Author: theophyle

Gepizii sunt “stramosii” ardelenilor. Doua lucruri “interesante”. Toponimul Ardeal se trage de la marele conducator Gepid, Ardaric (probabil mort prin 460 d. Hr.), care dupa moartea lui Attila in 453, se rascoala impotriva Hunilor, ii invinge in batalia de la Nedao , in Panonia si pune fundatiile unui regat Gepid in Transilvania zilelor noastre – de la curbura vestica a Carpatilor si pana la raul Tisa. Acest regat va dainui cam 200 de ani (475-675) si va fi unul din cele mai importante entitati statale ale istoriei est-europene, care de facto va cristaliza istoria Bizantina pe aceste locuri. Al doilea lucru interesant ar fi etimologia numelui acestui popor “Gepizii”, denumire cu care i-au botezat Romanii, ei considerandu-se “Giflas“. Iordanes, in vestita lui lucrare pe care am aminitit-o (si pe care in sfarsit am gasit-o in traducere engleza la Universitatea din Calgary, si care trebuie sa o mentionez ca una din cele mai bune si specializate in aceasta perioada istorica, aici), “gaseste” etimologia Gepizilor, numindu-i Gepanta (care ar inseamna – cei inceti sau mai “molcomi”) lucru caracteristic ardelenilor pana in zilele noastre.

Primul rege gepid care este inregistrat in istoria scrisa a fost Fastida, cam pe la 250 d.Hr, exact in perioada cand acesti nobili “barbari” germanici s-au aşezat în nordul Daciei, după retragerea aureliană (271 d.Hr). Asa cum am mentionat mai sus, după invazia hunilor, (375 – 453) gepizii devin împreună cu ostrogoţii, vasalii lui Attila. După moartea acestuia, gepizii s-au revoltat împotriva foştilor lor seniori – hunii. Aici avem o poveste extrem de interesanta, poate pentru prima data prin aceste regiuni: avem un exemplu de real-politik – gepizii negociaza cu romanii si primesc consimtamantul lor de a coloniza ceea ce numim noi astazi Ardealul si Banatul. Prezența lor în aceste zone, atestată de marile așezări (ca acelea de la Morești pe Mureș, judeţul Mureș, Șeica Mică, judeţul Sibiu).  Longevivul regat al gepizilor in Transilvania (475-675 d.Hr) a fost interpretat de unii istorici ca „restabilire” a raporturilor federale ale Daciei cu Imperiul Roman de Rasarit.

Stăpânirea gepizilor s-a extins asupra părţii centrale a Daciei postromane până la Olt şi Carpaţii răsăriteni, parte care fusese cel mai mult romanizată în timpul dominaţiei romane, în timp ce partea de la est de Olt şi în afara arcului carpatic s-a aflat după retragerea hunilor preponderent sub influenţă slavă. Exceptând Dacia, unde îşi aveau capitala regală, gepizii şi-au extins structurile politice şi asupra teritoriului de lângă Sirmium şi Singidunum în dreapta Dunării, care fusese teritoriu ostrogot. Asadar pentru 200 de ani gepizii au oprit influenta Slavilor in regiune. Va place, nu?

În secolul al VII-lea, scriitorii bizantini mai foloseau încă pentru zona Oltenia-Banat – Crisana numele de Gepidia. Ultima menţionare a gepizilor a fost făcută în secolul al IX-lea, când încă mai exista un rest de populaţie gepidă, care a supravieţuit ca popor supus avarilor. Despre regatul Gepido-Avar vom discuta si maine. Trebuie sa subliniez ca Gepizii sunt “barbarii” mei preferati si va voi povesti in curand si  de ce.

Astazi am hotarat sa aduc un articol scris de un respectat futurolog german, Matthias Horx. Articolul  “Vina este a celorlalţi” (Schuld sind immer die anderen) a fost publicat in cotidianul Frankfurter Rundschau, care de obicei nu este preferatul meu, dar, fara indoiala, a fost mult prea atractiv pentru a nu-l publica. Născut în 1955, Matthias Horx este considerat a fi unul dintre cei mai influenţi “futurologi” germani în ceea ce priveşte evoluţia valorilor sociale în capitalismul globalizat. După o carieră distinsă ca jurnalist, îndeosebi pentru Die Zeit, a fondat, la începutul noului secol, institutul de cercetări prospective Zukunftsinstitut. Este autorul mai multor best-seller-uri, cum ar fi “Instructiuni pentru un viitor optimist” (Anleitung Zum Zukunftsoptimismus). Începând din 2007, el predă Futurologia la Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen.

Frankfurter Rundschau este cel de al doilea ziar creat în Germania după cel de Al Doilea Război Mondial, cotidianul apare pentru prima oară în 1945 la iniţiativa autoritatilor de ocupatie americane, cu scopul promovării dezbaterii democratice. Astăzi el figurează printre marile cotidiene naţionale şi este angajat în special în lupta pentru apărarea drepturilor omului, minorităţilor, sindicatelor, mediului înconjurător şi al rolului statului în economie. După ce a avut dificultăţi financiare mai mulţi ani, ziarul a fuzionat cu Berliner Zeitung, cele două cotidiene fiind reunite din 2011 în cadrul cooperativei editoriale Dumont. Paginile naţionale sunt realizate la Berlin, sediul istoric din Frankfurt ocupându-se doar de informaţia locală. Ziarul este considerat de centru stanga.

***

Philokypros Andreou, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Ciprului, vorbeşte de război. “E ca în 1974, când au debarcat turcii! Asistăm la un genocid financiar!” a spus el fără menajamente într-un interviu acordat cotidianului Die Welt. “Sectorul nostru financiar e ruinat! Merkel şi Schäuble persecută oameni nevinovaţi!”

Genocid. Aha! Şi presei germane îi plac vorbele mari. “Încrederea e la ananghie!”, “Noua spaimă a Europei!”, “Băncile vor fi luate cu asalt?!” Sub pretextul că atrag atenţia asupra panicii, asemenea titluri nu fac decât să o producă – desigur, în mod cât se poate de inocent: noi doar relatăm evenimentele!

“Da, avem bancheri şi politicieni corupţi. Dar victimele suntem noi, ciprioţii!” Chiar aşa? Ciprul are un sector bancar supradimensionat. Puţine întreprinderi. Taxe extrem de mici. Dacă în localitatea mea se construiesc întruna autostrăzi, porturi noi şi superbe zone pietonale, cu toate că taxele sunt mici, iar industria vegetează, cetăţeanul normal care sunt e complet străin de toate astea?

Profiturile mici obţinute din depozite bancare ar trebuie să contribuie cu trei procente la soluţionarea crizei din Cipru. Profiturile mai mari – cu şase sau zece procente. Fireşte că s-ar fi putut percepe şi un impozit special. Dar cei care deţin conturi ticsite cu bani negri în străinătate ar ieşi basma curată. Aşa se face că nu rămâne decât soluţia unui protectorat rusesc şi circul obişnuit al protestelor, în care Merkel e tratată ca şi cum ar fi Hitler şi în care se presupune în mod infantil că “Europa vrea să distrugă Ciprul”.

Un sistem corupt

Am câţiva prieteni greci, câtuşi de puţin bogaţi, care au înţeles de mult că, în calitate de cetăţeni, fac parte dintr-un sistem corupt. Deşi ei înşişi nu au fost corupţi, ştiu că într-o societate fiecare e susceptibil să poarte răspunderea greşelilor comise. E un comportament extraordinar şi o condiţie pentru acel capital de încredere, singurul capabil să asigure viitorul unei societăţi. Tot aşa au reacţionat şi cetăţenii din ţările scandinave la marea criză economică de la începutul anilor ’90: şi-au asumat împreună răspunderea.

Nu răutatea bancherilor sau incompetenţa politicienilor ameninţă Europa, ci democraţia delegativă. Ideea fixă potrivit căreia “sus-puşii” sunt responsabili şi vinovaţi de orice. Tendinţa oamenilor de a nu alege politicieni decât pentru a se plânge de ei şi pentru a-i înlocui cu personaje de teapa lui Beppo Grillo.

Şi în Germania auzim aceeaşi placă. Ţara are probleme din pricina sărăciei? De vină sunt bogaţii. Avem şcoli slabe? Să le remedieze politicienii. Nu mai sunt bani pentru pensii? Să plătească statul. E ceea ce auzim în orice talk-show, în orice tramvai.

Democraţia e ceva ce nu mă priveşte, dar pentru care plătesc alţii. Am vrea să controlăm totul dacă se poate, dar să nu avem legătură cu nimic. Democraţia funcţionează însă după alte reguli decât consumul. Articolul integral, tradus si adus de PressEurop

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea se va răci accentuat în toată ţara. Ziua, cerul va fi mai mult noros şi în vest, centru şi nord vor predomina ninsorile, iar vântul va avea intensificări, cu viteze de 55 – 60 km/h şi de peste 80 – 90 km/h la munte, viscolind sau spulberând temporar zăpada, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. În sud şi sud-est precipitaţiile vor fi predominant sub formă de ploaie. În Moldova ninsorile se vor extinde treptat începând din nordul regiunii, iar vântul se va intensifica atingând la rafală 80 km/h şi viscolind ninsoarea mai ales în partea a doua a intervalului.

În cursul nopţii cerul se va degaja în regiunile vestice, iar ninsorile, viscolite, se vor semnala mai ales în jumătatea estică a teritoriului şi în zona de munte, în timp ce în sud şi sud-est precipitaţiile vor fi mixte şi vântul va avea viteze ce vor depăşi local 60 – 70 km/h.  Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 grad în Dealurile de Vest şi 10 grade în sudul Munteniei şi în Dobrogea, iar cele minime se vor situa în general între -11 şi 0 grade.

În Bucureşti, vremea se va răci accentuat. Cerul va fi noros, temporar va ploua, iar vântul va avea intensificări. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de -3…-1 grad.

Curs valutar BNR  valabil azi:  Curs valutar BNR  valabil azi:  1 EURO = 4. 4219     RON; 1 USD = 3. 4235  RON; 1 EURO = 1. 2916   USD; Francul elvetian 3. 6209 RON. Gramul de aur 177.1998 RON.

Bruxellesul nu se grăbeşte să ajute România să nu piardă miliarde de euro. Comisia Europeană amână să adopte măsurile cerute de şefii de stat sau de guverne din UE (la Consiliul European din februarie) care ar face ca România să nu mai rişte să piardă miliarde de euro din fonduri nerambursabile.   Comisia are reţineri în a modifica un regulament – modificare cerută de Consiliul European în urmă cu o lună şi jumătate – prin alţi doi în care mai pot fi cheltuiţi banii) să fie modificată în N+3, ceea ce ar ajuta România să nu piardă banii pe care nu-i cheltuieşte într-un astfel de timp, în cadrul procesului dezangajării automate a fondurilor (nu i-ai cheltuit, nu-i mai primeşti). România trebuie să cheltuiască anul acesta 6,5 mld. euro – tot ce nu cheltuieşte până la această sumă este pierdut în cadrul procedurii de dezangajate, dacă regula N+2 nu se transformâ în N+3 – deşi până în prezent nu a luat de la UE decât 12% (2,2 mld. euro) din totalul fondurilor de aproape 20 mld. euro puse la dispoziţie între 2007-2013. Europarlamentarul român Petre Luhan, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European, spune că Johannes Hahn, comisarul european pentru dezvoltare regională, este singurul susţinător, în cadrul Comisiei Europene, a modificării regulii N+2 în N+3 decisă la summitul UE din februarie pentru România şi Slovacia. Integral in Ziarul Financiar.

Preşedintele Traian Băsescu: „Revizuirea Constituţiei trebuie să se bazeze pe referendumul din 2009“.Preşedintele Traian Băsescu îi acuză pe politicienii majorităţii parlamentare că au dublă măsură, pe motiv că fac apel la voinţa poporului în cazul referendumului nevalidat de anul trecut privind demiterea sa, dar nu vor să ţină cont de consultarea populară din 2009 privind procesul de revizuire a Constituţiei. Traian Băsescu a trimis, joi, o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor în care cere să se ia în discuţie proiectul de regizuire a Constituţiei trimis, în 2011, de preşedinţie Parlamentului. În proiect se specifică faptul că revizuirea Legii fundamentale trebuie să aibă la bază referendumul din 2009 care susţine reducerea numărului de parlamentari la 300 şi Parlament unicameral. O altă modificare este legată de reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului în cazul în care sunt respinse două Guverne, asta pentru a diminua posibilitatea crizele politice. Proiectul de revizuire vizează şi abordarea prin vot public a deciziilor CSM şi înlătura şi prerogativa preşedintelui României de a prezida şedinţele CSM. Integral in Adevarul

Crin s-a enervat și zice că nu s-a ofilit în sondaje. „Mă tem că ajung la Palatul Cotroceni într-o țară ca România de acum și în următorii ani”. Intrebat despre rolul președintelui în noua Constituție, Crin Antonescu a spus la TVR că va „fi un regim parlamentar, în care avem un președinte nu decorativ, ci un președinte care are niște atribuții foarte clare, foarte puternice, foarte bine definite. Nu e un personaj politic slab. Însă un președinte care să nu mai poată interfera în atribuțiile parlamentului, în atribuțiile guvernului”. Legat de propunerea pentru funcția de ministru al Justiției, Crin Antonescu a spus că nu e obligatoriu ca persoana care o va înlocui pe Mona Pivniceru să fie din afara politicii și a dat ca exemplu faptul că atunci când PSD a avut acest portofoliu l-a numit pe Titus Corlățean. „Când PSD a avut acest minister l-a numit acolo pe dl. Titus Corlăţean – un om calificat, un jurist şi diplomat – care putea foarte bine să ţină acest minister. Nu aş face o chestiune restrictivă în sensul acesta. Postul de ministru al Justiţiei este un post politic, pentru că ministrul Justiţiei nu dă sentinţe, nu alcătuieşte completul de judecată într-o cauză, nu opreşte sau nu declanşează vreo anchetă penală. Ministrul Justiţiei face în cadrul Guvernului politicile de justiţie ale unei ţări”, a explicat preşedintele PNL. […]Liderul PNL a mai fost întrebat și dacă îl îngrijorează sondajul INSCOP, care îl dau cu șanse la președinție pe Victor Ponta. „Cine este INSCOP? Ați mai auzit de ei? Sondaje ca acest al INSCOP nu am mai văzut niciodată. Dacă îmi permiteți, acest sondaj este atipic, este în premieră mondială. Vrei să afli intenția de vot la președinție, ai două modalități clare. Prima e cu întrebare deschisă, întrebi pe cetățean cu cine votează, iar ultimele sondaje deschise pe care le aveam conduceam în mod confortabil fără să mai adaugă și se putea adăuga politic  al lui Victor Ponta care nu candida. Pe ultimul sondaj cred că aveam vreo 38%, mai avea și victor Ponta vreo 14%. Integral in EVZ

Băsescu: Statutul cadrelor militare trimis de parlament – fie trădare, fie prostie. Prin lege se încearcă punerea sub control politic a generalilor. La câteva ore după ce a retrimis spre reexaminare parlamentului statutul militarilor, preşedintele Traian Băsescu a susţinut, într-o conferinţă de presă, că legea  aşa cum a ajuns ea la promulgare “reflectă fie un act de trădare naţională, ori un act care vădeşte o evidentă prostie”. Mai mult, a spus şeful statului, reprezintă o încercare de a pune sub contol politic generalii. “Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională, şi sunt profund responsabil în ceea ce spun, ori un act care vădeşte o evidentă prostie. Dacă aş fi promulgat-o azi, luni, 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă. Comandamentul forţelor terestre ar fi rămas fără niciun general, la fel la forţele navale, cel al forţelor aeriene cu un singur general. Statul Major ar fi rămas cu un general”, a spus Băsescu. Ulterior, el a precizat că, că dacă Parlamentul insistă să menţină actuala formă a legii privind cadrele militare, atunci va ataca proiectul la Curtea Constituţională. Reacţia preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, nu a întârziat să apară: ”De trădare nu vorbim ca la cenaclu, trădarea nu se face la un şpriţ seara. Băsescu face declaraţii iresponsabile”, a spus Antonescu, în vreme ce premierul Ponta anunţă o schimbare. Şeful statului a explicat că prevederile legii potrivit cărora generalii, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, pot rămâne în activitate doar cu aprobarea şefului instituţiei în care activează reflectă o încercare de punere sub control politic a generalilor “Dacă voiau să nu treacă în rezervă trebuiau să se ducă la un ministru cu cascheta în mână. (…) Se încearcă punerea sub control a generalilor. E o lege neroadă şi un act împotriva securităţii naţionale. (…)  Sper ca acestă lege să nu mai plece din parlament niciodată. Mi s-a părut o prostie sau o lovitură dată armatei”, a spus Băsescu. Integral in Gandul.

Moment decisiv pentru PDL. Rămâne în opoziţie sau trece de partea puterii? PDL îşi joacă soarta la ruleta Convenţiei Naţionale de mâine, rezultatele votului dat de delegaţii democrat-liberali urmând să indice nu doar componenţa noii garnituri de conducere, ci şi să ofere un răspuns la trei întrebări-cheie: îşi va reveni partidul, se va scinda sau va fi absorbit de PNL? Intrarea PDL în opoziţie a adâncit mai mult ca oricând faliile interne, iar lupta dintre cei trei candidaţi – Vasile Blaga, Monica Macovei şi Elena Udrea – nu a făcut decât să potenţeze diferenţele, multe ireconciliabile, dintre taberele aflate în confruntare. Dar până la disputele pe fond, care pornesc de la viziunile concurente din cele trei moţiuni, pregătirea Convenţiei Naţionale a PDL de mâine a fost marcată de suspiciunea că actuala conducere nu şi-a dorit un proces transparent. Principalele acuza-ţii au fost lansate de Monica Macovei şi grupul său de sprijin – „Reformiştii“. Săptămâna trecută, cu nici 10 zile înainte de momentul Convenţiei, aceştia nu aveau încă acces la listele complete cu numele celor 5.000 de delegaţi. Mai mult, dintre cele puse ini-ţial la dispoziţia contracandidatelor lui Vasile Blaga, unele au suferit modificări ulterioare, determinate de schema criteriilor după care au fost alcătuite; criterii care însă nu au fost nici ele făcute publice. Or, în condiţiile în care rezultatul alegerilor interne din PDL depinde de votul membrilor de partid prezenţi la Convenţie, iar în campania internă candidaţii la preşedinţia PDL sunt intere-saţi să-şi facă moţiunile cunoscute în primul rând acestora, trans-parenţa listelor de delegaţi devine vitală. Din acest punct de vedere, Monica Macovei şi Elena Udrea au fost principalii dezavantajaţi de modul în care problema a fost gestionată de Comisia de Organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare. O comisie preponderent alcătuită din susţi-nători ai lui Vasile Blaga. Integral in Romania Libera.

10 purtători de robă în Reţeaua şpăgarilor din Tribunal. Evenimentul Zilei” vă arată cum ajungea mita de la afaceriști și interlopi la cele două judecătoare arestate pentru corupție. Banii erau intermediați de avocați și de un grefier. Viorica Dinu și Antonela Costache au promis sentințe favorabile pentru suma record de 800.000 de euro. Ancheta în cazul judecătoarelor şpăgare de la Tribunalul Bucureşti, Viorica Dinu şi Antonela Costache – arestate pentru luare de mită – explodează. Alte zece judecătoare de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti sunt cercetate de procurori, după ce numele lor au apărut în interceptări. Detalii despre modul cum funcţiona reţeaua, care a reuşit eliberarea lui Dinel Nuţu, fost Staicu, pentru 150.000 de euro, au fost date de trei dintre acuzaţi, care colaborează cu DNA: avocaţii Daniela şi Daniel-Costel Petre şi grefierul Sorin Vasilescu. Potrivit interceptărilor, până acum au fost vehiculate numele unor judecători de la Tribunal: Ioana Şipoteanu, Geoanina Terceanu, fostă Teodorovici, şi Otilia Bomboş, iar de la Curtea de Apel doar prenumele altora: „Antoaneta” şi „Veronica.” Viorica Dinu şi-a dat seama că este ceva în neregulă, în momentul în care, iniţial, nu a reuşit eliberarea lui Dinel Staicu. Motivul: şpaga pentru eliberare venea din două părţi: prin Vasilescu şi prin soţii Petre. „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna,” se văicărea Viorica Dinu. În discuţiile cu una dintre intermediare, ea arăta că are influenţă la completele de „marţea şi miercurea” de la Curtea de Apel Bucureşti. Integral in EVZ

Salonul de Carte de la Paris. Sub pomul vieţii, fructele mâniei. Aseară a început, la Paris, Salonul cărţii unde România este ţară invitată. Nu i-a aşteptat nimeni, dar au fost la deschidere: şi Mircea Cărtărescu, şi Andrei Pleşu, şi Gabriel Liiceanu şi Neagu Djuvara… 21 martie 2013, Paris, Parc des Expositions, Pavilionul 1, standul României. A fost puhoi de lume: scriitori de abia coborîţi din avion, traducătorii lor – fără de care cei dintîi ar fi stat acasă, editori francezi – fără de care cei din urmă nu s-ar mai fi obosit pînă la Porte de Versailles. România arăta bine la cocktailul cărturarilor însetaţi de un pahar de vin sub ramurile unui pom glorios, care în loc de frunze n-avea, cum aţi crede, cărţi, ci pînzele de paianjen ale unei broderii autohtone. Doar că sub pomul vieţii s-au copt şi fructe ale mâniei. I-am reîntîlnit cu drag pe Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Florina Ilis, Bogdan Suceavă, Gabriela Adameşteanu. L-am cunoscut pe Savatie Baştovoi, în odăjdii neverosimile de călugăr autentic. Am zărit pălăria lui Mircea Dinescu, statura masivă a lui Norman Manea, am făcut o reverenţă în faţa lui Solomon Marcus. I-am salutat cu infinit respect pe Nicolas Cavaillès, Philippe Loubière, Marily Le Nir, Laure Hinckel – traducătorii zecilor de cărţi de pe mese, tăcute şi abandonate, invizibile sub forfota părinţilor lor – vedete în carne şi oase, nu de carton. Integral in Adevarul.

Mihai Razvan Ungureanu: Am avut ministri amenintati cu moartea. Fostul premier Mihai Razvan Ungureanu sustine ca ministri din Cabinetul sau au fost amenintati cu moartea de catre diverse grupuri de interese, acuzand presiunea enorma pusa pe reprezentantii Guvernului, in timpul mandatului sau. “De la PDL a venit o echipa de oameni tineri, unii aveau experient,a altii nu. Au fost ministri care, sub presiunea telefoanelor, amenintarilor, izbucneau in lacrimi cand intrau in cabinet. Am avut ministri care au fost amenintati cu moartea de catre reprezentanti ai grupurilor subterane. Eu le spuneam acelasi lucru: ‘Sa nu-ti treaca prin cap. Nu-ti joci libertatea personala pentru interesele unui grup infractional, niciodata nu pui interesele Romaniei dedesubtul altor interse'”, a marturisit Ungureanu, joi seara, la Realitatea TV. In opinia fostului ministru, de aceleasi presiuni s-au lovit si guvernul lui Emil Boc si cel al lui Victor Ponta: “Nu se poate ca ministrul unui cabinet – cred ca i s-a intamplat lui Boc si i se intampla si lui Ponta – care se maturizeaza acum la locul de munca, sa fie strivit sub presiunea jocurilor economice travestite in politicul romanesc. Ministrii ajung intr-o pozitie servila fata de forta politica care le va cere mereu ceva inapoi”. Fostul premier a refuzat sa-si declare sustinerea pentru vreunul din candidatii la functia de presedinte al PDL, observand doar “duritatea” campaniei interne si lipsa de viziune a motiunilor prezentate. “Nu ma veti vedea pronuntandu-ma asupra contracandidatilor, nu e corect, etic si nu suflu in panzele nimanui. Este chiar competitia lor, pentru viitor, nu de reglare de conturi… Dar conteaza viziunea, aici mai e de completat in motiuni”, a declarat Ungureanu. Integral aduce Ziare. com

Tensiuni tot mai mari între India și Italia. Ambasadorul italian, consemnat la domiciliu.  Conflictul diplomatic dintre India şi Italia escaladează de la o zi la alta. Guvernul de la New Delhi a ridicat imunitatea diplomatică a şefului de misiune italiană. Teoretic, acesta poate fi judecat pentru sfidare dacă încearcă să plece din India. Ambasadorul Daniele Mancini este consemnat la reşedinţa sa şi nu poate părăsi ţara, un gest pe care autorităţile de la Roma îl consideră o încălcare o normelor diplomatice internaţionale. Acum, tensiunile au intrat într-o nouă fază, cu acuze reciproce din partea politicienilor din fiecare ţară. O soluţie în disputele dintre India şi Italia pare tot mai îndepărtată. Luni seara, Italia a explicat public că ordinul dat de Curtea Supremă a Indiei ca ambasadorul italian să nu părăsească ţara reprezintă o încălcare a convenţiilor diplomatice. E vorba de “o încălcare clară a Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice”, a explicat Ministerul de Externe de la Roma.  Convenţia, ce datează din 1961, spune că diplomaţii nu pot fi reţinuţi ori judecaţi de statele unde se află la misiune, relatează “Wall Street Journal”. Există însă şi excepţii de la regulă. Dacă diplomaţii se adresează justiţiei, nu pot pretinde imunitate. Nu este clar dacă excepţia funcţionează în acest caz, iar ambasadorul Daniele Mancini acţiona în interesul guvernului său. Avocatul diplomatului a ridicat această problemă Curţii Supreme. Însă diplomaţia indiană nu consideră că interdicţia de a părăsi ţara ar încălca în vreun fel Convenţia. Guvernul indian consideră, mai mult, că Italia este cea de condamnat din pricina deciziei de a nu returna cei doi militari italieni acuzaţi de crimă. Din acest motiv, confirmarea unui nou ambasador a fost amânată până când cabinetul va revizui stadiul relaţiilor bilaterale. Și, într-o nouă replică față de afirmațiile autorităților italiene, marţi, Sonia Gandhi, liderul partidului aflat la putere în India, a criticat decizia Romei de a nu-i retrimite în India pentru judecată pe cei doi marinari italieni aflaţi în centrul scandalului. “Niciunei ţări nu ar trebui să i se permită să îşi bată joc de India”, a indicat Sonia Gandhi în discursul de marţi. Ca urmare, Curtea a prelungit interdicţia impusă ambasadorului pentru un termen nedefinit.  “Sfidarea guvernului italian de a nu îi preda pe cei doi militari şi încălcarea unei promisiuni asumate faţă de Curtea Supremă sunt inacceptabile”, a explicat Sonia Gandhi, liderul partidului aflat la guvernare şi poate cel mai popular şi mai puternic politician din India. Cuvintele sale sunt urmărite cu şi mai mare atenţie din pricina originilor sale italiene. Integral aduce RFI

În pofida declaraţiilor oficiale, reforma agrară a UE nu prea e verde. Agricultura europeană este un subiect ce nu poate fi neglijat, mai ales că sumele de bani care gravitează în jurul lui sunt enorme. În Uniunea Europeană, fermierii sunt subvenţionaţi, anual, cu 60 de miliarde de euro. Până acum, deţinătorii de terenuri agricole, primeau subvenţii pro hectar, fără a se ţine seama că în multe cazuri pământul nu era lucrat. Această regulă laxă urmează să fie modificată. Foarte curând, în numele ecologiei, subvenţii vor mai primi doar cei care, nu doar cultivă terenurile agricole deţinute, ci fac şi ceva bun pentru mediu. Astfel, spun autorităţile europene, politica agricolă din UE va deveni… mai verde. Cel puţin 30 la sută din plăţile directe vor fi conexate de noile criterii de mediu, decizia în acest sens fiind luată, de comun acord, de cei 27 de miniştri ai agriculturii din statele membre după 36 de ore de negocieri dure. Monoculturile, care transformă arii întregi de pământ într-o mare de câmpuri de porumb, nu vor mai exista. În plus, pentru a primi integral subvenţiile, firmele de specialitate trebuie să cultive trei soiuri diferite de produse agricole, iar cinci la sută din terenurile agricole trebuie cultivate în mod ecologic. Ceea ce însă pare a fi o declaraţie de dragoste adresată agriculturii ecologice, recte mediului, nu sunt decât vorbe goale, spun unii specialişti. Reinhild Benning, expertă în agricultură în Cadrul Federaţiei germane pentru Mediu şi Protecţia Naturii, a declarat într-un interviu acordat Deutsche Welle, că prevederile privind mediul sunt “lipsite de orice conţinut”, motiv pentru care nu aduc beneficii nici din punct de vedere climatic, nici al biodiversităţii. “Efectul noilor reguli va fi zero”, spune Benning. Conform unei propuneri mai vechi a Comisiei Europene, fermierii ar fi urmat să fie obligaţi să cultive 7 la sută din suprafaţa terenurilor agricole deţinute, ţinând seama de biodiversitate. Cu alte cuvinte, să cultive câmpuri de flori pentru albine sau să ridice garduri vii în care păsările să îşi poată face cuib. “Ei bine, noile reguli au scăzut acest procentaj de la 7, la 5 la sută. Practic, se poate cultiva mai departe ca şi până acum. Înţelegerea miniştrilor nici nu va readuce la viaţă stepele agrare pustiite, precum cele existente în unele regiuni din Germania”, a mai declarat Reinhild Benning pentru DW. Integral la Deutsche Welle

BCE este dispusă să lase băncile cipriote să se prăbuşească dacă Ciprul nu acceptă cerinţele UE şi FMI. Oficialii europeni vorbesc deschis de ieşirea ţării din zona euro. Banca Centrală Europeană a ameninţat că de luni va închide perfuziile de lichiditate cu care ţine în viaţă băncile din Cipru dacă politicienii nu vin până atunci cu un plan credibil pentru salvarea ţării. Presiunea care apasă pe liderii ciprioţi este cu atât mai mare cu cât marţi ar urma să fie redeschise băncile după o săptămână de inactivitate în care autorităţile au încercat să prevină retragerile masive de capital de către clienţii speriaţi de taxa pe depozite cerută de FMI, zona euro şi guvern. Bancomatele au fost luate cu asalt deja de ieri, guvernul pare dispus să pună la bătaie pensiile şi rezervele de gaze pentru evitarea falimentului, iar oficiali ai zonei euro au atenţionat că se discută deschis despre ieşirea ţării din uniunea monetară.   Într-un comunicat cu doar câteva pro­poziţii, BCE a anunţat că guver­natorii băncilor centrale din zona euro, membrii consiliului guvernator al instituţiei, au decis să menţină până luni liniile de lichiditate de urgenţă pentru băncile cipriote, scrie Financial Times. „După aceea, programul de Asistenţă de Lichiditate de Urgenţă (ELA) va fi luat în considerare doar dacă va exista un program UE/FMI care să asigure solvenţa băncilor respective“, notează comunicatul. Încearcă BCE să se protejeze de criza din Cipru? Analiştii atrag atenţia că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, destabilizate de criza din Grecia, sunt dependente de lichiditatea furnizată de BCE şi au interpretat mesajul instituţiei ca pe un semn că aceasta nu este dispusă să suporte pierderile pe care i le-ar provoca retragerea depozitelor din Cipru. Lichiditatea injectată de BCE în sistemul bancar cipriot prin ELA se cifrează la 9 miliarde euro, în timp ce depozitele din băncile cipriote sunt estimate la 60 miliarde euro. Din acestea, 20 miliarde euro aparţin deponenţilor ruşi.

Un oficial din zona euro a descris atmosfera care înconjoară problema Ciprului ca „foarte“ emoţională, ceea ce face dificilă găsirea unei soluţii raţionale, şi a atenţionat că în cercurile oficiale sunt „discuţii deschise în privinţa ieşirii ţării din zona euro“, scrie agenţia Thomson Reuters.

Această situaţie a fost evidentă într-o serie de discuţii telefonice purtate miercuri între oficiali ai ministerelor de finanţe din zona euro. Una din temele atinse a fost impunerea de restricţii în privinţa retragerilor de capital pentru a izola regiunea de posibilul colaps al economiei cipriote. Ciprul nu a luat parte la reuniune, decizie pe care mai mulţi participanţi au descris-o ca tulburătoare şi ca reflectând situaţia foarte dificilă din această ţară.  „Parlamentul cipriot este evident prea implicat emoţional şi nu va decide nimic dacă nici măcar nu s-a simţit în stare să participe la întâlnire, ceea ce este o mare problemă pentru noi. Nu ne-am mai întâlnit niciodată cu aşa ceva“, a afirmat oficialul citat. Integral la Ziarul Financiar.

Preşedintele Giorgio Napolitano va anunţa vineri decizia privind formarea viitorului guvern al Italiei. Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, va anunţa vineri decizia privind formarea viitorului guvern, după două zile de consultări cu liderii partidelor politice, relatează AFP. “Vineri, voi prezenta şi voi motiva decizia”, a declarat preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, după ce s-a întâlnit cu liderii formaţiunilor politice parlamentare, potrivit AFP. Niciuna dintre principalele forţe politice din Italia – coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani, coaliţia de dreapta condusă de Silvio Berlusconi şi Mişcarea Cinci Stele, a lui Beppe Grillo – nu a obţinut o majoritate în Parlamentul italian. Beppe Grillo, liderul Mişcării 5 Stele (M5S), partidul care a adunat cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de luna trecută, a anunţat, pe 11 martie, că se va retrage din politică dacă „grillinii” săi vor da coaliţiei de stânga, condusă de Pier Luigi Bersani, votul de încredere în Parlament. De asemenea, Grillo nu vrea nicio alianţă cu niciun partid, liderii grupurilor parlamentare M5S avansând ideea unui guvern al Mişcării. La alegerile de la sfârşitul lunii februarie, partidul lui Beppe Grillo a ieşit pe locul trei, fiind devansat de coaliţia de centru-stânga a lui Bersani şi coaliţia de centru-dreapta a lui Berlusconi. Aduce Adevarul.

Analist politic: Euro ar putea fi condamnat, indiferent dacă Ciprul rămâne sau pleacă. Indiferent de rezolvarea sau nu a crizei din Cipru, în Uniunea Europeană ar putea rămâne efecte de lungă durată care ar putea pecetlui soarta euro, consideră Darrell Delamaide, analist politic al MarketWatch în Washington. Cu o scurtă pauză, când pieţele s-au concentrat pe şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane, criza a revenit în centrul atenţiei, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit ziua de luni ca termen limită pentru un acord de salvare a Ciprului, instituţia urmând în caz contrar să retragă sprijinul de lichidităţi pentru băncile cipriote.

Guvernul cipriot a fost nevoit să prelungească perioada în care instituţiile de credit nu lucrează până marţea viitoare, după ce Parlamentul a respins taxa pe depozitele bancare. Indiferent dacă Ciprul va reuşi sau nu să încheie un acord de salvare cu zona euro, evenimentele din această săptămână vor continua să aibă un impact asupra UE şi a euro.  În primul rând, europenii au aflat că nici măcar asigurările depozitelor, pe care se bazează încrederea în bănci, nu este sfântă în minţile oficialilor de la Bruxelles şi niciun fel de declaraţii, privind unicitatea situaţiei din Cipru, nu vor reinstaura încrederea în bănci a italienilor, spaniolilor sau portughezilor, atunci când criza se va acutiza din nou, cum inevitabil se va întâmpla, consideră Delamaide. În al doilea rând, voinţa parlamentarilor ciprioţi de a sfida Bruxelles-ul şi a vota împotriva propunerii acestuia stabileşte un precedent care va coagula forţele anti-austeritate din sudul Europei.

Principalele partide din Grecia, Italia şi Spania, care au respectat linia trasată de Bruxelles, vor fi nevoite să devină mai ferme, sau poziţia lor se va eroda în continuare, potrivit analistului.   Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea. Micii deponenţi şi pensionarii pe care liderii din Germania, Olanda, Finlanda şi alte ţări doreau să îi penalizeze pentru excesele băncilor cipriote nu sunt mai vinovaţi decât deponenţii şi pensionarii din oricare ţară nordică.  Este imposibil de imaginat, că politicienii din Germania, de exemplu, ar îndrăzni să confişte aproape 7% din economiile cetăţenilor lor, indiferent de motiv. Cu toate acestea, vor să facă acest lucru ciprioţilor, a arătat Delamaide.

“Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg. Orphanides a lucrat la Rezerva Federală americană, înainte de a fi guvernator al băncii centrale cipriote în perioada 2007-2012, iar în prezent este profesor la MIT. El a adăugat că propunerea pentru Cipru pune în pericol uniunea bancară europeană, prin subminarea încrederii în asigurarea depozitelor. Cipru este o ţară mică şi dacă va rămâne în zona euro sau va deveni un fel de colonie financiară a Rusiei nu va conta pentru mulţi oameni, dar maniera în care liderii de la Bruxelles şi Berlin au tratat această criză va conta pentru europeni şi pieţele financiare, în perioada următoare, conchide articolul. Aduce Medifax

Siguranța alimentară este o disciplină științifică ce studiaza manevrarea, prepararea, transportul  și depozitarea produselor alimentare în moduri care împiedică alterarea alimentelor sau infestarea lor. Siguranța alimentară include un număr de proceduri care trebuie sa fie respectate pentru a evita potentialele pericolele daunatoaresănătatii publice. Siguranta alimentara se realizeaza prin agregarea unor mecanisme intrefurnizori, procesatori și piața de desfacere și între aceasta piață si consumatorul final. Considerente privind siguranța alimentară includ originile materiilor prime, colectarea si proceduri de transport la procesatori, igiena transportului, practici referitoare la etichetarea produselor alimentare, care sa includa cantitatile si prezenta unor eventuali aditivi alimentari și eventuale reziduurile de procesare.

Parlamentul  Uniunii Europene (UE) a promulgat o legislație destul de stufoasa in ceea ce priveste aiguranța alimentară în statele membre sub diverse forme de directive și regulamente, toate fiind obligatorii pentru toate statele și, prin urmare, trebuie să fie încorporate în legislația fiecărei țări “la nivel național / regional / sectorial”. Aceste regulamente si directive trebuie sa asigure protecție maximă pentru consumator. Parlamentul UE este informat cu privire la problemele de siguranță alimentară de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA – European Food Safety Authority) care asigura informarea la nivel local si central in Uniunea Europeana.

De mentionat ca siguranța alimentară (Food safety) este un capitol important dintr-un subiect mai amplu, care este securitatea alimentara (Food security), care deja este parte din securitatea nationala a oricarui stat. Orice manipulare in subiectele mentionate mai sus aduce prejudicii directe sau indirecte sigurantei nationale.

***

Rezultatul falsului scandal

Scandalul laptelui infestat cu aflatoxina a produs scaderea vanzarilor de lapte cu aproape 45% în ultimele zile, iar procesatorii au înregistrat pierderi de câteva zeci de miloane de euro din cauza scandalului aflatoxinei, a declarat miercuri Dorin Cojocaru, directorul executiv al patronatului procesatorilor de lactate APRIL. Reprezentantul patronatului spune că relansarea consumului va întârzia deoarece se suprapune cu postul Paştelui. “O parte din marfă am stocat-o în telemea şi o să începem să producem lapte praf până se va relansa consumul” (LINK)

***

Cu musca pe caciulă

Deputatul PC Cornelia Negruţ suţine că scandalurile alimentare care au cuprins România în ultima perioadă „nu au apărut din senin”. Ea se alătură, astfel, celor care văd în spatele recentelor scandaluri din industria alimentară o conspiraţie internaţională.

“Pe bună dreptate, apar semne de întrebare dacă nu cumva cineva vrea ca România să importe din ce în ce mai mult, dacă nu există un interes pentru a scoate în afara comerţului produsele autohtone. Scandalurile alimentare din România reprezintă, de fapt, un atac violent la adresa industriei alimentare româneşti. Mai mult, românii au fost bulversaţi de apariţia aproape zilnică a unor alarme alimentare, astfel încât, pe bună dreptate, consumul este în pericol, iar oamenii pierd timp preţios pentru a se gândi ce produse să mai consume pentru a fi în siguranţă. În realitate, şirul parcă de neoprit al acestor scandaluri vizează obţinerea controlului pieţei de producţie, verificare şi desfacere a alimentelor consumate de români”, a declarat Cornelia Negruţ. SURSA

***

Un mail primit de Politeia – Povestea laptelui – Voiculescu- Mihai Ţurcanu – ANSVSA  – Ponta

Toata această serie de stranii coincidenţe pare să aibă o explicaţie, care este vehiculată în mediul politic (liberal) chiar înainte de schimbarea lui Mihai Ţurcanu. Dincolo de bâlbâielile şi prestaţia jalnică pe care Ţurcanu a avut de la începutul săptămânii, lui i s-ar fi plătit şi unele poliţe de către Dan Voiculescu. Acesta a fost trimis tocmai din 2008 în judecată de către DNA fiind acuzat că, în 2003, utilizând de influenţa sa politică, în calitate de preşedinte al unui partid aflat la guvernare, la privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a reuşit să achiziţioneze prin Grivco pachetul majoritar de acţiuni.

Ei bine, fostul ICA ar dispune de o mulţime de laboratoare, iar lui Mihai Ţurcanu i s-ar fi sugerat ca ANSVSA să efectueze şi să determine efectuarea a cât mai multe analize sanitar – veterinare prin fostul Institut de Cercetări Alimentare, controlat acum de familia Voiculescu. Acesta ar fi refuzat să se conformeze, i s-ar fi dat de înţeles că se va declanşa o isterie naţională în urma căreia îşi va pierde funcţia, Ţurcanu avea indicatii de la partid pentru alte destinatii si a refuzat se pare să creadă o asemenea variantă, iar când şi-ar fi dat seama că este reală ar fi fost prea târziu.

Probabil nu lipsit de semnificaţii este că premierul Victor Ponta, în debutul şedinţei de miercuri a Guvernului, când a anunţat înlocuirea lui Mihai Ţurcanu, a spus despre ANSVSA că, „a călcat pe un muşuroi extrem de mare de interese”.

Că Mihai Ţurcanu şi liberali de la Botoşani au simţit de unde provin o mare parte a problemelor de la ANSVSA o dovedesc şi declaraţiile publice ale deputaţilor PNL Costel Şoptică şi Verginel Gireadă, care l-au atacat tocmai pe Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi totodată preşedinte PC, reproşându-i declanşarea panicii şi a scandalului sanitar – veterinar din România.

Stirea lui Ghita (RTV) – Institutul de Cercetări Alimentare, fostul centru de stat controlat în prezent de Dan Voiculescu, ar fi implicat în scandalul laptelui cu aflatoxină, susține România TV. Potrivit sursei citate, același lot de lapte ar fi fost verificat atât de ICA, neacreditat pentru asemenea analize, care a concluzionat că are aflatoxină, cât și de un laborator autorizat din Alba, care a infirmat prezenta substanței.

Nu am fi publicat mailul anonim ( noi nu suntem Antena 3) daca nu am fi gasit sursa. Aveti linkul la aceasta sursa informatiilor!

Cateva note premergatoare: (1) Majoritatea surselor primare referitoare la succesiunea migratiei “barbare” pe teritoriul numit istoric Dacia este de origine romana (imperiul vestic pana la caderea lui) si bizantina. (2) Cautarile mele bibliografice au fost facute in special in legatura cu cercetarea evolutiei religioase in regiune si mai putin din punct de vedere istoric-militar, social si antropologic. (3) Discutia despre limbile vorbite de aceste popoare si sintagma indo-europeana este referitoare (asa cum se si cuvine), numai ca referinta lingvistica, vezi aici clasificarea linvistica. (4) Notiuni ca “dacii liberi” si altele asemanatoare, care sunt absolute aberatii protocroniste, au fost schimbate cu numele triburilor respective, mentionand bineinteles legaturile lor cu locatiile geografice si afinitatile istorice. (5) Pentru o mai buna intelegere a diferentelor intre istoriografia relevanta si plastografia istorica propun o lecturare cel putin a prefatei Profesorului Neagu Djuvara in cartea “Tohomerius-Negru Voda”, editia Humanitas din 2009.

Despre “dacii liberi.” Important de mentionat este ca vorbim de doua triburi de origine dacica, care au existat dintotdeauna in afara Daciei romane. Majoritatea timpului, aceste triburi s-au aflat in conflict armat cu romanii si dupa parasirea teritoriului de catre Aurelian in anul 275 d.Hr., au continuat hartuirea romanilor, inclusiv populatia romano-daca, din fosta provincie romana. Cele doua triburi daco-getice, care au ramas intotdeauna in afara imperiului Roman, au fost Costobocii si Carpii.

Costoboci – Costobocii au fost un trib tracic situat în nordul Moldovei şi în Basarabia (între Prut şi Nistru) până în sudul Galiţiei (Polonia). Ei au locuit în zona Carpaţilor nordici şi au rămas independenţi până la sfârşitul secolului II d.Hr., ca şi alte triburi geto-dacice. Teritoriul ocupat de Costoboci nu se poate stabili cu precizie, iar părerile savanţilor sunt împărţite. Majoritatea cercetătorilor, printre care şi K. Mullenhoff, H. Kiepert, R. Much, L. Schmid, sunt de părere că teritoriul ocupat de Costoboci este cel de lângă râul Mureş şi pe cursul superior al Tisei, iar Theodor Mommsen îi situa mai la sud, în zona de NE a Mării Negre. După G. Schutte existau două triburi diferite de Costoboci: costobocii transmontani şi alţii pe cursul Siretului, teorie admisă şi de Vasile Pârvan. Personal cred ca Parvan i-a confundat pe cei din valea Siretului cu Carpii. In timpul războaielor marcomanice din vremea lui Marcus Aurelius, costobocii aliati cu bastarnii si sarmaţii, traversează în 170 Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Attica. În deceniile următoare, locul lor este luat de triburile carpilor. Dupa navalirea Goţilor pe teritoriul Daciei, ei devin aliatii lor si se vor asimila total in aceasta federatie de triburi germanice.

Carpi – Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova, de la Munţii Carpaţi (despre care se crede că au moştenit numele de la carpi, care etimologic poate fi tradus prin cuvantul stancos) până la Nistru, cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei . Carpii au devenit unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos; se presupune că ei au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană. Ultima menţionare a fost a istoricului grec Zosimos în 381 sub numele de carpo-daci, scriind despre înfrângerea incursiunii acestora de către împăratul Theodosie I. Prezenţa carpilor este constantă la est de Carpaţi pe toată perioada de dominaţie romană în Dacia, unde au creat cultura arheologică Poieneşti-Zvorâştea, manifestându-se prin continuitatea de locuire a teritoriului şi schimburile între populaţiile carpice si locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. O parte a carpilor, mai ales din părţile sudice ale Moldovei, au fost strămutaţi în diferite părţi ale Imperiului. Istoricii moderni considera ca si Carpii, ca si Costobocii, au fost asimilati de Goţi si nu de Romani, asa cum s-a considerat pana in ultimul timp.

***

Goţii care locuiau în regiunea Vistulei inferioare, lângă Marea Baltică isi incep migratia spre est si sud est. Pe la anul 200 ei ajung în stepele din nordul Mării Negre şi ocupă în prima jumatate a secolului III şi teritoriul roman dintre Prut şi gura Niprului (ad Moesiam) cu cetatile Olbia (la gura Niprului) si Tyras, (la gura Nistrului). Prima incursiune a goţilor spre Dunăre a avut loc în anul 238. Din acest moment, neâncetat, timp de aproape 50 de ani, au jefuit zona cuprinsă între Dacia şi Grecia şi până în nordul Anatoliei.

Printre localitatile care le-au căzut victime s-a aflat şi cetatea Histria din Scythia Minor, situată în sudul Deltei Dunării, care a fost pradata si distrusă. În urma acestor atacuri, goţii se retrăgeau înspre nord.

În primăvara anului 250, s-a produs invazia sub comanda regelui Kniva, alături de care se aflau şi o serie de alte triburi, inclusiv aliatii carpi despre care am discutat mai sus.

O alta armată, condusa de Argaithus şi mai tarziu de Gunthericus, trece Dunărea de Jos şi intra în Dobrogea pentru ca ulterior să ajunga până la oraşul tracic Philippopolis (Plovdiv). Legatul roman al Moesiei, Trebonianus Gallus, i-a respins pe goţi la Novae (Şiştov), însă Kniva a continuat să înainteze până la Philippopolis pentru a face joncţiunea cu cealaltă armată gotică. Decius, care a devenit mai târziu împărat între 249 – 251, a reuşit să-i respingă pe carpii aliati ai gotilor, care insa operau in spatele lor, din Dacia romană, a încercat să depresurizeze fără succes şi Philippopolisul, însă a fost nevoit să se retragă în fortificaţia lui Trebonianus.

Oraşul asediat a cedat în vara anului 250. Următoarea confruntare dintre romani şi goţi a avut loc în vara anului 251, în care cad pe câmpul de luptă atât Decius, cât şi fiul său. Trebonianus a salvat cu greu resturile armatei, care l-a proclamat împărat (251 – 253), dar care a fost nevoit să-i lase pe goţi să plece cu o pradă bogată. O nouă invazie importantă a avut loc în 253, an în care guvernatorul Moesiei Inferior, Aemilianus, câştigă, după care devine împărat (253). În mod ciudat, victoriile lui Aemilianus nu i-au speriat pe goţi, neputând îmbunătăţi situaţia provinciilor romane din Balcani, şi mai mult, în anul următor, invazia goţilor a ajuns până la Salonic, producând mari pagube. Roma nu mai putea sa-i intimideze pe goti.

În timpul domniei imparatului Gallienus (260 – 268), când Imperiul Roman era slăbit de mai multi pretendenţi la tron, cea mai mare parte a Daciei a fost cucerita de goţi. Împaratul Aurelian (270 – 275), încercand restaurarea graniţelor imperiului, face o expeditie împotriva goţilor din Dacia, dar cu toata victoria repurtată asupra lor, in urma careia ia titlul de “Gothicus maximus” şi “Dacicus maximus“, el nu mai poate restabili ordinea de mai inainte in Dacia. Astfel, Aurelian incheie pace cu goţii, cedându-le Dacia ca unor federati ai Imperiului Roman, cu indatorirea de a pazi limita dunareana (271). Asadar, gasim in Dacia urmatoarele triburi de goti: taifalii şi victoalii. Aşezările goţilor în Dacia cuprindeau numai câmpia răsăriteană (Moldova cu partea estică a Ţării Româneşti), in timp ce în partea centrală şi muntoasă a provinciei, care fusese cel mai mult colonizată şi romanizată în timpul guvernării romane, continua să locuiască populaţia daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor şi a administraţiei romane peste Dunăre (în Dacia Aurelia). Aceasta populatie daco-romană a ramas sub stapanire gotică.

Dupa asezare, goţii se împărţeau in vizigoţi (goţi apuseni, ramura tervingilor), care locuiau in campia rasariteana a Daciei si pe Nistru, si in ostrogoţi (goţi răsăriteni), care locuiau la est de Nistru. Prin contactul cu Imperiul Roman, printre goţi se propaga, mai ales la vizigotii din Dacia, creştinismul. Primul episcop Wulfila (Ulfilas), care in 348 d.Hh. este silit sa se retraga cu o ceata de credinciosi peste Dunăre in Imperiul Roman din cauza persecutiilor din partea păgânilor, traduce Biblia în limba gotică. Alti propovaduitori ai crestinismului la goţi, intre care sunt cunoscuti Sfântul Nichita şi Sfântul Sava (gotul), au suferit martirajul in Dacia. Dar, cu toate persecutiile, creştinismul se răspândeşte, aşa că in curand cea mai mare parte a vizigoţilor devin crestini, deosebindu-se astfel tot mai mult de ostrogotii păgâni.

In Peninsula Balcanică, dar si in Dacia, vizigoţii au fost condusi de regele Athanaric. Sub regele Alaric ei au trecut in Italia, si de acolo (dupa moartea lui Alaric in 410), au trecut in Galia, fiind condusi de Ataulf, unde au infiintat un regat avand capitala la Tosola (415-507). In cele din urmă, ei au ocupat Spania, infiintand acolo un regat avand capitala la Toledo, unde s-au mentinut multa vreme sub Theodoric I şi Theodoric II, pana cand sunt infranti si supusi de arabi (711). Ostrogoţii au ramas sub stapanirea hunilor pana la moartea lui Attila (453). Dupa aceea, ei se ridica impreuna cu rudele lor, gepizii, şi iau in stapanire Dacia, ca federati ai Imperiului Roman. Ca de obicei, cine praseste Dacia ajunge capşunar in Spania.

Bibliografie, note si citate:

Bell-Fialkoff, Andrew, Editor, The Role of Migration in the History of the Eurasian Steppe: Sedentary Civilization vs. “Barbarian” and Nomad, New York: St. Martin’s Press. 2000.
Wolfram, Herwig; Thomas J. Dunlap, Translator,  History of the Goths: New and completely revised from the second German edition, Los Angeles: University of California Press. 1988.

Bună dimineata intr-o zi de joi. Începând din dupã-amiaza zilei de joi şi pânã vineri dimineaţã, aria ploilor va cuprinde toatã ţara. Local se vor cumula cantitãţi de apã de 20…25 l/mp şi izolat 35…40 l/mp, în special în jumãtatea de sud a teritoriului. La munte, iar spre sfârşitul intervalului şi în regiunile vestice şi nordice ploile se vor transforma în lapoviţã şi ninsoare.  Vântul va sufla moderat, cu intensificãri temporare în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari în cursul nopţii în sud şi sud-vest, unde rafalele vor depãşi local 50…60 km/h

În Bucureşti, vremea se raceste. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla moderat. Ploua aproape toata ziua. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13-14  grade, iar cea minimă va fi de 3…5 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi:    Curs valutar BNR  valabil azi:  1 EURO = 4. 4179     RON; 1 USD = 3. 4194  RON; 1 EURO = 1. 2920   USD; Francul elvetian 3. 6166 RON. Gramul de aur 177.1362 RON.

Parteneri ai Microsoft sunt suspectaţi că au dat mită pentru contracte de 104 mil. euro şi 57 mil. dolari cu Guvernul, semnate în anii 2008 şi 2009. Ce rol au avut D-Con.Net Elveţia şi Claudiu Ionuţ Florică? Gabriel Sandu, fost ministru PDL: “Eu am refuzat să plătesc acea sumă de 26 de milioane de dolari şi de aici a pornit un scandal enorm cu Fujitsu şi cu Microsoft. (…) Nici nu stiu dacă am semnat eu contractul. Am simţit că frige tare şi am vrut să stau departe de el.”     Departamentul pentru Justiţie şi Comisia pentru Valori Mobiliare (SEC) din SUA au demarat o investigaţie privind un posibil caz în care reprezentanţi ai companiei Microsoft şi parteneri ai producătorului de software ar fi oferit mită unor oficiali guver­namentali din China, România şi Italia în schimbul unor contracte pentru software, a scris marţi seară publicaţia americană Wall Street Journal, cel mai cunoscut ziar de business din lume, citând surse apropiate autorităţilor federale. În România şi Italia ancheta vizează conduita unor reselleri şi consultanţi ai Microsoft, a scris publicaţia.   “Investigatorii americani ve­rifică de asemenea dacă Mi­crosoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România pentru a securiza obţi­nerea unor contracte pentru pro­duse software ale companiei”, po­trivit Wall Street Journal, care menţionează că informaţiile privind oferirea de mită reprezintă la acest moment doar acuzaţii necon­firmate.   WSJ nu a oferit în articol date despre perioada în care se presu­pune că ar fi avut loc aceste fapte. Publicaţia notează că ancheta se află într-un stadiu preliminar şi că Guvernul SUA nu a acuzat Microsoft sau pe vreunul dintre partenerii săi de încălcări ale legii. Purtătorii de cuvânt ai Departa­mentului pentru Justiţie şi SEC au refuzat să comenteze informaţiile WSJ. Integral in Ziarul Financiar.

Victor Ponta l-ar învinge pe Crin Antonescu la prezidenţiale. Potrivit Inscop, care a testat o serie de ipoteze pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, Victor Ponta ar fi favorit în toate combinaţiile, dacă ar candida şi dacă alegerile ar avea loc duminică Victor Ponta ar ieşi învingător indiferent de candidatul împotriva căruia ar concura pentru funcţia de preşedinte al României, dacă ar candida şi dacă alegerile ar avea loc duminică, relevă sondajul „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“ realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul“. Acesta ar învinge toţi candidaţii ale căror nume au fost vehiculate în media, inclusiv pe candidatul oficial al USL, liberalul Crin Antonescu, cu 60% la 40%. Crin Antonescu l-ar învinge pe Mihai Răzvan Ungureanu cu 59% la 41%. INSCOP Research precizează că întrebarea referitoare la alegerile prezidenţiale testează un potenţial general şi nu intenţia efectivă de vot. Institutul mai menţionează şi că, spre deosebire de întrebarea clasică cu prezentarea unei liste de candidaţi, studiul simulează o competiţie prezidenţială de tur 2, testând o succesiune de finale între doi candidaţi. Sondajul a fost realizat în perioada 21 – 28 februarie 2013 pe un eşantion de 1.066 persoane reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani, cu o eroarea de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Bazinul electoral al PSD precum şi faptul că deţine funcţia de prim-ministru, încărcată cu simbolurile puterii, îi creează lui Victor Ponta un ascendent asupra tuturor pontenţialor candidaţi, chiar dacă acesta a subliniat, în repetate rânduri, că-l va susţine pe Crin Antonescu pentru Preşedinţia României. INSCOP constată că „o pondere însemnată din electoratul actual al PNL (46,7%) ar vota cu Victor Ponta pentru funcţia de preşedinte în dauna lui Crin Antonescu“. Victor Ponta ar fi votat de 66% din electoratul PSD şi de 63,3% din votanţii UDMR, care-l apreciază probabil pentru intenţia de a semna un protocol de colaborare cu reprezentanţii politici ai maghiarimii, 57,4% din votanţii partidului lui Dan Diaconescu, care practică un populism mai degrabă de stânga, şi de 87,5% din votanţii Forţei Civice, partid încă nesemnificativ electoral. Integral in Adevarul

Deturnare de fonduri din banii plătiți de români pe factura la lumină! Lunar plătim pe factura la electricitate o taxă cu nume straniu: taxa de cogenerare. Acești bani, care ar trebui să facă din România o țară competitivă energetic,„răsplătesc” cu vârf și îndesat companii de stat din energie, ajutându-le să supraviețuiască. În contul acestei „taxe de cogenerare” abonații la rețeaua de electricitate plătesc, prin intermediul facturilor lunare, câțiva lei sau zeci de lei, în funcție de valoarea facturii. Nota de plată crește uneori  și cu 5-10% din cauza acestei taxe, bani care se adaugă scumpirii energiei din ultimul timp. Per total, în 2012 am achitat cu toții nu mai puțin de un miliard de lei în contul cogenerării, altfel spus, fiecare român a contribuit cu circa 45 de lei. Ce este „cogenerarea” Companiile care produc energie în cogenerare realizează în același timp energie electrică și termică. Schema de sprijin susținută din cotizațiile lunare ale românilor la factura de electricitate ar trebui să meargă către aceste companii și să susțină lucrările lor de „înaltă eficiență”. În ultimii doi ani lucrurile nu au stat însă deloc așa. Statul a îndreptat fondurile spre companii publice, de regulă, care realizează doar investiții uzuale, și pe care „fondurile salvatoare” mai degrabă le-au ajutat să supraviețuiască, spun specialiștii. Ajutate de banii strânși de la români, companiile oferă  energie termică la prețuri mici, care permit primăriilor, ce dețin aceste companii, să acorde subvențiile la căldură, făcându-și capital electoral. De cele mai multe ori, banii nici nu ajung la cei care au cu adevărat nevoie de subvenții. Iar România rămâne o țară ineficientă energetic.Integral in EVZ.

Ministerul Educaţiei a albit pe şest cazierul universitar al lui Victor Ponta. De ce nu au fost luate în seamă două verdicte de plagiat. Ministerul Educaţiei a decis definitiv că Victor Ponta nu a plagiat în teza de doctorat, cu toate că Universitatea Bucureşti şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare au adus probe consistente că premierul a copiat masiv fără semnele citării. Ministerul a ignorat deciziile celor două instituţii şi a luat în calcul doar concluziile Comisiei Naţionale de Etică, instituţie din subordinea sa, care a constat anul trecut că lucrarea lui Ponta nu conţine elemente de plagiat.  Ministerul a respins şi cererea Universităţii Bucureşti de a-i retrage titlul de doctor în drept penal obţinut de Ponta în 2003 cu lucrarea ”Curtea Penală Internaţională” care a fost coordonată de fostul premier Adrian Năstase. Pe 19 iulie 2012 Comisia Naţională de Etică a trimis Ministerului Educaţiei raportul oficial prin care a constat că premierul Victor Ponta nu a plagiat în lucrarea de doctorat intitulată “Curtea Penală Internaţională”. Potrivit procedurilor, decizia CNE trebuia să fie aprobată de Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei. Într-un răspuns oficial transmis gândul de Ministerul Educaţiei se precizează că Direcţia Juridică a Ministerului Educaţiei a aprobat pozitiv raportul CNE. Altfel spus, Ministerul Educaţiei condus de Remus Pricopie a oficializat decizia de neplagiat pentru premierul Ponta.  ”În temeiul prevederilor art. 323 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia Generală Juridică a avizat favorabil Hotărârea Consiliul Naţional de Etică (CNE). Prin această hotărâre a fost aprobat Raportul final privind soluţionarea sesizării cu obiect teza de doctorat cu titlul „Curtea Penală Internaţională”, susţinută  de către d-nul Victor Ponta”, se precizează în răspunsul oficial trimis de Ministerul Educaţiei. În cazul plagiatului lui Victor Ponta au fost emise trei decizii oficiale. Scorul fiind de 2 la 1 pentru plagiat. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi Universitatea Bucureşti au apreciat că Victor Ponta a plagiat grosolan în teza de doctorat. Universitatea Bucureşti a analizat de două ori lucrarea de doctorat a lui Ponta şi a constat de fiecare dată că premierul a plagiat. Pe 18 octombrie, Universitatea Bucureşti a transmis Ministerului Educaţiei concluziile sale şi a cerut indirect retragerea titlului de doctor în drept penal. Integral in Gandul

Procuror: Corupţia agresivă şi continuă de la Tribunalul Bucureşti s-a extins asupra Curţii de Apel. Vezi câţi judecători sunt suspectaţi. Cel puţin 12 judecători ar fi implicaţi în eliberări contra unei sume totale de circa 900.000 de euro în dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu de la Tribunalul Bucureşti, arestate pentru corupţie. Cei implicaţi vor fi audiaţi în zilele următoare. Procurorul anticorupţie,  care a cerut Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie menţinerea arestării membrilor reţelei de comerţ cu eliberări din puşcării, a afirmat că “atitudinea  celor două judecătoare era de corupţie agresivă, activă şi continuă, care s-a extins şi la instanţa superioară, Curtea de Apel Bucureşti”, iar magistraţii implicaţi în reţea “au reuşit să pună în libertate inculpaţi periculoşi”. La şedinţa de judecată,  de miercuri, a recursului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru eliberarea din arestul preventiv a judecătoarelor şpăgare Antonela Costache şi Viorica Dinu şi a complicilor  acestora, au fost dezvăluite: preţurile imense, pretinse pentru a se da soluţii favorabile în dosare penale; modul de acţiune al învinuiţilor, dar şi pericolul pentru statul de drept al corupţiei de la Tribunalul şi Curtea de Apel Bucureşti. Sumele pretinse de  judecătoarele şpăgare numai  pentru patru dosare penale erau, in total, de aproape  900.000 de euro, mai mare decât suma de 260.000 euro, pretinsă tot pentru patru dosare de  ex-senatorul PSD Cătălin Voicu şi judecătorul suprem Florin Costiniu. În timpul şedinţei de judecată s-au aflat noi  amănunte din dosar: Antonela Costache  a acceptat promisiunea sumei de 300.000 de euro pentru eliberări din arest numai în perioada noiembrie 2012-februarie 2013, din care ar fi primit efectiv 32.000 de euro, iar Viorica Dinu ar fi primit 109.000 de euro şi a acceptat   345.000 de euro pentru decizii favorabile în dosare penale. Numai pentru eliberarea lui Dinel Staicu-Nuţu ( om de afaceri) ele au  primit o tranşă de 150.000 de euro. Suma de 150.000 de euro trebuia însă împărţită şi cu alţi judecători, ce vor fi audiaţi la DNA , spun specialiştii. Sumele imense pretinse ca şpăgi au determinat Agenţia Naţională de Integritate să se autosesizeze şi să declanşeze verificarea averilor celor două judecătoare. Integral in Romania Libera

Garantia Comisiei de la Venetia. Comparaţia cu Ungaria, tot mai apăsătoare pentru premierul român Victor Ponta, îl determină să solicite opinia Comisiei de la Veneţia în procesul de modificare a Constituţiei. Primul ministru Victor Ponta a convenit miercuri cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, care se află într-o vizită la Bucureşti, să solicite oficial Comisiei de la Veneţia opinia cu privire la procesul de revizuire a Constituţiei. Poate în altă împrejurare, opinia Comisiei de la Veneţia nu ar fi părut atât de necesară, cu toate că şi în vechea Românie politicieni cu anvergură intelectuală mult mai largă solicitau opinia unor jurişti străini de marcă înaintea oricărei reforme importante. Dacă odinioară miniştrii de la Bucureşti cereau sfatul unor profesori de drept sau a unor avocaţi de renume din Europa, astăzi pare firesc ca un guvern să se adreseze Comisiei de la Venţia, care este instanţa Consiliului Europei alcătuită din experti în drept costituţional. Totuşi să nu ignorăm circumstanţele. Din pricina analogiei pripite care se face cu Ungaria, anunţul privitor la modificarea Constituţiei la Bucureşti a produs imediat o stare de alertă. În realitate situaţia din Ungaria şi cea din România nu seamănă deloc, în ciuda persistenţei cu care continuă să fie evocată. Dar circumspecţia aceasta odată creată este mai greu de combătut şi, de aceea, primul ministru Victor Ponta a fost uşor de convins că are nevoie de garanţiile unei instituţii internaţionale unanim recunoscute. Dacă legiuitorul român primeşte girul Comisiei de la Veneţia, atunci România va putea recâştiga mai uşor încrederea internaţională. Este desigur o situaţie ingrată, căci nimeni nu se întrebase cu vreo doi în urmă de ce vor guvernul Boc şi preşedintele Băsescu să modifice Constituţia. În general lumea vede ceea ce se aşteaptă să vadă şi, de aceea, guvernul de la Bucureşti nu are altceva de făcut decât să accepte situaţia cu realism şi încredere. Integral la Deutsche Welle.

Parlamentarii s-au pus iar pe „coafat” ANI. Un text strecurat în statutul parlamentarilor i-ar scăpa pe aceștia de amenințarea cu închisoarea, dacă-și angajează rudele. Curtea Constituțională este chemată, din nou, să judece statutul O coaliție ad-hoc formată din USL și UDMR încearcă din nou să masacreze legea ANI, folosindu-se de statutul parlamentarilor. În fruntea bătăliei cu această agenție – mai mulți parlamentari UDMR, printre care Mate Andras-Levente, depistat de ANI că și-a angajat nevasta la cabinetul parlamentar. Aleșii au profitat de faptul că anumite articole din lege fuseseră declarate neconstituționale de CCR. La reexaminare, în urma  propunerii UDMR, susținută prin vot de USL, în statut a fost introdus un text aparent inocent: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă”. Problema este că nimeni nu vrea să spună care sunt aceste „dispoziții contrare” care se abrogă. „N-am fi putut face nominalizări”, a susținut deputatul UDMR Marton Arpad, unul dintre inițiatorii amendamentului. Surse din ANI susțin însă că articolul creează în mod intenționat confuzie, iar juriștii Agenției, în întocmirea actelor de sesizare, nu vor ști dacă trebuie să facă trimitere la statut sau la legislația care reglementează funcționarea ANI. Potrivit deputatului PDL Gabriel Andronache, statutul parlamentarilor prevede doar răspundere disciplinară pentru conflictele de interese. Prin adoptarea variantei UDMR dispare răspunderea penală și civilă. Integral in EVZ

Vânzările de lapte au scăzut cu 45%, producând pierderi de zeci de milioane de euro procesatorilor. Vânzările de lapte au scăzut în ultimele zile cu 45% pe fondul scandalului contaminării cu aflatoxină, procesatorii suferind deja pierderi de zeci de milioane de euro, informează Mediafax.ro. “Vânzările au scăzut cu 30% până acum două zile, comparativ cu acum două săptămâni, dar trendul este spre 45% scădere”, a spus Dorin Cojocaru, directorul executiv al patronatului procesatorilor de lactate APRIL. Acesta a afirmat că relansarea vânzărilor va fi îngreunată nu doar de acest scandal, ci și de suprapunerea cu postul Paștelui. “O parte din marfă am stocat-o în telemea și o să începem să producem lapte praf până se va relansa consumul”, a afirmat Cojocaru. Informeaza b1TV

Cod galben de ninsori şi viscol în toată ţara. dministraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben valabilă de vineri dimineaţa până sâmbătă dimineaţa, atenţionând că în vestul, centrul şi nordul ţării vor predomina ninsorile, în sud şi sud-est vor fi ploaie şi lapoviţă, iar la sfârşitul săptămânii vremea se va răci accentuat în toate regiunile. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, înainte de intrarea în vigoare a codului galben, începând de joi, ora 14.00 şi până vineri, la ora 8.00, va ploua în toată ţara, iar spre sfârşitul intervalului, în regiunile vestice şi nordice ploile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare. “Local se vor cumula cantităţi de apă de 20-25 l/mp şi izolat 35-40 l/mp, în special în jumătatea de sud a teritoriului”, a precizat ANM. Vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari în cursul nopţii de joi spre vineri, în sud şi sud-vest, unde rafalele vor depăşi local 50 – 60 de kilometri pe oră. Codul galben va intra în vigoare de vineri, ora 08.00 şi va fi valabil până sâmbătă, la aceeaşi oră, în toate judeţele ţării. Integral la Mediafax

Va urez o zi buna!

Mandeienii sunt singuri supravietuitori ai Gnosticismului timpuriu. Druzii o alta populatie cu o religie apropiata de Gnosticism apartin unei religii mult mai tarzii si care a evoluat din Islamul Isamaili. Numele religiei, Mandaiia este dependent de sursa etimologica a cuvantului grec gnōsis care in aramaica veche este manda – (vezi Cartea lui Daniel 2:21, 4:31, 33, 5:12, paralel ebraic Mada), care poate fi tradus in romana, cunoastere-stiinta. Vechimea religiei este incontestabila si se presupune a fi paralela la cea a Crestinismului timpuriu (primar) si a Judaismului rabinic, in orice caz nu mai devreme de secolul 2 i.Hr. si nu mai tarziu de secolul 2 d.Hr. Inainte de ultimul razboi din Iraq, populatia Mandeana numara aproximativ 60-70 de mii de credinciosi majoritatea locuind in orasul Irakian Nasiriyya (oras in care au fost dislocate si trupele expeditionare romanesti in Irak), sau in regiunea mlatinoasa pe malurile fluviului Shatt-al-Arab (confluenta fluviilor Tigru si Eufrat). In prezent mai traiesc in Irak numai 5000 de presoane identificate cu aceasta religie, restul plecand in pribegie in Vest sau in Iran.

Ca deobicei cercetatori sunt impartiti in ceeace priveate originea aceste populatii, partea minoritara ii considera drept Sabienii amintiti in Coran (al-Sābiūn, vezi legendele legate de Regina din Saba si regele Solomon in versiunea lor Coranica, sau ca alternativa linvistica cuvantul este interpretabil ca traducerea la romanescului “botezatorii” sau “botezatii“), care au migrat in antichitate din regiunea peninsulei Arabe spre orasul Mespotamian Haran (orasul natal al patriarhului Abraham). O adoua parte a cercetatorilor, majoritara, ii considera de origina ebraica, alungati de prigoana populatilor Ebraice si Crestine care au populat Iudea si mai tarziu Palestina in primele secole d.Hr. Cateva lucruri care sprijina aceasta ipoteza. Sf. Ioan Botezatorul (Yahya) este profetul principal in aceasta religie si este considerat Mesia. Marea majoritate a obiceiurilor cultice sunt fara dubiu de sorginte Judaica-Eseniana-Crestina. Limba lor Aramaica (nu Siriaca), este extrem de apropiata de limba care a fost probabil vorbita in timpul lui Iisus pe teritoriul Iudeiei. Cartile lor sfinte sunt scrise tot in aceast dialect lingvistic.

Religia Mandeana este profund anti-Judaica si anti-Crestina. Profetii cunoscuti de aceasta religie sunt Adam, Abel-Hibil, Set-Šitil, Enoh-Anuš, Noe-Nuh, Shem-Sem si Aram-Ram. Fiind o religie gnostica, este clar dualista. Divinitatea suprema este denumita Hiia Rbia in traducere libera “Viata Suprema”, dar poate fi interpretat si ca “divinitatea suprema dadatoare de viata.” Cosmogonia mandeana este (in mare) asemanatoare celei Eseniene combinata cu elemente gnostice. Cosmosul mandean este dominat de 2 forte contrare “lumea luminii” cu locatia in nord, si “lumea intunericului” cu locatia in sud, exista doi demiurgi unul bun al nordului si unul rau al sudului. Fiecare demiurg este insotit de arhoni care sunt identificati buni sau rai dependent de demiurgul pe care-l slujesc.

Bineinteles ca Moise, Iisus si Muhamad sunt arhoni ai raului. Moise este considerat arhonul lui Ptahil (demiulgul raului) si profetul lui Adunay (Adonai) sau Yurba (posibil YHWH), Iisus fiind si el Mesia-”fals” fiul lui Adunay (Adonai), uzurpatorul lui Ioan Botezatorul. Lumea a fost creata de creatorul primordial Adam care la randul lui a fost creat de Hiia Rbia, supemul Divin. Ierusalimul este considerat orasul “Raului Suprem”. Anush Utra, demiurgul bun a trimis blestemul asupra Ierusalimului care conform profetiei Mandene va inflori 1000 de ani, va fi parasit alta mie de ani dupa care va veni o “ultima judecata” – Tibil, in care lumea materiala va fi distrusa.

Religia Mandeana este ancorata intr-un corpus literar extrem de bogat, fata de care tot ce este considerat astazi drept textologia gnostica, paleste. Evangheliile Gnostice si textele de la Nag-Hamadi sunt minore si nesemnificative fata de acest corpus, compus din: (1) Genza Rba (“Marea Comoara”) sau Siddra Rba (“Marea Carte”- “Cartea Cartilor”) – compusa din 18 carti, 62 de capitole aproximativ 700 de pagini. Nu exista o traducere completa in nici o limba de larga circulatie, majoritatea traducerilor in Engleza sau germana sunt corupte si nerelevante stiintific. Aceasta carte majora este impartita in doua parti: (1.a) Genzā Smālā – genza stanga si (1b) Genzā Yeminā – genza dreapta; (2) Qolastā – cartea de rugaciuni mandeana; (3) Draša d-Iahia – cartea profetului Ioan (Botezatorul) care contine versiunea mandeana a relatiilor intre Ioan si Iisus; (4) Asfar Malwāshē – “Cartea Zodiacului Ceresc, acest tratat astronomic-astrologic contine doua “discutii” pseudo-Socratice (4a) Draša si (4b) Dīvān care contine intersante detalii despre viziunea “psihologica” a umanului. Important de subliniat ca acesta carte astronomica-astrologica Asfar Malwāshē este clar pre islamica (sec. 7 d.Hr.) si bineinteles inaintea lui Galilei, Copernicus sau Bruno, contine date corecte despre sitemul nostru solar, antiteza la sistemul Ptolomeic (modelul Geocentric), necontestat in acele timpuri.

P.S. Despre ei in  New York Times (in engleza)

Ciprul stă să se prăbuşească în războiul marilor puteri. Germania ameninţă cu închiderea permanentă a băncilor, iar Rusia trimite semnale că vrea resursele naturale. În războiul intereselor din Cipru, toţi au început să tragă cu armamentul greu pentru a câştiga cât mai mult teren în aşteptarea unui armistiţiu fără de care economia fragilă a statului insular s-ar prăbuşi sub povara unui sistem bancar obez. În parlamentul cipriot chiar şi politicienii partidului de guvernământ au respins măsura confiscării depozitelor bancare acceptată de guvern pentru a demonstra că pot rezista presiunilor zonei euro, în aşteptarea alegerilor din toamnă Berlinul avertizează că băncile cipriote ar putea rămâne închise pentru totdeauna, iar Rusia trimite semnale că vrea resursele naturale ale Ciprului.   Ca într-un adevărat război, în problema crizei din Cipru opinia publică şi părţile belige­rante sunt bombardate cu zvonuri, avertismente şi con­fuzie. Cele mai puternice avertismente au venit din partea Germaniei, statul cu cea mai mare putere de decizie în UE, şi Austria, o ţară văzută ca fiind satelitul Germaniei. Mi­nistrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a atenţionat că băncile cipriote ar putea rămâne închise pentru totdeauna dacă Ciprul nu respectă planurile zonei euro, scrie BBC. „Banca Centrală Europeană a avertizat clar că fără un program de reforme pentru Cipru ajutorul nu va veni. Două mari bănci cipriote sunt insolvente dacă nu primesc fonduri de urgenţă de la BCE. Cineva trebuie să le explice aceasta ciprioţilor şi cred că există pericolul ca ei să nu mai poată deschide niciodată băncile“, a afirmat Schaeuble.   Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi de la zona euro de zece miliarde de euro, cu 36 de voturi împotrivă, 19 abţineri şi niciun vot favorabil. Pentru acest ajutor, zona euro a pus condiţia ca guvernul de la Nicosia să strângă 5,8 miliarde de euro. Banii ar fi venit din taxarea depozitelor din băncile locale. Varianta iniţială a taxei prevedea un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele peste acest prag. Ulterior, planul a fost modificat pentru a fi scutite de taxe depozitele sub 20.000 de euro.   Băncile cipriote sunt închise de la începutul săptămânii pentru a se preveni retragerile masive de capital. Bancomatele au rămas rapid fără bani după ce publicul a aflat de intenţiile guvernului şi zonei euro de a confisca depozitele.   Guvernul a anunţat că băncile vor rămâne închise şi joi, iar analiştii se tem că depozitele vor rămâne inaccesibile toată luna. Banca centrală a Ciprului a calculat că băncile şi-ar putea pierde 10% din depozite în doar câteva zile de la redeschidere. Din Austria, ministrul de finanţe Maria Fekter a avertizat şi ea că BCE nu va alimenta indefinit băncile cipriote cu lichiditate dacă Ciprul nu acceptă un pachet de bailout. Băncile cipriote au suferit pierderi uriaşe din cauza planului creditorilor internaţionali de a restructura cu 50% datoria Greciei şi acum sunt dependente de liniile de finanţare de urgenţă ale BCE. Integral in Ziarul Financiar

Percheziţie la domiciliul parizian al şefei FMI.  În Franţa, actualitatea politică este marcată de demisia ministrului însărcinat cu bugetul, Jérôme Cahuzac, dar şi de o percheziţie efectuată la domiciliul doamnei Christine Lagarde, directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional. Două afaceri care nu sunt legate între ele, dar care alimentează multe supoziţii şi rumori legate de moralitatea oamenilor politici.  „Doamna Lagarde nu are nimic de ascuns” a declarat pentru Agenţia France Presse avocatul celei care se află acum în fruntea FMI, după ce a fost ministrul economiei între 2007 şi 2011. La acea oră a luat ea o decizie care este pusă acum sub semnul întrebării: mai precis, a recurs la un arbitraj pentru soluţionarea unui litigiu dintre banca franceză Crédit Lyonnais şi omul de afaceri Bernard Tapie,  şi el fost ministru dar într-un guvern socialist. Ori, acest arbitraj este considerat suspect pentru că pînă la urmă banca respectivă a trebuit să-i retrocedeze lui Bernard Tapie 285 de milioane de euro. Poate că justiţia nu s-ar fi interesat de această afacere dacă Bernard Tapie ar fi fost un om fără pată, un exemplu de moralitate şi probitate în viaţa sa de om politic sau de om de afaceri. Ori, Bernard Tapie este departe de a fi un model moral, el este, dimpotrivă, un „om uns cu toate alifiile”, cum se spune, un personaj al Republicii Franceze, simpatic dar cu un temperament de clovn, un om de mare talent dar care a ajuns la un moment dat şi după gratii din cauza exceselor sale, sau mai bine spus din cauza unor afaceri necinstite. Să fie oare o afacere ilegală şi acest „arbitraj” de care vorbeam, şi care o pune acum în cauză, în culmea carierei sale, pe doamna Chistine Lagarde? În orice caz, afacerea este mai complicată şi are multe ramificaţii, iar poliţia a efectuat percheziţii şi la domiciliul altor persoane bine cunoscute, cum ar fi Claude Guéant, fost secretar general la Palatul Elysée la ora cînd Nicolas Sarkozy era preşedinte… Trei judecători instrumentează această afacere care de fapt îşi are sursa în anul 1993, cînd Bernard Tapie a vîndut grupul Adidas… Deocamdată nu se poate trage nici o concluzie din actuala fază a procedurii. Fondul Monetar Internaţional nu a făcut nici un comentariu dar şi-a reînnoit încrederea în doamna Christine Lagarde. RFI

Istoria cipriotă şi riscul prăbuşirii Europei. Propunerile europene de remediere a dezastrului cipriot ar putea avea efecte cataclismice în toată Europa şi în lume… Povestea cipriotă i-a şocat pe vesteuropeni. Reacţiile preponderent negative ale burselor şi comentatorilor la pachetul de ajutoare pentru insula cipriotă, implicând vârâtul mâinii lungi a statului în sacul economiilor cetăţenilor de rând, a stârnit rumoare mare în cancelariile apusene. A urmat o cascadă de amânări, de pertractări, de acuze mutuale, de noi luări de poziţie şi de noi decizii. În Germania unii critici i-au pus, retoric, la zid pe politicieni. Social-democraţii au sărit ca arşi când li s-a reproşat că au permis devalizarea economiilor muncitorilor şi ale inşilor din păturile sociale nu tocmai favorizate. Unii conservatori au reliefat, la rândul lor, că totuşi nu e drept ca germanii să plătească la nesfârşit, în exclusivitate, pentru oalele sparte de alţii, în speţă pentru falimentarea Ciprului din pricina sistemului bancar şi fiscal al acestei ţări şi a clienţilor lui, oligarhii ruşi. Fapt este că soluţia preconizată pentru ajutorarea Ciprului prin recursul la sumele de bani economisite de oameni e profund problematică şi pe bună dreptate controversată. Fiindcă impunerea propunerilor iniţiale ar însemna ca orice politician ajuns la ananghie din cauza unei proaste gestiuni să poată băga mâna în buzunarul oamenilor şi să umple visteria statului (şi poate şi propriul portofel) cu sume extrase din carnete de economii cu mai mult de 20.000 de euro pe ele. Această rezolvare echivalează cu o expropriere. Cu o naţionalizare, şi-anume cu una cu nimic mai acceptabilă decât cea forţată de comunişti. Sau de nazişti, legionari şi fascişti. În fond, e un atatentat la dreptul la proprietate. Oamenilor li se ia proprietatea agonisită în ani sau decenii de muncă. Demnitarii apuseni care le-au sugerat această soluţie partenerilor lor ciprioţi din subordinea proaspăt alesului preşedinte conservator şi-au urmărit interesele politice şi naţionale, dar au omis să înţeleagă ce semnal devastator transmite, social, financiar şi economic o asemenea măsură. Şi au mai păcătuit prin lipsă de claritate. Rezultatul eforturilor lor e cu totul deplorabil. S-a produs un haos teribil, care a plonjat pieţele într-o enormă incertitudine, amplificându-se, totodată, nemulţumirile şi protestele multor europeni, precum şi prejudecăţile antigermane. Toate acestea frizează iresponsabilitatea. Cu atât mai mult cu cât variile tentative de stabilizare a zonei euro şi de ieşire din criza izbucnită în 2008 s-au soldat şi cu alte erori monumentale, datorate, între altele, puternicelor idiosincrasii anticapitaliste. E vorba, de pildă, de anumite demersuri stângiste de felul introducerii taxei pe tranzacţii financiare, a aşa-numitei taxe Tobin. Integral la Deutsche Welle

Cum se foloseşte Rusia de criză pentru a-şi cumpăra influenţă în Europa. Oferta de a salva sistemul bancar cipriot este doar cea mai recentă tentativă a Rusiei de a-şi consolida prezenţa şi de a-şi redobândi influenţa în Europa. De la izbucnirea crizei, investiţiile ruşilor în Europa au avut o valoare mai ridicată decât valoarea investiţiilor realizate în intervalul 1990-2008. Ciprioţii par însă a negocia pe mai multe fronturi. Înainte de întâlnirea cu Fondul, Michael Sarris, ministrul cipriot al Finanţelor, a făcut încă o dată apel către Rusia pentru un nou împrumut. Oficialul a confirmat faptul că poartă acum dicuţii cu Moscova pentru prelungirea scadenţei unui împrumut luat în 2011, precum şi pentru acordarea unui nou credit, în valoare de cinci miliarde de euro. În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Acum, împrumutul de cinci miliarde de euro ar acoperi o mare parte din suma de care este nevoie pentru recapitalizarea sistemului bancar şi evitarea colapsului. Din taxarea depozitelor, în vistieria statului ar fi intrat 5,8 miliarde de euro, suficient pentru consolidarea băncilor. […] Gazprom, principalul braţ al investiţiilor Atunci când Varşovia a anunţat că va privatiza grupul Lotos, al doilea cel mai mare concern energetic al statului, Rosneftul – gigantul petrolier rus de stat -, a devenit din start candidatul favorit. Totodată, Rosneft intenţionează să preia o participaţie majoritară din cadrul unei rafinării petroliere din portul baltic Gdansk. Însă cea mai puternică armă a ruşilor în Europa rămâne Gazpromul, prin care intenţionează să acorde şi împrumutul pentru Cipru. Pe lângă faptul că gigantul energetic furnizează 25% din necesarul de gaze al Europei, compania de stat a investit masiv în ultimii cinci ani pentru a cumpăra şi dezvolta infrastructură în ţări europene. Prin subsidiare, Gazprom a cumpărat un important furnizor de gaze naturale din Cehia. Integral in Adevarul

Declarații de dragoste între Barack Obama și Benjamin Netanyahu. Președintele SUA face primul turneu în Orientul Mijlociu de când este la Casa Albă. Liderul de la Casa Albă, alături de prim-ministrul israelian (dreapta), la sosirea pe aeroportul din Tel Aviv. Barack Obama a reafirmat angajamentul ferm al SUA faţă de securitatea statului evreu şi a declarat că “pacea trebuie să sosească în Ţara Sfântă”. “Reafirm legătura de nezdruncinat între naţiunile noastre, reiterez angajamentul neabătut al Americii faţă de securitatea Israelului”, a declarat Obama, la primirea pe aeroport. “Sunt încrezător să declar că alianţa noastră este eternă”, a adăugat preşedintele. Premierul Benjamin Netanyahu s-a referit la dreptul statului evreu la autoapărare, afirmând că Obama susţine acest drept. “Vă mulţumesc că staţi alături de Israel în aceste timpuri de schimbări istorice în Orientul Mijlociu”, i-a spus el liderului de la Casa Albă, cu care a avut o relaţie adesea tensionată.  Câteva mii de agenţi de securitate israelini şi palestinieni au fost mobilizaţi, pentru siguranţa celui mai important şef de stat din lume.După întrevederea cu Netanyahu, Obama urma să susţină un discurs la Ierusalim. Astăzi se va afla în Cisiordania, unde se întâlneşte cu liderul palestinian Mahmoud Abbas, iar mâine pleacă în Iordania, unde va avea o întâlnire cu regele Abdullah al II-lea. EVZ