multe căsătorii, nu există niciun temei pentru a anticipa o separare în cazul Belgiei. Naţionaliştii flamanzi pretind desigur contrariul, dar la înfiinţarea ei Belgia nu era deloc o ţară artificială.

Nici chiar discriminarea limbii olandeze nu a putut afecta relaţia dintre flamanzi şi valoni. Dar odată cu stabilirea unor entităţi federale distincte a fost iniţiat un proces imposibil de stăvilit. Bariera lingvistică a devenit atunci un zid.

Şi chiar dacă se găseşte o soluţie, se va amâna doar problema până la următoarea criză. Exemplul Cehoslovaciei arată că este mai bine, în astfel de cazuri, să te desparţi. Şi în acea ţară, toată lumea se întreba de ce trebuia neapărat ca ţara să se rupă. Ca şi flamanzii şi valonii, cehii şi slovacii păreau sortiţi să rămână pentru totdeauna împreună.

În ciuda reproşurilor reciproce – slovacii se simţeau trataţi ca cetăţeni de rangul doi, cehii susţineau mereu că trebuiau să plătească pentru ceilalţi – nimic nu părea să anunţe o sciziune după căderea comunismului. Spre deosebire de flamanzi şi valoni, locuitorii Cehoslovaciei vorbeau mai mult sau mai puţin aceeaşi limbă, deci nu erau chiar în situaţia belgiană.

Separarea de catifea ar trebui deci să fie un exemplu pentru Belgia, unde problemele comunitare sunt mult mai mari decât în fosta Cehoslovacie. De altfel o criză economică nu este de temut. Spre deosebire de cehi şi slovaci în 1992, flamanzii şi valonii au plasa de siguranţă a pieţei unice europene. Chiar şi cu privire la problema capitalei Bruxelles, care este totodată o regiune distinctă, dar şi capitala Flandrei, separarea nu este neapărat un obstacol. Proiectarea unei soluţii belgiene nu ar trebui, în special într-un moment când conceptul de teritorialitate este mai flexibil, să constituie o misiune imposibilă.

Bibliografie:

Arblaster, Paul. A History of the Low Countries. Palgrave Essential Histories (Hardcover 312pp ed.). Palgrave Macmillan, New York. 2005
WikiCommon
Dupa un articol original publicat in Volkskrant, aduce in limba romana PressEurop.

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această dată. În cursul zilei cerul va fi variabil în sud şi sud-est, va avea înnorări temporare în celelalte zone, însă doar pe arii restrânse vor fi ninsori slabe, mai ales în zonele montane. Vântul va sufla slab şi moderat. Începând de seara nebulozitatea se va accentua în jumătatea de sud-vest, iar în partea a doua a nopţii va ninge în Banat, Crişana, Oltenia şi în sud-vestul Transilvaniei. Local ninsorile pot fi mai abundente, în special în Munţii Banatului şi în masivele vestice ale Carpaţilor Meridionali, unde şi vântul se va intensifica. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 şi 7 grade, iar cele minime vor fi de la  -10…-8 grade în depresiuni până la 2…4 grade pe litoral. În zonele joase izolat va fi ceaţă.

În Bucureşti, cerul va fi variabil pe parcursul zilei, apoi se va înnora. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de -1…0 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3970    RON; 1 USD = 3. 2773    RON; 1 EURO = 1. 3417    USD; Francul elvetian 3. 5758  RON. Gramul de aur 176.0233 RON. Evolutia saptamanala o puteti citi aici.

Băsescu: România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului UE 2014-2020. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vineri, la Bruxelles, că România a obţinut o creştere de 18% a bugetului pentru 2014-2020 faţă de perioada precedentă, fiind una dintre puţinele ţări cu creştere bugetară, el precizând că între facilităţi este şi TVA eligibilă. Preşedintele a precizat sumele pe care le primeşte România din bugetul UE în 2014-2020 pe programe, el menţionând că în total este vorba despre un buget de 39,887 miliarde de euro. Declaraţiile preşedintelui:

• Bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 de miliarde de euro. Bugetul pentru 2014-2020 este de 960 de miliarde. Este prima dată în istoria UE când bugetul scade. În aceste condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului a locat direct este un lucru bun şi este cel mai mare procentaj de creştere din toate cele 27 de state.
•  Şi la coeziune şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care vor fi în program de asistenţă se asigură un top-up de 10%.
• S-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune, cu cofinanţare 85% din partea UE, ceea ce slăbeşte foarte mult presiunea pe bugetul de stat. Prefinanţarea s-a acceptat a fi 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele în general şi 4% pentru cele care în 2010 au fost în acord de asistenţă. România se încadrează la prefinanţare 4%.
•  România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care au creştere bugetară. Creşterea este de 18%. S-au obţinut pentru diverse sistemele de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România. Una dintre cele mai importante facilităţi este că TVA-ul este eligibil, deci cu cât vom avea un TVA mai mare, cu atât va aduce din bani europeni în bugetul de stat. Deductibilitatea TVA-ului aduce în bugetul de stat circa 2 miliarde de euro. Integral la Mediafax

Ponta: „Mitul cu Băsescu mare negociator a murit. Am pierdut 9 miliarde de euro la negocierile de la Bruxelles”. Premierul Victor Ponta s-a arătat extrem de dezamăgit de rezultatul negocierilor pentru bugetul multianual de la Bruxelles. Premierul a precizat că România a pierdut 9 miliarde faţă de ceea ce se convenise iniţial. El a explicat că în urma acestor negocieri, România a ajuns la nivelul cel mai de jos la care putea ajunge, iar în următorii şapte ani vom avea probleme serioase. „Nu e importantă reacţia preşedintelui. Trebuie să ştim că România avea o alocare de 48 de miliarde şi am obţinut doar 39 de miliarde. Preşedintele a încercat să prezinte un eşec ca o mare victorie. Asta este realitatea: am pierdut 9 miliarde. Restul este PR. Asta a fost şmecheria de PR a preşedintelui: să intre în detalii pe care nu mulţi le cunosc”, a explicat Ponta. „Când preşedintele Barroso a propus pentru România 48 de miliarde asta era ideea, că România avea foarte puţin. Să nu credeţi că nu avea ce face cu banii. Bugetul UE a fost redus cu 40 de miliarde, în urma negocerilor. Este o mare realizare ca din 40 de miliarde de reduceri România să aibă 9″, a mai spus premierul. „Nu ştiu dacă obţineam mai mult decât preşedintele, dar cu siguranţă nu obţineam mai puţin, dar preşedintele nu a obţinut nimic. Asta este limita de jos în ceea ce a obţinut România. Să nu considere preşedintele că încălcăm nu ştiu ce acord. Legenda cu preşedintele mare negociator a murit astăzi. Integral in Adevarul

Guvernul Ponta 2, la sfârşitul lunii de miere. Deși proaspăt instalați la guvernare, miniștrii liberali și social-democrați dau semne că nu se mai suportă Victor Ponta, premier peste un guvern de oameni tot mai nemulțumiți unii de alții. Guvernarea USL produce deja primii nemulţumiţi. Aceştia sunt chiar în USL, ba mai mult, chiar în cabinetul Ponta. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian (PNL), s-a plâns, pentru a doua oară într-o lună, de felul în care a fost gândită structura guvernamentală. „Noi facem ministere după oameni, nu alegem oameni pentru ministere. Fiecare guvern nou schimbă modul de guvernare. Suntem în administraţia centrală ca noaptea în deşert, unde dunele de nisip arată diferit dimineaţa faţă de cum arată noaptea”, a afirmat acesta. Este posibil, deşi ministrul nu a dat nume, ca ţinta să fie pesedistul Dan Şova, responsabil cu marile proiecte de infrastructură. Mai ales că liberalii îi poartă acestuia pică după ce Şova a preluat CNADNR – adică autostrăzile şi drumurile naţionale – de la ministerul Transporturilor, spre necazul titularului acestui portofoliu, Relu Fenechiu. Vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) a exprimat şi el ieri propriile sale nemulţumiri, ameninţând că, dacă ANAF nu devine eficientă în combaterea evaziunii fiscale, va fi înfiinţată o structură de acelaşi gen în subordinea Guvernului. Declaraţia sa vine în contradicţie cu anunţul ministrului Finanţelor, liberalul Daniel Chiţoiu, care anunţase, de curând, un plan de restructurare a fiscului. Integral in EVZ.

Cu patru zile înainte de judecarea cererii de eliberare, Adrian Năstase a anunţat că plăteşte 760.000 de euro din prejudiciul stabilit în dosarul Trofeul Calităţii. Cu patru zile înainte de judecarea cererii de eliberare condiţionată, Adrian Năstase a anunţat Inspectoratul de Stat în Construcţii că doreşte să plătească partea sa din prejudiciul stabilit de instanţă în dosarul Trofeul Calităţii. Avocatul Ion Cazacu, apărătorul lui Adrian Năstase a declarat pentru gândul că ISC a fost notificat oficial că fostul premier pune la dispoziţita instituţiei suma de 760.000 euro, reprezentând aproximativ jumătate din prejuidicul stabilit de instanţă în dosarul Trofeul Calităţii. Năstase a plătit deja 50.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată. În total în acest dosar a fost stabilit un prejudiciu de aproape 1,5 milioane euro. Potrivit avocatului Cazacu, instanţa a stabilit că Năstase trebuie să plătească în solidar cu ceilalţi inculpaţi din dosar suma de760.000 euro, iar restul de bani trebuie să fie plătiţi de ceilalţi inculpaţi. “S-a depus o notificate printr-un executor judecătoresc prin care ISC este notificat că întreaga sumă referitoare la obligaţia domnului Adrian Năstase rezultată din hotărârea dată în Trofeul Calităţii, respectiv 761.000 euro, se află la dispoziţia inspectoratului”, a declarat avocatul Ion Cazacu. Apărătorul lui Năstase a explicat că este vorba de o “executare voluntară” şi că această procedură trebuia executată chiar de către executorul judecătoresc însărcinat cu procedura de executare silită incuviinţată în urmă cu o săptămână de instanţă.Integral in Gandul.

“Preşedintele Senatului Crin Antonescu nu ratează nici o ocazie sa atace ANI în mass-media, aproape zilnic! Asta se cheamă presiune politică! Întotdeauna preşedintele Senatului face afirmaţii cu caracter general fără niciun fel de probe concrete. Este foarte grav pentru că vin de la persoana care ocupă a doua funcţie în stat! Nu este prima oară! Am mai avut declaraţii în acest sens. Dacă există o problemă oricine se poate adresa CNI. PNL are reprezentant în acest organism”, spune preşedintele ANI pe Facebook. Antonescu a spus că ANI ar trebui să aibă atribuţii în a se sesiza cu privire la o posibilă încălcare a legii, de a cerceta conflicte de interese sau situaţii de incompatibilitate, dar că regimul ANI nu trebuie să-l depăşească pe cel al Parchetului, deoarece Agenţia nu este instanţă judecătorească.Agenţia Naţională de Integritate a transmis vineri un comunicat de presă în care vorbeşte despre o “presiune politică nejustificată asupra inspectorilor de integritate”, în urma afirmaţiilor preşedintelui Senatului, Crin Antonescu. Antonescu a declarat, joi, că pe lângă Statutul deputaţilor şi senatorilor ar trebui ca şi legea privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să fie “clarificată”. În plus, el a acuzat agenţia de “favoritisme politice în privinţa cazurilor instrumentate”. Integral in Romania Libera.

Cea mai mare ţeapă din istoria României. 1,4 miliarde de euro pentru Autostrada Transilvania. Afacerea „Bechtel”: poduri neterminate, asfalt turnat degeaba şi miliarde de euro plătite până în prezent. Inspectorii Curţii de Conturi au catalogat contractul încheiat cu americanii ca fiind în defavoarea statului. Considerat cel mai păgubos contract încheiat vreodată de statul român, construirea autostrăzii Braşov- Borş a costat până acum nu mai puţin de 1,4 miliarde de euro. Asta, deşi au fost finalizaţi abia 52 de kilometri din cei 415, cât trebuia să aibă tot drumul. Un simplu calcul arată că s-au achitat 26,9 milioane de euro pentru un kilometru realizat. S-au mai lucrat pe încă 25,2 kilometri, tronson care în prezent este degradat aproape în întregime. Acum, statul analizează cum poate să termine „epopeea autostrăzii Bechtel” care durează de nouă ani. Cert este că ministrul delegat al Marilor Proiecte, Dan Şova, a declarat că va rezilia contractul încheiat cu americanii de la Bechtel Internaţional Inc. şi că, în prezent, se analizează condiţiile. „Intenţia mea fermă este de a propune companiei Bechtel încetarea completă a relaţiilor contractuale cu plata datoriilor acumulate la zi, care se ridică undeva la 50 de milioane de euro.S-ar ajunge la nişte sume astronomice dacă s-ar termina tronsonul Suplacu de Barcău – Borş”, a declarat Şova. Primul pas pentru reziliere a fost făcut. În vara lui 2011, fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a renegociat contractul. Costurile pentru întreaga autostradă au fost reduse la 3,8 miliarde de euro, de la 9,9 miliarde de euro. Din noul preţ stabilit s-a plătit 1,4 miliarde de euro. Americanii au renunţat amiabil la şase tronsoane şi s-a păstrat doar finalizarea tronsoanelor Gilău-Turda şi Suplacu de Barcău-Borş. 52 de kilometri au fost finalizaţi în nouă ani, în condiţiile în care contractul prevedea ca Autostrada Transilvania să fie gata în 2012. Integral  in EVZ

Prestaţia României la CE: socoteala de acasă s-a potrivit cu cea de la Bruxelles. Consiliul European de la Bruxelles şi-a atins scopul, după rundele aspre de negocieri.Marii contribuabili la bugetul UE s-au înfruntat cu statele slab-dezvoltate, iar, în final, au găsit soluţia de compromis: diminuarea bugetului multianual cu 34 de miliarde de euro. Ce a cîştigat şi ce a pierdut România după aceste lungi tratative? Uniunea Europeană a trăit în ultimele două zile sub semnul negocierii.Liderii statelor comunitare s-au întâlnit, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European , pentru a relua discuţiile privind bugetul UE din viitorii şapte ani. Şefii de stat şi de guvern s-au aşezat la masă cu lecţia financiară învăţată, iar timp de 24 de ore au aşternut, atent, cifre pe hârtie, au făcut calcule, şi, apoi, au tras linie.  Departe de tensiunea tratativelor, jurnaliştii se înfruptau de la masa mai marilor Europei cu firimituri aruncate prin intermediul reţelelor de socializare. Iar, după o noapte albă şi mai multe etape de amânare, însuşi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a dat vestea cea mare: „A meritat efortul să aşteptăm”. Aşa a sunat mesajul, pe twitter, a liderului CE. Poate părea banal,  dar, prin această postare, europenii au aflat câţi bani vor avea de primit pentru tot restul deceniului. n cifre, bugetul UE în intervalul 2013-2020 va fi de 960 de miliarde de euro, cu 34 de miliarde mai mic faţă de exerciţiul bugetar 2007-2013. Aceste cifre seci sunt, astăzi, definiţia europeană a compromisului. Cei puternici au câştigat din nou duelul cu cei slab-dezvoltaţi.Britanicii, sprijiniţi puternic de Germania (cel mai mare contribuitor la bugetul UE), au susţinut vehement un buget de austeritate şi l-au obţinut.Decizia are şi implicaţii istorice, fiind pentru prima dată când se taie din bugetul Uniunii în decursul întregii sale existenţe. Integral in Adevarul.

Cel mai important proces pentru stat: Electrica cere la Paris penalităţi de 250 mil. euro de la CEZ, Enel şi E.ON. Statul român, prin Electrica, îşi caută dreptatea la Paris în chestiuni care privesc neîndeplinirea clauzelor din contractele de privatizare de către greii europeni ai energiei. Cel mai nou raport al Curţii de Conturi arată că sumele pe care investitorii străini le-au adus ca majorări de capital atunci când au cum­părat distribuţiile de energie nu s-au dus de fapt în investiţii, lucru care contravine obligaţiilor contractuale. Astfel, Electrica, singura companie controlată de stat activă în domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, un business de 1,5 mld. euro, este sau urmează să intre în procese cu toţi giganţii europeni care au cumpărat în perioada 2005-2008 cinci din cele 8 filiale de distribuţie şi furnizare a energiei eletrice. Acţiunea Electrica reprezintă o premieră pentru statul român, obişnuit în ultimii ani să asculte sfaturile instituţiilor străi­ne, să vândă active la preţuri subevaluate sau să le îndeplineas­că solicitările companiilor străine în schimbul promisiunilor de investiţii. În joc sunt penalităţi de 250 mil. euro pe care CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi E.ON (Germania) ar trebui să le plă­tească pentru că nu şi-au îndeplinit obligaţiile de la privatizare. Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

Noua Europă. La Bruxelles, liderii UE se apropiaseră vineri decisiv de un intens aşteptat acord asupra mult controversatului proiect de buget pe următorii şapte ani. Cum va arăta continentul pe viitor? În bună măsură, Marea Britanie şi-a impus viziunea austeră. Dincolo de cifre, începe să-şi facă loc şi viziunea unei Europe noi. Înaintea summitului de vineri, făcuseră titluri de-o şchioapă revendicările adresate de premierul londonez David Cameron unei gonflate şi prea puţin democratice Uniuni Europene, păcătuind prin exces de cheltuieli, de birocraţie şi prin carenţă de reforme într-o epocă a frugalităţii necesare. Mult hulit de o bună parte a elitei de stânga continentale, care nu mai are răbdare şi ar vrea să vadă Statele Unite ale Europei înfăptuite cât mai rapid sub auspicii socialiste, Cameron le pusese în vedere liderilor europeni că englezii ar putea părăsi o uniune incapabilă să se reformeze. Mesajul, în bună măsură salutar, al lui Cameron pare să fi ajuns la destinaţie. Deşi virulent criticat, între alţii, de preşedintele social-democrat al Parlamentului European, Martin Schulz, şi susţinut doar de unii lideri din statele competitive, nordeuropene, ale Uniunii, Cameron şi-a văzut inflexibilitatea răsplătită. Supus acasă presiunilor exercitate de electoratul partidului său conservator, premierul londonez a obţinut în negocierile nocturne o substanţială reducere a bugetului UE. Proiectul propus de Herman van Rompuy vineri dimineaţă liderilor europeni nu s-a mulţumit să reducă prevăzutele cheltuieli la mai puţin de o mie de miliarde, ci s-a atins chiar de semizeii Uniunii, dând peste nas imensei oştiri de birocraţi din subordinea şefului Consiliului European. Rompuy a propus în speţă îngheţarea pe doi ani a salariilor imense ale funcţionarilor de la Bruxelles. Dar, socoteala de acasă nu se potriveşte întotdeauna cu cea din târg. Liderii socialişti ai Parlamentului European au ameninţat cu blocarea bugetului în forul legislativ de la Strasbourg. Ţările membre vor trebui şi ele să aprobe toate proiectul convenit, iar liderii lor, dependenţi cu toţii de propriile agende naţionale şi, câteodată, de unele ultranaţionaliste, dispun fără excepţie de un drept de veto. Integral la Deutsche Welle

UE – buget: arta compromisului şi riscul unei morţi lente a Europei. Preşedintele francez François Hollande nu şi-a atins toate obiectivele în contextul acestui consiliu european dedicat bugetului, dar a obţinut totuşi un lucru esenţial, conservarea sistemului de subvenţii agricole. Franţa este de altfel principala beneficiară a Politicii Agricole Comune. In ciuda ambiţiilor afişate în privinţa Europei în momentul cînd a cîştigat alegerile prezidenţiale din Franţa, în mai anul trecut, François Hollande a trebuit treptat să accepte mai degrabă o politică de compromis. Intr-un mesaj comun publicat în Le Monde la sfîrşitul lunii trecute, 12 scriitori europeni consideră însă că din compromis în compromis Europa regresează. Salvarea Politicii Agricole Comune a fost prioritatea lui François Hollande la acest “summit”, scrie astăzi Le Figaro, care ne mai dă şi aceste cifre: Franţa a beneficiat pînă acum de 17 la sută din bugetul anual alocat de Uniunea Europeană sectorului agricol. Iar acesta este substanţial, între 2007 şi 2013 el a fost de 421 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă de fapt 38 la sută din bugetul total al Uniunii Europene. Am putea spune că toţi preşedintţii Franţei, de cînd există această politică agricolă comună, s-au luptat din toate puterile lor pentru a prezerva “excepţia agricolă farnceză”. Fie de dreapta, fie de stînga, ţoţi şefii de stat francezi au pledat la Bruxelles cauza fermierilor şi a producătorilor de pe teritoriul Hexagonului, în virtutea unei lungi tradiţii agricole franceze, dar şi al faptului că agricultura înseamnă în Franţa locuri de muncă pentru 3 milioane de persoane, precum şi peste 11 miliarde de euro de excedent comercial. Nu de puţine ori responsabilii francezi au recurs la acest argument pentru a cere şi a impune menţinerea fondurilor europene alocate agriculturii: în Franţa, o scădere drastică a ajutoarelor acordare agricultorilor riscă să provoace revolte. De altfel ori de cîte ori fermierii şi agricultorii francezi îşi exprimă nemulţumirea operaţiunile lor sunt printre cele mai violente şi spectaculoase. Fără îndoială, preşedintele François Hollande se va întoarce la Paris destul de mulţumit de “succesul” său obţinut la Bruxelles în condiţii dificile. Vor exista comentatori care vor spune că esenţialul a fost salvat şi că Europa de fapt, chiar şi cu acest buget, va putea merge înainte. Ambiţia iniţială a preşedintelui François Hollande era însă acceea de a da un impuls Europei în direcţia relansării creşterii economice. El reuşise chiar, în iunie anul trecut, să impună adoptarea unui pact de creştere economică de natură să funcţioneze mînă în mînă cu disciplina bugetară. Integral la RFI.

Time: Neînţelegerile asupra bugetului UE, provocate de urmărirea intereselor naţionale. Identificarea unui personaj negativ responsabil de stagnarea negocierilor privind bugetul Uniunii Europene este dificilă, comentează revista „Time“. Practic, toate cele 27 de state membre îşi promovează interesele naţionale în ceea ce ar trebui să fie cel mai mare efort de lucru în echipă. Cauza impasului este destul de simplă, scriu jurnaliştii americani. Ţările conservatoare din punct de vedere fiscal, precum Marea Britanie, Germania, Olanda şi Danemarca, vor ca bugetul Europei să fie tăiat în acelaşi mod în care au fost reduse şi cheltuielile guvernelelor naţionale, pentru a remedia datoria care a afectat finanţele publice. De cealaltă parte, Franţa, Polonia, Italia şi Spania caută să menţină actualul nivel de finanţare din UE şi să redirecţioneze banii economisiţi prin austeritate spre alte programe economice şi sociale care pot stimula creşterea economică. Este vorba, în mare măsură, de aceleaşi probleme care au produs ruptura dintre membrii UE din nord şi cei din sud, privind răspunsul la criza financiară din Europa. Deşi a fost făcut un pas spre un compromis bugetar, pentru a se ajunge la o înţelegere trebuie să se cadă la un acord asupra diferenţelor de miliarde de euro. La ultimul summit din noiembrie, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a propus un buget de 973 de miliarde de euro, cu 25 de miliarde mai puţin decât se stabilise iniţial, la presiunea Marii Britanii şi a aliaţilor săi. La summitul care se desfăşoară acum la Bruxelles, după negocieri care au durat mai bine de 18 ore, liderii europeni au ajuns la un acord pentru reducerea valorii bugetului cu 34,4 miliarde de euro. David Cameron, premierul britanic, se bucura de un anumit sprijin în eforturile sale de a scădea bugetul european, propunerea sa recentă de a organiza un referendum privind menţinerea ţării sale în Uniune, a lăsat impresia că are o viziune anti-europeană. Preşedintele francez Francois Hollande a sugerat că o confruntare reală s-a ţinut între pro şi anti-europeni. Adresându-se Parlamentului European pe 5 februarie, Hollande a spus că problema bugetului este parte a unei lupte între oamenii care doresc o Europă mai unită şi cei care doresc să o transforme într-un spaţiu unde interesele naţionale sunt deasupra ambiţiilor sociale şi economice comune UE. Integral aduce Adevarul

Statul rus deţine active evaluate la 3.300 de miliarde de dolari. Statul rus deţine active cu o valoare de piaţă de 3.300 de miliarde de dolari, cu 50% peste PIB-ul  înregistrat anul trecut, însă managementul acestora nu este întotdeauna eficient, potrivit executivului de la Moscova, citat de RIA Novosti.

Agenţia Federală a Rusiei pentru Administrarea Proprietăţilor de Stat este responsabilă de participaţiile guvernului în 2.300 de companii, 1.800 de companii deţinute integral de stat, aproape 250.000 de instalaţii, dar şi de 238.000 de terenuri, cu o suprafaţă totală de 553 de milioane de hectare.

“Valoarea de piaţă, potrivit evaluărilor preliminare, depăşeşte 100.000 de miliarde de ruble (3.300 miliarde de dolari)”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice, Andrei Belousov, în timpul unei reuniuni a guvernului.

Potrivit statisticilor oficiale, PIB-ul Rusiei a totalizat anul trecut 62.000 de miliarde de ruble (2.100 miliarde de dolari). Ziarul Financiar.

Ungaria nu vrea ca problema steagului secuiesc să fie ridicată la nivel european. Ungaria vrea o rezolvare prin dialog a situaţiei care a evoluat după ce România a interzis folosirea steagului secuiesc pe clădirile publice, a declarat secretarul de stat din Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth, afirmând că Budapesta nu vrea ca problema să fie ridicată la nivel european. Nemeth a declarat joi seara pentru postul public de televiziune m1 că a le permite minorităţilor să îşi folosească simbolurile fără restricţii este una dintre valorile de bază ale Europei. Ungaria nu vrea ca problema să fie ridicată la nivel european, a declarat Nemeth. “Situaţia a evoluat în Ţinutul Secuiesc şi este important să rămână acolo … Ungaria nu vrea să o aducă în arena internaţională”, a explicat el. El a afirmat că este în interesul Ungariei să rezolve situaţia prin dialog cu România, mai degrabă decât ca tensiunile să escaladeze. “Lucrăm pentru reducerea acestei tensiuni”, a adăugat el. Miercuri, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a ameninţat cu expulzarea ambasadorului Ungariei la Bucureşti Oszkar Fuzes după ce diplomatul şi-a exprimat sprijinul faţă de autonomia Ţinutul Secuiesc, exprimând şi ideea că ar susţine modificarea articolului 1 din Constituţia României. Ministrul român de Externe a protestat şi faţă de afirmaţiile lui Nemeth, care i-a cerut Guvernului român să renunţe la interdicţia privind steagul secuiesc şi să înceteze “agresiunea simbolică” împotriva minorităţii maghiare.Ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a discutat joi la telefon cu omologul său român, şi a declarat ulterior că Ungaria şi România vor continua cooperarea “ţinând cont de sensibilităţile celor două ţări, de dreptul natural al comunităţilor etnice, principiile europene şi standardele privind minorităţile etnice”. Aduce Mediafax.

Nota: Acest articol nu este unul care se poate incadra in sintagma cunoscuta drept corectitudine politica (politically correct) pe care nu o cunosc si nici nu doresc sa o recunosc. Consider ca inainte de toate respectul pentru un individ este o functie reciproca, exersata prin relatii inter-umane directe. La modul general a fost si este axiomatic in toate relatiile mele. Nici un individ nu este bun sau rau pentru ca apartine unei alte rase, etnii sau religii diferite de cele ale mele sau este de aceeasi etnie si religie cu a mea. Fiind conservator, sunt si nationalist la modul POLITIC si nu rasial sau religios. Nu accept sub nici o forma superioritati sau inferioritati la nivel uman, etnic sau religios. Sunt absolut sigur ca ele nu pot fi dovedite stiintific – deci sunt inexistente!

***

Am fost si sunt adeptul statului national. Indiferent de “visurile” si naratiunile globaliste, statul national a ramas baza existentei unui popor, a traditiilor lui si confirmarea   aspiratiilor lui istorice. Ideea Uniunii Europene a fost si ESTE cea mai buna idee care putea fi exprimata dupa cel de al II-lea Razboi Mondial . Asa cum bine scria Dirk Schümer in FAZ (vezi articolul in bibliografie):

“ Dupa 1945 nici un om raţional nu-şi mai putea căuta salvarea în naţionalism deşăntat. Ideea europeană era simplă: printr-o integrare graduală a economiilor vor fi eliminate orice motive sau orice posibilităţi logistice de recurgere la forţă între două sau mai multe state. Cine ar trage asupra sie însuşi? “

Si totusi ceva nu este in regula, ceva nu merge, ceva este deficitar. Continua dl Schümer:

“Uniunea cu tot mai multe reglementări, care a interconectat statele membre fără ca acestea să observe, a fost introdusă pe uşa din dos. La început nu era vorba decât despre oţel şi cărbune. Apoi a fost vorba despre producţia de curent electric. Apoi despre agricultură. Pe urmă de vămi. Apoi de justiţie. Apoi despre controalele la frontieră. Pe urmă de monedă. Şi acum este vorba despre tot. Niciun cetăţean n-a fost întrebat vreodată.[…] Europa nu are o opinie publică comună. UE dovedeşte că democraţia nu poate reuşi niciodată fără un discurs comun. Parlamentul European, care rar are ce spune, este stabilit în scrutinele naţionale. Ştirile, figurile politice, culturile de dezbatere şi tradiţiile au rămas pur naţionale. De aceea, majorităţi de stânga şi de dreapta votează regulat împotriva tuturor partidelor când este vorba despre Europa.”

Folosirea cinica a nationalismului nu este numai indecenta, este si foarte periculoasa si poate produce efecte nocive greu de anticipat. Din punct de vedere al sezonului nationalismului de bravada, perioada actuala este perfecta. Exact ca o gripa, nationalismul de bravada vine inoculat prin lozinci prostesti, care contin mesajul cel mai josnic pentru numitorul comun cel mai larg.  Atmosfera de propagare este propice: criza economica, imbogatiti din afaceri cu statul cu duiumul,  lipsa unui orizont si lipsa unei sperante din cauza unor lupte intestine intre cei care au si cei care vor mai mult. Cineva trebuie sa fie de vina. Acel cineva nu poate fi oricine, el este cel care vrea sa smulga inima tarii, sa o dezmembreze, sa ne fure noua ce este al nostru. Nimeni nu se intreaba cat de posibil este acest furt sau cat de lipsite de sens sunt aceste sentimente.

Deocamdata tin sa accentuez ca tratatul de la Trianon este inca in vigoare si este parte din tratatele politice care au fost preluate de Uniunea Europeana , avand in vedere ca si aceasta Uniune este bazata si pe acest tratat. Chiar in momentul semnarii acestui tratat majoritatea romanilor din Transilvania a fost covarsitoare (vezi harta) , deci povestile maghiarilor despre o autonomie teritoriala nu-si gasesc nici un fel de sursa istorica. Ardealul nu va fi niciodata Kosovo.

Problema romaneasca a fost si este lipsa de aptitudini politice si dezinteresul national profund al majoritatii politicienilor. Nu ai cum sa faci bravada nationalista si sa talharesti bugetul de stat prejudiciind interesele majoritatii alegatorilor care te-au trimis in Parlament.

Tin sa accentuez ca intr-un stat declarat ca  “national” din punct de vedere constitutional [Articolul 1 aliniatul (1)   “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”], orice argument care poate contrazice acesta afirmatie este neconstitutional sau  necesita o revizuire a Constitutiei. Deoarece nu vad nici o revizuire a Constitutiei Romaniei fara acest articol/aliniat, discutiile asupra unei autonomii teritoriale a unei etnii care locuieste in Romania mi se pare aberanta.

Sper ca toata lumea va reveni la ganduri mai bune.  Tin sa concluzionez cu articolul din care am citat la inceput:

“ În definitiv,  există un stat care tocmai şi-a încheiat faza naţională şi s-a dedicat complet UE. Nu întâmplător este vorba despre cea mai europeană ţară dintre toate: Belgia. Acolo democraţia s-a evaporat uşor în încrengătura de interese regionale. E adevărat că se mai ţin alegeri, dar nu mai există guvern. Funcţionarii sunt manevraţi de UE fără ca afacerile să fie deranjate. Suveranitatea populară, politica în sensul ei propriu-zis, sunt pierdute. Dacă nu vrem ca acesta să fie destinul nostru al tuturor, nu există decât o cale pentru Europa: revenirea la naţiune şi la democraţie.”

Bibliografie:

Politeia Doctrinara: Naţionalismul ca argument politic
Politeia Europeana: Întoarcerea la naţiune

Semnalez un in acelasi subiect un alt articol semnat de mine pe Curs de Guvernare.

Nota: Articolul a fost  publicat de FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung), Întoarcerea la naţiune (Europa in der Krise – Zurück zur Nation), semnat de Dirk Schümer. a fost tradus in limba romana de  PressEuropa.

Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a fost înfiinţat în 1949, este un mare cotidian conservator – liberal, fiind o referinţă pentru oamenii de afaceri şi pentru intelectualii germani prin  suplimentul sau literar, “Foileton”. FAZ este cel mai difuzat cotidian german în străinătate şi are una dintre cele mai răspândite reţele de corespondenţi din lume, ceea ce-l face independent faţă de agenţiile de presă. Mic detaliu: pe prima pagină nu existau fotografii înainte de 2007. Accesul la site-ul web, care conţine între altele dosare de actualitate în “audio-book”, este în mare parte cu plată. În schimb, redacţia suplimentului “Foileton” prezintă critici de noi apariţii editoriale, descărcabile gratuit. Apare la Frankfurt, in limba germana. Circulaţie : 369 000.

Dirk Schümer s-a nascut in 1962 si este un cunoscut eseist si editorialist german, scrie pentru suplimentul Foileton (cultură şi idei) al cotidianului german FAZ. Expert in probleme Europene, este autorul unor carti interesante, dintre care doua mi-au placut foarte mult, din nefericire ambele nu au fost traduse in limba romana. Cititorilor de germana le recomand cu caldura – Das Gesicht Europas (Faţa Europei) si Gott ist rund. Die Kultur des Fußballs. (Dumnezeu este rotund. Cultura fotbalului)

Întoarcerea la naţiune 

Uniunea Europeană este cel mai bun lucru care se putea întâmpla continentului de la căderea Imperiului Roman încoace. Pentru ca statele atât de expansive ale Occidentului să nu se mai atace reciproc a fost mai întâi nevoie de o catastrofă totală. Dupa 1945 nici un om raţional nu-şi mai putea căuta salvarea în naţionalism deşăntat. Ideea europeană era simplă: printr-o integrare graduală a economiilor vor fi eliminate orice motive sau orice posibilităţi logistice de recurgere la forţă între două sau mai multe state. Cine ar trage asupra sie însuşi?

Acum visul a devenit realitate. Continentul este din punct de vedere administrativ şi juridic cel mai puternic spaţiu economic de pe pământ. Fără conflicte interne, fără sărăcie în masă, fără dictatură. Şi acum? Acum Europa pare terminată.

Monedă apreciată în mod artificial

Moneda comună se clatină şi este “apreciată” de o mână de bancheri disperaţi şi politicieni, prin infuzia de credite de nevoie. Imigraţia transformă UE într-o ruletă a morţii pentru masele disperate care trec Marea Mediterană pe şalupe şubrede. În pacificarea Orientului apropiat, fiecare ţară poartă propriul război colonial. Sau se fofilează discret.

Astăzi ţăranii italieni învaţă într-un mod drastic ce înseamnă o piaţă comună. De exemplu atunci când nu mai pot vinde niciun produs în Hamburg cu destinaţia Rusia din cauza unor germeni periculoşi. Franţa mizează pe centrale atomice chiar la graniţa cu Germania, în timp ce nemţii preferă să construiască mori de vânt. Danezii construiesc în zona Schengen containere pentru proaspătul personal de frontieră pentru că tot răul vine evident doar din străinătate. Şi cine ar dori să-i explice unui muncitor calificat slovac că pensia sa va fi redusă deoarece grecii, care şi-au ascuns ani la rând bilanţurile, vor să se întindă în continuare la soare la numai 53 de ani (vârstă de de pensionare)?

Mai trebuie să ne mirăm atunci că politica vehementă anti-UE este recompensată acum cu 20% dintre voturi? Mai surprinzător este faptul că fracţiunea Basta! rămâne atât de mică. Faptul că Europa mai este susţinută de unii are de-a face doar cu trecutul.

Cetăţeanul uitat complet

Uniunea cu tot mai multe reglementări, care a interconectat statele membre fără ca acestea să observe, a fost introdusă pe uşa din dos. La început nu era vorba decât despre oţel şi cărbune. Apoi a fost vorba despre producţia de curent electric. Apoi despre agricultură. Pe urmă de vămi. Apoi de justiţie. Apoi despre controalele la frontieră. Pe urmă de monedă. Şi acum este vorba despre tot. Niciun cetăţean n-a fost întrebat vreodată.

Nu întâmplător Hans Magnus Enzensberger a ales Europa –  ”monstrul blând Bruxelles” – ca principal duşman. Departe de a contesta achiziţiile civilizatorii ale UE, el identifică centrala birocratică a Uniunii de la Bruxelles ca vinovat care ameninţă, cu pretenţiile sale de centralizare şi de reglementare, să facă din continent o “casă de corecţie”. El rupe deliberat un tabu atunci când atacă frontal UE, deşi este el însuşi un beneficiar al generaţiei paşnice. Devine el astfel aliatul lui Wilders, Kaczynski, Le Pen şi a multor altora? Bineînţeles că nu.

Populismul de dreapta, despre care se vorbeşte în media ca despre un cancer, este în fond nimic altceva decât o ideologie pompoasă, xenofobă, care nu are decât un singur nucleu de creştere: naţionalismul. Instinctiv masele votanţilor europeni se întorc acum la ordinea veche, deoarece cea nouă funcţionează mizerabil.

Aici este cheia problemei. Europa este, aşa cum spune Enzensberge, un fenomen al “post-democraţiei”. În majoritatea ţărilor membre proiectul era atât de fără alternative, încât niciodată chestiuni precum Comunitatea economică europeană, Schengen sau Euro nu au fost  supuse la vot. Bunăstarea, datorată deschiderii pieţelor şi ajutoarelor structurale, a venit atât de automat, încât până şi naţiuni mândre precum Ungaria şi Polonia şi-au transferat suveranitatea abia obţinută, fără să se plângă, Bruxelles-ului.

Trebuie oprită maşinăria prea complexă a Bruxelles-ului

Chiar şi cu toată bunăvoinţa clasei politice, toate acestea n-ar fi funcţionat niciodată pentru că lipsesc lucruri importante: Europa nu are o opinie publică comună. UE dovedeşte că democraţia nu poate reuşi niciodată fără un discurs comun. Parlamentul European, care rar are ce spune, este stabilit în scrutinele naţionale. Ştirile, figurile politice, culturile de dezbatere şi tradiţiile au rămas pur naţionale. De aceea, majorităţi de stânga şi de dreapta votează regulat împotriva tuturor partidelor când este vorba despre Europa. În acest caz majoritatea elitei poliglote şi conectate internaţional nu mai achiesează.

Europa trebuie deci limitată la ce mai înţeleg europenii într-o oarecare măsură şi la ce pot valorifica apoi cu buletinul de vot. Aceasta nu este fabrica de lobby şi compromisuri de la Bruxelles, în a cărei sală a maşinilor sunt elaborate astăzi 80% din legile noastre. Ci ar fi o Europă a naţiunilor democratice.

Europei i se va face astăzi un serviciu doar atunci când funcţionarea acestei maşinării supercomplexe va fi întreruptă. Toate procesele de decizie trebuie să devină din nou democratice şi apoi naţionale, regionale sau locale. Toate extinderile trebuie să fie oprite. Iar euro se va prăbuşi oricum.

În definitiv,  există un stat care tocmai şi-a încheiat faza naţională şi s-a dedicat complet UE. Nu întâmplător este vorba despre cea mai europeană ţară dintre toate: Belgia. Acolo democraţia s-a evaporat uşor în încrengătura de interese regionale. E adevărat că se mai ţin alegeri, dar nu mai există guvern. Funcţionarii sunt manevraţi de UE fără ca afacerile să fie deranjate. Suveranitatea populară, politica în sensul ei propriu-zis, sunt pierdute. Dacă nu vrem ca acesta să fie destinul nostru al tuturor, nu există decât o cale pentru Europa: revenirea la naţiune şi la democraţie.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vineri, vremea se va răci, astfel încât temperaturile maxime vor fi cuprinse între -2 şi 8 grade, mai ridicate în Dobrogea, iar cele minime, se vor încadra între -7 şi 3 grade. Cerul va fi mai mult noros şi se vor semnala precipitaţii ziua în centrul, sudul şi estul ţării şi izolat în rest, iar noaptea în centru şi nord-est. Acestea vor fi sub formă de ploaie în Dobrogea, predominant ploaie în jumătatea de sud a Moldovei, mixte în Muntenia şi mai ales sub formă de ninsoare în celelalte regiuni.

La munte va ninge, iar în zona înaltă vântul va spulbera şi va viscoli ninsoarea. Cantităţile de precipitaţii pot depăşi izolat 15 l/mp cu precădere în zona de munte. Vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare îndeosebi în sud şi sud-est cu viteze de până la 50…55 km/h, iar pe litoral şi pe crestele montane va mai depăşi la rafală 70 km/h.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4106     RON; 1 USD = 3. 2493    RON; 1 EURO = 1. 3574    USD; Francul elvetian 3. 5793  RON. Gramul de aur 175.2678 RON.

Ambasadorii străini la Bucureşti despre economie: Aduceţi companiile de stat pe profit, cheltuiţi banii de la UE, investiţi în educaţie şi susţineţi IMM-urile. Restructurarea companiilor de stat, di­rec­ţionarea investiţiilor publice şi private către sistemul educaţional şi un mediu antre­pre­norial puternic sunt soluţiile pentru a acce­le­ra creşterea economică din România, pre­zen­tate ieri de ambasadorii Marii Britanii, Poloniei şi Finlandei cu ocazia evenimentului Roma­ni­an Business Leaders Summit, o organizaţie non-guvernamentală fondată în urmă cu doi ani de mai mulţi executivi şi antreprenori din me­diul de business local. “Cred că provocarea pentru România, Po­lo­nia, Finlanda şi pentru întreaga Uniune Euro­peană este în acest moment compe­ti­ti­vi­ta­tea, acesta este elementul pe care trebuie să ne con­centrăm. Trebuie să vedem dacă sectorul public poate fi un motor de creştere pentru economie sau dacă este un element care stă în faţa creşterii economice”, a declarat Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii. Şeful diplomaţiei brianice la Bucureşti a subliniat că firmele care se află în continuare în por­tofoliul statului trebuie restructurate astfel încât acestea să treacă pe profit. “Trebuie să înce­peţi reformele cu companiile deţinute de stat. Aceste companii trebuie să producă profit şi nu pierderi pentru bugetul de stat.” Declaraţiile lui Martin Harris vin în con­textul în care guvernul Ponta are pe masă mai multe dosare de privatizare, printre care se nu­mă­ră cel al combinatului Oltchim, al trans­por­tato­rului de gaze Transgaz sau al transpor­tato­rului feroviar CFR Marfă. Harris a readus în lumina reflectoarelor şi o altă “pată” de pe obrazul administraţiei de la Bucureşti: absorbţia fondurilor europene. El a notat că noul buget al Uniunii Europene în pe­rioada 2014-2020 va direcţiona cu precădere fon­durile comunitare către economiile peri­feri­ce, printre care se numără şi România. Amba­sa­dorul a adăugat însă că degeaba va aloca Bruxelles-ul mai multe miliarde de euro Ro­mâniei atâta timp cât Bucureştiul nu va reuşi să cheltuiască aceşti bani. Integral in Ziarul Financiar

Parlamentarii români. Cu ANI se ceartă, dar anii nu iartă. Parlamentarii români şi-au dorit, încă de la începutul acestui mandat, mai multe privilegii dar şi ”protecţie” în faţa Agenţiei Naţionale de Integritate şi au votat un statut care-i apără, spun ei, de ”abuzuri”. ”Adevărul” a descoperit, în toată dezbaterea ”super-imunităţii”, singurul lucru faţă de care deputaţii şi senatorii nu au avut vreodată imunitate: timpul. n viteză şi fără o dezbatere publică mai consistentă, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat, la sfârşitul lunii ianuarie, legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Actul normativ conţine o serie de prevederi care întăresc imunitatea parlamentarilor şi îi protejează pe senatorii şi deputaţii incompatibili. Ajuns la preşedinţie, statutul parlamentarilor a fost întors de Traian Băsescu la reexaminare şi pentru compeltări. Senatorii şi deputaţii au părut că dau înapoi şi renunţă la artiolele care îi protejează excesiv, dar până la urmă, după o dezbatere aprinsă în plen, chiar între parlamentari ai PNL şi PSD, legea a fost retrimisă în comisia de statut. Această agitaţie a deputaţilor şi senatorilor de a-şi proteja funcţiile, în timp ce în alte ţări parlamentarii au renunţat aproape complet la imunitate, lasă impresia că parlamentarul român vrea doar privilegii şi ar vota, la nevoie, chiar şi o imunitate în faţa timpului. Integral in Adevarul

Combinaţiile unui deputat USL de Ilfov. „Te pun în legătură cu ăia şmecheri, nu cu toţi fraierii”.  Hubert Thuma este acuzat de procurorii anticorupţie că îi facilita fostului şef al Parchetului Sectorului 4, Mihai Betelie, „intrarea” la primarii PNL din Ilfov. El a picat în plasa DNA după ce telefoanele i-au fost interceptate. Deputatul PNL de Ilfov, Hubert Thuma, este unul dintre politicienii care a fost votat şi a ajuns în Parlament, chiar dacă are dosar penal pentru corupţie. „Evenimentul zilei” prezintă convorbiri inedite din procesul care s-a mutat la Curtea Supremă. Thuma este acuzat de procurori că „s-a implicat activ, prin intermediul primarilor liberali din Ilfov, în scopul obţinerii de foloase necuvenite” pentru Mihai Betelie. Fost prim-procuror al Parchetului Sectorului 4, Betelie este prieten cu politicianul şi a fost trimis în judecată, în acelaşi dosar, pentru şase acuzaţii de corupţie. DNA arată că „procurorul Betelie ar fi administrat societatea de sortare de gunoi, Enronservice, prin intermediul unor apropiaţi”. La rândul său, Thuma, care era vicepreşedinte PNL Ilfov, a intermediat legăturile acestuia cu „primarii unor comune şi oraşe din judeţul Ilfov, membri PNL, şi i-a determinat pe aceştia să facă demersuri pentru bunul mers al afacerii lui Betelie. „Spre exemplu, identificarea şi facilitarea accesului la spaţii de depozitare sau primirea fictivă de utilaje”, se arată în rechizitoriu. Integral in EVZ

Antonescu, dublu atac la Băsescu şi Viktor Orban: Eschiva de azi nu stă în picioare, Orban e premierul unei ţări mici şi duce o politică revizionistă. Preşedintele Senatului şi al PNL, Crin Antonescu, a declarat că dacă ar fi fost la Cotroceni ar fi intervenit în “scandalul steagurilor” şi că “eschiva preşedintelui nu stă în picioare”. „Eschiva de astăzi a domnului Băsescu nu stă în picioare, spunând că va vorbi doar când vorbeşte preşedintele Ungariei. Nu suntem la un soi de tango al declaraţiilor. Domnia sa trebuia să vorbească înainte de toate pentru români şi când escaladează o asemenea tensiune publică ar fi trebuit să vorbească. Eu aş fi vorbit dacă eram la Cotroceni”, a afirmat la RealitateaTV liderul PNL. El a adăugat că nu ar fi vorbit în termeni agresivi sau autoritari, dar cât să se înţeleagă că „nu în aceşti termeni se vorbeşte cu România”. Antonescu a lăudat în schimb reacţia premierului şi a ministrului de externe pe această temă. „Este o chestiune de comunicare, de fermitate neagresivă”, a subliniat liberalul. Potrivit acestuia, este de „neiertat” că preşedintele României i-a permis anul trecut premierului ungar să dea dispoziţii cetăţenilor români în perioada referendumului pentru demitere. Integral in Gandul

Corupţie la Ministerul Muncii.Şefa de cabinet si o consilieră au cerut pentru o angajare, în numele ministrului, 15.000 de euro. Iuliana Coruţ, directorul de cabinet al ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, şi Paula Mănuceanu, unul dintre consilierii săi, au fost citate la Direcţia Natională Anticorupţie în legătură cu suspiciuni de săvârşire a unor fapte de corupţie, spun surse din minister.  In acest caz ar fi implicate mai multe persoane din minister. Valoarea mitei pretinse în numele ministrului pentru o angajare ar fi fost de 15.000 de euro, bani pentru partid. Acuzaţiile ar fi de luare de mită şi trafic de influenţă, spun surse din minister. Mariana Cîmpeanu, ministrul Muncii ar fi  fost şi ea chemată la DNA, ca martor, pentru explicaţii, dar nu s-a prezentat pentru că este plecată la Dublin cu o delegaţie. Trebuie să precizăm că un ministru nu poate fi învinuit decât după ce se obţine avizul camerei parlamentare din care face parte, respectiv de la Senat. Cu alte cuvinte, informaţiile vehiculate de unele televiziuni despre faptul că ministrul Muncii este învinuit într-un dosar de corupţie sunt  nereale deoarece DNA nu a cerut deocamdata  de la Senat aviz de cercetare penală/învinuire a senatorului-ministru Mariana Câmpeanu. De altfel, purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a precizat pentru România Liberă că ministrul Câmpeanu nu este vizat direct de nici o anchetă penală; în consecinţă,  nici nu este începută urmărirea penală împotriva sa. Integral in Romania Libera

Reactia Antena Group dupa ce Avon si-a retras reclamele de la Acces Direct: Il da in judecata pe jurnalistul Petrisor Obae, afirma ca Avon se implica “intr-o actiune de manipulare mediatica”. Antena TV Group, compania ce opereaza postul Antena 1, reactioneaza dur dupa ce compania Avon a decis sa-si retraga publicitatea din cadrul emisiunii “Acces direct”. Grupul TV al trustului Intact a anuntat, joi, ca il da in judecata pe detinatorul site-ului Paginademedia.ro, Petrisor Obae, dupa ce acesta a publicat lista clientilor de publicitate care au avut reclama in timpul emisiunii “Acces direct” din 4 februarie. Antena a transmis presei si o scrisoare deschisa adresata Avon, in care afirma ca decizia de retragere a reclamelor de la Acces Direct “nu face decat sa dea curs si sa va implice direct intr-o actiune de manipulare mediatica”. Petrisor Obae: “Paginademedia.ro isi reafirma pozitia ca articolul a fost scris cu buna credinta si a avut ca unic scop sa serveasca interesul publicului cititor.” Paginademedia.ro a relatat, luni, despre editia din aceeasi zi a emisiunii Acces Direct, in care erau prezentate semne de igiena precara in ceea ce o priveste pe Ioana Tufaru. Marti, site-ul a prezentat o lista a clientilor de publicitate care au plasat reclama in cadrul acelei emisiuni, printre ei numarandu-se si Avon. Miercuri, Avon a anuntat ca isi retrage reclamele din calupurile Acces Direct, cumparand in continuare publicitate in alte segmente orare. Integral aduce HotNews

Ţările în care ajung armele făcute în România. Cazul bucureșteanului Aurel Frăţilă, acuzat de trafic de armament, a readus în atenția publică industria de apărare. Care mai este situația în acest domeniu? Ce fabrici de arme și muniții mai funcționează în România? Unde își vând ele produsele și cu ce probleme se confruntă? Sunt câteva întrebări la care Capital a căutat răspunsuri. Înainte de 1990, România era una dintre marile furnizoare de armament din lume, volumul exporturilor depăşind 1 miliard de dolari anual. După 1990 și, mai ales, după desființarea serviciului militar obligatoriu și restructurarea armatei, industria de arme și muniții a suferit, la rândul ei, o restructurare masivă. Mai exact, o destructurare: o mare parte a capacității de producție au fost fie închise, fie reprofilate pe producția civilă. Ca urmare, producția de apărare a scăzut în ultimii 23 de ani de circa zece ori. Numărul de salariați s-a redus de la peste 220.000 la circa 8.000. O serie de societăți sunt în stadiul de avarie, la limita funcționării.  În prezent, mai funcționează 39 de societăți (din peste 100 înainte de 1989) care produc arme, muniții și echipamente militare. Cele mai importante au capital de stat şi sunt reunite fie în Romarm (UM Cugir, Metrom Brașov, UM Plopeni ș.a.), fie în directa coordonare a Ministerului Economiei (IAR Brașov, IOR București, Romaero București ș.a.). Există şi 17 societăți cu capital privat, printre care Aerostar Bacău, Uzinele Mecanice Mârșa, Băbeni, Drăgășani ș.a. Integral in Capital.

Sorin Oprescu, selectie trucata pentru sediul Primariei. Primarul general s-a dat de gol: stia dinainte ce firma va castiga concursul pentru noul sediu, unde chiria e de 2,7 milioane de euro pe an Minciuna edilului-sef al Capitalei a fost bine regizata. In 2008, el a anuntat ca va muta muta Primaria Generala din cladirea situata pe bulevardul Regina Elisabeta, vechiul sediu urmand a intra in renovare. Mai multi consilieri generali au dezvaluit, pentru EVZ, ca nu au fost informati niciodata cum s-a ales sediul si ce firme au participat la selectie. Reporterii EVZ au vrut sa afle cum si cand s-a organizat procedura de selectie in urma careia s-a ales cladirea cu 14 etaje, situata pe Splaiul Independentei, unde Municipalitatea sta acum cu chirie substantiala. O sedere care pare sa se permanentizeze suspect, de vreme ce, la vechiul sediu, lucrarile merg cu viteza melcului. ntrebaţi când s-a organizat licitaţia sau procedura de selecţie şi câte firme au depus ofertă când s-a ales sediul actual, reprezentanţii biroului de presă al Municipalităţii l-au dat de gol pe edil. Astfel, potrivit răspunsului, Primăria a publicat, „pe data de 23.07.2009, anunţul publicitar aferent procedurii de selecţie de oferte, iar până la termenul limită până la care se puteau depune oferte – 06.08.2009 – au depus scrisori de intenţie patru firme. A cincea firmă a depus peste termenul limită, astfel că nu a fost luată în considerare”. Integral in EVZ.

Regionalizarea bate la ușă: Proiectele românești și modelele europene. Beneficii și riscuri economice. Liderii USL au anunțat că anul acesta urmează să implementeze reorganizarea administrativ-teritorială a țării, prin adăugarea unui nivel suplimentar de unități administrative – regiunile cu personalitate juridică. După 1989, problema regionalizării a fost ridicată de guvernarea Năstase, însă a fost abandonată până în 2011, când președintele Traian Băsescu și guvernarea Boc au repus-o accentuat în discuție. Tot în 2011, USL, proaspăt constituită, a venit cu varianta sa de regionalizare, pe care o și poate pune în practică anul acesta, când deține majoritatea constituțională în Parlament. […]România a rămas în urmă în privinţa obligaţiei de conformare la sistemul NUTS – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale de Statistică. Cele 8 regiuni de dezvoltare corespund nivelului NUTS 2, care prevede împărţirea Uniunii Europene în unităţi administrativ-teritoriale cu populaţie de minimum 800.000 de locuitori şi maximum 3 milioane de locuitori. Nomenclatorul european prevede şi alte niveluri: NUTS 1 – cu unităţi între 3 şi 7 milioane de locuitori (România are 4 astfel de unităţi, fără personalitate juridică) şi NUTS 3 – unităţi cu populaţii de 150.000-800.000 de locuitori (corespund judeţelor de astăzi, în cazul României). Integral la CdeG

Fiecare dintre noi poate face o alegere social-culturala cum doreste. Eu pot fi urmasul lui Mircea cel Batran / Stefan cel Mare, un amic maghiar poate fi urmasul lui Atilla, un corsican poate fi urmasul lui Bonaparte , un evreu al regelui David si un tigan al lui Ştefan Răzvan-Voda. Asadar chestia cu alegerea este personala; etnic vorbind, ne putem baza pe unele elemente istorice, antropologice si in special genetice, care in zilele noastre cred ca pot fi deslusite.

Din punct de vedere al faptelor pe teren, situatia ar fi cam asta: la recensamantul din 1992 s-au declarat secui 831 de persoane, iar in cel din 2002 doar 150 de persoane s-au declarat „secui” propriu zişi. Acestea sunt faptele.

Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici şi antropologi. În decursul timpului, diverşi cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciţi, huni, gepizi, avari, bulgari de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkari din Caucaz si semiti din peninsula Arabica.

Parerea mea personala este si parerea istoricului maghiar Gyorffy Gyorgy, care sustine că secuii reprezintă populaţia kavara musulmană, care popula Bihorul secolului al X-lea. Alte două popoare turcice înrudite au coabitat în decursul evului mediu în Transilvania cu secuii lăsând numeroase urme toponimice păstrate până in ziua de azi: uzii ( Uz e o variantă a denumirii ramurii tribale turce Oğuz) şi pecenegii. Astfel, există Valea Uzului, respectiv aşezarea Uzon (Ozun) din judeţul Covasna. (Ozun înseamnă pe turceşte “lung”, comparabil cu cuvântul maghiar hosszú.) În zona Mureş există sate cu numele de Besenyő care se traduce prin “peceneg”.

Secuii au fost crestinati probabil de Ştefan al II-lea al Ungariei (1116-1131), cand au facut parte împreună cu pecenegii si vlahi în 1116 în avangarda trupelor, ca participanţi la bătălia de la Olsava. Ca lucrurile sa fie complete, între anii 1210-1213 secuii au făcut parte şi din oastea regelui Andrei al II-lea al Ungariei, participant între anii 1217-1218 la Cruciada a V-a, si au luptat în Palestina împotriva arabilor conduşi de Al Malik al-Adil (1193-1218) din dinastia Ayubidă, de acolo aducandu-si fiecare cateva gene semite. Secuii au fost consideraţi în Ungaria Medievală naţiune diferită de maghiari, potrivit edictului Unio Trio Nationum (Uniunea celor trei naţiuni), emis în 1438 şi care stabilea drepturile naţiunilor reunite: saşii, secuii şi maghiarii. În decursul timpului, sub presiunea autorităţilor statale maghiare, secuii au fost asimilaţi cultural şi lingvistic maghiarilor.

Sursele istorice Anonymus – în jurul anului 1200 -, Simion de Kéza, Kálti Márk si Tarih-i Üngürüsz susţin că la descălecatul maghiar din 896 secuii erau deja în Bazinul Carpatic şi s-au alăturat maghiarilor imediat la venirea acestora. „Cronica lui Kálti Márk” menţionează faptul că secuii sunt rămăşiţe ale vechilor huni, care s-au retras în munţi, stabilindu-se alături de valahi. Pot sa afirm din sursele occidentale pe care le detin (surse secundare si tertiare) ca singura localitate in care probabil traiesc secuii “adevarati” ar fi in Săcădate (Oltszakadat), în imediata apropiere a oraşului Avrig si care este in afara asa-numitului tinut Secuiesc.

Runele secuieşti (Székely Rovásírás)

Alfabetul Runic Secuiesc este un element protocronist si nationalist, reinviat in forta in ultimii ani. Teoretic, orice limba putea fi scrisa cu ajutorul acestor rune, inclusiv limba romana. De fapt “reinvierea” acestui alfabet este de-a dreptul hilara; o putem asemana cu reintoarcerea scrierii romanesti la litere chirilice.  🙂

Alfabetul a fost răspândit în Transilvania şi în Ungaria, mai ales până în secolul al X-lea, când regele maghiar Ştefan I-ul (cel Sfânt) , sub influenţa Bisericii Romei, a impus alfabetul latin. A mai fost folosit, ocazional, până prin 1850, dar a revenit subit în actualitate în februarie 2008, când alfabetul a fost folosit la inscripţia oficială a lucrărilor Consiliului Naţional Secuiesc.

Etimologia Rovásírás (rune) provine din cuvântul maghiar ró(v) (din fondul lexical uralic), “a scrijeli” + sufixul substantival -ás (“scrijelire”). Din rovás se trage cuvântul românesc răvaş, fiind înrudit etimologic cu răboj/răbuş, cu corespondenţi aproape omofoni în sârbo-croată şi bulgară.

Pseudorunele secuiesti provin din runele folosite de popoarele de limba turcă : de ex. în sec. VII-VIII în hanatul turcilor “albaştri” (kök sau gök türk), cu variante ulterioare, ca de exemplu în hanatul uigur; inscripţiile kîrgîze din sec. IX şi cele din valea Talas din Turkestan (teritoriul dintre Caspica şi Mongolia). Aşa zisele rune orhonice sunt considerate a fi fost inspirate din alfabetele canaanite (fenician, arameic, siriac, sogdian). Compararea cu asemenea alfabete  arată următoarele potriviri de semne: (1) cu alfabetul fenician: 50%; (2)  cu alfabetul etrusc: 43,4%; (3)  cu alfabetul turcic: 28,6%, ceea ce reprezintă un indiciu că şi pseudorunele secuieşti ar avea la bază alfabetele canaanite sau un alfabet derivat din cel fenician, trecînd apoi printr-o dezvoltare diferită.

Trebuie sa secretizam aceasta postare. Daca pastorul László Tőkés ar afla  s-ar putea sa fie tentat sa-si ceara autonomie si in Israel deoarece runele Secuiesti provin din alfabetul Cananit, ceea ce insamna ca Secuii s-ar putea sa fie originari din Canan. Ce aberatii, ce prostii, pacat de timp.

Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze. Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură). Preşedintele Traian Băsescu care conduce delegaţia României la summit a susţinut astăzi [n.r ieri], la plecarea spre Bruxelles, că va insista ca această reducere preconizată a bugetului UE să nu fie operată din fondurile structurale şi cele destinate agriculturii de care România beneficiază alături de ţările mai nou intrate în Uniune.  Nu este limpede, la acest moment, dacă va exista un acord în seara aceasta între liderii UE – unii membri ai UE precum  Marea Britanie, Germania sau Italia, adică marii contributori, cer reducerea bugetului UE, ceilalţi nu renunţă la banii care cred că li se cuvin – sau summit-ul va eşua. Ziarul Financiar.

Buget UE: Pauză în negocieri la Bruxelles. Liderii europeni au oprit temporar lucrările la Bruxelles, după 15 ore de concilieri şi reuniuni, în vederea negocierii asupra bugetului UE 2014-2020, prevăzute să fie cea mai dură din istoria comunitară. Summit-ul UE a început cu peste cinci ore şi jumătate întârziere, din cauza poziţiilor de ultim minut ale Franţei şi Marii Britanii, fiecare cu aliaţii lor. Liderii UE s-au despărţit cu puţin timp în urmă, dar se întorc la masa negocierilor. Unii optimişti spun că un compromis se prefigurează chiar vineri dimineaţă. Se încerca încă de joi seară crearea unui front comun atât de partea celor care doresc mai departe un buget robust (Franţa, Spania, Italia, Grecia), cât şi de partea celor care vor reduceri în cheltuieli (Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca). În premieră absolută, preşedintele Parlamentului European a fost admis la o parte dintre aceste consultări şi asta fiindcă acum, pentru prima dată, eurodeputaţii trebuie să aprobe orice compromis al liderilor UE asura bugetului. Se spunea de asemenea joi seară şi în cursul nopţii că cifrele propuse de preşedintele UE, Herman Van Rompuy, ar trebui modificate, întrucât erau respinse de ambele tabere. Cele 960 de miliarde de euro în angajamente de plată propuse de Van Rompuy au rămas până la urmă de actualitate. S-ar modifica doar suma plăţilor efective, care ar scădea de la 929 de miliarde iniţial propuse la 908 miliarde. Cele 960 de miliarde echivalează cu o reducere cu 15 miliarde de euro a sumei iniţial dezbătute în 23 noiembrie 2012, când un acord n-a fost posibil şi de fapt este o reducere cu 95 de miliarde, faţă de propunerea de bază a Comisiei Europene.  Van Rompuy a imaginat ca reducerile să se facă în detrimentul programelor de infrastructură şi în detrimentul programelor de observaţie spaţială. Ar avea de suferit sumele alocate ţărilor candidate la aderare, ca şi salariile funcţionarilor europeni. Deja vizate odată de reducerile bugetare, agricultura şi coeziunea ar trebui să nu mai aibă de suferit din nou. RFI.

Ungaria ameninţă cu măsuri diplomatice în privinţa interzicerii simbolurilor etnice de către România. Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului secuiesc pe clădirile oficiale, a declarat secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth, joi, pentru postul public de radio Kossuth. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el. Ungaria este deschisă la negocieri cu România pe această temă. El a repetat însă poziţia Ministerului ungar de Externe, potrivit căreia România este cea care trebuie să rezolve situaţia. Miercuri seara, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, l-a criticat pe ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkar Fuzes, pentru sprijinul exprimat de acesta faţă de autonomia Ţinutului Secuiesc, afirmând că dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru încetarea acestuia. Miercuri, Guvernul român a criticat dur declaraţiile lui Nemeth, care a cerut României să ridice interdicţia de folosire a simbolurilor secuieşti şi să pună capăt “agresiunii simbolice”. Mediafax.

„The Sun“: Romii din România şi Bulgaria intenţionează să se mute în Marea Britanie. Grupuri masive de romi din România şi Bulgaria intenţionează să se mute în Marea Britanie imediat ce restricţiile privind imigraţia vor fi ridicate, după ce au fost excluşi din propriile ţări. abloidul britanic „The Sun“ a realizat un reportaj în comunitatea de romi din apropierea gropii de gunoi de la Pata Rât (la marginea oraşului Cluj-Napoca), loc pe care îl numeşte „iadul pe pãmânt“.  Mai mult de un milion de romi şi-au instalat deja taberele în ţări bogate din vestul Europei, inclusiv în Marea Britanie şi Irlanda. Însã şi mai mulþi ar urma sã vinã dupã deschiderea graniţelor la 1 ianuarie 2014, scrie publicaþia citatã. Ei au trimis o echipă de jurnalişti în Transilvania pentru a vedea „la prima mânã cum sunt forţaţi romii sã plece de către autorităţi, care îi vãd ca hoţi şi cerşetori“.n apropierea agitatului oraş Cluj-Napoca, noteazã ziarul britanic, numeroşi bărbaţi şi femei au spus cum au fost forţaţi să trăiască la groapa de gunoi Pata Rât după ce li s-a ordonat sã-şi abandoneze locuinţele. Convinşi că sunt urâţi în ţara lor natalã – unde nu pot să cearã ajutoare sociale, mulţi declară că acum îşi fac planuri să se mute în Regatul Unit. Integral aduce Adevarul.

Summit cu plăcinta bugetară pe masă. Greu de crezut că liderii europeni vor găsi de această dată soluţia optimă pentru un ménage à 27 fericit. Cum se întâmplă deseori, cearta de la bani începe – banii Uniunii pentru perioada 2014 – 2020. Aşteptările sunt mari. Şefii de state şi de guverne au avut la dispoziţie cam trei luni şi o scurtă vacanţă de iarnă pentru a depăşi divergenţele lăsate în urmă la summitul eşuat din noiembrie 2012. Viitorul buget septenal generase, la vremea respectivă, o ceartă la scenă deschisă. Preşedintele Comisiei Europene reproşa guvernelor naţionale mesajul negativ pe care, prin amânări, îl transmit, într-o perioadă şi aşa marcată de fragilitate economică şi criză financiară. Conflictele între partidele deja aşezate în schema negocierilor, toamna trecută, au rămas aceleaşi. Ţările care contribuie substanţial, provenind din nordul Uniunii (Germania, Olanda sau Suedia) susţin pe mai departe reducerea cheltuielilor, pentru că, argumentează aceste state, este imoral să tai din bugetele naţionale dar să laşi portofelul Uniunii larg deschis. Reticenţa celor trei la planurile Bruxelles-ului este, însă, depăşită de poziţia Londrei, care nu se limitează doar la a cere un buget comunitar redus ci pretinde, prin vocea premierul David Cameron, menţinerea rabatului aplicat Marii Britanii de la plăţile către visteria comună. Cealaltă partidă de state comunitare foloseşte austeritatea drept contra-argument. Politicile de reducere a cheltuielilor publice s-ar număra printre cauzele şomajului şi a sărăciei din sudul Europei, iar echilibrul ar putea fi adus tocmai de intervenţia bugetului comun. François Hollande vorbeşte poate cel mai apăsat în numele sudului: “Da, economisim, dar fără a slăbi economia”, a declarat preşedintele francez marţi, în plenul Parlamentului European. De altfel, majoritatea legislatorilor, fie ei socialişti, fie conservatori, deplâng bugetul mic, unii reproşând propriilor guverne că în atari condiţii nu există şanse de consolidare a construcţiei comunitare şi că, astfel, angajamentele politice pro-europene se transformă în demagogie. Tăierile de acum se vor regăsi în problemele viitoare ale Uniunii, lovindu-i pe cei ce doresc să investească în integrarea socială a tinerilor, în educaţie şi în cercetare. Există şi câteva voci raţionale, care încearcă să pună în evidenţă acele puncte în care Uniunea poate cheltui mai eficient. Pentru unii britanici, 40% din buget consumat în subvenţii pentru agricultură ar fi prea mult. Dar un exemplu şi mai elocvent este dublul sediu al Parlamentului. Comisia Europeană solicitase o mie de miliarde de euro; între timp se vehiculează cifre ceva mai mici – până la 950 de miliarde. Pentru Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, care trebuie să negocieze între state, diferenţa asta de 50 de miliarde este un motiv de mândrie: “E pentru prima oară când, oricum, se fac reduceri în raport cu bugetul existent”. Dacă, în cele din urmă, se va fi ajuns la un acord între state, mai rămâne de văzut dacă socoteala de acasă se potriveşte cu cea din Parlamementul European, al cărui vot contează în aprobarea bugetului pentru următorii şapte ani. Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, a avertizat, de altfel: “Cu cât se îndepărtează propunerile Consiliului European de cifrele Comisiei, cu atât creşte şansa ca Parlamentul să respingă compromisul”. Guy Verhofstadt, şeful eurodeputaţilor liberali, le-a cerut colegilor săi să nu se lase puşi sub presiune şi nici să nu se lase cumpăraţi înaintea votului. Integral la Deutsche Welle

Analizand profesia de consilier a unui politician de varf trebuie sa constati ca in Romania lucrurile stau cat se poate de subred. Mai simplu, nici sefu’ nu prea stie ce-si doreste si nici consilerul nu prea intelege ce trebuie sa faca.

Intr-o discutie cu un domn american, care stie cum trebuie sa fie un consilier al unui politician de varf am sa redau cateva din punctele care probabil lipsesc  din perceptia fişei postului in  aceasta nobila, dar cate odata ingrata meserie. In primul rand exista o mare diferenta in a fi consilierul unui candidat  si a fi consilierul unui politician care numai este candidat adica a castigat functia, sa zicem un presedinte, ministru sau  presedinte.

Un candidat, trebuie consiliat “de jos in sus” (bottom-up), construindu-i  o imagine publica corespunzatoare cu necesitatile doctrinare, dar si cu caracterul omului. Consilierul unui “promovat” , adica a unui candidat care a  invins sau s-a calificat la functie, trebuie sa faca o treaba inversa, top-down, adica sa propage imaginea castigatoare de sus in jos facand maximul posibil pentru a evita erodarea care in orice caz va exista. Pana aici teoria, de aici incolo practica si de aici incolo, din nefericire  intram in “jocul ielelor,” ego, prestigiu, onoare si toate pacatele omenesti. Zice americanu’ meu “un consiler bun trebuie sa fie ca un model bun pe scena unei parade a modei, adica sa prezinte hainele si in nici un caz pe el insusi”.

Am citit astzi o pozitionare a unui consilier  legata de “conflictul steagurilor” , m-am ingrozit pe prostia, aroganta si lipsa de bun-simt elementar al musteriului. Cred ca nu mi-as dori sa fiu in incaltarile respectivului demnitar daca omul va considera sa se foloseasca de sfaturile consilerului lui. Jale, domnilor, jale!