Author: theophyle

O Introducere

Vezi postarea anterioara (Cultura Manuscrisului). Incunabul-ul este un exemplar dintr-o carte tipărită, sau oricare alta imprimare (tiparirire), poate fi chiar o singura pagina , care a fost tiparit în primii ani ai introducerii tiparului (exact si numai intre 1455  – 1501).  Primul incunabul recunoscut este Biblia tipărită în jurul anului 1455 de Gutenberg, fiind considerată prima carte tipărită din Europa. S-au păstrat doar patru exemplare complete.

Numarul de titluri publicate in anul 1480 a ajuns la 1000, pe la inceputul anului 1700 vorbim de 3000 si pe la inceputul secolului al XIX-lea (1800 plus) se putea vorbi de circa 5000 de titluri europene. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea cand a fost introdusa tipografia (tiparniţa) cu aburi, tiparitul se facea manual.

Intre 1455 si 1501 nu a fost tiparit nici un incunabul pe teritoriul Romaniei (inclusiv Transilvania). In anul 1508 a apărut prima carte tipărită în Ţara Românească din iniţiativa domnitorului Radu cel Mare. Prima tiparniţa a sosit în Ţara Românească, adusa de Macarie, care şi-a instalat tiparniţa (tipografia) la mănăstirea Dealu, unde unde  scoate Liturghierul lui Radu cel Mare. Primul titlu laic a fost redactat si tiparit intre 1518 – 1521 si a fost,  “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, considerata pana astazi cea mai importantă operă a literaturii române în limba slavonă. In 1542,  Macarie, episcopul Romanului, a terminat într-o primă variantă “Cronica Moldovei de la moartea lui Ştefan cel Mare” el fiind primul care a urmărit să dea o formă literară operei istorice. Dupa definitia de mai sus  este clar ca nu exista un incunabul romanesc.

Controversa cine a fost de fapt inventatorul tiparului, a tinut sute de ani. Adevaratul inventator al tiparului NU a fost Johann Gutenberg (c.1400-1468), ci olandezul Laurens J. Coster (c.1370-1440) si prima carte tiparita nu a fost Biblia lui Gutenberg ci o carte de gramatica a lui Laurens din Haarlem in 1442, cu trei ani inaintea lui Gutenberg. Istoria scriindu-se nu cum a fost ci cum se doreste, majoritatea oamenilor il vor considera pe Gutenberg inventatorul tiparului, desi istoric vorbind, el nu este.

Perioada Incunabului este perioada in care s-au nascut standardele tipografiei care au sa insoteasca aceasta nobila arta mestesugareasca pana la mijlocul secolului XX. In aceasta perioada tranzitorie au aparut tipurile diferite de litere (ceea ce numim astazi FONT sau Type Face) au aparut primele standarde de asezare a textului si integrarea imginilor grafice in corpul textual, si bineinteles au aparut abrevierile si semnele de corectare. Au aparut incipitul (prima litera a unei rubrici ca parte din ea) si explicitul (prima litera a unei rubrici in afara ei).

Tipurile diferite de litere (tipo-grafia, de aici avem denumirea meseriei) erau absolut caracteristice unuia si numai unuia din mesterii tipografi, mai mult daca un mester tipograf se muta in alt oras el isi schimba tipo-grafia (vezi cazul mesterului olandez Leuu care trecand din Amsterdam in Gooda si-a schimbat formatul literelor.

Toata grafica era facuta  prin sculptarea literei sau a graficei sau a imaginilor in lemn (imprimare butuc – wood cut printing), ce lume, ce frumusete, ce invidios sunt pe acei mari mesteri. Uitati-va cu atentie la detalii, sunt unice si nu le veti gasi nicaieri.

Note si explicatii

Am folosit anacronistul tiparniţa pentru ca ceea ce am avut noi la manastirea Dealu a fost o imprimerie extrem de rudimentara si nu o tipografie care putea imprima incunabule, asa ca desi “Liturghierul lui Radu cel Mare” ar fi fost tiparit, sa zicem in 1480 tot nu ar fi fost incunabul ci ar fi fost xylograf (xylograph) adica o “carte bloc” . Tehnica de imprimare bloc necesita  sculptura in lemn a intregii pagini. Imprimarea paginii se putea face numai pe o singura foaie (exact ca imprimarile pe imprimantele mai ieftine in zilele noastre), foile fiind lipite dupa imprimare pentru a obtine o pagina din doua foi suprapuse prin lipire.

Aceste xylografe sunt cunoscute in lumea moderna pe numele lor artistic, adica litografe (litografii). Primele xylografe au fost folosite in China mult inaintea lui Hristos si au ajuns in Europa de la arabi, prin negustorii evrei pe la inceputul secolului al XV-lea. Personal nu le numesc litografii deoarece contineau text si erau considerate “mestesugaresti” si nu artistice, desi personal le consider culmea artei. Primul Xylograf cunoscut in Europa a fost imprimat in 1418, adica 37 de ani inaintea lui Gutenberg si se numea “Sf. Maria cu Pruncul  si cei 4 Sfinti” (“Virgin and Child with Four Saints”); din nefericire, acesta opera este data disparuta desi se stie unde se afla si cum a ajuns acolo (pivnitele muzeului Ermitaj, St. Petersburg). O alta opera nemuritoare obtinuta prin aceasta tehnica este Biblia pauperum (Biblia saracilor), nume de loc intamplator, fiind imprimata pentru locasurile de cult care nu-si puteau permite un manuscris.

Vedeti voi, multe opere de arta de acest fel au disparut dupa cel de-al doilea razboi mondial, in special din teritoriile care au fost cucerite de vecinii din rasarit. O parte au fost “imprumutate” pentru vesnicie de acesti vecini si o alta parte a fost transportata clandestin in alte pivnite, la Roma pentru “pastrarea” lor, tot pentru o vesnicie. Asta ca sa nu vorbim de ceea ce au jefuit inaintea lor nazistii, opere aflate astazi in colectii particulare raspandite in mai toata lumea, bineinteles ca mare secret in asteptarea disparitiei fizice a stapanilor de drept sau a urmasilor lor directi. Pot sa va comunic, bineinteles in secret, ca si in Romania sunt colectionari de acest gen, care in nici un caz nu doresc  sa fie mentionati, desi multi din ei sunt persoane foarte publice (pentru mai multe date referitor la situaţiei incunabulelor din România ).

Daca o sa cautati in majoritatea enciclopediilor moderne, inclusiv in cartea publicata in Romania si despre care am vorbit mai sus, prezentarea acestei perioade are un sfarsit de felul: “impartirea a fost arbitrara, si perioada 1445-1501, a fost delimitata tot arbitrar. GRESIT. Cautand raspunsuri, cred ca le-am gasit tot in doua carti vechi. Prima este a lui Ames, J. Typographical antiquities – Antichitati tipografice (Londra, 1749), a carei prima pagina o poti viziona mai jos, si o a doua a lui Horne, T. H.- An introduction to the study of bibliography – O introducere in Studiile Bibliografice (Londra, 1814), din care redau tot mai sus o pagina imprimata Xylografic din Biblia Saracilor (Biblia pauperum); vom vedea imediat ca anul 1500 a insemnat intrarea plumbului in tipografie. In acest an a fost introdus plumbul ca material de baza (mai usor cizelabil si reciclabil) in tipografie. Bineinteles acest lucru a fost uitat in timp si mentionat numai in lucrari de mare profesionalism  si uitate la randul lor. Din nefericire, istoria nu se ocupa niciodata cu lucrurile marunte, care sunt intodeauna extrem de interesante.

Ca sa ne intoarcem la treburile noastre, va pot spune ca ambele tehnologii au supravietuit impreuna destul de mult timp, totusi cam prin 1480-90, Xylografia, dispare din imprimarea cartilor, dedicandu-se operelor de arta si evoluand pana in zilele sub titulatura artistica de litografie. Un prim articol din aceasta serie.

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Administraţia Naţională de Meteorologie a emis vineri o informare pentru intensificări ale vântului, valabilă începând de sâmbătă de la ora 06:00 până sâmbătă la ora 16:00. In intervalul menţionat vântul va avea intensificări susţinute în sudul Olteniei, cu viteze de 50…55 km/h. În Moldova, Transilvania şi zona de munte vor fi precipitaţii, mai ales ninsori slabe, dar vântul se va intensifica local, atingând la rafală 45…50 km/h şi spulberând temporar zăpada. Temperaturile maxime se vor situa între 2 grade în depresiuni şi 10 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între -5 şi 3 grade. Dimineaţa, în zonele joase, pe arii restrânse, vor fi condiţii de ceaţă.

În Bucureşti, cerul va fi variabil, iar vântul va prezenta unele intensificări în cursul zilei. Temperatura maximă va fi de Temperatura maximă va fi de 6 – 7 grade, iar cea minimă de 2 – 3 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi:  1 EURO = 4. 3573    RON; 1 USD = 3. 3420   RON; 1 EURO = 1. 3038   USD; Francul elvetian 3. 5571  RON. Gramul de aur 168.6672 RON. Evolutia saptamanala o puteti citi aici.

Anul acesta nu mai încep lucrări la nicio autostradă nouă. Ceea ce se întrevedea încă de anul trecut a devenit limpede în 2013: banii statului merg spre pensii și salarii, iar infrastructura a devenit copilul nedorit. Acum câteva luni, pe aici treceau mașini. Azi, în locul benzilor de asfalt se întind gropi largi și adânci, înconjurate de garduri înalte, iar autovehiculele se strecoară pe câte o jumătate de bulevard ori pe câte-un trotuar convertit la automobilism. Asta când nu dau de câte o stradă complet blocată și sunt nevoite să facă vreun ocol de câțiva kilometri. Pentru pietoni, viața e și mai grea: pământul cărat de roțile basculantelor s-a răspândit încet-încet peste tot, iar orice zi ploioasă îl transformă într-un noroi lipcios. „Asta e, răbdăm, că e spre binele nostru. Peste maxim trei ani sper să scap de ambuteiajele care ne-au făcut celebru cartierul și să ajung la lucru cu metroul“, spune Petre Damian, care face zilnic naveta între garsoniera sa din Drumul Taberei și biroul de pe Bulevardul Unirii. ntr-adevăr, potrivit proiectului inițial, primul tronson al magistralei M5, cuprins între Valea Ialomiței/Râul Doamnei și Hașdeu (Operă), ar fi trebuit să aibă structura de rezistență (tuneluri și stații) gata în 2014 și să fie pusă în funcțiune în 2015. Doar că toamna lui 2012 a adus prima veste proastă pentru acest proiect: din cele 381 de milioane de lei prevăzute inițial în buget, guvernul Ponta a mai lăsat numai 179 de milioane de lei. În noiembrie 2012, directorul de investiții al Metrorex se arăta, totuși, optimist: „Sperăm ca la anul să dispunem de cele circa 500 milioane de lei necesare lucrărilor“. Ianuarie 2013 a adus, însă, o a doua veste neplăcută: suma alocată pentru M5 în acest an este de numai 95 de milioane de lei. Integral in Capital.

În trimestrul IV 2012, România a oferit cu 3.300 mai puţine locuri de muncă decât în trimestrul III. Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul patru al anului trecut cu 3.300 faţă de precedentele trei luni, la 23.200, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011 a fost, însă, mai mare cu 1.600 de posturi. Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul patru de 0,55%, în scădere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2011, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,02 puncte procentuale. “În trimestrul IV 2012, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (1,62%), administraţie publică (1,26%), respectiv în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,24%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,02%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,12%)”, se arată într-un comunicat al INS. Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (7.300 locuri) din numărul total al posturilor vacante, iar rata a ajuns la valoarea de 0,71%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.700 locuri vacante se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 3.100 în administraţie publică, iar 500 în învăţământ. Integral in Adevarul.

Cum a ajuns Biserica să se bată cu americanii la Bârlad. Bârlădenii au fost mobilizați să iasă la proteste contra gazelor de șist cu dangătul clopotelor de la biserici și cu predici împotriva americanilor de la compania petrolieră. Metoda a dat rezultate: s-au adunat opt mii de oameni.  Majoritatea localnicilor nu ştiu despre gazele de şist decât că îi vor lăsa fără terenurile agricole şi fără pă potabilă. Această propagandă le este oferită de membrii Grupului de Iniţiativă Socială Civică (GISC) din Bârlad, organizatorii protestului de miercuri, care a adunat opt mii de oameni. Clopotele, trase ca la război – Miercuri a fost o hărmălaie îngrozitoare, „Băteau clopotele în toate bisericile, parcă era război. Veneau din poartă în poartă oameni să ne cheme la protest că altfel va fi de rău. Am ieşit şi eu să nu creadă că sunt împotrivă”, declară unul dintre protestatari. „Ne-a ajutat foarte mult biserica, preoţii au spus oamenilor să iasă la proteste. Facem asta de mult timp. Biserica s-a implicat ca să apere comunitatea de acest pericol la adresa mediului”, ne spune Gabriel Sava, geologul din cadrul GISC. Protopopul Vasile Lăiu, membru al Grupului, susţine că a fost nevoie să se implice personal pentru a apăra viaţa credincioşilor. În multe biserici, preoţii nu uitau să înfiereze, la liturghie, investitorii americani. Pr. Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, aprobă acţiunea protopopului: „Este bine că s-a implicat şi Biserica, este o problemă importantă de mediu a comunităţii”. Pe lângă clopote şi predici, în Bârlad s-a făcut risipă de afişe şi reclame stradale, şi mii de fluturaşi. La câteva zile după marele miting- nici la grevele de la Combinatul Galaţi nu ieşeau mai mult de 3.000 de siderurgişti – oraşul încă este plin de afişe de luptă împotriva Chevron şi a gazelor de şist. Mesajele cu „Jos Chevron” sunt lipite pe mai toate tomberoanele din oraş. Integral in EVZ.

Harta puterii în PDL. Cum s-au împărţit democrat-liberalii între Vasile Blaga şi Elena Udrea. Cu mai puţin de o lună până la congres, taberele din PDL îşi fac socotelile. Pe hârtie, Vasile Blaga este favoritul detaşat pentru şefia partidului la alegerile interne din 23 martie, pe moţiunea sa regăsindu-se semnăturile şefilor a 26 de organizaţii ale partidului. Chiar dacă nu şi-a depus oficial candidatura, Elena Udrea are sprijinul declarat a şase organizaţii, toate în topul celor mai numeroase delegaţii la Congres. Mai mult, potrivit democrat-liberalilor, Udrea, care a amânat înscrierea în cursa pentru şefia PDL cât mai aproape de termenul care expiră marţi, pregăteşte o lovitură de imagine, plănuind ca moţiunea sa să fie însoţită de câteva mii de semnături de suţinere. Ultima intrată în competiţie este eurodeputata Monica Macovei, nu are deocamdată sprijinul declarat al niciunui şef de organizaţie, moţiunea sa fiind semnată de 400 de membri de partid. Democrat-liberalii se aşteaptă ca în zilele rămase până la expirarea termenului de depunere a candidaturilor în cursă să se înscrie şi alţi colegi. Creditaţi în interiorul partidului sunt primarul Gheorghe Falcă şi actualul prim-vicepreşedinte Mihai Stănişoară. Chiar dacă pe hârtie Vasile Blaga are asigurat un al doilea mandat de şef al PDL, numărul mare de delegaţi la Congres, 5.000, îi împiedică pe oamenii săi să facă o estimare exactă a scorului pe care îl va obţine, mai ales că, dincolo de semnătura şefului de organizaţie, în filiale opţiunile sunt împărţite. Integral in Gandul.

Traian Ungureanu: Dacă vor continua aşa, cei care îşi spun reformişti vor deveni urechişti. Europarlamentarul PDL Traian Ungureanu a declarat, vineri, la Suceava, la lansarea moţiunii lui Vasile Blaga pentru un nou mandat la şefia partidului, că, dacă vor continua în modul în care au început campania internă, “cei care îşi spun reformişti vor deveni urechişti”, potrivit Mediafax. Traian Ungureanu le-a spus membrilor PDL Suceava că partidul se află într-un moment foarte greu, care poate fi depăşit prin unitate şi realism. El a arătat că PDL a dovedit unitate în vara acestui an, când Vasile Blaga, umăr la umăr cu Traian Băsescu, au apărat democraţia în România. “Trebuie să recunosc: USL a procedat mişeleşte. A atacat exact în momentul în care o parte a reformiştilor de azi erau în vacanţă, ori asta nu se face. Dar dumneavoastră eraţi la post şi aţi salvat comunitate cu comunitate, legea şi speranţa în România”, a afirmat europarlamentarul. El a mai spus că realitatea este că “Vasile Blaga este sută la sută PDL, Băsescu sută la sută de dreapta, iar România se duce sută la sută în jos”. “USL atacă cele două motoare de dezvoltare a României: oamenii care produc ceva şi comunităţile locale. USL este un bombardier antiprimar şi nu a scăpat colţ din ţara asta”, a spus Ungureanu. El a mai arătat că există însă şi dreptul la fantezie, spunând că a văzut o declaraţie a unui membru PDL “care ar dori să cârmuiască partidul şi care susţine că Traian Băsescu va veni la reformişti, şi nu la fesenişti”. Integral in Romania Libera.

SRI confirma ca Romania a fost tinta unui atac cibernetic de proportii ce pare initiat de un alt stat. SRI a confirmat vineri ca Romania a fost din nou tinta unui atac cibernetic relevant ce a vizat informatii confidentiale care pot fi valorificate, a spus purtatorul de cuvant Sorin Sava.  “Acest atac este unul cu totul nou fata de Red October, este realizat insa de o entitate care prezinta caracteristicile unui actor statal”, a spus el, citat de Mediafax. Kaspersy Lab a publicat miercuri o analiza efectuata impreuna cu CrySys Lab, relevand faptul ca saptamana trecuta mai multe organizatii guvernamentale din lume, inclusiv din Romania, au fost victima unui atac informatic personalizat si ciudat. Malware-ul a fost denumit MiniDuke, iar in atacuri au fost utilizate exploit-urile PDF din Adobe Reader. Potrivit analizei Kaspersky Lab, mai multe tinte importante au fost deja compromise de atacurile MiniDuke, inclusiv institutii guvernamentale din Ucraina, Belgia, Portugalia, Romania, Republica Ceha si Irlanda. In Romania a fost atacat un IP din reteaua guvermului, atacurile detectate fiind in datele de 20, respectiv 24 februarie. In afara de guvernele europene, atacul a vizat si un think-tank din SUA si un furnizor de servicii de sanatate din aceasta tara. Cei de la Kaspersky spun ca vorbim de un atac neobisnuit din punct de vedere al metodei, iar ca tipologie sunt asemanari cu Octombrie Rosu fiindca si aici au fost tintite tot institutii guvernamentale. Integral aduce HotNews

Ponta: România are semnale că 1-2 ţări vor cere ca aderarea la Schengen să fie amânată. România are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă, a declarat premierul Victor Ponta. El a explicat, la postul B1 TV, că argumentul oficial va fi legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, dar că există şi temerea că, după aderarea la Schengen, foarte mulţi cetăţeni români şi bulgari vor emigra spre alte state. “Preşedintele ştie foarte bine politică europeană, cum încep să ştiu acum- şi ştie foarte bine – că decizia care se va lua miercuri privind Schengen-ul nu are legătură cu nimic din ce se întâmplă în România. Are legătură, în cele din urmă, cu modul în care miniştrii de Interne şi anumite guverne văd faţă de propria lor opinie publică această idee răspândită de mass-media europeană, că se ridică Schengen şi o să vină toţi românii şi bulgarii. Nu-i corectă percepţia. Până la urmă, decizia care se va lua miercuri e o decizie politică, este luată de nişte miniştri politici din nişte guverne politice. Aşa încât, scrisoarea dintre noi a fost un joc intern, n-are nicio legătură”, a spus Ponta. Mediafax. Corlăţean: Dacă ne amână iar pe Schengen, România nu mai e interesată. Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI de săptămâna viitoare va afecta “credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE. “Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă – n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (…) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă”, a afirmat Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV. Aduce Mediafax.

Becali ameninţă că asmute ANI pe Iohannis. Latifundiarul din Pipera s-a simțit direct vizat de afirmațiile prim-vicepreședintelui PNL, care a spus că aleșii penali nu au ce căuta în Parlament. Prim-vice preşe dintele PNL, Klaus Iohannis, a intrat în colimatorul lui Gigi Becali, după ce a propus ca aleşii condamnaţi să fie excluşi din Parlament. Simţinduse direct vizat de „aroganţa” prim-vicepreşedintelui PNL, patronul Stelei a sărit ieri ca ars, acuzându-l pe primarul Sibiului de corupţie. Mai mult, văzându-şi mandatul ameninţat, acesta a manifestat brusc o simpatie subită faţă de ANI, instituţie pe care voia, până de curând, s-o desfiinţeze. „Dacă Johannis pune condiţii, pun şi eu condiţii: cei care au făcut trafic de copii şi au înlesnit ca să fie copiii traficaţi şi apoi să fie luate organele şi primarii care s-au îmbogăţit cu zeci de milioane de euro să plece! Dar ei, vezi Doamne, s-au îmbogăţit din salariu! Să facă ANI anchete să vadă cum a ajuns o mamă de primar milionăreasă!”, a izbucnit Becali la România TV. Becali se simte vizat pentru că a primit o condamnare de trei ani cu suspendare în dosarul sechestrării unor tineri care i-au furat maşina în 2010. Crede, însă, că mandatul său e în siguranţă. „Eu sunt membru al Comisiei juridice (a Camerei Deputaţilor – n.r.) şi eu cunosc legea. Nu se poate aplica o astfel de decizie retroactiv”, a explicat doct Gigi Becali. „Nici Iohannis, nici altcineva. Timp de patru ani de zile mandatul meu de deputat va fi intact. Nu se poate atinge nimeni de el”,a dat el asigurări. Nu este prima oară când Iohannis vine cu această idee. „Mie, personal, mi-ar displăcea să fiu reprezentat de o persoană cu o condamnare penală, indiferent că este cu suspendare sau executare. (…) Dacă acceptăm că persoane condamnate pot fi membri în Parlament, părerea mea este că greşim”, declara sibiană în momentul condamnării lui Becali. Integral in EVZ.

Va urez o zi buna!

Cyrus al II-lea cel Mare

Cyrus (Cirus) s-a născut între 600 si 576 î.Hr (depinde de cronologie), a devenit rege în 559 î.Hr., si a transformat în numai trei decenii Persia dintr-o putere locală în cel mai vast şi puternic imperiu al Orientului. Prin înfrângerea lui Astiage (cca. 550 î.Hr.), Media devine provincie a statului persan. Cucerind apoi Lidia lui Cresus (546 î.Hr.), Persia include în hotarele sale Asia Mică până la Marea Egee, cu toate coloniile greceşti ale Ioniei. În anii 545 î.Hr.-539 î.Hr. sunt ocupate vaste regiuni din Asia Centrală – Dragniana, Arachosia, Gedrosia, Bactriana, Sogdiana, ş.a. Profitând de slăbirea Regatului Noului Babilon în urma unor conflicte interne, Cyrus ocupă în 539 î.Hr. Babilonul, anexând apoi toate posesiunile Regatului Caldeu din Siria, Fenicia, Israel, până la graniţele Egiptului. Vezi articolul despre Perşi

Datorită fortei sale de convingere şi curajului în luptă a reusit sa-si creeze o confederatie tribala, care că au gasit un sef capabil să  elibereze triburile perşilor de vasalitate mobilizand o forta militara puternica si organizata. Cyrus al II-lea s-a bizuit pe un mix de  ameninţari şi  convingere, unindu-i într-o federaţie de nemulţumiţi, care a cucerit capitala lui Astyage, regele mez. Pentru a menaja toate susceptibilitatile şi a-şi atrage aprobarea tuturor, el îi cruţă pe cei învinsi şi îi asociaza într-un nou „regat al persilor si al mezilor”. Ideea de imperiu federativ, poate prima din întreaga istorie, îsi gaseste realizarea în aceasta confederaţie de popoare diverse, reunite prin practici administrative comune şi conduse de un şef charismatic.

Cyrus si-a construit imperiul  prin sabie, dar a stiut sa le pastreze gratie unei atitudini foarte originale pentru acea epoca, aceea a mâinii întinse: unul din exemplele cele mai celebre ale clementei împaratului este eliberarea evreilor din Babilon, trimisi in diaspora din vremea domniei lui Nabucodonosor si urmasii lui. Cyrus a mers chiar pâna la a face din Cresus, regele Lidiei pe care tocmai îl învinsese, unul din sfetnicii sai, si i-a dat înapoi coroana. Printre altele, împaratului persilor nu îi era rusine sa se prezinte în ochii popoarelor ca un viteaz aparator al vechilor credinte. S-a autoproclamat „aparator al lui Marduk” (divinitate tutelara a regiunii din timpuri imemoriale), Cyrus restabiliind pretutindeni cultul sau respectând totodata zeitatile locale, chiar în orasele grecesti. În vreo douazeci de ani, Cyrus „a eliberat” astfel zeci de neamuri si de orase pe un teritoriu de o întindere nemaivazuta pâna atunci: de la frontierele Egiptului, ale Judeiei si ale Asiei Mici pâna în vecinatatea Asiei Centrale si a Indiei, milioane de oameni au trait astfel timp de trei secole sub si cu legea persilor.

Cilindrul lui Cyrus

Cilindrul lui Cyrus este un document in forma de cilindru, forma destul de populara in orientul antic, inscriptionat cu decretele imperiale referitoare la guvernarea locuitorilor imperiului proaspat cucerit.  Cilindrul a fost descoperit in 1879 de asistentul arheologului britanic Austen Henry Layard un anume Hormuzd Rassam, care prin metode destul de contraversate a “descoperit” multe obiecte arheologice pentru British Museum. Cilindrul a fost desgropat in ruinele templuli lui Marduk in ziguratul Esagila indentificat insa mai tarziu (in 1900 de Robert Koldewey). Publicarea descoperirii a fost facuta in acelasi an de Sir Henry Rawlinson si publicata cu un an mai tarziu in jurnalul “Societatii Regale pentru Studii Orientale”

Textul de pe acest cilindru este inscriptionat cu cuneiforme si in limba Acadiana (Akkadiana) inca limba diplomatica a perioadei repective. Textul este impartit in doua parti, partea “A” – liniile 1-35 si masoara 23 x 8 cm  si partea “B” care contine liniile 36-45  si masoara 8.6 x 5.6 cm. Textul B a fost in proprietate  Universitatii din Yale pe cand Textul A a fost intodeuna in proprietatea British Museum. Randurile 36-37 si 38-45 sunt importante deoarece descriu randuielile Imperiului si drepturile supusilor imperiali.

Ecoul acestor randuieli au strabatut timpurile ajungand pana la noi prin Biblie prin spusele Profetului Isaia si Paralipomena.

45:1 „Aşa vorbeşte Domnul către unsul Său, către Cirus, pe care-l ţine de mînă, ca să doboare neamurile înaintea lui, şi să deslege brîul împăraţilor, să-i deschidă porţile, ca să nu se mai închidă: 45:2 ,Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărîma uşile de aramă, şi voi rupe zăvoarele de fer. Isaia 54:1-2

36:22 În cel dintîi an al lui Cirus, împăratul Perşilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perşilor, care a pus să se facă prin viu grai şi prin scris această vestire în toată împărăţia lui: 36:23 „Aşa vorbeşte Cirus, împăratul Perşilor: „Domnul, Dumnezeul cerurilor, mi-a dat toate împărăţiile pămîntului, şi mi-a poruncit să-i zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul, Dumnezeul lui, să fie cu el, şi să plece!”  Cartea a doua a Cronicilor (Paralipomena) 36:22-23

Un nou gest sfidător la adresa Europei din partea premierului ungar. Premierul Viktor Orban şi-a numit unul dintre apropiaţi la şefia Băncii Centrale a Ungariei. Decizia vine după expirarea mandatului de şase ani al lui Andras Simor, actualul guvernator. Orban încercase să-l înlocuiască pe Simor înainte de finalul mandatului. Intenţia a fost însă criticată de Europa, care  a văzut în această tentativă o îngrădire a independenţei instituţiei. Prin numirea ministrului Economiei la şefia Băncii Centrale, Viktor Orban îşi pregăteşte terenul financiar pentru alegerile de anul viitor. Şeful Guvernului de la Budapesta a luat vineri decizia pe care o anticipau şi europenii şi pieţele financiare. Andras Simor, un critic al premierului Orban şi un adept al independenţei Băncii Centrale, a fost îndepărtat din funcţia de guvernator. Mandatul său de şase ani s-a terminat, dar cum nu se pune problema de alegeri ori concurs pentru această instituţie, ordinul a venit direct de la premier. În locul lui Simor, Orban l-a numit guvernator pe ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy. Decizia are efect de luni. Portofoliul lui Matolcsy va fi preluat de Mihaly Varga, principalul responsabil pentru negocierile cu instituţiile financiare internaţionale. Varga este şi el un fidel al liderului Fidesz. Ca să calmeze Bruxelles-ul, Orban a explicat că nu încearcă să-şi impună voinţa la Banca Centrală şi că numirea lui Matolcsy nu va aduce de fapt o schimbare de direcţie. Însă Wall Street Journal, citat de Mediafax, apreciază că instalarea unui apropiat al lui Orban în fruntea instituţiei ar putea pune sub semnul întrebării independenţa instituţiei. Cu Matolcsy la conducere, ar putea devia de la mandatul privind stabilitatea preţurilor, pentru a sprijini politica Guvernului. Viktor Orban a mai încercat până acum să intervină şi să dispună de fondurile Băncii Centrale. Ideea a fost criticată de oficialii europeni, ca şi cea de a-l îndepărta din funcţie pe Andras Simor, înainte de expirarea mandatului. Pentru a încerca să-l forţeze să plece, Orban şi majoritatea sa de două treimi din Parlament au decis reducerea cu trei sferturi a salariului guvernatorului. Nu au reuşit. Agenţia Reuters apreciază şi ea că nominalizarea sa ar semnala intenţia de a pompa bani ieftini în economia ungară, înainte de alegerile din 2014. Alesul, Gyorgy Matolcsy, este artizanul unor politici economice discutabile: suprataxarea băncilor şi naţionalizarea fondurilor private de pensii. În plus, numirea lui Matolcsy ca guvernator îi va asigura lui Orban o influenţă la Banca Centrală şi dincolo de sfârşitul viitorului ciclu electoral, de vreme ce mandatul guvernatorului durează şase ani. RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle

Sfîntul Scaun rămîne o vreme vacant, bonficaţiile şi salariile managerilor vor fi plafonate, sfîşiată de războiul civil, Siria riscă să nu mai existe.

Retragerea lui Benedict al XVI-lea de la şefia Vaticanului pare a fi deopotrivă semnul unei înfrîngeri dar şi şansa unei primeniri a Bisericii Catolice. O înfrîngere în măsura în care întoarcerea lui Benedict al XVI-lea la simpla viaţă monahală, face să pălească aura sacrală a funcţiei pe care a deţinut-o, cea de reprezentant al lui Hristos pe Pămînt. In acelaşi timp însă, acelaşi gest umanizează anchilozatele structuri ierarhice ale clerului catolic, relevă DRESDNER NEUESTEN NACHRICHTEN. Ziarul întrevede un paradox în faptul că tocmai un Papă conservator a izbutit să impulsioneze începutul unei reînnoiri a Bisericii. Un proces care trebuie neapărat continuat, acum fiind momentul cel mai oportun, atrage atenţia DER TAGESSPIEGEL, avertizînd că a cultiva cu străşnicie o tradiţie veche de 2000 de ani echivalează cu a nu recunoaşte semnele timpului.

Ar putea fi acesta şi unul din motivele pentru care nenumăraţi credincioşi au întors în Germania spatele Bisericii Catolice, un fenomen pe care nici măcar Benedict al XVI-lea nu l-a putut frîna, estimează WESTFALENBLATT.

Masiva dezertare a enoriaşilor din sînul Bisericii Catolice are însă un caracter global. Deşi catolicismul numără în întreaga lume peste 1,2 miliarde de de credincioşi practicanţi, fiind cea mai mare religie pe glob, totuşi creştinismul bate în retragere în faţa ofensivei unor secte protestante şi a Islamului , semnalează LE MONDE, amintind că succesorul lui Benedict al XVI-lea va trebui să recîştige terenul pierdut. Misiunea ce-l aşteaptă pe viitorul Pontifex Maximus este cu atît mai grea cu cît, deşi a fost un Papă fără alură hegemonială, remarcă MAGYAR NEMZET, Benedict al XVI-lea a ridicat foarte sus ştacheta Papalităţii, punînd preţ pe o regenerare din interior a Bisericii şi mai ales a Curiei Vaticanului, ale cărei excese sunt inventariate într-un raport secret, precizează EL MUNDO.

Un secret public a devenit ajutorul acordat nu numai de Statele Unite, opoziţiei din Siria, după reuniunea de la Roma a aşa numiţilor prieteni ai statului sfîşiat de războiul civil şi de interesele diverselor puteri regionale şi globale. Chiar dacă planul oficial american de ajutor acordat rebelilor sirieni nu prevede livrarea de arme, cotidianul rus KOMMERSANT menţionează că s-ar afla în posesia unor informaţii care probează contrariul. Iar de la Amsterdam DE TELEGRAAF aminteşte că Statele Unite au consimţit să ajute cu 60 de milioane de dolari opoziţia dar nu să-i pună la dispoziţie şi armamentul dorit. Totuşi, de mai multe săptămîni, prin Iordania şi Turcia ajung în mîinile rebelilor arme de calibru greu. Acţiunea pare a fi bine coordonată, probabil sub supraveghere americană, crede ziarul olandez, amintind că recentele livrări de arme au modificat şi natura confruntărilor armate.

Dacă semnele nu ne înşeală, în curînd un stat cu numele de Siria nu va mai exista, scrie DIE WELT, de vreme ce luptele pentru împărţirea prăzii au şi început. Natura ca şi politica are oroare de vid, mai ales atunci cînd acesta se produce în inima fertilei „semilune”. Pretendenţii nu lipsesc: la est, Iranul şiit, la sud statele sunite Egipt, Iordania şi Arabia Saudită, la care se adaugă, la Golful Persic, Quatar-ul. Ruşii deţin o bază a marinei militare în Tartus, la Mediterana, iar americanii una la Bahrain.

In eventualitatea în care este dorită supravieţuirea unui stat care să poată fi reconstruit în unitatea sa, miza soluţionării conflictului din Siria nu poate fi una militară, atrage atenţia DER STANDARD. De un colaps al Siriei se tem toţi actanţii externi ai acestui conflict, pornind de la premiza că războiul dintre suniţi şi şiiţi din Irak va părea doar o slabă bătaie din palme în comparaţie cu ce se va petrece în Siria.

Iar cu cît coşmarul sirian va dura mai mult, cu atît haosul la porţile Europei se va amplifica, făcînd tot mai dificilă restabilirea unei ordini publice prooroceşte NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

În răstimp, Bruxelles-ul s-a decis să pună ordine măcar în sistemul de bonificaţii al managerilor bancari, măsură salutată de mai toată presa germană. Protestele vin însă din centralele marilor institute bancare şi fireşte din metropola financiară Londra constată WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG: Măsurile preconizate de Uniunea Europeană pot fi interpretate şi drept o intervenţie etatistă menită să corijeze un viciu al pieţii crede SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Cu totul altfel întrevede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG acţiunea Bruxelles-ului. Uniunea Europeană îşi dă un autogol fiindcă practic, afacerile lucrative şi profitabile vor fi efectuate în alte zone ale lumii. Mai grav, plafonarea bonificaţiilor este şi un păcat nemaiavînd nimic de-a face cu economia liberă de piaţă, conchide ziarul german. Deutsche Welle

Putin şi Obama au discutat prin telefon despre situaţia din Siria. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat, vineri, prin telefon, cu omologul său american, Barack Obama, despre situaţia din Siria, anunţă Kremlinul, citat de AFP. “În contextul crizei din Siria, domnul Putin a evocat necesitatea încetării activităţilor militare cât mai curând”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, precizând că apelul telefonic a avut loc la iniţiativa Washingtonului.

“Preşedinţii Putin şi Obama sunt uniţi în dorinţa de a evita toate acţiunile care ar avea repercusiuni negative asupra relaţiilor bilaterale”, a precizat Kremlinul.

Putin l-a invitat încă o dată pe Obama să efectueze o vizită oficială în Rusia. Siria, care este susţinută pe plan internaţional de Rusia, se confruntă de doi ani cu un conflict civil soldat cu aproximativ 70.000 de morţi. Adevarul

Putin cheamă la înarmare. Moscova trebuie să ajungă din urmă America în privința înzestrării militare pentru a face față noilor provocări. Rusia trebuie să blocheze încercările Americii de a submina echilibrul strategic, iar acest obiectiv poate fi atins doar dacă Armata rusă reuşeşte să ajungă din urmă şi să ţină pasul cu înzestrarea militară a Pentagonului, a cerut liderul de la Kremlin întrun discurs în faţa generalilor ruşi. „Dinamica schimbărilor geopolitice cere un răspuns din partea noastră bine calculat şi rapid” a subliniat Putin. „Armata rusă trebuie să treacă imediat la un alt nivel al capacităţilor militare în următorii trei, patru sau cinci ani” a mai atras atenţia Vladimir Putin. În discursul său ferm, el a confirmat planurile administraţiei de la Moscova de a suplimenta cu 755 de miliarde de dolari bugetul înzestrării militare pentru următorul deceniu. Vladimir Putin a enumerat printre provocările la adresa Rusiei scutul american antirachetă, ale cărui elemente vor fi instalate şi în România, posibila extindere a NATO şi încercările de militarizare a regiunii arctice în cursa după hidrocarburi. Acestor provocări Moscova trebuie să le răspundă, a adăugat liderul de la Kremlin. Mulţi oficiali ruşi nu văd cu ochi buni eforturile de înzestrare militară ale Kremlinului. „Când toată lumea taie bugetul apărării, noi facem tocmai invers. Nu avem nici capacitatea şi nici banii de a creşte aceste chetuieli” a criticat fostul ministru de Finanţe, Aleksei Kudrin, citat de Financial Times. Pentru a susţine eforturile de înarmare, guvernul rus trebuie să ia din banii alocaţi altor sectoare, precum Infrastructură sau Educaţie. În 2012, bugetul apărării a fost suplimentat cu 82 de miliarde de dolari, suma totală alocată educaţiei. Integral aduce EVZ.

Un nou stat pe harta Europei: Declarația de suveranitate ar putea fi ilegală! Executivul spaniol va ataca la Curtea Constituţională declaraţia adoptată în luna ianuarie de legislativul local catalan, care stipulează dreptul Cataloniei de a decide cu privire la autodeterminare, după cum a anunţat vineri vicepremierul spaniol, Soraya Sánz de Santamaría. ‘Guvernul respectă Constituţia, şi de aceea am decis să contestăm declaraţia’, a precizat ea, la finalul şedinţei de guvern la care s-a discutat această temă. Anunţul a venit pe fondul informaţiilor potrivit cărora guvernul spaniol urma să ia o decizie în acest sens, după ce Consiliul de stat şi Instituţia avocatului poporului indicau că declaraţia în cauză este neconstituţională şi poate fi contestată în faţa instanţei de resort.  Anterior, tot vineri, şeful executivului local catalan, Artur Mas, acuza guvernul de la Madrid că se va face vinovat de ‘ruperea oricărei căi de dialog’ dacă decide să depună recursul de neconstituţionalitate. El sublinia faptul că declaraţia în chestiune nu este o lege, iar o contestaţie la Curtea Constituţională ‘ar fi complet nelalocul ei’. La 23 ianuarie, legislativul regional catalan a adoptat în plen, cu voturile naţionaliştilor (CiU), ale radicalilor republicani (ERC) şi ale formaţiunii minoritare Iniciativa (ecologiştii catalani, n.r.) o declaraţie ce stipulează că poporul catalan este ‘subiect politic şi juridic suveran’. Convergenţă şi Uniune (CiU) şi Stânga Republicană Catalană (ERC) au trimis grupurilor parlamentare care susţin consultarea pentru autodeterminare (Partidul Socialiştilor, Iniţiativa şi Candidatura Unităţii Populare), propunerea de declarare a suveranităţii. Integral in Capital.

Ponta: Guvernul României nu a discutat şi nu a aprobat un astfel de proiect. Aşa cum a declarat Primul-ministru Victor Ponta ieri, singurul proiect susţinut de Guvern este unul referitor la prelungirea unor termene prevăzute în OUG 116/2006. Primul-ministru i-a cerut Ministrului Economiei, Varujan Vosganian, să retragă acest proiect de pe site-ul Ministerului şi să clarifice acest subiect, precum şi să identifice persoanele care au avansat un asemenea document fără aprobarea Guvernului. Sursa

Vosganian: Varujan Vosganian spune că a vorbit ieri seară cu Ponta, dar că de abia azi a fost scos de pe site-ul Ministerului Economiei. În viziunea lui Vosganian, acest proiect de ordonanţă de urgenţă nu face decât să reia textul OUG 116/2006 şi să dea o formă consolidată a actului legislativ. Sursa

***

Minciuna este o afirmație contrazisă de către experiență, observație sau bun simț, si care este oferită de mincinos în mod premeditat sau spontan prin contorsionarea totală sau parțială a faptelor și adevărului sau prin argumentarea selectivă, dar aparent semnificativă, a faptelor.

Adevarata  este acea propozitie sau inlantuire de propozitii al carui sau al caror continut poate fi verificat si confirmat prin observatie, experienta, sau prin demonstratie logica, matematica sau numai discursiv argumentanta.

Daca veti lua toate declaratiile politicienilor facute intr-o perioada de 24 de ore veti putea observa extrem de usor care sunt procentele minciunilor lor si care sunt adevarurile declarate de ei.  Nu cred ca exista date in acest sens in Romania, de fapt nu prea cred ca exista asemenea date oriunde in lume, politica fiind considerata o ocupatie in care predomina minciuna, prin simplul fapt ca ea foloseste ca unealta pentru a spori adeziunea sau pentru a slabi adversarul.

Singurele institutii care pot micsora nivelul minciunilor politicianiste sunt presa, societatea civila si justititia. In clipa cand presa se afla in mainile unor elemente penale ea nu poate fi functionala. Cand societatea civila este finantata de si prin fonduri care nu au nimic in comun cu propagarea ideilor civice si sociale ale unei societati democratice specifice si justitia in majoritatea ei se dovedeste inca o data tributara politicului, nu poate  exista nici un echilibru in fata minciunilor clasei politice.

O societate echilibrata are nevoie de o presa autentica, o societate civila si o justitie cu adevarat independenta care sa slujeasca si sa apere interesele si drepturile cetateanului. Pana nu le vom avea pe acestea vom trai intr-o societate in care minciuna politicienilor si intereselor lor vor prima

Cu o suprafaţă de 17.075.200 km², Rusia este cea mai întinsă ţară din lume, aproape de două ori mai mare decât teritoriul celei de-a doua ţări ca întindere, Canada. În ciuda întinderii sale, Rusia este doar a opta ţară din punct de vedere al numărului de locuitori. După prăbuşirea URSS, rolul Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult în comparaţie cu cel al URSS. În octombrie 2005, statisticile oficiale arătau că populaţia a scăzut cu mai mult de o jumătate de milion de cetăţeni, ajungând la un număr de 143 de milioane de oameni.

Federaţia Rusă este compusă din mai multe entităţi federale – un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt:

• 21 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în interiorul federaţiei, în cele mai multe probleme ale politicii interne şi care corespund în general minorităţilor etnice ale Rusiei;
• 48 de regiuni (oblast);
• 7 ţinuturi (kraine);
• 9 raioane (okruguri) autonome;
• 3 alte formatii administrative (Ciukotka, Moscova şi Sankt Petersburg) .

De curând au mai fost adăugate şapte districte federale extinse, patru în Europa şi trei în Asia, între diviziunile de mai sus şi nivelul naţional. Aceste entitati administrative au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte doi delegaţi fiecare – în Sovietul Federaţiei Ruse (camera superioară a parlamentului rus). Totuşi, entitatile administrative se bucură de grade diferite de autonomie. Raionul Autonom Ciukotka este singura excepţie a acestei reguli.

Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o alianţă formată din 11 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, excepţiile fiind cele trei ţări baltice: Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi Georgia. Crearea CSI a declanşat procesul de destrămare a Uniunii Sovietice.  Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat şi Georgia, în circumstanţe controversate, în urma unui război civil, în care trupele ruseşti au intervenit de partea guvernului lui Şevardnadze. În urma evenimentelor din august 2008, când trupele ruseşti au intervenit din nou în Georgia, pentru susţinerea regimurilor separatiste sud-osete şi abhaze, parlamentul georgian a votat la unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008.  Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova au fondat GUAM în 1997, ca o organizaţie care încearcă să împiedice influenţa rusească în fostele republici sovietice. În 1999, Uzbekistanul a aderat la organizaţie, însă pe 5 mai 2005, a anunţat preşedinţia în exerciţiu (la acel moment moldoveană) că se retrage din organizaţie.

Pentru a intelege necesitatea unei colaborari intre UE si Rusia ar trebui analizate intersele strategice ale ambelor in punctele de interfata comune. Asadar UE si Rusia au puncte de interfata in trei regiuni diferite. Pentru a nu ingreuna analiza am scos din ecuatie zonele de conflict in fostele republici sovietice care pot fi socotite interese mai mult sau mai putin legitime ale Federatiei Ruse.

Zonele in care interesele UE si ale Rusiei se intalnesc intr-o situatie de divergenta sau convergenta se refera numai la cazurile in care am considera ca NATO nu mai  reprezinta si interese americane pure, spre exemplu situatia din Georgia, vazuta  diferit de americani si de europeni  sau de bazele americane (nu NATO) din zona fost-sovietica si caile de acces spre teatre de lupta din Afganistan.

In tabela (T1) am reprezentat cele trei zone de interese care UE si Rusia se intersecteaza – Balcanii de Vest, Europa de Est care nu este membra UE/NATO si Asia Centrala. Am ajuns la concluzia ca exista o convergenta de interese in doua cazuri si exista interese divergente in alte trei cazuri. Bineinteles ca acomodarea cu aceste divergente este una de ordin politic fara a analiza aspectele militare probabile.

Pentru a intelege felul in care este vazuta Rusia de populatia Uniunii Europene, aduc cifrele unui sondaj care face parte dint-o lucrare care am mai mentionat-o in articolele publicate anterior, elaborata de think-tankul ECFR (The European Council on Foreign Relations) . Pentru a nu pierde ceva din cele scrise in aceasta lucrare redau integral citatul respectiv, inclusiv tabela (T2), care insotea sondajul respectiv.

Since the financial crisis, European leaders seem to have become less wedded to traditional geopolitical alliances (such as that with the US) or enmities (such as against Russia) than their predecessors. Our survey suggests three key shifts in EU thinking about security. First, there has been a narrowing of the divisions on how to deal with Russia. The Russia-Georgia war has tempered expectations in ‘old Europe’ about the extent to which Russia has been transformed by the EU’s attempts to integrate it into common structures. Meanwhile, ‘new Europe’ has become more sceptical about the prospects of containing Russia. Central Europe is less anti-Russian than most assume, and the Hungarians in our survey even think that Russia might one day join the EU. Similarly, the Baltic states are repositioning themselves: the Latvians in our survey are less worried about Russian troublemaking than about their own government’s capacity to mishandle its side of the bilateral relationship. Most dramatically, Poland – which was once called the ‘new Cold Warrior’ for its hawkish views on Moscow – is now working with Germany, Russia’s ‘strategic partner’, to figure out the right ingredients for the EU policy mix on Russia. [1]

Cred ca interesele Rusiei in apropierea preconizata spre Uniunea Europeana prin asa numita Westpolitik, mentionate de ECFR sunt corecte, dar incomplete. Citez concluziile lor:

• Rusia doreste afirmarea unei identitati Europene;
• Dezvoltarea economica ca obiect principal al deschiderii spre occidentul European;
• Dezvoltarea unei colaborari strategice cu Statele Unite, pastrand contacte puternice cu China, India si Brazilia;
• Concentrarea eforturilor de colaborare strategica cu unele state Europene si mai presus de toate cu Germania, acceptand noile realitati reprezentate de UE. [2]

Pot completa aceste concluzii cu alte cateva, poate mai putin optimiste pentru cetatenii UE din Estul Europei:

• Rusia incearca sa-si pastreze influenta politica si economica in fostele state comuniste, astazi membre  UE prin agentii de influenta pastrati de pe timpul vechilor regimuri si alti noi recrutati in perioadele de tranzitie care au avut loc in aceste tari. Lucru complet legitim daca activitatile sunt facute pe fata si pe baza legislatiilor nationale sau a normelor Europene in vigoare.
• Rusia incearca crearea unor investiti strategice in toate fostele state ex-comuniste de mule ori sub acoperirea unor firme create in Uniunea Europena sau cu sedii in UE.
• Rusia incearca sa creeze oportunitati economice prin diferentierea preturilor energiei vandute diferitilor membri ai Uniunii, uneori prin incercari de a carteliza acest comert direct sau prin firme interpuse, ocolind sau subminand orice incercare de reglementare la nivelul Uniunii Europene. [3]

Despre temerile elitelor ruse, in contact cu realitatile exterioare, redam inca un fragment din lucrarea ECFR inclusiv tabela (T3) :

At present, Russia has European birth rates and African life expectancy; it possesses the world’s second biggest nuclear-weapons arsenal but makes less than one per cent of the world’s hi-tech products. Its network of gas and oil pipelines is the longest in the world, but it is more corrupt than Sierra Leone. Russia is a federal state in the terms of its constitution, a centralized state in the ambitions of its rulers and a highly fractured and feudalized entity in the way the power is exercised in reality. These contradictions mean that Russian threat perceptions are complex and constantly evolving. And, like the EU, Russia’s foreign-policy elite today has a very different view of threats and European order than it did just a few years ago. [4]

Note si citate:

[1] ECFR – The Spectre of a Multipolar Europe Sec. 2:29-30
[2] ECFR – The Spectre of a Multipolar Europe Sec. 2:30
[3] PGA – New Geopoltical Trends p.14
[4] ECFR – The Spectre of a Multipolar Europe Sec. 2:35

Bibliografie

CIA – Yearbook 2009;
ECFR – The European Council on Foreign Relations – The Spectre of a Multipolar Europe;
PGA – Politeia Geopolitical Analyses –  New Geopoltical Trends;
Ron Asmus, “Is enlargement dead?” German Marshall Fund, May 2010;
Wiki under GNU.

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru începutul lunii martie. Cerul va fi variabil în sudul şi sud-estul ţării, dar se va înnora treptat în celelalte regiuni, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. În cursul zilei în nord-vest vor predomina ploile, iar în nordul Carpaţilor Orientali va ninge. Noaptea, precipitaţiile vor fi mai ales sub formă de ninsoare în zona de munte, în Maramureş şi în Moldova şi mixte în Transilvania, Crişana şi Banat. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări ziua, temporar, în nord-vest, sud-est şi zona montană înaltă, iar noaptea în sud-vest. Temperaturile maxime se vor situa între 5 grade în depresiuni şi 14 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între -5 şi 3 grade. Dimineaţa, în zonele joase, pe arii restrânse, vor fi condiţii de ceaţă.

În Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi mai caldă decât în mod normal pentru începutul lunii martie. Cerul va fi variabil, iar vântul va prezenta unele intensificări în cursul zilei. Temperatura maximă va fi de 12…13 grade, iar cea minimă va fi de -2..0 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3698      RON; 1 USD = 3. 3345 RON; 1 EURO = 1. 3105   USD; Francul elvetian 3. 5796  RON. Gramul de aur 170.4722     RON.

Mărţişor. Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova şi Bucovina mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă albă-roşie, şi era purtat de copii în jurul gâtului. Fetele adolescente purtau şi ele mărţişor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primilor cocori şi înflorirea arborilor. La acel moment, fetele îşi scoteau mărţişorul şi-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caş. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Publicam la data de 1 Martie 2011 – “Mărţişor şi Macovei, Preda & Voinescu” / Eu zic ca merita recitita revista presei veche de 2 ani!

***

Ponta şi Vosganian, dialog prin comunicate de presă: ordonanţa ministrului privind disponibilizările, retrasă la presiunea premierului. Un episod mai puţin uzual s-a petrecut ieri în sânul Guvernului, avându-i ca protagonişti pe premierul Victor Ponta şi pe ministrul liberal al economiei Varujan Vosganian. Guvernul a anunţat într-un comunicat că premierul i-a cerut ministrului economiei Varjuan Vosganian retragerea de pe site-ul ministerului a proiectului unei ordonanţe de urgenţă privind concedierile colective în energie – pe care comunicatul îl numeşte “un aşa-zis program de disponibilizări în 16 companii de stat din energie”, – întrucât el nu a fost analizat în şedinţa Executivului şi nu este susţinut de acesta. Proiectul ordonanţei publicat miercuri a fost retras ieri, cum a cerut premierul, iar titularul portofoliului economiei a susţinut că totul s-a petrecut în urma unei discuţii pe care a avut-o cu şeful Guvernului miercuri seara şi că între ei nu există puncte de vedere divergente. Dar, a ţinut să sublinieze Vosganian: proiectul este agreat de sindicate, are avizul conform al Ministerului Justiţiei, nu reprezintă un program nou de disponibilizări colective, ci o prelungire (cu mici modificări) a unui act normativ vechi privind concedie rile colective în energie (OUG 116/2006), prelungire pe care Executivul o susţine. Integral in Ziarul Financiar

Claudiu Săftoiu, şantaj eşuat la adresa Consiliului de Administraţie al TVR. Preşedintele televiziunii publice, Claudiu Săftoiu, a încercat din nou să treacă prin Consiliul de Administraţie al TVR controversatul contract cu firma germană Prorom, recurgând la o formă voalată de şantaj. Nici de data aceasta, membrii Consiliului nu au vrut să valideze documentul. Consiliul de Administraţie al TVR a respins, ieri, în bloc, o nouă tentativă a şefului televiziunii publice, Claudiu Săftoiu, de a valida contractul cu firma germană de distribuţie Prorom. Membrii CA susţin că Săftoiu a încercat să-i şantajeze. În referatul prezentat Consiliului el a arătat că, în cazul în care contractul va fi aprobat, acesta va fi renegociat, şeful TVR recunoscând, practic, că suma de 3,7 milioane de euro, pentru achiziţionarea a 170 de filme şi seriale de la Prorom, este umflată artificial. Potrivit surselor, Claudiu Săftoiu s-a arătat extrem de nervos şi a încercat să facă presiuni.Şefului TVR i s-a atras atenţia că faptele sale sunt de natură penală, mai ales că, la data de 1 octombrie 2012, când a fost semant contractual cu nemţii de la Prorom, Claudiu Săftoiu nu mai era preşedintele televiziunii publice, în urma unei sentinţe a Curţii Constituţionale. „Discuţiile au fost furtunoase, pentru că se ridică mari semne de întrebare cu privire la acest contract. Pe de o parte, pentru că a fost semnat în absenţa aprobării CA şi, pe de altă parte, pentru că la acea dată Claudiu Săftoiu nu mai îndeplinea funcţia de preşedinte al TVR, în urma deciziei Curţii Constituţionale“, a declarat pentru „Adevărul“ Valentin Nicolau, membru CA.Integral in Adevarul.

Războiul gazelor de şist: “Spiritul civic” de la Bârlad şi rolul Moscovei. Evenimentul zilei” vă prezintă metodele prin care Rusia încearcă să submineze explorarea şi exploatarea gazelor de şist, care ar reduce dependenţa energetică a Uniunii Europene.     La Bârlad, unu din cinci locuitori ai orașului au ieșit în stradă pentru a protesta față de gazele de șist. Peste 8.000 de persoane din mai multe judeţe ale ţării, între care preoţi, dar şi oameni politici, au protestat, miercuri după-amiază, la Bârlad, faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist în România, mitingul de protest încheindu- se cu un marş pe străzile municipiului”, a relatat, în urmă cu două zile, Mediafax. „Ghioceii” Moscovei din inima Moldovei. Tot acum două zile, ”Vocea Rusiei”, postul de radio guvernamental rusesc în limba română, lansa un avertisment voalat către România: „Sofia a fost prima rândunică a primăverii europene, rămâne de văzut când vor înflori ghioceii de la Bucureşti.” La nici 48 de ore, ghioceii nu au înflorit la Bucureşti, ci undeva mai la Est, mai aproape de Maica Rusie, la Bârlad. Se poate face o legătură între „spiritul civic” al bârlădenilor, revoltele din Bulgaria, care au dus la căderea guvernului condus de Boris Borisov şi interesele ruseşti? Încă de anul trecut, când au mai avut loc demonstraţii la Bârlad, s-a vorbit de o mână rusească. Persoane apropiate gigantului rus au fost văzuţi prin zonă, iar interesul Moscovei este unul strategic, adică nu al unei simple companii ruseşti, ci al statului rus, GAZPROM fiind doar instrumentul economic pentru atingerea scopurilor politice ale Kremlinului. Integral in EVZ.

Antonescu: “Liviu Dragnea ar fi un bun premier”. Ponta, preşedinte în 2018. Pus în situaţia de a alege un premier pentru 2018-2020 între ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, şi prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, Crin Antonescu a precizat că şi Liviu Dragnea ar fi o variantă foarte bună pentru că până atunci ar căpăta experienţa necesară. “Dacă voi fi preşedinte, nu preşedintele alege premierul. Eu cred că ambii pot fi, dar să spun şi despre Liviu Dragnea, pentru că la fel ca şi Klaus Iohannis, Liviu Dragnea poate fi un bun premier. Mai ales că până atunci va căpăta şi experienţă guvernamentală. El acum este un om care are foarte multă experienţă politică în general şi de administraţie locală”, a declarat Antonescu, joi, la Realitatea TV. Mai mult, preşedintele PNL a adăugat că în 2018 nu se mai vede preşedinte, Victor Ponta fiind cel care ar putea să ocupe această funcţie. “Sincer vă spun, sper ca în 2018 eu să plec acasă, iar Victor Ponta să fie preşedinte şi să aibă de ales între Klaus Iohannis sau Dragnea, pentru că asta ar însemna că sunt două formaţiuni politice puternice”, a mai spus Antonescu. Gandul

Noi presiuni pe Curtea Constitutionala. Va reusi USL, prin baronul PSD de Arges, sa anihileze azi Agentia Nationala de Integritate? In ultimele zile , asupra judecatorilor de la Curtea Constitutionala a Romaniei s-ar fi facut din nou presiuni, de asta data pentru golirea de continut a legii care reglementeaza functionarea Agentiei Nationale de Integritate, institutie care contoleaza averile demnitarilor, alesilor. Cea mai importanta dorinta: secretizarea averilor demnitarilor. Presiunile asupra unor judecatori CCR  s-au accentuat ieri dupa-amiaza, spun sursele RL,  dupa ce Curtea a decis ca termenul pentru constestarea deciziilor ANI va ramane de 15 zile, iar  parlamentarul vizat de conflict de interese  trebuie demis imediat ce Parlamentul primeste raportul ANI. UPDATE: CEL care ar fi CEDAT presiunilor este judecatorul Petre Lazaroiu, spun sursele Romaniei Libere, modificandu-se  astfel raportul fragil de forte din Curte. Se pare ca decizia finala va fi amanta pana la data de 28 martie. Noua majoritate care s-ar fi format la CCR vrea secretizarea averilor si schimbarea formularelor de declaratii de avere si de interese, in care sa nu mai existe atatea rubrici si pentru soti, copii, ce tip de avere, cate case, terenuri, spatii comerciale, ce si cat detin la banci si la ce banci au conturile. Daca se confirma secretizarea averilor si celealte modificari ale Legii ANI, se poate spune ca si CCR a fost subordonata ULS, asa cum s-a intamplat cu Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintim ca, anul trecut, au fost facute presiuni si chiar amenintari cu moartea la adresa unor judecatori ai CCR pentru a consfinti  demiterea presedintelui tarii, desi nu a existat cvorumul impus de lege.Atunci, desi a fost amenintata cu moartea, judecatoarea Aspazia Cojocaru nu a cedat. Tot anul trecut, prin abuz, Guvernul Ponta a restrans ilegal, prin ordonanta de urgenta,  atributiile CCR, dar a fost obligat de institututiile internationale ( Comisia de la Venetia, Comisia Europeana si chiar lideri europeni socialisti) sa renunte. Acum se fac din nou presiuni asupra unor judecatori  CCR, de asta data pentru a admite  anihilarea ANI, prin admiterea unor sesizari de neconstitutionalitate a multor articole de lege care ii reglementeaza activitatea. Integral la Romania Libera

Unde sunt sutele de milioane de euro promise pentru reabilitarea termică a blocurilor. Constructorii mici şi mijlocii, care nu au acces la lucrări de infrastructură rutieră, precum şi producătorii de materiale de construcţii au făcut ochii mari când la sfârşitul lui 2011 autorităţile anunţau un program ambiţios de reabilitare termică ce urma să implice peste 360 mil. euro. Companiile din această categorie au crezut orbeşte în promisiunile statului, poate şi pentru că programul de reabilitare termică reprezenta salvarea afacerilor multora dintre ele. Drept urmare, începutul lui 2012 se vedea unul mai prosper. Bineînţeles că rezultatele au fost cu totul altele. După ce autorităţile locale, principalul susţinător financiar al programului, a obişnuit proprietarii cu reabilitarea gratuită a locuinţelor, chiar dacă la începutul programului fiecare familie trebuia să aloce măcar un sfert din suma necesară, lista blocurilor reabilitate termic s-a tot subţiat. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a inclus în programul de reabilitare termică cu finanţare în 2012 un număr de 1.153 de blocuri, care cuprind în total 52.266 de apartamente. Rezultatul la final de an arată că doar 63 de blocuri, cu 2.305 apartamente, au fost reabilitate termic din lista propusă iniţial. „Din datele noastre, în 2012 au fost reabilitate termic în jur de 900 – 1.000 blocuri doar în Capitală, majoritatea fiind clădiri cu 4 etaje. Dintre acestea, o pondere de 65% au avut blocurile pentru care lucrările au fost contractate sau începute în 2011“, spune Gabriel Constantin, director în cadrul companiei producătoare de materiale de construcţii Duraziv. Integral in Capital.

Grecii negocieaza in secret un nou joc pentru Loteria Romana. Compania de care au profitat 10 ani! Conducerea INTRALOT se pare ca stie deja cine va fi noul sef al Loteriei Nationale, deoarece si-a trimis doi reprezentanti ca sa vorbeasca cu oamenii lui Nicolae Cristea despre implementarea unui nou joc de noroc in cadrul companiei. Sursele EVZ sustin ca, zilele trecute, a avut loc o intalnire secreta intre cativa oameni de baza ai Loteriei Nationale (sefi de marketing, vanzari, IT si liderul sindical Ion Carapit, care au fost numiti toti de catre fostul manager Nicolae Cristea) si doi trimisi speciali ai grupului de firme grecesti INTRALOT, Leonidas Koutroukis si Manolis. Scopul discutiilor a fost implementarea, in urmatoarea perioada – de catre Loteria Nationala in parteneriat cu INTRALOT – a unui joc de noroc de tip KENO, care sa aiba trageri din cinci in cinci minute si un pret modic pentru bilet. Acest joc se aseamănă întrun fel cu Loto 6/49, în sensul în care jucătorul îşi alege dintr- o listă de la patru până la zece numere, care sunt de la 1 la 90. Aceste bilete ar urma să fie tipărite de un aparat special, care va fi conectat la un server central. Aparatura ar urma să fie livrată de către greci, în schimbul unui procent din încasări. Afaceri păguboase – Toate jocurile de noroc şi toate contractele pe care Loteria Naţională le-a încheiat cu INTRALOT, din 2003 încoace, au fost păguboase pentru statul român, care este unicul acţionar al companiei. Aceasta rezultă din toate rapoartele de control făcute la Loterie în ultimii ani de către Curtea de Conturi, ANAF, Garda Financiară şi Corpul de Control al ministrului Finanţelor şi al premierului. Integral aduce EVZ.

Crin Antonescu: „Sperăm ca prezenţa lui Klaus Iohannis să ne aducă mai multe susţinere în Transilvania şi mai multe voturi”. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat joi seară că prezenţa lui Klaus Iohannis în partid va aduce mai multe voturi şi mai mulţi simpatizanţi din regiunea Transilvaniei. Antonescu a precizat că aceasta este cea de-a doua invitaţie pe care i-a făcut-o edilului Sibiului, prima fiind în 2009. „Dacă a fost vorba despre elementele de câştig pe care le-am gândit, da, suntem interesaţi şi speram că prezenţa lui Klaus Iohannis să ne aducă mai multe susţinere în Transilvania şi mai multe voturi. PNL-ului i s-a alăturat un om de succes pe care îl preţuiesc pentru câteva calităţi destul de rare. L-am mai invitat odată în 2009, iar acum am revenit cu această invitaţie. Iohannis şi-a arătat interesul pentru modul în care se va face regionalizarea şi a pus problema rolului său în partid, fiind o persoană care vrea să ştie ce aşteaptă oamenii de la el, ce are de făcut şi ce are de dat. Eu cred că din toate aceste privinţe Klaus Iohannis va aduce un câştig. Klaus Iohannis merită respectul de a fi creditat cu faptul că nu s-ar lăsa folosit într-un asemenea joc. Unii sunt nemulţumiţi pentru că vorbeşte puţin. Da, dar spune tot”, a declarat Crin Antonescu, în cadrul emisiunii „Jocuri de Putere”, pe Realitatea TV. Integral in Adevarul

Va urez o zi buna!

Perşii sunt un grup ethnolingvistic definit prin folosirea limbii persane (Pārsī sau Farsi) . Termenul Persan are insa si o conotatie referitoare la un grup de triburi supra-etnic, de origine indo-europeana si care se refera la triburile indo-europene de păstori, pătrunse la sfârşitul mileniului II î.Hr. în Podişul Iranian şi apoi stabilite în Persia, regiune situată la nord-est de Golful Persic. Probabil locul de origine al Perşilor este in sudul culturii neolitice, cunoscute drept cultura Andronovo, locul de bastina probabil al multor popoare indo-europene. Aceasta regiune este cunoscuta arheologic drept regiunea BMAC (Bactria-Margiana Archaeological Complex) sinonima cu regiunea antropologica cunoscuta sub numele de “civilizatia Oxus.” Popoarele sau triburile care alcatuiau aceasta structura supra-etnica sunt numite si Iranieni de vest Perşii (Parsu- Parsuaš, Parsumaš) Mezii (Mādāyu – Medes) si Parţi (Partakka-Parthians).

Triburile perşilor, stabilite în sud-vestul Iranului (Persia), au fost unificate, potrivit unor tradiţii, către 700 î.Hr, de Ahaimene (Haxāmaniš), întemeietorul dinastiei Ahemenizilor. Succesorul său, Teispe, extinde posesiunile Persiei spre apus. Cyrus I sau Cyrus cel Batran (Kūruš) recunoaşte suzeranitatea Asiriei, iar Cambyses I (600 î.Hr.-559 î.Hr.) pe a Mediei.

Cyrus al II-lea cel Mare (559 î.Hr.-529 î.Hr.) primul imparat Zoroastrian (Shāhanshāh), a fost una din cele mai strălucite personalităţi ale antichităţii. Cyrus al II-lea transformă Persia, în numai 3 decenii, dintr-o putere locală în cel mai vast şi puternic imperiu al Orientului. Prin înfrângerea lui Astiage (cca. 550 î.Hr.), Media devine provincie a statului persan. Cucerind apoi Lidia lui Cresus (546 î.Hr.), Persia include în hotarele sale Asia Mică până la Marea Egee, cu toate coloniile greceşti ale Ioniei. În anii 545 î.Hr.-539 î.Hr. sunt ocupate vaste regiuni din Asia Centrală – Dragniana, Arachosia, Gedrosia, Bactriana, Sogdiana, ş.a. Profitând de slăbirea Regatului Noului Babilon în urma unor conflicte interne, Cyrus ocupă în 539 î.Hr. Babilonul, anexând apoi toate posesiunile Caldeei din Siria, Fenicia, Palestina, până la graniţele Egiptului Faraonic.

Cambyses II (529 î.Hr.-522 î.Hr.) , fiul lui Cyrus cel Mare, personalitate controversată în istoriografie datorită excentricităţii decizilor sale, transformă în 525 î.Hr. Egiptul într-o satrapie a Imperiului Ahemenid. Darius I cel Mare (522 î.Hr.-486 î.Hr.), genial om de stat, reorganizează, după cucerirea Punjabului (519 î.Hr..), vastul imperiu, care acoperea acum cca. 5.000.000 km patrati. El creează un sistem modern de drumuri, care să asigure transmiterea rapidă a informaţiilor, a trupelor şi mărfurilor (“calea regală” Persepolis-Sardes măsura 2400 km), împarte imperiul în cca. 20 de unităţi administrative (satrapii), creează o monedă de aur etalon (dareicul), începe zidirea unei noi reşedinţe regale la Persepolis. Campania din stepele nord-pontice întreprinsă împotriva sciţilor (513 î.Hr.), cu care prilej Darius este înfruntat de geţii din Dobrogea, se încheie fără nici un rezultat. Cu un eşec se termină şi cele 2 expediţii vizând cucerirea Greciei, din 492 î.Hr. şi 490 î.Hr.

Xerxes I (486 î.Hr.-465 î.Hr.), fiul şi succesorul lui Darius, încearcă în 480 î.Hr, cu forţe impresionante, să transforme Elada în provincie persană. Eroismul oraselor-state greceşti, în fruntea cărora se aflau Atena şi Sparta, face ca Elenismul si lumea elenă să respingă cu succes această ofensivă.

Începând cu domnia lui Artaxerxes I (465 î.Hr.-425 î.Hr.), Imperiul Ahemenid alunecă pe panta declinului. În anul 334 î.Hr. tânărul rege al Macedoniei, Alexandru cel Mare, traversează, în fruntea unei modeste armate, Hellespontul. În pofida uriaşelor resurse ale imperiului, Darius III (336 î.Hr.-330 î.Hr.), ultimul suveran ahemenid, se dovedeşte incapabil să facă faţă impetuozităţii lui Alexandru, pierzând bătăliile decisive de la Issos (333 î.Hr.) şi Gaugamela (331 î.Hr.). Întregul Imperiu Persan este cucerit de Alexandru cel Mare, devenind o parte a lumii elenistice.

Cucerit de arabi (635-651), Iranul adoptă islamul, dar se desprinde treptat în secolele IX-X din Califatul Arab. Ismail I (1499-1524), întemeitorul dinastiei Sefavizilor, pune bazele unui nou stat Iranian centralizat, care ajunge la o remarcabilă strălucire sub Abbas I cel Mare (1588-1629). În timpul dinastiei Kajarilor (1779-1925) Persia cunoaşte o perioadă de declin, pierzând, în războaiele cu Rusia (1804-1813 şi 1826-1828), Georgia, Daghestanul, Azerbaidjanul de Nord şi Armenia de Nord cu Erevanul. În a II-a jumătate a secolului XIX, influenţa britanică şi rusă devin predominante, cele 2 state împărţind Persia, prin tratatul din 1907, în 2 zone de influenţă. Sub dinastia Pahlavi (1925-1979), îndeosebi după al II-lea razboi mondial, este urmărită modernizarea structurilor economice, sociale şi politice, precum şi europenizarea instituţiilor, apelându-se la resursele oferite de exploatarea zăcămintelor de ţiţei, care transformaseră Iranul într-unul din marii producători mondiali. Mişcările antiguvernamentale laice, dar îndeosebi religioase, generalizate în 1978 în majoritatea provinciilor, au ca urmare părăsirea la 16 ianuarie 1979 a ţării de către şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1941-1971), aliat fidel al S.U.A. şi preluarea puterii de către Consiliul Revoluţionar Islamic, în frunte cu ayatollahul Ruhollah Khomeiny, care proclama la 1 aprilie 1979 Iranul republică islamică. Noua Constituţie, aprobată de un referendum la 2-3 decembrie 1979, transformă Iranul într-un stat confesional Islamic.

Populatia persana neislamizata ramane fidela vechii religii Zoroastriene si se refugiaza majoritar in India, unde-si pastreaza datinile stravechi cu sfintenie, aceasta populatie pastreaza si numele poporului Persan, numiti fiind Parsi-Perşi si nu Iranieni. Astazi, aceasta populatie numara numai 100.000 de persoane, majoritatea lor traind in India. Desi stramosii acestei populatii au emigrat in India acum 1000 de ani, refugindu-se de tavalugul Islamic triumfant, ei se considera adevaratii urmasi ai Persilor antici.

Prima referinta asupra existentei acestei populatii ajunge in Europa in anul 1322, facuta de calugarul francez Jordanus. Incepand din secolul XVI-lea, aceasta populatie devine cunoscuta in Occident prin lucrarile multor calatori occidentali care au vizitat India. Termenul ‘Parseism‘ (sau ‘Parsiism’) este atribuit lui Anquetil-Duperron, cel care in anii 1750, a botezat religia lor “Zoroastrianism“, identificandu-i total cu aceasta populatie, desi o parte minoritara din ei nu se mai identificau religios cu aceasta religie.

Testele ADN moderne arata o descendenta Persana-Iranian si in special Partiana clara. Perşii care traiesc in India au tendinta de a se casatori intre ei, pastrand fondul genetic original pe cat se poate (lucrurile s-au schimbat in ultimii ani). Printre Perşii celebri contemporani nu putem sa nu amintim pe marele Dirijor Zubin Mehta, fost elev al lui George Enescu, astazi fiind cunoscut in toata lumea dupa celebrele concerte cu cei “4 Tenori” si activitatea lui muzicala ca director muzical al filarmonicelor din New York si Israel si pe neuitatul solist al formatiei Queen, Freddie Mercury (Farrokh Bulsara, 1946-1991).

Bibliografie, note si citate:

Kuhrt, Amélie . The Ancient Near East: C. 3000–330 BC. Routledge. 1995.
Chavalas, Mark W., ed.  The ancient Near East : historical sources in translation. Malden, MA: Blackwell, 2007
Harmatta, J. “The Rise of the Old Persian Empire: Cyrus the Grea“. Acta Antiquo, 1971
WikiCommon (Eng, Fr, Ro)

Băncile europene, între profit şi pierderi. În timp ce liderii Uniunii Europene încearcă să aducă mai multă transparenţă în sistemul financiar comunitar, băncile îşi văd în continuare de activitate. Unele anunţă profit şi că vor plăti dividende acţionarilor, în timp ce altele raportează pierderi colosale. Cel mai bine se simt băncile din partea de nord a Uniunii Europene, care în ciuda unor pierderi în filiale, anunţă profit. Astfel, grupul austriac Erste a raportat pentru anul trecut un profit net de peste 480 de milioane de euro, în condiţiile unor provizioane în scădere la nivelul grupului şi a majorităţii subsidiarelor, mai puţin România şi Croaţia. În acelaşi timp, Erste Grup a avut parte de o uşoară scădere a valorii activităţilor financiare, cu trei procente, până la 7,22 miliarde de euro. Explicaţia o reprezintă scăderea venitului net din dobânzi şi a celui din taxe şi comisioane, chiar dacă au crescut veniturile nete din activităţi de tranzacţionare. Reducererea veniturilor din dobânzi este dată de contextul economic defavorabil şi cererea redusă pentru credite. Situaţia a fost şi mai nefavorabilă pentru filiala din România a Erste, BCR, care a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 1,2 miliarde de lei, adică 277 milioane de euro. Rezultatul negativ anual reprezintă o premieră pentru BCR, deşi de la începerea crizei financiare, banca a mai înregistrat pierderi trimestriale sau semestriale. Pierderile din România sunt însă mici pentru Erste Grup, dacă sunt comparate cu rezultatele unei mari bănci din Spania, Bankia. Deşi salvată de la faliment cu un ajutor european de 18 miliarde de euro în decembrie anul trecut, banca spaniolă naţionalizată Bankia a anunţat o pierdere record de 19,19 miliarde de euro în 2012 şi de 21,23 miliarde de euro pentru ansamblul grupului BFA-Bankia. RFI.

Herman Van Rompuy: Ieşirea Marii Britanii din UE va avea un „preţ“ pentru Londra. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a avertizat, joi, Marea Britanie împotriva unei eventuale ieşiri din UE, afirmând că o astfel de plecare va avea “un preţ” pentru Londra, relatează AFP. „Plecarea este o decizie voluntară, liberă şi este perfect legitimă, dar ea are un preţ“, a declarat Van Rompuy la Londra, în cursul unei conferinţe europene despre mijloacele de relansare a zonei euro şi despre locul Marii Britanii în Europa. Premierul britanic David Cameron a promis în ianuarie, sub presiunea euroscepticilor, să organizeze până la sfârşitul lui 2007 [n.r 2013] un referendum privind menţinerea Marii Britanii într-o Uniune Europeană reformată. Cameron vrea să repatrieze prerogativele Bruxelles-ului către Londra, în special în domeniul “afacerilor sociale şi infracţionale. „Presupun că celorlalte ţări din UE “nu le place în mod deosebit această idee“, dar „nu se mai tem de ea“, a apreciat Van Rompuy. „Cum să convingi o cameră plină de persoane dacă mâna ta rămâne agăţată de clanţă?“, a continuat el. „Să părăseşti clubul este legal posibil. Dar nu este vorba despre plecare. Aceasta ar fi o problemă mult mai complicată şi o decizie dificil de aplicat, pe plan legal şi politic (…). Să te gândeşti la un divorţ după 40 de ani de căsătorie“”, a adăugat el, o aluzie la intrarea Marii Britanii în UE în 1973. Adevarul.

Putin către Hollande: fără o sticlă de vodcă nu putem găsi o soluţie la dosarul sirian. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, astăzi, după o întrevedere la Moscova cu omologul său francez, Francois Hollande, că este imposibil să se găsească o soluţie la criza siriană “fără o sticlă de vodcă”. “În ceea ce priveşte Siria, am discutat foarte serios. Trebuie să ascultăm opinia partenerilor noştri cu privire la anumite aspecte ale acestei probleme complicate”, a declarat Vladimir Putin, în cursul unei conferinţe de presă la Kremlin cu Francois Hollande. “Mi se pare imposibil să vedem clar nu doar fără o sticlă de vin, ci fără o sticlă de votcă”, a glumit şeful statului rus, citat de AFP. “Trebuie să ne gândim”, a adăugat Putin despre care se ştie că nu consumă alcool. “Cu o sticlă de (vin de) porto”, a răspuns glumind preşedintele francez. Francois Hollande “a formulat noi propuneri despre care am putem discuta cu toţi partenerii noştri şi încerca să le punem în aplicare”, a subliniat Vladimir Putin fără alte precizări. Preşedintele Hollande a reiterat la Moscova faptul că Franţa doreşte plecarea preşedintelui Assad, la fel ca alte ţări occidentale, în timp ce Rusia consideră că numai sirienii pot să decidă soarta ţării, unde în urma revoltei izbucnite acum doi ani au fost ucise peste 70.000 de persoane, conform datelor furnizate de ONU.EVZ

Guvernul Sloveniei este al doilea după cel al Bulgariei care se prăbuşeşte în ultimele două săptămâni din cauza scăderii nivelului de trai şi a politicienilor corupţi. Guvernul Sloveniei, prima ţară fost-comunistă care a intrat în zona euro, a devenit al doilea din tot atâtea săptămâni, după cel din Bulgaria, care s-a prăbuşit sub presiunea furiei populaţiei faţă de austeritate şi politicieni. Parlamentul sloven a votat pentru demiterea premierului Janez Jansa şi a coaliţiei sale de guvernare în contextul în care populaţia protestează încă din noiembrie contra măsurilor de austeritate împlementate într-o economie în recesiune şi din cauza unui scandal de corupţie şi fraudă în care sunt implicaţi mai mulţi politicieni, inclusiv premierul. Guvernul lui Jansa este demis la doar un an după ce a preluat conducerea în timpul celei mai severe crize economice şi politice din cei 22 de ani de independenţă ai fostei republici iugoslave. Partidul Democratic condus de Jansa şi-a pierdut credibilitatea în ianuarie, când fostul premier nu a reuşit să justifice în faţa procurorilor provenienţa unor active personale de peste 210.000 euro pe care nu le-a declarat şi pentru care nu a plătit taxe. La fel ca în Bulgaria, străzile oraşelor din Slovenia au fost inundate cu protestatari, exasperaţi de şomajul ridicat, aflat la maximul ultimilor 14 ani, şi de scăderea standardelor de viaţă din cauza reducerilor de cheltuieli guvernamentale, notează agenţia Thomson Reuters. În prezent rata şomajului depăşeşte 12%. Protestele au continuat şi luna trecută, acestea fiind unele dintre cele mai ample manifestaţii din Slovenia de când ţara şi-a obţinut inde­pendenţa în 1991. Conducerea interimară a guvernului va fi asigurată timp de un an de Alenka Bra­tusek, expert financiar şi liderul principalului partid din opoziţie, existând şi posibilitatea extinderii mandatului său până la alegerile din 2015. Astfel, Bratusek ar putea deveni prima femeie premier din Slovenia, dacă va reuşi să formeze o coaliţie responsabilă cu sta­bilizarea finanţelor statului şi să evite solicitarea unui bailout financiar extern. Parla­mentul va vota propunerea de cabinet a lui Bratusek cel mai probabil la sfârşitul lunii martie. Bratusek, se opune puternic austerităţii şi şi-a stabilit ca priorităţi creşterea eco­nomică şi crearea de locuri de muncă, scrie EUobserver. Citându-l pe Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Eco­no­mie, ea compară austeritatea cu un “me­dicament medieval”. “Îi iei sânge pacien­tului, iar dacă starea lui nu se îmbunătăţeşte, îi iei mai mult sânge. Prioritatea noastră este creşterea economică şi noi locuri de muncă, care să aducă bunăstare pentru toată lumea. Nu va exista un scenariu ca al Greciei pentru Slovenia”, a afirmat premierul interimar în faţa parla­mentarilor. Integral in Ziarul Financiar

Politică, populism, show. Italia, intrată într-un grav impas după recentele alegeri, rămîne pe mai departe prizoniera populismului, un serios subiect de îngrijorare pentru întreaga Europă şi ţinta unor remarci deloc reverenţioase. Că alegerile parlamentare din Italia au semănat mai degrabă cu o farsă tragi-comică, decît cu un scrutin menit să scoată Italia la liman, că ex-comediantul Beppe Grillo, considerat realul învingător al evenimentului electoral împreună cu resuscitatul Silvio Berlusconi, fac mai degrabă impresia unor clowni, a unor saltimbanci decît a unor oameni politici serioşi, sunt adevăruri bătătoare la ochi. Că adevărul supără uneori, că tonul face muzica şi că politicienii trebuie să-şi cîntărească bine cuvintele atunci cînd discursul lor este unul public , sunt constatări şi recomandări de care ar fi trebuit să ţină cont şi candidatul social-democrat la funcţia de cancelar federal al Germaniei, Peer Steinbrück. Dar cei familiarizaţi cu prestaţiile politice ale fostului ministru de finanţe în fosta mare coaliţie, ştiu că liderul social-democrat spune lucrurilor pe nume, fie ce-o fi. Aşa s-a întîmplat şi deunăzi cînd, în timp ce îngrijoratul preşedinte al Italiei stătea de vorbă cu Angela Merkel, Steinbrück, cu prilejul unei întruniri separate, şi-a exprimat consternarea că cei doi clowni, alias Grillo şi Berlusconi, au cîştigat scrutinul. Mai mult decît atît, Beppe Grillo a fost calificat drept un adevărat clown de profesie care nu are nimic împotrivă să fie considerat tale quale, în timp ce Berlusconi ar fi un clown cu o doză suplimentară de testosteron. Decît că aprecierile lui Steinbrück despre cei doi populişti păcătuiesc ele însele prin populism şi vulgaritate. Urmarea a fost că preşedintele Italiei a refuzat să ia dineul cu Steinbrück, care la rîndul său a înţeles refuzul, dată fiind situaţia din Italia, fără însă a-şi retrage cuvintele, precizînd doar că intenţia sa nu a fost ofensatoare. In fond a spus doar ceea ce a gîndit. Aşa cum a făcut-o în repetate rînduri stîrnind de fiecare dată şi un val de consternare în cercurile politice de acasă sau din străinătate, după caz. De astă dată, cotidianul Corriere della Sera i-a acordat lui Steinbrück calificativul de rege al călcatului în străchini. In această baie de populism politic şi retoric, pentru analiştii rutinaţi, familiarizaţi cu fenomenul „Berlusconismului”, „tsunamiul” pe care Beppe Grillo şi formaţiunea sa Movimento 5 Stelle l-a promis alegătorilor şi care realmente s-a produs (alegătorii săi entuziaşti provenind din toate categoriile sociale) pare totuşi surprinzător. Fiindcă ce poate institui, după ce totul a fost măturat din cale, cum sună sloganul „grilliştilor”, ex-comicul „stilat” de un webdesigner, mai precis de Gianroberto Casaleggio, autorul unui opuscul intitulat „Web ergo sum”, care susţine pe blogul său teza că doar comunicarea nestîjnenită, liberă, poate schimba lumea? Integral la Deutsche Welle