Bună dimineata intr-o zi de marti. Potrivit meteorologilor, codul galben care va intra în vigoare luni, la ora 20.00, vizează Bucureştiul şi judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Giurgiu, Teleorman, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj, Mehedinţi, Gorj, Caraş-Severin, Sibiu, Braşov, Covasna şi Vrancea.
“În Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei şi zona Munţilor Banatului şi a Carpaţilor Meridionali vor fi precipitaţii, predominant sub formă de ninsoare, ce vor cumula local 20 l/mp. Vântul va avea intensificări de peste 55…60 km/h, viscolind ninsoarea”, se arată în avertizarea emisă de ANM.
Marţi, de la ora 04.00 până la ora 14.00, Capitala şi judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Giurgiu, Teleorman, Vâlcea, Argeş şi Olt vor fi sub avertizare cod portocaliu de ninsori şi viscol.
Capitala şi nouă judeţe din sudul ţării vor fi marţi, între orele 4.00 şi 14.00, sub avertizare cod portocaliu de ninsori şi viscol, pentru alte 14 judeţe fiind emis cod galben. Municipalitatea recomandă şoferilor care au schimbat la autoturisme anvelopele de iarnă în cauciucuri de vară să nu iasă marţi în trafic, au transmis reprezentanţii Prefecturii Capitalei, la comandamentul de iarnă organizat la Palatul Victoria. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis două avertizări, una cod portocaliu, valabilă marţi, între orele 4.00 şi 14.00, şi o alta cod galben, care va intra în vigoare luni seara, la ora 20.00.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4154 RON; 1 USD = 3. 3948 RON; 1 EURO = 1. 3006 USD; Francul elvetian 3. 6131 RON. Gramul de aur 175.0310 RON.
Indienii de la ArcelorMittal Galaţi au demolat trei furnale din cinci. Conducerea ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic controlat de miliardarul Lakshmi Mittal, şi-a anunţat intenţia de a mai demola unul dintre cele cinci furnale care existau în momentul privatizării pe platforma industrială de la Galaţi, după ce la finele anului trecut a trimis la fier vechi un alt furnal. „Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate în operare“, spun reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi. După demolarea acestor unităţi de producţie combinatul va mai rămâne cu o capacitate maximă de 3 mil. tone de oţel brut, faţă de 5 mil. tone cât avea în 2001 la privatizare. Ziarul Financiar.
Ce se ascunde în spatele prețurilor mari la energie. Liberalizarea sectorului energetic va crește concurența, va îmbunătăți serviciile și va dirija sub-vențiile către cei care au cu adevărat nevoie de ele. Deocamdată, o simțim mai mult în valoarea facturilor. Manifestații violente, oameni care își dau foc în mijlocul mulțimilor de protestatari, companii de electricitate sancționate sever și, în cele din urmă, demisia guvernului. S-a întâmplat recent la sud de Dunăre și, deși evenimentele s-au petrecut pe fondul sărăciei și corupției generalizate, factorul declanșator a fost creșterea semnificativă a facturilor la energie. Și în România facturile la electricitate pentru consumatorii casnici au ajuns să fie în prezent mai mari cu o treime față de în urmă cu un an, cele de gaze au crescut și ele cu câteva procente, iar prețul gigacaloriei s-a mărit în multe orașe. Însă asta a dus cel mult la proteste pe Facebook. Ceea ce ar putea fi un semn că scumpirile ce vor veni cel mai probabil în anii următori, odată cu liberalizarea piețelor de electricitate și gaze naturale, vor fi acceptate mai ușor decât la vecinii noştri bulgari. Mai ales pentru că, teoretic, ele vor fi însoțite și de o creștere a calității serviciilor. Un argument în favoarea acestei ipoteze este că liberalizarea pieței de electricitate pentru consumatorii industriali a avut deja loc și, cred experții, are efecte pozitive: prețurile sunt variabile și negociabile și ceva mai mici decât media UE (pentru că piața locală este ceva mai concurențială decât a altor state europene). „Pentru consumatorii casnici, liberalizarea nu va aduce creșteri semnificative de preț. Majorările din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci de unele creșteri ale tarifelor de transport și distribuție – care au fost amânate până după alegeri – și de introducerea în facturi a unor costuri legate de cogenerare și de energia verde“, explică Otilia Nuțu, specialist în piața de energie al Expert Forum. Integral in Capital.
Elena Udrea nu acceptă „darul“ lui Vasile Blaga. Elena Udrea nu va părăsi PDL, dar nu va accepta o funcţie de conducere, iar susţinătorii săi vor rămâne un „grup cu identitate bine definită“. Nemulţumiţii au la dispoziţie o fundaţie înfiinţată de Cristian Diaconescu. Elena Udrea a anunţat, ieri, că nu va părăsi PDL dar împreună cu susţinătorii săi vor forma „un grup cu identitate bine definită“ în interiorul partidului. Deputatul PDL, a explicat că nu vrea niciun post de conducere în partid. Clarificarea strategiei taberei Udrea a venit după o nouă zi agitată în interiorul PDL. Vasile Blaga a sunat-o, ieri, pe Elena Udrea pentru a o invita la negocieri pentru formarea Biroului Permanent Naţional (BPN), au afirmat surse din partid. Elena Udrea a refuzat oferta, afirmând că nu poate negocia încrederea a 50% din partid, cu referire la rezultatul strâns al Convenţiei Naţionale a PDL. După o întâlnire cu susţinătorii săi din partid, Elena Udrea a explicat că nu va părăsi PDL, dar nu va accepta nicio funcţie de conducere în BPN. „Vom rămâne în partid, dar vom fi un grup cu identitate bine definită. Ne vom bate pentru electoratul de centru-dreapta şi pentru a face ceea ce am promis în moţiune“, a explicat Elena Udrea. Ea a adăugat că grupul său va face opoziţie la USL, spre deosebire de conducerea partidului. Afirmaţiile Elenei Udrea au venit în contextul informaţiilor neoficiale potrivit cărora ar putea pleca din partid împreună cu susţinătorii săi pentru a înfiinţa o formaţiune nouă. Scenariul nu este, însă, agreat de primarii din gruparea Elenei Udrea, printre care Emil Boc, Gheorghe Ştefan sau Gheorghe Scripcaru. Aceştia şi-ar pierde mandatul dacă ar demisiona din PDL. Integral in Adevarul.
Două PDL într-unul singur. Şi o Mişcare Populară la Cotroceni. După ce a fost la doar un pas de victorie, Elena Udrea a anunțat că nu va părăsi PDL-ul, dar nici nu va negocia cu echipa lui Vasile Blaga. În același timp, la Cotroceni se coace un nou proiect. Cristian Diaconescu a anunțat inițierea procedurilor pentru înființarea Fundației „Mișcarea Populară” Elena Udrea a refuzat orice negociere cu Vasile Blaga și promite că va face opoziție la USL în cadrul partidului. De voie sau de nevoie, reformiștii și susținătorii Elenei Udrea se regăsesc de aceeași parte a baricadei. Vasile Blaga a ajuns preşedintele unei jumătăţi din PDL. Cealaltă, aşa cum a arătat rezultatul Congresului de sâmbătă, strânge rândurile în jurul Elenei Udrea. Între timp, la doar o zi de la anunţul de adio, Traian Băsescu a lansat un nou proiect. Aseară, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a anunţat pe blog că a decis ca „împreună cu colegii săi” să iniţieze procedurile pentru înfiinţarea Fundaţiei „Mişcarea Populară”. La scurt timp, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu şi purtătorul de cuvânt Bogdan Oprea au anunţat că se înscriu în fundaţie. În aparenţă, Vasile Blaga are partidul pe mână, să-l conducă după cum îi place. Elena Udrea a decis să nu părăsească PDL-ul, dar echipa sa nu va accepta nicio funcţie de conducere alături de Blaga. Reformiştii vor face şi ei la fel. De partea cealaltă, aripa Blaga a înroşit telefoanele în filiale şi a încercat să-i ia pe susţinătorii Elenei Udrea unul câte unul la discuţii.Integral in EVZ
Procurorul Călin Nistor, şeful interimar al DNA, despre reţelele de corupţie din Justiţie: ”Unii magistraţi s-au obişnuit cu un anumit nivel de trai” Procurorul şef interimar al DNA, Călin Nistor, povesteşte într-un interviu pentru gândul cum s-au creat reţelele de corupţie din sistemul judiciar. Procurorul spune că unii magistraţi s-au învăţat „cu un anumit nivel de trai”, la care le e greu să renunţe, motiv pentru care ajung să ia mită. Călin Nistor a declarat pentru gândul că nu exclude o candidatură pentru postul de procuror-şef al DNA în cadrul procedurii organizate de Ministerul Justiţiei. Noul şef al DNA mai spune şi că a investigat mai mult politicieni ai fostei puteri, decât pe cei din actualele partide aflate la putere. Procurorul Călin Nistor are o vechime în magistratură de 17 ani. S-a alăturat structurii DNA în 1 ianuarie 2006, iar de atunci a instrumentat peste 45 de dosare. În 2008, a fost numit procuror-şef al DNA Piteşti. Călin Nistor a mai activat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea. De asemenea, a lucrat patru ani ca avocat. Pe parcursul celor şapte ani în care a activat la DNA, a investigat şi a trimis în judecată peste 45 de dosare de corupţie. Antonie Solomon (ex-PDL), Constantin Nicolescu (PSD), Ionel Manţog (ex-PNL), Dinel Staicu sau Cornel Penescu sunt câţiva dintre politicienii şi personalităţile trimise în judecată de procurorul Călin Nistor. În niciunul dintre dosarele sonore investigate de actualul şef al DNA, instanţele nu i-au achitat pe inculpaţi şi nici nu au returnat dosarele. Procurorul Călin Nistor a fost nominalizat de procurorul general Daniel Morar drept unul dintre cei care pot conduce DNA. Integral in Gandul.
Surpriza lui Băsescu: Morar la CCR. Daniel Morar îşi va începe mandatul de judecător la CCR din 9 iunie, când il va înlocui pe Acsinte Gaspar, căruia îi expiră mandatul. Anunţul-surpriză facut de presedintele Traian Basescu vine la capătul mai multor luni de blocaj – opera ministrului Justitiei Mona Pivniceru – legat de numirea unor şefi noi la Parchetul General si DNA. Daniel Morar s-ar fi inscris pentru selectia procurorului general al Romaniei daca ministrul Pivniceru ar fi organizat o selectie pe criterii transparente, nu “o farsa”, asa cum a numit-o fostul sef al DNA. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe numirea lui Morar la CCR, că actualul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, propus si ea judecător la CCR de Senatul României ( in locul lui Ion Predescu, caruia ii expira mandatul tot in iunie), a declarat ieri că şeful statului nu ar mai trebui să aibă dreptul de a face numiri la CCR şi că acest drept ar trebui să revină doar Parlamentului, Guvernului şi puterii judecătoreşti. Actuala Constituţie prevede clar faptul că din Curtea Constituţionala a României fac parte nouă judecători: trei numiţi de preşedintele României, trei – de Senat, trei – de Camera Deputaţilor. Mandatele judecătorilor sunt de nouă ani. Tot in iunie ii expira si mandatul Aspaziei Cojocaru, in locul careia a fost propus ( de Camera Deputatilor) Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, acum Avocat al Poporului. Daniel Morar a fost şef al DNA din 2005 până anul trecut ( i-au expirat cele doua mandate cat permite legea), când a fost numit prim adjunct al procurorului general al României, iar acum asigură interimatul procurorului general, fiind membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii. Morar a fost laudat in toate rapoartele Comisei Europene pentru succesele obtinute in lupta impotriva marii coruptii: sute de rechizitorii de trimitere in judecata a unor parlamentari, ministri, secretari de stat, magistrati, alti demnitari si chiar a unui fost premier, toti condamnati la inchisoare. Ieri, secţia de procurori a CSM i-a prelungit mandatul de prim adjunct al procurorului general pentru o perioadă de şase luni; Daniel Morar a acceptat mandatul doar până la data de 8 iunie, după care a anunţat că îşi va începe mandatul de judecător la CCR. Integral in Romania Libera.
Tunul RADET. Oprescu privatizează căldura! Noii membri ai Consiliului de Administrație al RADET vor fi aleși azi. Pe listă sunt favoriții primarului general, dar și directori ai Regiei anchetați că ar fi atribuit ilegal contracte. Următorul pas va fi privatizarea serviciului de distribuire a căldurii. Polițiștii au demarat o amplă anchetă după ce au descoperit că mai multe contracte de lucrări au fost atribuite ilegal cu girul mai multor directori RADET. Soarta instituţiei care distribuie căldură în 600.000 de apartamente din Capitală se decide zilele acestea. În timp ce la Guvern se pun la punct ultimele detalii privind transformarea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) într-o societatea comercială, prin unirea cu ELCEN, aleşii generali vor vota astăzi noul Consiliu de Administraţie al Regiei. Pe listă sunt şi doi actuali directori ai Regiei care sunt anchetaţi pentru atribuirea ilegală a unor contracte: Ion Voicu, directorul general, şi Nicolae Nicolăescu-şeful Direcţiei tehnice. Totodată, un membru CA actual, Valentin Timnea, este şi el pe listă. „În condiţiile în care este în derulare o anchetă, atât cei doi directori cât şi membrul CA nu au ce căuta pe lista noilor membri”, este de părere consilierul general al Capitalei, Mircea Raicu. Aceştia au fost aleşi de către o comisie formată în Primăria Capitalei, în urma candidaturilor depuse. După ce trec de acest „filtru” numit de edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, ei trebuie validaţi de aleşii generali. Şi, după zicala „cine împarte, parte îşi face”, preşedintele CA-ului ar urma să fie Costin Brevoianu, un apropiat şi consilier personal al lui Oprescu. Acesta a fost pe statul de plată al firmei Veolia, grupul care a concesionat serviciile publice de alimentare cu apă şi cele de canalizare din Municipiul Bucureşti. Integral in EVZ.
Videanu a inventat asistatul social cu locuinţă de 200.000 de euro şi parcare de 10.000 de euro. Cel mai dificil nu este să construieşti, ci să vinzi apartamente de lux. Dar dacă îţi sare în ajutor primăria şi cumpără toate locuinţele? Două blocuri noi au fost ridicate de firma Glina SA, controlată de omul de afaceri Hassan Murad, pe şoseaua Bucureşti- Târgovişte, în apropiere de Centura Capitalei. Pe baza pliantelor s-au vândut, la liber, 20 de apartamente din cele 163 finalizate în 2006. Preţul pe care l-a plătit un cumpărător pentru un apartament de două camere în suprafaţă de 79 de metri pătraţi a fost de 120.000 de euro. Ca în multe alte cazuri, deşi a promis că va finaliza în zonă o grădiniţă, locuri de joacă şi o piscină acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb, proprietarul a construit, ulterior, un hotel care i-a lăsat fără privelişte pe cei 20 de locuitori de bună-credinţă. Pentru că vânzările nu mergeau chiar ca pe roate, având în vedere preţul foarte mare, Adriean Videanu, pe atunci primar general al Capitalei, a decis să-i întindă o mână de ajutor lui Hassan Murad şi, în numai o săptămână, i-a achiziţionat toate apartamentele. Potrivit contractele, din dispoziţia primarului general Adriean Videanu, Primăria Municipiului Bucureşti a încheiat două contracte de vânzare- cumpărare cu firma Glina SA, dezvoltatorul complexului de pe Şoseaua Bucureşti – Târgovişte. Pe baza lor, primăria a cumpărat 103 apartamente la preţul de 11,7 milioane de euro într-unul dintre blocuri şi alte 40 pentru suma de 6,8 milioane de euro în celălalt imobil. Primăria a decis să cumpere aceste apartamente pentru a le transforma în locuinţe sociale care să adăpostească oameni cu venituri mici, familii numeroase, evacuaţi. Locuinţele sociale sunt de fapt unele de lux, deoarece preţul minim al apartamentelor a fost de 80.000 de euro, iar cel mai scump a depăşit 200.000. Neruşinarea constă şi din faptul că deşi vorbim de locuinţe pentru oameni săraci, primăria le-a mai cumpărat şi 75 de locuri de parcare a 10.700 de euro bucata şi 33 de boxe pentru care Videanu a plătit câte 5.000 de euro. Pentru a vă edifica asupra nivelului “risipei” făcute de primărie, pentru un apartament de 117 mp primăria a achitat 175.000 euro, pentru un altul de 120 mp, suma a fost de 196.000 de euro, iar pentru un altul de 160 mp s-a ajuns la suma fabuloasă de 215.000 de euro. Integral in Romania Libera.
Va urez o zi buna!