Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea se va încălzi vineri în toată ţara, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 13…14 grade în nordul teritoriului şi 20 de grade în sud-est. Cerul se va înnora treptat pe
parcursul zilei începând din vest, aria ploilor se va extinde cuprinzând majoritatea regiunilor, iar izolat, în special la munte, cantităţile de apă vor depăşi 15…20 l/mp. Excepţie vor face Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei, unde înnorările vor fi temporare, iar ploile se vor semnala pe arii restrânse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări locale, cu viteze mai mari în sudul Banatului, Dobrogea şi în zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 şi 10 grade.
Vremea se va încălzi vineri în Capitală. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza şi seara, când vor fi condiţii de ploaie slabă. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 19 grade, iar cea minimă va fi de 7…9 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4281 RON; 1 USD = 3. 4597 RON; 1 EURO = 1. 2799 USD; Francul elvetian 3. 6405 RON. Gramul de aur 171.8957 RON.
Ce venituri a obţinut USL în 2012 şi topul celor care au cotizat cel mai mult. În topul celor mai importanţi donatori ai USL se numără Dan Voiculescu (225.646 de lei), George Becali (214.000 de lei), Nicuşor Constantinescu (200.000 de lei), Daciana Sârbu (150.000 de lei), loan Sandu (124.063 de lei), Corneliu Rădulescu (112.800 de lei), Ionuţ Zisu (110.000 de lei), Dragoş Luchian (98.190 de lei), Sonia Drăghici (110.000 de lei), Şerban
Mihăilescu (81.200 de lei), Sorin Roşca Stănescu (107.569 lei în bani şi bunuri), Horga Maria Gabriela (100.250 de lei), Cristea Ecaterina (86.000 de lei), Sebastian Ghiţă (90.000 de lei), Marian Fiscuci (100.000 de lei), Ion Răducanu (102.300 de lei), Ben-Oni Ardelean (98.000 de lei), Ion Bălan (118.000 de lei), Ana Birchall (60.000 de lei), Victor Ciorbea (82.459 de lei), şi Răzvan Mironescu (97.572 de lei). Din partea societăţilor comerciale sponsorizările s-au ridicat la 2.193.124 de lei, între acestea numărându-se SC RCS & RDS SA (84.000 de lei), SC Romexa SA (89.000 de lei), SC Victor Construct SRL (170.000 de lei), SC Momar Enterprise SRL (82.406 de lei), SC Criseni SRL (50.000 de lei), SC Stantobanat Inox SRL (50.000 de lei), SC Vimax Impex SRL (211.210 lei în bunuri), TMS Romania (56.000 de lei). Totodată, USL a declarat donaţii confidenţiale în cuantum de 105.403 de lei, precum şi cotizaţii în valoare de 349.800 de lei, în condiţiile în care Alianţa nu înregistrează membri, ci doar partidele componente ale USL. Potrivit articolului 5, din Legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, “donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv”, iar în anul fiscal în care au loc alegeri generale locale, parlamentare, pentru Parlamentul European sau alegerea Preşedintelui României, plafonul va fi de 0,050% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Integral in Ziarul Financiar.
Băsescu: Împreună cu premierul am stabilit urmarea fără nicio abatere a procedurii din lege – Declaraţiile preşedintelui. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că el şi premierul au stabilit să fie urmată “fără nicio abatere” procedura de desemnare a procurorilor şefi prevozută de lege, arătând că aceste numiri nu sunt o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a
partidelor, nici a procurorilor. Preşedintele a citit articolul 54 alineatul 1 din Legea 303/2004, conform căruia procurorul general al PICCJ, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, procurorul general al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii şefi şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecători sau procurori pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. “Acesta a fost articolul în baza căruia împreună cu primul-ministru am stabilit urmarea acestei proceduri fără nicio abatere de la ea. Este responsabilitatea ministrului Justiţiei, şi nu e o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările, singurele restricţii prevăzute de lege sunt vechime 10 ani ca procuror”, a precizat Traian Băsescu.Preşedintele a arătat că, de asemenea, legea “nu spune că la DIICOT se pot numi numai procurori de la DIICOT, la DNA numai procurori de la DNA”. Integral aduce Mediafax.
Angajaţii companiei miliardarului Mihai Miron, acuzaţi că spălau bani prin contul Mănăstirii Sfintei Cruci din Oradea. Compania Ropharma deţinută de miliardarul Mihai Miron, unul dintre cei mai bogaţi români, care apare în Topul Forbes ca al doilea cel mai bogat braşovean, a intrat în atenţia procurorilor mureşeni pentru că angajaţii acesteia ar fi spălat bani prin intermediul Mănăstirii Sfintei Cruci din Oradea. Joi, încă de la primele
ore ale dimineţii, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au efectuat 23 de percheziţii în şapte judeţe, între care Mureş, Bacău, Braşov şi Iaşi, la persoane suspectate de spălare de bani proveniţi din evaziune fiscală. „Cercetările în acest dosar au început în iunie anul trecut, iar cei anchetaţi fac parte dintr-un grup organizat de spălare de bani. Printre cei vizaţi se numără şi 17 angajaţi ai companiei Ropharma, care sunt suspectaţi că ar fi virat bani pe post de sponsorizare unei mănăstiri din Oradea, iar ulterior sumele de bani s-ar fi întors la aceştia. Mai departe, salariaţii firmei scoteau banii din conturile lor şi îi aduceau din nou în firmă. Când încasau banii din contul instituţiei de cult, aveau indicaţii precum «achiziţie tablă», «cherestea», «contravaloare tablă», «contravaloare răsaduri», «contravaloare ceară», «contravaloare muguri de pin», «răşină» şi «lemn iconostas». Este vorba despre o sponsorizare de 914.000 de lei, dintre care suma de 781.895 de lei s-a întors în companie”, au explicat surse apropiate anchetei. Integral la Adevarul
Companiile secrete ale VIP-urilor din România. Documentele obținute în proiectul OffshoreLeaks arată că firma Commonwealth Trust Limited (CTL) este un agent de înregistrare de societăți off-shore care acționează ca paravan pentru evazioniști, operațiuni de spălare de bani și personaje dubioase din Rusia, Europa de Est și Statele Unite.CTL a fost folosită de mai mulți oameni de afaceri din România pentru a le înființa societăți în Insulele Virgine Britanice (BVI), scrie Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie. Documente interne ale CTL arată că în Romania, personaje celebre din fotbal, energie și afaceri dețin companii secrete de mai mulți ani. Un element comun
care leagă aceste firme secrete este faptul că au fost înființate în BVI de același agent de înregistrări. Al doilea element comun este faptul că acești oameni de afaceri sunt anchetați sau trimiși în judecată în România pentru spălare de bani și evaziune fiscală. În unele cazuri, legături de afaceri despre care doar se bănuia că există, sunt acum dezvăluite de documente și e-mail-uri interne ale CTL la care CRJI a avut acces, a descoperit Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie. Numele omului de afaceri libanezo-român Said Shehade Baaklini este asociat cu o multitudine de afaceri controversate. Prin intermediul unei firme din Panama, Kuzniecky & Co, Said Baaklini a înființat în BVI pe 28 ianuarie 2008 societatea Ebelle International Inc. în care era unic acționar. Directorul Ebelle a fost numit panamezul Raul Garrido Garibaldo care și-a păstrat funcția până la dizolvarea firmei. Pe 23 iulie 2008, Baaklini a cedat acțiunile lui Cristian Borcea , fostul acționar de la Dinamo, care a rămas unicul proprietar al firmei până la radierea acesteia pe 18 decembrie 2008. Lichidator a fost un cetățean cipriot care, așa cum arată documentele consultate de CRJI, a fost plătit cu 2.000 de dolari pentru munca sa de câteva ore. […] Alexus Limited, ca și Ebelle International Inc, a fost înființată pe 28 ianuarie 2008 și avea ca unic acționar pe Nicolae Bogdan Buzăianu, denumit de mass-media românească „mogulul energiei”, mai precizează Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie.Unul dintre martorii din dosarul UCMR – Baaklini este fostul mogul media Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat pentru șantaj. Baaklini l-a vizitat de două ori chiar în ziua în care a fugit din ţară încercând să scape de ancheta privind motoarele de la UCMR. Datele și informațiile consultate în cadrul OffshoreLeaks arată că cei doi s-au întâlnit și în baza de date a CTL din BVI. Integral in EVZ
Amendamentul Iordache: Corupţii interceptaţi pe mandat de siguranţă naţională SCAPĂ. Reacţia deputatului PSD: ”Dacă l-am
propus, l-am propus. De ce să îţi explic ţie?” Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională. Un exemplu în acest caz este cel al fostului senator PSD, Cătălin Voicu condamnat de Curtea Supremă la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Acest amendament a mai fost propus şi de Ministerul Justiţiei, care însă l-a eliminat la cererea SRI. Contactat de gândul, deputatul Florin Iordache a refuzat să explice de ce a propus amendamentul. În Comisia Juridică a Senatului, de miercuri, 4 aprilie, senatorii jurişti au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere şi punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranţă naţională. Ministerul Justiţiei a trimis un pachet de legi, printre care şi modificările aduse legii 51. În esenţă, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranţă naţională trec pe la procurorul general şi se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de MJ, se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de şase luni şi pot fi reînnoite pe maximum 2 ani. La proiectul de lege a fost inclus un amendament controversat, care practic anulează dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandate de sigiuranţă naţională. Integral in Gandul.
Alianţa Băsescu-Ponta pentru numirea şefilor de parchete. Preşedintele Traian Băsescu a declarat aseară că propunerile pe care le-a făcut premierul pentru posturile din justiţie nu-i dau „nici un motiv“ să creadă că vor fi sincope în „trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de
justiţie“. Şeful statului a adăugat, totodată, că, împreună cu Victor Ponta, a stabilit să fie urmată, „fără nici o abatere“, procedura de desemnare a procurorilor-şefi în forma prevăzută de lege. În plus, a continuat preşedintele, numirile nu sunt responsabilitatea societăţii civile, nici a partidelor şi nici a procurorilor, atitudine care echivalează cu respingerea de către şeful statului a criticilor formulate recent de CSM, Daniel Morar şi alţi aproape 100 de procurori anticorupţie, care au cerut o procedură transparentă de selecţie. La fel ca Victor Ponta, şi Traian Băsescu a invocat urgenţa, susţinând că Parchetele nu mai pot continua fără o conducere plină. Pentru a justifica sprijinul acordat premierului, Traian Băsescu a invocat respectarea legii, dar şi o scrisoare transmisă pe 1 octombrie fostei ministre a Justiţiei, Mona Pivniceru. În document, dat publicităţii de Administraţia Prezidenţială tot aseară, şeful statului o avertiza pe Pivniceru că nu va da curs propunerilor pe care i le va avansa dacă procedura de selecţie nu este transparentă. Ceea ce a şi făcut. În schimb, şeful statului lăsa deschisă opţiunea numirii şefilor de Parchete prin asumarea răspunderii de către ministru, adică exact ceea ce a făcut miercuri Victor Ponta. Integral in Romania Libera
Crin Antonescu a jucat comedia indignării. Antonescu s-a autovictimizat, susținând că nu aflase de la premier că acesta o va propune pe Kovesi în fruntea DNA. De fapt, președintele PNL știa. Președintele PNL încearcă să se prezinte drept victima unei conspirații Ponta-Băsescu. Anunţul pompos al lui Crin Antonescu privind „despărţirea” de Victor Ponta, ca urmare
a nominalizării Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA, a fost un simplu joc de scenă. Preşedintele PNL ştia de cel puţin o săptămână că premierul o va propune pe Kovesi, chiar din gura acestuia. „Această decizie luată de premier este o decizie pe care domnia sa a luat-o, asupra căreia pentru prima oară de la înfiinţarea USL nu ne-am consultat şi pe care ne-a comunicat-o şi asupra căreia, tot pentru prima oară, ne despărţim fundamental”, declara, miercuri dimineaţa, preşedintele PNL. El a insistat că nici măcar nu a discutat cu Victor Ponta, după ce, marţi, participaseră, împreună, la un seminar al Academiei Române. Mai mult, l-a acuzat pe preşedintele PSD că s-a aliat cu Traian Băsescu. De fapt, Antonescu ştia. Lucru confirmat atât de premierul Victor Ponta, cât şi de … însuşi preşedintele PNL, la finalul zilei în care acesta jucase comedia indignării faţă de nominalizarea lui Kovesi. „Înainte de a-mi asuma funcţia de ministru interimar (al Justiţiei – n.r.), înainte de a face publice orice fel de propuneri am discutat cu domnul Antonescu, am înţeles opţiunea şi neîncrederea domniei sale într-una din aceste propuneri, (…) însă nu, nicio secundă nu m-am gândit şi nu mi-am asumat riscul de a exista o ruptură a USL”, a afirmat Ponta, miercuri seară, la Antena 3. Integral in EVZ
Măririle de salariu, mâncate de scumpiri. În ce domenii se oferă cele mai mari salarii. Din februarie 2012 până în februarie 2013, salariul mediu pe economie a crescut cu 5,5%, de la 1.472 la 1.553 de lei lunar, arată datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Dar tot cu
5,5% au avansat, în medie, şi preţurile bunurilor de consum, agregate cu tarifele pentru servicii, astfel că puterea de cumpărare a românilor a bătut pasul pe loc. Asta s-a întâmplat la nivel de medii naţionale, dar în realitate cei mai mulţi români au avut creşteri salariale mai mici, dacă nu chiar stagnări sau scăderi, în timp ce avansul preţurilor a fost mult mai mare la produsele de imediată necesitate. Viaţă mai scumpă, cu venituri îngheţate sau mai mici – cu acest fenomen s-au confruntat salariaţii care lucrează în transporturi, telecomunicaţii, prelucrarea lemnului, industria alimentară, comerţ, construcţii, agricultură, confecţii sau turism. Printre puţinele domenii în care salariile au crescut peste media scumpirilor se numără administraţia publică, aviaţia, învăţământul, sănătatea şi sectorul de cultură-spectacole, arată statisticile oficiale. Cele mai mari salarii medii pe ramură au fost plătite, în luna februarie, în fabricarea tutunului, în transporturile aeriene şi în bănci, iar cele mai mici – în producţia mobilei, în industria alimentară şi în turism. Cea mai mare medie salarială a fost de 4.731 de lei, iar cea mai mică a fost de 844 de lei, adică minimul a fost de cinci ori mai redus decât maximul. Integral in Adevarul.
Va urez o zi buna!