Author: theophyle

Statele Unite au publicat “Lista Magniţki”. Statele Unite au publicat, vineri, numele a 18 persoane născute în Rusia, Ucraina, Azerbaijan şi Uzbekistan ale căror active de pe teritoriul american vor fi blocate din cauza implicării în moartea juristului Serghei Magniţki. Lista a fost publicată de Departamentul american al Trezoreriei. Rusia a avertizat vineri că publicarea “listei Magniţki” riscă să afecteze relaţiile cu Statele Unite. Mediafax.

“Lista Magniţki” declanşează războiul cărnii. Iritată de criticile americane privind drepturile omului în Rusia, Moscova a anunţat o reglementare ce ameninţă blocarea importurilor de carne provenite din SUA, reprezentând o jumătate de miliard de dolari anual. Decizia a intervenit după votarea în Congresul american a „Magniţki Act”, o măsură vizând oficialii ruşi implicaţi în moartea scandaloasă a unui avocat într-o închisoare din Moscova. Importul de carne (porcină şi bovină) din Statele Unite este blocat după ce vineri Parlamentul rus a adoptat rapid o nouă reglementare prin care se cere fiecărei firme exportatoare să dovedească absenţa sau prezenţa unui aditiv alimentar utilizat de crescători. Substanţa, ractopamină, destinată obţinerii cărnii mai slabe şi cu mai multe proteine, este ilegală în Europa, în timp ce autoritatea americană de resort consideră că nu este periculoasă. Autorităţile sanitare ruse, care până acum nu au văzut nici un inconvenient ca cetăţenii ruşi să absoarbă ractopamină, au schimbat brusc registrul la câteva ore după ce Congresul american a votat „Magniţki Act”, după numele avocatului decedat într-o închisoare din Rusia, o sancţiune în numele drepturilor omului, contra Moscovei. Aşa-numita „listă Magniţki” prevede interdicţia călătoriilor şi îngheţarea averilor din SUA ale circa 60 de persoane implicate în moartea în detenţie a lui Serghei Magniţki, închis pentru că dezvăluise uriaşe  deturnări de fonduri de către funcţionari ruşi din Ministerul de Interne. Decedat la 37 de ani, după un an de închisoare unde a fost supus violenţelor şi privat de îngrijiri medicale, el a devenit pentru Occident un simbol al atingerii drepturilor omului în Rusia. Legea urmează a fi promulgată de preşedintele Obama, dar diplomaţia rusă a ameninţat imediat Washingtonul cu riposte. Serghei Lavrov, ministrul de Externe, a precizat că Moscova va interzice intrarea pe teritoriul rus a „americanilor care au violat drepturile omului”. In Dumă, Alexei Puşkov a declarat că „în Rusia credem că este o lege antirusă”. Integral in Romania Libera.

Comisia Europeană exprimă “grave preocupări” privind modificările aduse Constituţiei Ungariei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a scris vineri premierului Ungariei, Viktor Orban, exprimând “grave preocupări” în legătură cu amendamentele aduse Constituţiei ungare şi cerându-i să răspundă fără ambiguitate, relatează AFP. “Conform concluziilor analizelor noastre, Comisia Europeană are grave preocupări privind compatibilitatea celei de-a patra modificări a Constituţiei Ungariei cu reglementările Uniunii Europene şi cu principiile statului de drept”, se arată într-un comunicat al Executivului UE. Premierul Viktor Orban a respins toate criticile privind modificările constituţionale. “Comisia Europeană ia notă de asigurările date de premierul Victor Orban, dar va trebui să ia măsurile necesare pentru declanşarea procedurii de infringement dacă va fi necesar”, a spus Barroso. Ungaria riscă sesizarea Curţii Europene de Justiţie dacă raportul final al CE va constata încălcări ale principiilor dreptului comunitar. Viktor Orban a respins vehement, în mod repetat, criticile internaţionale privind modificările aduse Constituţiei Ungariei, afirmând că amendamentele respectă “valorile europene”. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a criticat modificările aduse Constituţiei Ungariei. “Preocupările partenerilor europeni şi prietenilor Ungariei, în special cele privind limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, trebuie luate în serios”, a declarat Merkel în martie.Integral in Adevarul

Insula familiei Onassis, vândută unui oligarh rus care deţine AS Monaco şi acţiuni la Bank of Cyprus. Oligarhul rus Dmitri Rîbolovlev, proprietarul clubului de fotbal AS Monaco, a cumpărat pentru 100 de milioane de euro insula grecească Skorpios de la Athina Onassis, nepoata şi moştenitoarea magnatului grec Aristotel Onassis. Despre Rîbolovlev, care are o avere estimată la 10 miliarde de euro, se spune că ar deţine aproximativ 10% din acţiunile Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, participaţie care va scădea însă în urma programului de restructurare a sectorului bancar cipriot, impus de zona euro. Insula Skorpios, cunoscută ca insula privată a miliardarului Aristotel Onassis, decedat în 1975, a fost evaluată de publicaţii de profil financiar la circa 200 de milioane de dolari. Omul de afaceri rus, cu investiţii importante în sectorul imobiliar, a finalizat achiziţia după mai multe luni necesare pentru întocmirea actelor, potrivit publicaţiei elene Kathimerini. Pe Insula Skorpios sunt înmormântaţi Aristotel Onassis, precum şi mama şi unchiul Athinei. Insula, cumpărată de Onassis în 1962, a intrat în atenţia internaţională după ce a găzduit nunta acestuia cu fosta primă doamnă a SUA Jacqueline Kennedy în octombrie 1968. În urma atenţiei mediatice intense, deţinerea unei insule private a devenit rapid unul dintre cele mai semnificative simboluri ale bogăţiei şi statutului social. După moartea lui Aristotel, insula a fost moştenită de fiica acestuia, Christina, şi ulterior către fiica acesteia, Athina Roussel – Onassis. Aristotel, fiul acestuia Alexander şi fiica Christina sunt înmormântaţi pe insulă. Potrivit portalului Greek Reporter, există puţine informaţii, dar se consideră că Athina Onassis petrecea foarte puţin timp pe Skorpios. Printre celebrităţile care s-au arătat în trecut interesate de cumpărarea insulei se numără Madonna şi Bill Gates.   În martie, presa internaţională a scris că emirul Qatarului, şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a cumpărat şase insule greceşti din Marea Ionică de la proprietari privaţi, unde vrea să construiască palate pentru cei 24 de copii şi cele trei soţii. Insulele au costat 8,5 milioane de euro, iar tranzacţia a fost perfectată după 18 luni din cauza birocraţiei din Grecia. Emirul a încercat anterior să cumepere Insula Skorpios. Tranzacţia a picat deoarece Athina Onassis a refuzat să lase din preţ.   Integral in Ziarul Financiar.

Cameron, disidentul Uniunii Europene. Vizita de două zile a premierul conservator bitanic, David Cameron în Germania. Pe agenda convorbirilor cu şefa guvernului federal, Angela Merkel se află probleme „bilaterele europene şi internaţionale”. Anunţul vizitei premierului britanic David Cameron în Germania, postat pe pagina oficială a guvernului federal, sună sec şi nu dezvăluie mare lucru despre ceea ce se va discuta, de fapt, vineri şi sîmbătă. Pe site-ul guvernului german se precizează doar că pe agenda convorbirilor Merkel-Cameron se află probleme „bilaterale, europene şi internaţionale”. Ceva mai puţin vagi sunt agenţiile de presă care anunţă că Merkel îl va primi vineri seara pe omologul ei britanic în casa de oaspeţi ai guvernului, în castelul Meseberg, din apropierea Berlinului. Acolo, cei doi politicieni vor discuta, între altele, despre probleme politice europene, despre situaţia din Iran şi Siria. Totodată, şefii celor două guverne vor aborda şi tema reuniunii la vîrf G-8 care se va desfăşura în iunie şi care va fi prezidată de Marea Britanie. Se precizează că sîmbătă, după încheierea vizitei, nu va mai avea loc o conferinţă de presă comună. Ceea ce i-ar fi interesat pe ziarişti şi, bineînţeles, opinia publică, la o conferinţă de presă a celor doi, ar fi fost cu siguranţă chestiunea schimbării cursului Angliei din cadrul Uniunii Europene care a provocat iritări, mai ales în Franţa şi Germania. La începutul anului, Cameron a anunţat că pînă în 2017 se va organiza un referendum în cursul căruia britanicii să decidă dacă Anglia va rămînă membră a Uniunii Europene. Turneul european al premierului britanic, început săptămîna aceasta la Madrid, dar întrerupt din cauza morţii lui Margaret Thatcher, vizează proiectul de reforme structurale ale Uniunii Europene pe care le-a propus. Înaintea începerii turneului, Cameron a cerut modificarea unor tratate europene. “Sunt absolut convins că va fi necesar să rediscutăm tratatele europene”, a declarat el cotidianului “Süddeutsche Zeitung” şi altor patru ziare europene. Uniunea Europeană este pregătită pentru reforme. „Sunt convins că Europa se va trezi”, a mai adăugat el în interviul citat. Deşi a mai spus că locul Angliei este în Uniunea Europeană, el a subliniat că cea mai bună soluţie pentru a ocupa şi-n viitor „acest loc” trebuie să fie o „Uniune Europeană reformată”. Nu se ştie exact ce anume urmăreşte Marea Britanie, nota zilele trecute cotidianul „Wall Street Journal”. Ce competenţe ar vrea să redobîndească Anglia nu se ştie cu exactitate. În principiu, Marea Britanie vrea să consolideze economia europeană faţă de concurenţi. Pentru realizarea acestui obiectiv doreşte să reformeze piaţa europeană internă. Cameron a vorbit doar aluziv despre proiectul său de reforme care vizează flexibilizarea economiei europene, pronunţîndu-se pentru o mai mare putere decizională a firmelor, supuse directivelor de la Bruxelles. Integral La RFI.

Neputinţa politicii de a veni de hac eurocrizei. Pactul Fiscal, Mecanismul European de Stabilitate, Uniunea Bancară – încercări ale politicii de a chitui fisurile majore ivite în edificiul uniunii monetare. Economiştii pun la îndoială eficienţa acestor soluţii. De ce? Dacă ar fi să i se dea ascultare legendarului speculant şi investitor american, miliardarul George Soros, criza uniunii monetare ar putea fi depăşită dacă Germania ar accepta introducerea euro bond-urilor. Iar dacă nu, atunci ea este cea care ar trebui să părăsească uniunea monetară. Reţeta propusă de Soros în recenta sa prelegere din Aula Magna a Universităţii din Frankfurt pe Main, deşi tentantă, este radicală şi tocmai de aceea, discutabilă, mai ales din perspectiva politicii. Un stat supraîndatorat poate recurge la instrumentul inflaţiei. Dar dacă acelaşi stat este membru al unei uniuni monetare, politica sa fiscală nu mai poate recurge la acest colac de salvare spre a-şi achita datoriile. Într-o atare situaţie, dacă acelaşi stat este îndatorat peste măsură, riscul unui faliment sperie investitorii. Ei pot solicita fie dobînzi mai mari, fie, pur şi simplu, se retrag ori întorc spatele respectivei pieţe. Cu această neplăcută situaţie, ţările grav afectate de criza datoriilor din zona monetară Euro sunt de vreo trei ani confruntate fără intermitenţă. Analiştii economici, de talia lui Jürgen von Hagen, directorul Institutului Internaţional de Politică Economică, disting în cazul dat o eroare de construcţie a edificiului monetar euro. Spre a o corecta a fost creat Mecanismul European de Stabilitate, pe care von Hagen îl întrevede mai degrabă în postura unui fond comun de datorii, creat în ideea că o criză a datoriilor nu va afecta decît un singur stat şi dacă da, atunci, mă rog, unul mic. De îndată ce economia unui stat mai mare, precum Spania ori Italia, se prăbuşeşte, sumele aflate la dispoziţie spre a achita datoriile devin insuficiente. Deşi teoretic ele pot fi suplimentate, se produce ceea ce economiştii denumesc problema Allmende. Ea se iveşte atunci, explică von Hagen pentru Deutsche Welle, cînd comunitatea se serveşte de resurse ce-i stau la dispoziţie dar care sunt limitate. În situaţia dată, este vorba de sumele provenite din prelevarea impozitelor. Guvernul unei ţări îndatorate nu va sta mult pe gînduri înainte de a întinde mîna spre bugetul unei alte ţări, partenere, fiindcă ea va beneficia astfel de sume pe care nu este obligată să le justifice democratic, în faţa propriei sale naţiuni. Şi, astfel, în Europa muntele datoriilor va tot creşte, conchide specialistul german. Optimiştii cred că nu se va ajunge la o astfel de situaţie fiindcă menirea aşa numitului Pact Fiscal, intrat în vigoare la începutul acestui an, este tocmai aceea de a opri spirala datoriilor. Douăzeci şi cinci de ţări europene şi-au asumat răspunderea de a respecta criteriile de la Maastricht, care impun limite datoriilor şi obligaţia de a le frîna. Pentru von Hagen, acest Pact Fiscal este doar o simplă iluzie, întemeiată pe impresia că el ar putea supraveghea tot mai strict politica bugetară a statelor membre. În realitate, de observat nu este modul în care este practicată această politică ci doar felul în care a fost ea concepută. Integral la Deutsche Welle

Din fericire pentru mine, Dumnezeu mi-a dat suficiente zile sa intalnesc aproape toate manifestarile urii existente in acest om, care este numit si homo sapiens,  fiinta inteligenta. Nu stiu in ce sens o fiinta inteligenta se impaca cu ura, dar probabil se impaca destul de bine privind in jurul nostru. Internetul si blogosfera ne-au facilitat intalnirea dramatica intre idei, preferinte, ganduri sau informatie pură, mai mult sau mai putin verificata si verificabila. Homo sapiens are sansa sa-si alega si sa-si afirme apartenenta. El poate incerca un dialog sau poate deschide o vrajbă, chestie de preferinta. Dialogul si chiar vrajba pot fi civilizate, gandite si eficiente sau pot fi neandertale, prin involutia indivizilor.

Ma feresc profund de blogurile care nu permit dialog si nici macar o “vrajbă” civilizata si inteligenta, dar nici nu le caut pe cele in care indoctrinatia stupida nu lasa nici un loc unei discutii civilizate. Care este granita intre imbecilitate, prostie, rautate si libertatea de expresie? Poate lecturarea unei carti necesare celor care vor dialog sau vrajbă inteligentă si civilizată. Cartea este scrisa de Prof. Adrian-Paul Iliescu,  si se numeste: “Anatomia răului politic”, citez:

“Ne-a dominat mereu o tendinta spre autovictimizare: ne incapatanam sa credem ca Raul politic a venit totdeauna din afara tarii – de la naravurile fanariotilor si de la spiritul balcanic, de la `invazia` evreilor si de la amplificarea “strainismului”; sau de la tancurile sovietice. Dar principalul Rau nu vine din afara; el este adanc intiparit in noi insine si consta intr-o raportare gresita la treburile publice, la institutiile moderne – pe care le abordam cu ura, dispret si aversiune. Ura maniheista fata de Celalalt (totdeauna demonizat) transforma competitia politica intr-o haituiala larvara. Dispretul pentru norme si reguli transforma jocul politic romanesc in farsa. Iar aversiunea pentru spiritul democratic modern anemiaza institutiile publice, dand castig de cauza spiritului discretionar, arbitrarului si abuzurilor tuturor liderilor nostri, mici sau mari, politici sau culturali.”

Mai trist este insa ca, dincolo de optiuni personale, acceptam prea usor si prea des minciunile si aroganta celor care au impresia ca odata alesi au fost si unsi de Dumnezeu, sustinuti de hoarda de partizani pe care-i considera infailibili. Acesti politicieni au reusit sa convinga “poporul”, o parte din el sau un mic segment, ca ei reprezinta dreptatea absoluta si eterna. Cine nu se aliniaza perfect devine “dusmanul obstii” si trebuie tratat cu toata asprimea vocabularului acid al interlocutorului partizan.

Ei bine, nu o sa fie asa, pentru ca nu trebuie sa fie asa. Politica nu inseamna neaparat minciuna, smecherii si demagogie. Oamenii se schimba, sunt erodati de timp, incepe sa le fie frica sunt covarsiti de orgoliul propriu. Politica insemana curaj si reponsabilitate. Pentru a conduce trebuie sa fii capabil sa conduci, sa fii impacat cu ceea ce faci si sa faci lucrurile cum trebuie. Nu poti sa o dai cotita cand e greu si nu poti schimba ceea ce zici de ani de zile “pentru binele tarii” cand de fapt este pentru binele tau personal.

Istoria bancara începe cu posibilitatea de a imprumuta cereale si alte bunuri agricole prin intermediul unor comercianti sau ale unor centre (statii de reprezentanta) comerciale in Orientul antic – Sumeria, orasele-state si mai apoi imperiile Babiloniene, Asiriene, Hitit si Egiptul Antic. Primele dovezi in acest sens apar in anii 2200-1900 i.Hr. 6 secole mai tarziu apar depozitele in aur si argint în Grecia antică si Roma republicană si mai apoi imperiala. Templele erau sediile acestui negot cu metale pretioase in cvasi-lingouri sau monede.  Creditorii cu sediul în temple făceau împrumuturi si schimbau bani in diverse monede. Preotii templelor primeau o parte din venituri pentru pastrarea si facilitarea acestor tranzactii. China si India prezinta sisteme asemnatoare despre care vom discuta in continuare.

Sistemul bancar, în sensul modern al cuvântului, apare in perioada de sfarsit a Evului Mediu si inceputul  Renasterii italiene, intretinut de  bogatele orase din nord  – Florenta , Venetia si Genova. Familiile  Bardi si Peruzzi au dominat  sistemul bancar din Florenta secolului al 14-lea si au infiintat  sucursale în multe alte părti ale Europei . Poate cea mai faimoasă banca italiană a fost Banca Medici, fondata  de Giovanni Medici în 1397.

***

Templul ca centru bancar

In civilizatiile timpurii, templul este considerat cel mai sigur refugiu fiind sacru si inviolabil. Construit ca  o clădire solidă, bine aparat cu o prezenta continua, aurul si alte metale sau pietre pretioase au fost intotdeauna  depozitate  în temple pentru păstrare. Bogatasii locurilor isi pastrau si ei bogatiile platind intre 0 sesime si o zecime din valoarea avutiilor pastrate pentru acest serviciu.

Inactivitatea acestor bogatii a trezit interesul reciproc al templelor si al comerciantilor ca sa utilizeze aceste bogatii inactive in incercarile de a face profituri din ele. Reglementarile bancare au sosit o data cu legiferarile lui  pe timpul lui Sargon I-ul ( 2371 î.Hr. – 2315 î.Hr.), suveranul Imperiului Akkadian si  Hammurabi (1792-1750 î.Hr.), odata cu aparitia vestitului cod care ii poarta numele si astazi.

Secolul 4 î.Hr. – grecii si romanii

Activitătile bancare din Grecia creeaza o mai mare  varietate decat in Orient, devenind  mai sofisticate decât tot ceea ce a existat anterior. Întreprinzătorii privati, templele si organismele publice declanseaza  o varietate mai compusa  de tranzactii financiare. Ei creaza  depozite, fac împrumuturi, schimba bani dintr-o monedă în alta, dezvolta sisteme  de testare  a puritatii si a greutatii pe care o au monedele si metalele pretioase din comert.

Cvasi-bancherii antici, de fapt cămătari in toata regula, construiesc o retea de “corespondenti” in intregul teritoriu populat de greci, acceptand plata într-un oras grecesc si aranjand creditul  într-un altul, evitand nevoia clientului de a transporta sau transfera un număr mare de monede, in pericol continuu de a fi jefuit.

În Egipt, cerealele, având o valoare intrinsecă, ca aliment, functionau în paralel cu metalele pretioase ca  bani. Grânarele regionale erau utilizate pentru a depozita si împrumuta cereale. Sub domnia dinastiei grecesti (dinastia Ptolemeică), aceste grânare răspândite prin Egipt au fost transformate într-o retea de plati si imprumuturi, retea centralizată în Alexandria, unde conturile principale de la celelalte grânare de stat erau înregistrate. Această administrare centralizată a fost prima bancă centrala a unui stat ( Această bancă facilita comertul pentru că functiona si ca sistem de plată, transferul valorilor între conturi se făcea fără să existe în realitate un schimb de bani, cereale). Toate plătile se făceau prin documente. Această activitate a înflorit între 323 î.Hr. si 30 î.Hr, cand Egiptul, sub dominatie romana, a decazut din cauza exporturilor silite de grau spre Roma.

Roma, cu un sistem de administrare unic la acea vreme, adoptă si reglementeaza practicile bancare create de greci. Prin secolul II-lea d.Hr., o datorie poate fi achitata  în mod oficial prin plata sumei corespunzătoare într-o bancă, iar notarii publici sunt numiti pentru a înregistra astfel de tranzactii. Prăbusirea comertului după căderea Imperiului Roman face bancherii mai putin necesari decât înainte. Disparitia lor este grăbită de ostilitatea Bisericii Crestine la perceperea de dobânzi, cu alte cuvinte camătă contrara moralei crestine. In articolul urmator vom discuta despre religie si activitatile bancare medievale.

Indiferent cum dorim noi romanii sa ne pozitionam, lumea occidentala ne plaseaza in Orient. Adevarat, Orientul European, dar pana la urma tot Orient.  De fapt primele inceputuri ale “occidentalizarii” romanilor pot fi pozitionate extrem de tarziu intre anii 1800 – 1850 si putem spune ca intram in etapa definitiva la inceputul secolului XX.  Personal ma simt foarte bine ca oriental, pentru ca probabil stiu un secret pe care il afla astazi si “occidentalii” – viitorul lor se afla in Orient, cel mai departat sau mai apropiat in orice caz, Orientul lor trece prin locurile noastre, asa cum a trecut de 2000 de ani, mai benefic sau mai putin benefic pentru ei, occidentalii.

Intr-un fel sau altul eu trebuie sa recunosc ca in afara unei spoieli, specifice unor elite, noi romanii am ramas mental si sufleteste in Orient. Eforturile “occidentalizarii” s-au dovedit de multe ori zadarnice sau ineficiente. Pompiliu Eliade (1869 –  1914) considera ca Marea Franta ne-a occidentalizat (Histoire de l’esprit public en Roumanie au dix-neuvième siècle,  doua editii 1905 si 1914, cea din urma putin mai realista). Dupa aproape un secol, tematica lui  Pompiliu Eliade a fost preluata foarte diferit si poate mai apropiat de opiniile mele de Neagu Djuvara in cartea lui “Între  Orient si Occident. Tările române la începutul epocii moderne, (Humanitas, 1995). În sfarsit trebuia ca un istoric contemporan, Bogdan Murgescu, sa vina si sa puna punctul  “pe i” si “degetul pe rana” ca sa aflam sistematic,  simetric si  demitizat de ce am ramas orientali. Cred ca manualul (eu il consider manual) lui Murgescu – “România şi Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010”  (Editura Polirom, Iaşi, 2010) este ultimativ in intelegerea si pozitionarea actuala a Romaniei fata de Occidentul European si Orientul mai departat de noi.

Daca dorim sau nu, un rol important in “occidentalizarea” Romaniei l-a avut Rusia Ţarista (intre 1812 – Tratul de la Bucuresti si 1856 – Tratatul de la Paris), noi romanii ne-am “occidentalizat” intelegand un Shakespeare tradus din limba rusa.  

Marele merit al lui Murgescu consta in vizunea lui istorica asupra realitatilor economice, politice si sociale in Romania (secolul XX). Printre cauzele specifice rămânerii în urmă a României autorul identifică:

deficienţele instituţionale (reforme incomplete, paralelisme instituţionale), “egoismul elitelor” (ancorate în discursuri politicianiste, duplicitare, determinate de interese de grup şi nu de interesul public), politicile economice ineficiente, insuficienta valorificare a capitalului uman ca efect al disfuncţionalităţii instituţionale, eşecul industrializării în secolul XIX, o infrastructură realizată cu costuri mari şi fără articulare pragmatică la exploatările economice, lipsa capitalului, urbanizarea deficitară. [1]

Bogdan Murgescu arata in efortul lui argumentat prin care incearca si reuseste sa  demitizeze “Epoca interbelică“ si esecul Romaniei Mari, Capitolul III – “Epoca interbelică”.

Evoluţia României, între cele două războaie mondiale, părea asemănătoare cu a celorlalte ţări europene, deşi statul naţional unitar deţinea acum un potenţial economic şi demografic impresionant, net superior perioadei antebelice. Cu adevărat, în perioada interbelică au avut de câştigat, din toate punctele de vedere, doar ţările care nu s-au angajat total în războiul mondial, precum şi ţările care s-au orientat înspre industrie şi servicii; au avut de pierdut mai ales ţările care au menţinut agricultura ca ramură economică dominantă. Din această perspectivă, printre perdante s-a numărat şi România, care nu a reuşit să-şi valorifice atuurile, să realizeze performanţa economică, ba, mai mult, conform aserţiunilor lui Bogdan Murgescu, ,,decalajele României faţă de cele mai multe ţări europene s-au amplificat în perioada interbelică”.

Murgescu susţine, de asemenea, că factorul politic angajat în cursa pentru influenţă economică şi politică în noul cadru geopolitic/statal a neglijat procesul de refacere economică,

nu a găsit soluţia de rezolvare a crizei agricole, o soluţie relativ simplă, care ar fi constat în încurajarea cultivării plantelor tehnice în defavoarea cultivării (tradiţionale) cu preponderenţă a cerealelor. Deşi în epocă a fost susţinută întâietatea agriculturii ca ramură economică, îndeosebi de către reprezentanţii curentului ţărănist, agricultura, după cum constată autorul, nu a fost un factor de creştere, ci un factor de stagnare pentru economia României interbelice. Nici sursele naturale nu au fost eficient exploatate. Astfel, în perioada interbelică, prioritar a devenit exportul de petrol, dar şi în acest caz, şi autorul demonstrează acea realitate economică, România a exportat mult când preţul petrolului era scăzut (între 1931-1936) şi mai puţin când preţul a fost ridicat (între 1923-1926). [2]

Analizând, pentru perioada interbelică, nivelul de dezvoltare economică a României, autorul constată că acesta a fost cel mai scăzut, dintre cazurile studiate: Danemarca ocupă prima poziţie, urmată fiind de Irlanda, Iugoslavia şi România; mai adăugăm că la multe dintre nivelurile de analiză economică, România s-a plasat în urma Bulgariei, care a fost şi este încă sistemul de referinţă preferat de istoricii români, care au construit mitul „vârstei de aur” pentru România interbelică.

În capitolul IV rezervat epocii postbelice (vezi cap. IV, „Epoca postbelică”),

Murgescu prezintă succint şi obiectiv evoluţiile economice ale perioadei, si consideră că performanţa economică a României din anii ’60 şi ’70 nu are legătură cu viziunea economică şi politică a lui Nicolae Ceauşescu, acesta a păstrat doar modelul lui Gheorghiu-Dej, pus apoi în practică de Maurer; după 1971-1972, megalomania ceauşistă a împins economia românească la colaps. [3]

Murgescu consideră că eşecul sistemului socialist a fost grăbit şi de crizele petroliere din anii ’70. România pierdea aproximativ 25 de dolari la fiecare tonă de produs rafinat vândut în Occident, comparativ cu preţul brut al petrolului, rezultând că

,,politica de a importa mai mult ţiţei pentru a asigura funcţionarea rafinăriilor şi a industriei chimice s-a dovedit a fi un eşec de proporţii”(p. 394).

În capitolul V („Epilog. România după 1989 – avatarurile integrării în Uniunea Europeană”) Murgescu este mult prea sintetic ca sa empatizez cu multe din parerile lui, in orice caz,  Murgescu reuseste sa revina mai putin “sintetic” si sa concluzioneze:

Dacă, în epoca tranziţiei, România a finalizat integrarea în structurile NATO şi UE, din punct de vedere al funcţionării statului de drept, al realizării exerciţiului democratic, România nu este relevantă, ea continuă „tradiţiile” interbelice ale democraţiei deficitare (corupţie, formalism instituţional, limitarea exerciţiului democratic etc.). După un fragil şi scurt boom economic (2006-2008), România este, din nou, o periferie a Europei, este departe de a recupera rămânerea în urmă a economiei româneşti, se caracterizează prin creşterea rolului agriculturii şi prin sporirea numărului de muncitori agricoli, polarizare socială dramatică, acumulări de contradicţii, pauperizarea fragilei clase de mijloc, disfuncţionalitatea instituţiilor. [4]

Daca ati avut rabdare sa ajungeti la sfarsitul articolului, intrebarile care se pot  pune ar fi: S-a schimbat ceva in mentalul nostru? Clasa politica  a evoluat, dar noi am evoluat? Eu zic ca nu! Deci din aceasta cauza noi am ramas in Orient – probabil ca nici macar acolo, pentru ca Orientul a evoluat si noi nu! Bogdan Murgescu susţine, cu optimism, că “viitorul este deschis”. ESTE?

Bibliografie si citate:

Neagu Djuvara: “Intre Orient si Occident”
Bogdan Murgescu: România şi Europa
Bogdan Murgescu, Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010): review de Mihaela Grancea & Alexandru Nicolaescu

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va continua să se încălzească vineri. În vestul, nord-vestul şi centrul ţării cerul se va înnora treptat şi mai ales spre seară şi în timpul nopţii pe arii extinse vor fi ploi, îndeosebi averse, însoţite şi de descărcări electrice. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala izolat, spre sfârşitul intervalului. Cantităţile de apă vor depăşi pe arii restrânse 15 l/mp în Crişana, Maramureş, nordul Munţilor Apuseni şi al Carpaţilor Orientali. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte, iar pe parcursul zilei în regiunile vestice şi în Moldova. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 grade în deltă şi 23 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între 2 şi 11 grade. Dimineaţa, pe arii restrânse în zonele joase, va fi ceaţă.

În Bucureşti, vremea va continua să se încălzească şi va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3924   RON; 1 USD = 3. 3554    RON; 1 EURO = 1. 3091 USD; Francul elvetian 3. 6031 RON. Gramul de aur 167.9930 RON.

Depozitele la cele nouă sucursale străine reprezintă 8% din totalul depozitelor din România. Depozitele la cele nouă sucursale ale băncilor străine totalizau la sfârşitul primului trimestru din acest an 24,4 mld. lei (5,5 mld. euro) şi reprezentau aproximativ 8% din totalul sumelor depuse la băncile din România, reiese din datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Totalul depozitelor la băncile de pe teritoriul României a ajuns la finele lunii martie la 303,6 mld. lei, iar sumele la instituţiile de credit garantate de Fond erau de 279,2 mld. lei.   La sfârşitul perioadei ianuarie – martie din acest an existau 32 de bănci persoane juridice române, participante la FGDB, şi nouă sucursale ale instituţiilor de credit din alte state membre. Cele mai mari bănci locale care funcţionează ca sucursale sunt ING (Olanda), Citi (Irlanda) şi Italo-Romena (Italia). Sucursalele băncilor străine nu mai sunt membre ale FGDB de la 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, fiind incluse în schemele de garantare a depozitelor din ţările de origine. În cazul supravegherii sucursalelor deschise de băncile străine atribuţiile BNR sunt limitate în principal la monitorizarea indicatorilor de solvabilitate şi a constituirii rezervelor minime obligatorii.  Depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro pe deponent/pe bancă sunt garantate la nivel europen. Dacă în 2008 sumele depuse de români la sucursale ajungeau la aproximativ 12 mld. lei, reprezentând 5% din totalul depozitelor, în ultimii trei ani valoarea s-a dublat, iar ponderea din total oscilează în jur de 8%. Integral in Ziarul financiar

Traian Băsescu, la Digi24: „Nici unul dintre Ponta, Oprescu, Antonescu şi Iohannis nu va fi preşedinte. Isărescu este un om valoros“Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă că nici unul dintre politicienii Victor Ponta, Sorin Oprescu, Crin Antonescu şi Klaus Iohannis nu va fi preşedintele României. Prezent joi seara, la Digi24, preşedintele a comentat şansele de a ajunge la Cotroceni ale celor patru după ce Cosmin Prelipceanu i-a făcut cunoscut sondajul „Adevărul” despre încrederea cetăţenilor în politicieni. Prezent în emisiunea ”Jurnalul de seară„ de la Digi24, preşedintele Traian Băsescu a comentat „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“. Moderatorul i-a făcut cunoscut preşedintelui faptul că pe primele locuri în topul încrederii din acest sondaj se află Mugur Isărescu, Victor Ponta, Sorin Oprescu, Crin Antonescu şi Klaus Iohannis. ”Nici unul dintre politicienii din acest sondaj nu va fi preşedintele României”, a afirmat Traian Băsescu care nu avrut să spună şi ce şanse are tehnocratul Mugur Isărescu, prezent pe primul loc în topul încrederii. “O să spun un lucru pe care eu îl cred, dar să nu îmi cereţi detalii. Niciunul dintre ei nu va fi preşedinte, dintre cei pe care i-aţi spus mai înainte (Antonescu, Oprescu, Iohannis, Ponta, n.r.). Dintre politicieni, niciunul nu va fi preşedinte (…) Păi Victor Ponta a spus clar că nu vrea, iar ceilalţi trei nu pot”, a precizat Traian Băsescu. Integral in Adevarul

“Case pentru generali”. Şapte grei din Armată vor pierde locuinţele sau banii! Procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva generalului Traian Pigui, în pixul căruia a stat avizarea “afacerii” penale. Generalii au cumpărat case la un preţ subvenţionat, apoi unii le-au vândut la preţul pieţei. Ei se declară nevinovaţi. În apartamentul cumpărat ilegal de la statul român de liberalul Corneliu Dobriţoiu şi de la familia fiului său vitreg, Dumitru Samson,coordonatorul interlopilor care au participat la fraudarea referendumului. Scandalul “Case pentru generali” de Armată – sau cum să furi cu legea în mână şi cu minciuna la notar – a ajuns în fază avansată de anchetă. Surse militare au precizat, pentru “Evenimentul zilei”, că opt generali, printre care şi secretarul de stat în Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Floarea Şerban (demisă miercuri), Corneliu Dobriţoiu, Francisc Radici, Tudor Marcu, vor avea probleme la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Ministerul Apărării se pregăteşte să se constituie parte civilă pentru a recupera prejudiciul care i-a fost creat prin repartizarea şi vânzarea ilegală a locuinţelor de serviciu către mai multe persoane care nu aveau acest drept, care au declarat în fals la notar. Generalul Traian Pigui este deja urmărit penal. El a dat avizele pentru generali, ştiind că nu aveau dreptul legal. Au cumpărat la preţ subvenţionat şi unii au vândut ulterior la preţul pieţei. Apoi, alţii şi-au luat vile de sute de mii de euro. Au creat o pagubă de peste un milion de lei noi, vor fi acuzaţi”, ne-au declarat surse din Minister. Oficial însă, MApN nu a dat încă un răspuns solicitării formulate de EVZ. Dinspre DNA, Biroul de presă ne-a confirmat că procurorii efectuează acte de urmărire penală faţă de generalul Traian Pigui: “În sarcina lui s-a reţinut infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată”. Integral in EVZ

Băsescu l-a reevaluat pe Cazanciuc: Nu am fost bine informat când l-am criticat. Nominalizarea sa la justiţie este acceptabilă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că este “acceptabilă” propunerea privind numirea lui Robert Cazanciuc la Ministerul Justiţiei şi că probabil luni va avea loc învestitura, menţionând că observaţiile sale mai vechi la adresa acestuia nu au fost îndreptăţite. “Pe 15 seară probabil va fi ceremonia de învestitură pentru ministrul Justiţiei”, a spus Băsescu, la Digi 24. Întrebat cum i se pare propunerea legată de Cazanciuc, preşedintele a răspuns: “O consider acceptabilă, chiar dacă eu am mai avut nişte reacţii la adresa domnului Cazancioc (Robert Cazanciuc, n. r.) când se punea problema să fie procuror general cu un procuror care avea nu ştiu ce probleme care până la urmă s-au confirmat. A fost o reacţie pentru care domnul Cazancioc nu a avut nicio vină. Vina a fost eventual a mea, pentru că nu am fost bine informat şi l-am pus la pachet”, a spus Băsescu. Anul trecut şeful statului susţinea că atâta timp cât va fi preşedinte va proteja justiţia de numiri gen Cazanciuc. “Atâta timp cât la Cotroceni va fi un preşedinte care va ţine la justiţie şi o va proteja de astfel de numiri de tip Bălan sau ăla, Cazancioc, care a mai fost el purtator de cuvânt pe la Parchetul General, tot coleg de promoţie cu domnul Ponta, a fost pe la externe şi îl tot vântură ventilatoarele zvonurilor că ar fi bun. Numai că va da de un CSM care nu e atât de flexibil, pentru că ei ştiu foarte bine judecătorii, ştiu foarte bine procurorii şi nu cred că îşi vor pune un aviz pozitiv pe oameni despre care ştiu că sunt flexibili. Pentru că eu am această convingere: cine va încerca în România să se mai amestece în justiţie îşi va rupe dinţii în ea”, declara Băsescu în noiembrie 2012. Integral in Gandul

Iata cum il ironiza Basescu anul trecut pe Robert Cazanciuc: “Ala, Cazancioc tot coleg de promotie cu Ponta, a fost pe la externe si il tot vantura ventilatoarele zvonurilor ca ar fi bun”. Lui Basescu nu ii placea nici cum se imbraca noul ministru al Justitiei. Se poarta moda reevaluarilor. Dupa ce premierul Victor Ponta si-a schimbat brusc opinia despre Laura Codruta Kovesi, pe care a propus-o pentru functia de procuror sef al DNA, iata ca si presedintele Traian Basescu l-a reevaluat pe noul ministru al Justitiei, Robert Cazanciuc (foto). Premierul Ponta a anuntat joi, 11 aprilie 2013, ca a discutat cu Basescu despre numirea lui Cazanciuc la conducerea Ministerului Justitiei si ca presedintele nu a avut nicio obiectie. Cu alte cuvinte, Traian Basescu a acceptat propunerea lui Victor Ponta, urmand ca in cel mai scurt timp sa semneze decretul de numire in functie. Interesant este insa ca Basescu nu avea deloc o impresie prea buna despre Robert Cazanciuc, pe care l-a ironizat, anul trecut, intr-o emisiune de la postul B1 Tv. La acea data, Basescu lasa sa se inteleaga ca Robert Cazanciuc este un procuror “flexibil” si ca CSM ar respuinge propunerea ca el sa preia o functie de conducere in Ministerul Public. Integral in Luju

Judecătoarea Alina Ghica: Ordonanţa de urgenţă care limitează atribuţiile CSM încalcă separaţia puterilor in stat. Alina Ghica, judecător CSM, spune că Ordonanţa de Urgenţă prin care Consiliului Superior al Magistraturii i s-a luat atribuţia de a selecta judecătorul român la CEDO încalcă separaţia puterilor în stat şi constituie o presiune politică asupra justiţiei, scrie Revista 22. “Dacă e să vorbim de presiunea politicului şi de implicarea politicului în justiţie, cel mai bun exemplu este Ordonanţa de urgenţă prin care CSM-ului i s-au limitat atribuţiile în selecţia procurorilor români de la CEDO. Practic, judecătorul cu garanţii de independenţă şi imparţialitate al României la CEDO va fi selectat de ministere, care sunt prin excelenţă politizate. În cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă se menţionează că va participa la selectarea acestui judecător doar un membru al CSM. Sunt curioasă care va fi acel membru al CSM. Poate va fi membru de drept al CSM, respectiv ministrul Justiţiei”, spune Alina Ghica într-un interviu pentru Revista 22 . “Este dovada cea mai elocventă a faptului că, dacă mai avem de făcut presiuni asupra justiţiei şi pe plan extern, trebuie să o facem. Consiliul şi-a exprimat deja o poziţie în acest sens, în sensul că această ordonanţă încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.”, potrivit judecătorului. Ghica mai arată că Ordonanţa trebuie contestată la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului, singura instituţie care poate face acest lucru, potrivit legii. Aduce Romania Libera

Pretenţiile sindicaliştilor de la Dacia: venituri majorate cu 40% sau grevă generală. Un muncitor are un salariu mediu de 2.000 de lei. Salariaţii Uzinei Dacia Mioveni au anunţat, joi, că vor opri producţia, dacă nu vor primi o majorare salarială de până la 40%. În prezent, un muncitor are un salariu de 2.000 de lei. După 14 ture de negocieri cu managementul companiei, începute la jumătatea lunii februarie, reprezentanţii celor 15.000 de salariaţi ai Uzinei Dacia au anunţat ieri că, de la 20 aprilie, se poate declanşa greva generală. Sindicaliştii susţin că se va recurge la această formă de protest, dacă angajatorul nu le va accepta solicitările pentru noul contract colectiv de muncă pe anul 2013. Contractul ar fi trebuit semnat până la 31 martie, însă, cum cele două părţi nu s-au înţeles, termenul s-a prelungit cu 20 de zile. „Vom negocia pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru majorarea salarială. Dacă nu ne vom înţelege, vom intra în cealaltă parte legală a unui conflict de muncă, care duce la grevă generală“, a declarat Nicolae Pavelescu, preşedintele Sindicatului de Automobile Dacia (SAD). Pavelescu s-a întâlnit, ieri, cu alţi 470 de delegaţi ai angajaţilor, din fiecare secţie, pentru a stabili cum vor continua negocierile cu managementul companiei. În noul contract, angajaţii cer garantarea locurilor de muncă, 480 de lei în plus la salariu, o primă anuală de rezultat, de 1.600 de lei, la care se adaugă sporuri şi concedii suplimentare. Printre bonusuri se numără primele de Paşte şi de Crăciun de 873 de lei, respectiv 957 de lei brut. Integral in Adevarul.

Grevista lui Felix, Cristiana Anghel, a primit locuinţă de la MInisterul Educaţiei. Fata ei a fost angajată în minister. Senatoarea Cristiana Anghel, învăţătoarea care a făcut greva foamei pentru ca educaţia să primească mai mulţi bani, a obţinut o locuinţă chiar de la Ministerul Educaţiei, informează România TV. Învăţătoarea Cristiana Anghel a stat 70 de zile în greva foamei în 2010. Senatoarea, care primește bani pentru cazare de la Parlament, locuiește într-un cămin din Capitală al Ministerului Educaţiei, potrivit România TV care a realizat un material cu camera ascunsă. Este vorba de un cămin în care locuiesc elevi, dar şi angajaţi ai Ministerului Educaţiei, aceştia din urmă având câteva etaje rezervate. Cristiana Anghel locuieşte la nr. 907, iar fiica acestuia, Oana Anghel la nr. 3. Oana Anghel este angajată a Ministerului Educaţiei şi are dreptul la o asemenea locuinţă de serviciu. Cristiana Anghel susţine că a primit garsoniera în mod legal. “Am obţinut-o absolut legal. Nu aveţi dumneavoastră treabă cu lucrul acesta”, a declarat Anghel, citată de România TV. Fiica învăţătoarei plăteşte doar întreţinerea locuinţei, sumă ce se încadrează până în 450 de lei. Locuinţa în care stă senatoarea PC nu este însă afişată pe lista de întreţinere. Senatoarea Cristiana Anghel primeşte lunar de la Parlament peste 3.000 de lei pentru cazare. Senatul i-a plătit Cristianei Anghel, în decembrie 2012, suma de 1.200 de lei, iar în ianuarie 2013 – 3.146 de lei. Reprezentanţii ASE spun că senatoarea a fost primită să stea provizoriu, în aceeaşi clădire cu fiica ei, până când îşi va găsi o altă locuinţă. Integral in Evz

Guvernul abrogă PNDI-ul ministrului Udrea și-l transformă într-un PNDL la dispoziția ministrului Dragnea. Guvernul va finanța proiecte locale de infrastructură prin Programul național de dezvoltare locală (PNDL), aprobat, miercuri, de Executiv, prin ordonanță de urgență. PNDL va fi administrat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și va cuprinde proiecte derulate de autoritățile locale, de la săli de sport în sate, la drumuri și aducțiuni de apă. Ordonanța inițiată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice conferă ministrului Liviu Dragnea puteri sporite în aprobarea și finanțarea proiectelor de interes local, pe care fostul titular de la Dezvoltare, Elena Udrea, nu le avea. Un program similar de pe vremea guvernului Boc, celebrul PNDI, a fost criticat de Fondul Monetar Internațional în cursul negocierilor cu guvernul de atunci, pe motiv de netransparență și concurență cu fondurile europene. Liviu Dragnea a respins asemănarea programului inițiat de el cu PNDI-ul tin timpul Elenei Udrea: ””Programul naţional de dezvoltare locală nu este un alt PNDI. Este vorba de un program care reuneşte trei acte normative prin care se finanţau, din partea a trei structuri centrale, acelaşi tip de lucrări în administraţia local”. Integral in Curs de Guvernare

Va urez o zi buna!

Preşedintele Franţei cere „eradicarea“ paradisurilor fiscale din întreaga lume după ce respectul populaţiei pentru miniştrii săi a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria ţării. Preşedintele Franţei a cerut „eradicarea“ paradisurilor fiscale în întreaga lume şi a promis că va obliga băncile franceze să-şi declare toate entităţile pe care le controlează în străinătate şi să furnizeze informaţii despre afacerile de acolo în condiţiile în care sondajele de opinie sugerează că respectul populaţiei pentru miniştri şi parla­mentari a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria modernă a ţării. „Este nevoie de o luptă neobosită împotriva exceselor care înconjoară banii, contra lăcomiei şi finanţelor secrete. Paradisurile fiscale trebuie eradicate în Europa şi în toată lumea“, a declarat pre­şedintele François Hol­lande.   Preşedintele so­cialist a avertizat că nu va ezita să considere paradis fiscal orice ţară care refuză să coopereze pe deplin cu Franţa. De asemenea, începând cu 2014, băncile franceze vor fi obligate să publice în fiecare an lista completă a subsidiarelor din întreaga lume, „ţară cu ţară“, şi să detalieze ce afaceri au acolo. Printre informaţii va trebui să figureze date legate de personal, cifra de afaceri, taxele plătite şi ce ajutoare au primit de la stat. El a făcut aceste promisiuni după ce a prezentat un proiect de lege prin care să fie „moralizată“ viaţa publică din Franţa ca reacţie la scandalul de fraudă care i-a zdruncinat guvernul şi preşedinţia.   În centrul scandalului este fostul ministru al bugetului Jerome Cahuzac, acuzat în urma unei investigaţii de presă de fraudă printr-un cont secret în Elveţia, scrie BBC. După luni de negări, Cahuzac a şocat săptămâna trecută lumea politică franceză recunoscând că a ascuns 600.000 de euro într-un cont elveţian. Referinduse la minciunile fostului său ministru, care ar fi trebuit să conducă lupta unui guvern „fără pată“ – cum a declarat Hollande – contra evaziunii, preşedintele s-a declarat „rănit, lovit şi chiar vătămat de ceea ce s-a întâmplat“, notează RFI. Pentru a preveni astfel de cazuri, în Franţa va fi înfiinţată o nouă agenţie centrală, independentă, care să lupte cu frauda şi corupţia, a spus Hollande. Procurori speciali se vor ocupa cu afacerile majore de corupţie şi evaziune. „De dragul poporului francez, vrem să ne asi­gurăm că aceia care îl guvernează, că aceiaşi pe care i-a ales, nu se îmbogăţesc în timpul mandatelor lor“, a menţionat preşedintele. Anterior, guvernul a stabilit termen limită până pe 15 aprilie pentru ca miniştrii să-şi declare averile.    În plus, „va fi creată o autoritate de rang înalt care să monitorizeze activele şi interesele miniştrilor, ale parlamentarilor şi oficialilor aleşi“, a spus Hollande. De asemenea, va fi alcătuită o listă cu profesiile pe care politicienii nu vor avea voie să le practice, în speranţa că astfel vor fi prevenite conflictele de interese. Integral in Ziarul Financiar

Dezvăluirile unui fost spion nord-coreean: Coreea de Nord nu este un stat, este un cult. Un fost spion nord-coreean, a făcut dezvăluiri despre modul în care decurgeau operaţiunile şi şi-a exprimat opinia în privinţa ameninţărilor pe care Phenianul le face la adresa lumii şi în privinţa liderului Kim Jong-un. Kim Hyun-hee, un fost spion femeie, a dezvăluit cum a fost luată din mijlocul familiei ei pentru a folosi serviciilor secrete. Femeia a fost responsabilă pentru aruncarea în aer a unui avion, ucigând 115 oameni, scrie dailymail.co.uk. După ce a fost capturată de sud-coreeni, Kim Hyun-hee a încercat să se sinucidă cu otravă, iar ulterior a scăpat de condamnarea la moarte. Fostul terorist, în prezent în vârstă de 51 de ani, a vorbit dintr-o locaţie secretă din Coreea de Sud despre ameninţările pe care Phenianul le face la adresa SUA. “Kim Jong-un este prea tânăr şi lipsit de experienţă. Se zbate să aibă control complet asupra armatei şi să îi câştige loialitatea. Acesta este motivul pentru care face atâtea vizite la bazele militare”, a declarat Kim Hyun-hee. Conform fostului spion, Coreea de Nord foloseşte programul nuclear pentru a-şi păstra oamenii supuşi şi pentru a presa Coreea de Sud şi SUA să facă concesii. Kim Hyun-hee trăieşte cu teama că asasini nord-coreeni vor încerca să o găsească şi să o împiedice să furnizeze informaţii despre stat. În 1987, Kim Hyun-hee a primit ordine să arunce în aer un avion, provocând moartea a 115 oameni. Împreună cu un alt agent, Kim Seung-il, care juca rolul tatălui său, Kim a călătorit cu avionul în Europa şi la Bahrain, debarcând după ce au amplasat bomba ascunsă într-un aparat radio. Capturat în Bahrain, “tatăl” spioanei s-a sinucis, însă femeia, care atunci avea 25 de ani, nu a reuşit să facă acelaşi lucru. După ce a fost condamnată la moarte de un tribunal sud-coreean, a fost graţiată. În prezent este căsătorită şi are doi copii, însă trăieşte cu teama că spionii nord-coreeni o vor ucide. “Am fost învăţată că liderul nostru, Kim Il-sung (fondatorul naţiunii) a fost un Zeu. Am fost învăţaţi să îl punem pe el mai presus de proprii părinţi. Am învăţat din copilărie să spunem «Mulţumesc Lider Suprem pentru tot». Coreea de Nord nu este un stat, este un cult”, a declarat fosta spioană. Integral aduce Mediafax

Anchetă după ce doi poliţişti ungari au omorât în bătaie un român. Moartea unui cetăţen român, rezident în Ungaria, ar putea tensiona relaţiile între Bucureşti şi Budapesta. Bărbatul, suspectat că ar fi furat o drujbă a fost bătut două ore într-un comisariat de poliţie. Ministerul român de externe cere informaţii autorităţilor ungare privind acest caz. Acestea din urmă au deschis o ancheta, cei doi politisti fiind destituiti. Întreaga opinie publică este scandalizată de faptul că doi polițiști din comuna Izsak din sud-estul Ungariei în cursul unei anchete penale pentru furt au ucis în bătăi pe muncitorul agricol de cetățenie română, Jozsef Bara. Victima trăia de peste 20 de ani în Ungaria și efectua  munci ocazionale, mai ales în agricultură, meseria sa de bază fiind zugrav. Sociologul Ferenc Kremer a declarat la Klubradio că nu are cunoștință ca după schimbarea de regim din 1990 să se fi înregistrat o omucidere în urma vreunei violențe polițienești, în regimul comunist asemenea cazuri nu au ieșit la iveală. Kremer a notat că în poliția ungară violența este acceptată în mare măsură, dar aceasta se limitează în genere la intimidarea arestaților, violența fizică est interzisă de lege.În ultimii trei ani – a mai remarcat sociologul – s-au intensificat subculturile polițienești preferînd violența, mai ales după amendamentul de lege care nu mai prescrie drept obligatorie prezența unui avocat la interogatorii în primele două zile de arest. Faptul că victima ar fi fost de etnie romă, ar fi constituit un handicap, deoarece în rândul polițiștilor, ideea că ”țiganii nu cunosc alt limbaj,  decât bătaia” este destula de răspândită. Karoly Papp, comandantul general al poliției ungare și-a exprimat condoleanțele față de rudele victimei și a condamnat aspru fapta celor doi polițiști, a anunțat destituirea celor doi, ca și a doi comandanți locali de poliție și demararea unei anchete pentru elucidarea cazului. Karoly Kontrat, secretar de stat la Ministerul de interne a declarat presei că după ancheta poliției și procuraturii cauzele acestui caz tragic vor fi analizate și se va face totul ca un asemenea fapt să nu se mai petreacă niciodată. RFI

Cu a cui voce vorbeşte Uniunea Europeană? Politica externă a Uniunii Europene în vremuri de criză nu este cea mai uşoară misiune. Încredinţată baronesei britanice Catherine Ashton, nu prea versată pe parchetul diplomaţiei internaţionale, politica externă a UE rămîne palidă şi astenică. Cine este Lady Ashton? Este prima întrebare care s-a făcut auzită în 2009, cînd Comisia Europeană s-a decis să o împuternicească pe baronesa laburistă britanică cu dificila misiune de a reprezenta poziţia celor 27 în chesitunile arzătoare ale lumii. Care, din păcate, nu au fost puţine, punînd la grea încercare competenţa şi abilitatea unei personalităţi prea puţin cunoscute la ea acasă, în Marea Britanie, şi mai deloc în Europa şi în lume. Dar Lady Ashton nu este doar vocea UE în saloanele diplomaţiei internaţionale. Ea mai este şi înalta responsabilă (în termeni oficiali) a politicii de securitate, este vicepreşedinta Comisiei UE şi preşedinta Comisiei pentru Politică Externă a celor 27. Acest cumul de funcţii este destinat să-i faciliteze aflarea unei poziţii comune, omogene a Uniunii. Cam mult pentru o singură persoană, lipsită, pe de asupra, de o bogată şi îndelungată experienţă în materie. De aceea, ea ar trebui, teoretic măcar, să fie sprijinită de propriul serviciu diplomatic al UE. Care se află încă în stadiul de „şantier”. Conştientă de dificila misiune , Lady Aston şi-a invitat colegii să nu o judece decît după fapte, promiţîndu-le că vor fi mulţumiţi şi mîndri de prestaţia ei. După anii care au trecut, rezultatele activităţii baronesei britanice sunt palide şi modeste. De altfel, deja în primele zile după preluarea funcţiei, Lady Ashton a început să ofteze sub povara îndatoririlor, dînd de înţeles că nu este dispusă să candideze pentru un al doilea mandat. Este oare această candidatură dezirabilă? O întrebare, evident, retorică. Deja la scurtă vreme după luarea în primire a mandatului, prestaţiile şefei diplomaţiei europene au furnizat motive de dezamăgire. Cunoştinţele de limbi străine mai mult decît modeste ale baronesei au nemulţumit în primul rînd colegii francezi. Lipsa de experienţă diplomatică a nobilei laburiste britanice a fost criticată explicit şi coram publico în Parlamentul European, de deputatul austriac FPÖ Andreas Mölzer. Nu au lipsit nici reproşurile privind absenţa şefei diplomaţiei europene exact unde şi cînd vocea celor 27 trebuie să se facă clar auzită. Această carenţă nu a rămas neobservată. La o conferinţă de presă, a fost formulată întrebarea: Dar unde este Lady Ashton? Purtătoarea de cuvînt a marii absente a răspuns: Nu ştim, dar cu certitudine ea îşi vede de treabă. Nu au lipsit nici invitaţiile mai puţin galante adresate Înaltei Împuternicite pentru politica externă şi de securitate a Europei de a renunţa la mandat, dacă se simte depăşită de responsabilităţi. Integral aduce Deutsche Welle

UE lucrează pentru a legaliza naţionalizarea depozitelor pentru salvarea băncilor. Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat. Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar. Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de Mediafax, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară. Totodată, autorităţile de rezoluţie vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale. Securitizările, inclusiv obligaţiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară. Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE. În contextul directivei discutate de CE, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective. Procedura de bail-in va fi unul dintre cele 4 “instrumente” aflate la dispoziţia guvernelor din UE în vederea salvării băncilor fără mobilizarea de bani publici. Procedurile de rezoluţie bancară, inclusiv bail-in-ul, vor cădea în sarcina unor noi autorităţi independente înfiinţate la nivelul statelor membre, care poate fi creată şi în interiorul instituţiilor existente, precum banca centrală, dar având atribuţii clar delimitate. Integral in Adevarul.

Traim intr-o lume in care cuvantul scris incepe sa se dilueze, imaginea si vocea preluand puterea magica atribuita o data cuvantului scris. Retorica cuvantului ales cu grija si selectat cu truda, redat prin tipar s-a transformat in imagini si voci prin care interlocutorul incearca sa-si trimita mesajul. In politica, aceasta metamorfoza este benefica celor care nu se folosesc de expresii alambicate, imbracand mesajul intr-un ingrijt ambalaj verbal, ci socheaza aruncand mesajul direct  in ochii, urechile si creierul spectatorului.

Pentru prima oara in cariera mea bloggeristica am incercat sa ascult “vocea paşilor” si am si reusit sa o sesizez. Victor Ponta a facut “paşii vocilor” pe care le-a transmis, pas dupa pas, pana la realizarea celor dorite de el si celor care il instrumenteaza.

“Doctor Goagăl” a inregistrat peste 80 de referinte injurioase ale lui Ponta la adresa Presedintelui Basescu in perioada aprilie, dupa formarea primului guvern si alegerile din decembrie 2012, multe dintre ele de-a dreptul revoltatoare prin minciunile si badarania lor golaneasca. Am analizat cam 10 dintre aceste discursuri sau interviuri , nici vorba de ceva intamplator, sanguin prin caracterul omului Ponta, ci calculat si rece spre un apogeu programat si anticipat.

Dl Presedinte Basescu a reactionat in majoritatea cazurilor la fel de virulent in aplauzele noastre frenetice (inclusiv ale mele), dornice de razbunari si retributii sarace chiar si pentru un moment sau doua. Ne-am culcat multumiti si am visat frumos pana a doua zi cand sirul de injurii a continuat nestangherit de parca “teflonul” imbracat de Ponta  l-a protejat de sagetile presedintelui. Lui Ponta nu-i pasa, el detinea puterea adevarata in stat si a folosit-o impotriva presedintelui din plin.

Tragicele zile care au precedat alegerile din 9 decembrie si iesirea memorabila a domnului Basescu au fost perfecte pentru partida USL. Daca rezultatele ar fi fost mai slabe decat cele preconizate ar fi putut clama ingerinta prezidentiala. Norocul le-a fost calauza si l-au obligat pe Presedinte sa-si inghita si vorbele si promisiunile. Scrisoarea de coabitare propusa si semnata de dl Basescu este garantia ca Ponta isi va putea duce agenda pana la capat sau se va debarasa de Presedinte inainte de termenul legal.

Singurul perdant in aceasta retorica a fost fara indoiala Crin Antonescu, care a riscat prin extremism sa-si cheltuiasca viitorul la zarurile barbutului politic. Daca  Ponta a avut numai doua (sa zicem trei) exprimari injurioase la adresa aliatilor si partenerilor Romaniei, Antonescu a avut cateva zeci  si grave.  Nu cred ca cineva dintre acesti parteneri vor dori un asemenea presedinte la Cotroceni si nici un Klaus Werner Iohannis nu-l poate ajuta sau inlocui!

Noilor politicieni si celor care doresc sa faca politica le sugerez sa-si asculta adversarii cu atentie, sa asculte “vocea paşilor” pentru a vedea si “paşii vocilor” !

Am hotarat sa ma folosesc de expresia din lumea restaurantelor din cauza superbei forte asociative a termenului “ toate la locul lor”. Deci in acest mic articol vom incerca sa stabilim aspectul tehnic-intelectual in care lucrurile au fost puse la “locul lor” pentru a facilita nu numai o schimbare a sistemului comunist si transformarea lui intr-un alt sistem (in nici un caz capitalist), ci si perpetuarea acestui sistem pentru a genera realitatile politice de care avem parte pana astazi.

Era clar si celor care au pregatit acest “mise en place” ca mai devreme sau mai tarziu acest procedeu va da  faliment moral, politic si social, cred ca Brucan cand s-a referit la  cei 20 de ani necesari pentru a invata ceea ce se numeste “democratie” s- a gandit la cei 20 de ani de supravietuire a acestui sistem. El a fost optimist si noi inca ne zbatem in mijlocul acestui sistem, care a falimentat dar care ne-a falimentat si pe noi ca societate si stat de drept.

Technocratii FSN – Cei care vor deveni dupa revolutie tehnocratii FSN au fost de fapt privilegiatii informatiilor in perioada comunista, mai toti lucrau la  Institutul de Economie Mondiala (IEM), Academia “Stefan Gheorghiu” si Asociatia de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI), principalele institutii ce aveau acces la informatii, literatura de specialitate si la dezbaterile de ultima ora din Occident. Fisa lor de post era sa inteleaga capitalismul, politic si economic, sa-i descopere slabiciunile si sa le exploateze in favoarea comunismului ceausist. Cat au facut-o ei pentru Ceausescu numai Dumnezeu si “serviciile” o stiu, clar este ca au facut-o si pentru ei. Mult mai tarziu am aflat si noi ca informatia este putere, ei au stiut-o dintotdeauna.

Prin preajma revolutiei s-a produs jonctiunea celor trei entitati formandu-se  “grupul de la Trocadero“, dupa braseria-restaurant aflata in apropierea Institutului de Economie Mondiala, care avea sa joace un rol important in politica postcomunista. Daca este sa-i privim astazi pe acesti domni (din nefericire nu prea am gasit si doamne) ne vom da seama cum acesti tehnocrati formati in perioada comunista au servit ideologiile FSN prin toate partidele din care au facut si fac parte.

Au facut-o din cauze ideologice? Nici vorba, au facut-o in primul rand pentru ca nu existau altii si in al doilea rand din cauza apartenentei elitiste din anii amurgului comunist si zorilor capitalismului de cumetrie. Uitati-va la poza alaturata – acesti domni au pregatit  “mise en place-ul” bucatelor pe care le servim noi astazi. Unii mai mult, altii mai putin, unii au trecut la politica bruta, altii au ramas in umbra tehnocratiei. Majoritatea sunt astazi oameni bogati, unii nu s-au murdarit furand ci doar prin comercializarea informatiilor si relatiilor  lor, altii au furat cu nerusinare. Unii au esuat, altii au ajuns la varful piramidei. Credeti ca se putea altfel, ca astazi se poate altfel, sigur ca da! Se doreste? In nici un caz! Ne-am obisnuit sa fim neghiobi.

Uitati-va bine in poza alaturata – Toti au detinut functii importante in toate guvernele postdecembriste, politice sau tehnice: Adrian Nastase (ADIRI), fost ministru de externe, premier si presedinte al PSD, Adrian Severin (ADIRI), fost ministru al refomei si de externe, Teodor Melescanu (ADIRI), fost ministru de externe si vicepresedinte al PNL si astazi SIE, Mugur Isarescu (Institutul de Economie Mondiala), guvernator al BNR de 14 ani, Eugen Dijmarescu (Institutul de Economie Mondiala), fost ministru al economiei si viceguvernator BNR, Daniel Daianu (Institutul de Economie Mondiala), fost ministru de finante, Virgil Magureanu (“Stefan Gheorghiu”), fost director al SRI, Ioan Mircea Pascu (“Stefan Gheorghiu”), fost ministru al apararii, Vasile Secares (“Stefan Gheorghiu”), fondator si fost rector al Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, Dorel Sandor (“Stefan Gheorghiu”), consultant al premierului Calin Popescu-Tariceanu.

Va propun citirea sau recitirea a doua articole publicate pe Politeia Veche in aprile 201o. Primul – Avem Elite: ADRI, ISPSPN, IEM si grupul de la Trocadero si Avem elite: “Ştefan Gheorghiu” patronul democraţiei românesti.

Bună dimineata intr-o zi de joi. Valorile termice vor mai creşte uşor în cea mai mare parte a ţării, astfel că cele maxime se vor încadra între 10 grade în Delta Dunării şi 20 de grade în Oltenia şi sud-vestul Munteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 şi 9 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în jumătatea de est a teritoriului, unde, mai ales în cursul zilei, local va ploua, iar după-amiază vor fi şi descărcări electrice. În rest, doar izolat pot fi ploi slabe, de scurtă durată, ziua. Vântul va sufla slab şi moderat. Dimineaţa şi nopatea, pe arii restrânse în zonele joase va fi ceaţă.

În Bucureşti, cerul va avea unele înnorări şi vor fi condiţii de ploaie de scurtă durată, iar noaptea va fi variabil. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 17…18 grade, iar cea minimă de 4…6 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi:  1 EURO = 4. 3887   RON; 1 USD = 3. 3508    RON; 1 EURO = 1. 3097 USD; Francul elvetian 3. 5988 RON. Gramul de aur 170.3302 RON.

Veşti bune de la principalii indicatori macro în primul trimestru, dar şi pesimism de la oamenii de afaceri. Primul trimestru a „contabilizat“ veşti bune de la inflaţie, deficitul bugetar, exporturi, producţia industrială sau vânzările cu amănuntul, dar şi multe insolvenţe şi pesimism de la oamenii de afaceri. Exporturile au sărit doar în februarie cu 10%, iar pe primele două luni au înregistrat un avans de 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Graţie continuării diversificării geografice, exporturile către ţările non-UE au fost în ascensiune puternică.  Îmbunătăţirea cererii externe s-a observat şi în cifrele producţiei industriale, creşterea anuală ajungând în februarie la 5,4%.Şi comerţul cu amănuntul – cel mai important indicator al consumului populaţiei – a adus semnale încurajatoare în acest an, înregistrând un plus de aproape 2% în primele două luni.   Preţurile de consum au continuat să scadă în martie, iar rata anuală a inflaţiei a coborât la 5,25%, amploarea reducerii inflaţiei luând prin surprindere analiştii. În luna martie rata inflaţiei a fost de doar 0,04%. […]În timp ce datele macro sunt încurajatoare, dinspre economia reală semnalele sunt mai puţin optimiste.  Şirul insolvenţelor pare să nu se mai oprească, iar oamenii de afaceri aşteaptă în continuare măsuri economice care să stimuleze creşterea PIB şi rămân sceptici în privinţa redresării economiei.   Economia ar putea să evolueze în luna martie mai slab decât în februarie, după cum anticipează unii analişti, având în vedere şi indicatorii de sentiment pentru România publicaţi de Eurostat. Integral in Ziarul Financiar

Vasile Blaga, despre obiectivul PDL: „În 2016, să depăşim 30%“ . Preşedintele PDL Vasile Blaga a declarat miercuri seară, la Realitatea TV, că obiectivul PDL este ca în 2016 să depăşească 30% la alegerile parlamentare. Întrebat, pe de altã parte, despre criticile aduse de Cristian Preda conducerii PDL privind „uselizarea“ partidului, Blaga a răspuns: „Să nu-şi facă griji, gânduri domnul Preda, nu ne apropiem de USL. Facem opoziţie“. „Domnului Bodu nu prea i-am remarcat activitatea (de europarlamentar, n.r)“, a mai spus Blaga, menţionând însă că apreciază prestaţia Monicăi Macovei şi pe cea a lui Cristian Preda la Parlamentul European. Întrebat, legat de foştii contracandidaţi la şefia PDL, dacă are încredere în Elena Udrea, Blaga a răspuns afirmativ, după care a adăugat: „Avem un proiect comun: PDL“. „Doamna Udrea a fost un ministru bun“, a mai spus Blaga. Întrebat dacă ar numi-o din nou ministru pe Udrea, Blaga a răspuns afirmativ. Potrivit lui Blaga, şi Anca Boagiu şi Gheorghe Ialomiţianu au fost miniştri buni. Referindu-se la relaţia PDL cu Traian Băsescu, Blaga a mai spus că aceasta este stabilită de însuşi preşedintele ţării în acest moment. Blaga s-a referit şi la procesul de reorganizare administrativ-teritorială, precizând că acesta este necesar, însă nu în modul în care îl propune USL. „Sunt convins că vom boicota procesul de regionalizare al Guvernului. (…) Vor să meargă pe cele opt regiuni de dezvoltare ale lui Cozmâncă“, a spus Blaga. Integral in Adevarul

PăgubiȚii de la FNI, fraieriȚi a doua oară. Jaful lui Vîntu continuat de oamenii partidelor. Comisia Valorilor Mobiliare (CNVM) susține că nu are de unde plăti pagubele FNI, deși există o hotărâre definitivă în acest sens. Instituția își onorează angajații cu salarii de zeci de mii de lei. Fostul secretar de stat Dorina Mihăilescu are 13.600 de euro pe lună. La 13 ani de la prăbușirea jocului piramidal garantat de CEC, mii de oameni încă se judecă pentru recuperarea banilor investiți. Fondul de investiții a fost creat în 1996 și promitea dobânzi de 3-4 ori superioare celor de la bănci. O treime dintre deponenți au fost atrași cu un an înainte de producerea celui mai mare cutremur fi nanciar din România de garanțiile CEC. Un număr de 282 de păgubiţi ai Fondului Naţional de Investiţii (FNI) cer Fondului Proprietatea ca taxa plătită Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) să fie virată în conturile lor. Judecătorii au stabilit definitiv, în iunie 2009, că 130.000 de păgubiţi FNI trebuie să fie plătiţi de Comisie, în solidar cu alte persoane. Reprezentanţii CNVM au spus că nu au buget de sute de milioane de euro. În aceste condiţii, ca să scape de sechestru pe conturi, susţin că taxa încasată de la Fond reprezintă, de fapt, salariile angajaţilor, sume care, potrivit legii, nu pot fi executate silit. În martie 2013, instituţia avea 246 de angajaţi, care au fost plătiţi cu 2.332.127 de lei. Rezultă că salariul mediu brut este de 9.480 de lei pe lună. „În mână”, angajatul mediu din instituţia amintită primeşte 6.700 de lei pe lună. CNVM este condusă de o comisie formată din şapte membri: un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi patru comisari. Preşedintele comisiei este Eugenia Carmen Negoiţă, soţia lui Liviu Negoiţă, ex-primarul de la sectorul 3 al Capitalei.Integral in EVZ

Liviu Dragnea îşi face un megaprogram de dezvoltare. Lista investiţiilor locale care stau în pixul ministrului. Ministerul Dezvoltării al lui Liviu Dragnea a pus pe hârtie un proiect de Ordonanţă de Guvern prin care va comasa patru fonduri guvernamentale, destinate exclusiv administraţiei locale, adică primăriilor şi consiliilor judeţene. Potrivit ordonanţei, toate proiectele primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene vor depinde se semnătura lui Liviu Dragnea care va decide ce şosea, pod sau canalizare vor fi sau nu finanţate. În acest moment lucrările aflate în derulare pe aceste fonduri totalizează 6 miliarde de lei, dar în bugetul de stat există doar 400 de milioane pentru proiectele respective.Ordonanţa a fost aprobată în şedinţa de guvern din 10 aprilie. Liviu Dragnea a declarat că anul acesta au fost alocaţi până la acest moment 450 milioane lei pentru acest program dar că sunt deschise 3500 de şantiere iar pentru finalizarea lucrărilor este nevoie de 6 miliarde de lei.  “Este nevoie de un nou program de dezvoltare pentru că e nevoie de dezvoltare. Acest program nu este similar cu PNDI. Aceste trei programe pe care le-am comasat aveau costuri suplimentare. Am negociat cu constructorii şi costurile au scăzut. Acest program va fi finanţat în limita fondurilor disponibile. Pentru acest program avem alocaţi la acest moment 450 milioane lei. Sunt peste 3500 de şantiere deschise. Suma necesară pentru finalizare a tuturor lucrărilor este de 6 miliarde de lei. Nu vor fi deschise noi şantiere. Şantierele deschise vor fi prioritizate. Vom stabili ordinea în care vor fi finalizate aceste lucrări. Singura excepţie vor fi lucrările de la Deveselu”, a declarat Liviu Dragnea. Integral in Gandul

Regionalizarea ICR, un eşec de proporţii. Inlăturarea lui Horia-Roman Patapievici de la conducerea ICR şi înlocuirea lui cu Andrei Marga au avut două consecinţe: deturnarea rolului ICR şi înfiinţarea de filiale în judeţe, deşi instituţia ar trebui să promoveze cultura românească peste graniţe. La ce s-a ajuns? Dintre filialele noi, unele încă îşi caută menirea, iar altele fac parastase literar-artistice, lipsa unei activităţi consistente fiind o notă comună, din Oltenia în Banat şi din Ardeal în Dobrogea. Filialele deschise în „provinciile istorice“ de către Institutul Cultural Român (ICR) încă nu au reuşit să dinamizeze viaţa culturală din oraşele în care activează şi nici să creeze expoziţii ori evenimente de excepţie. Unele dintre ele par expresia celui mai pur provincialism cultural, altele se axează pe comemorări, un soi de parastase literar-artistice. Există însă şi filiale acuzate că ar încerca, timid, să revitalizeze cultul personalităţii. Filiala din Cluj a ICR pare să fie cea mai activă din vestul ţării. Condusă de preşedintele Uniunii Scriitorilor – filiala Cluj, Irina Petraş, secondată de fostul prorector al Universităţii Babeş-Bolyai, Pompei Cocean, această filială a organizat câteva evenimente în domeniile în care cei doi manageri se pricep cel mai bine. Au fost mai multe prezentări de carte, precum şi promovarea la Londra a spectacolului lui Andras Visky „Am omorât-o pe mama“. Însă în presa locală şi în mediul universitar au apărut critici dure după ce Irina Petraş a avut proasta inspiraţie să trimită presei, pe post de material de interes public, transcrierea integrală a unei conferinţe susţinute, sub egida Academiei Române, de către şeful ICR, Andrei Marga. Integral in Romania Libera

Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, despre numirile procurorilor: Procedura pe care Comisia Europeana a recomandat-o nu a fost urmata, cred ca asta trebuie spus clar. Cred ca trebuie sa ne concentram pe pasii urmatori. “Procedura pe care Comisia Europeana a recomandat-o nu a fost urmata. Cred ca asta trebuie spus clar”, a declarat pentru HotNews.ro purtatorul de cuvint al Comisiei Europene, Mark Gray, referitor la procedura de numire a sefilor de la Parchetul General si DNA. “Trebuie sa ne concentram pe pasii urmatori, exista o expresie in engleza – nu trebuie sa plingem dupa laptele varsat (￢You should not cry over spilt milk￢ in original – n.red.). Cred ca asta e important si nu are rost sa ne mai uitam inapoi”, a mai spus Gray, adaugind ca “urmatoarea miscare ii revine presedintelui”. “Este important sa continue procedura care da ocazia CSM sa analizeze candidatii nominalizati. In acest moment ne concentram pe acest lucru. Putem discuta ore intregi despre ce trebuia si ce nu trebuia facut in trecut, dar sintem acum unde sintem”, a mai spus Mark Gray. “Ne vom face cunoscut punctul de vedere in diferitele stadii ale procedurii de numire a sefilor de parchete, asa cum facem si acum. In cele din urma, e sarcina autoritatilor romane de a lua deciziile si de a decide cum avanseaza”, a adaugat Gray. “Astazi am avut anuntul CSM privind calendarul audierilor. Pentru Comisia Europeana, CSM are un rol clar in acest proces, potrivit legii: sa-si dea avizul pe aceste nominalizari. Comisia crede ca CSM trebuie sa aiba aceasta posibilitate. Credem ca acest lucru trebuie sa se intimple si apoi va fi rindul presedintelui sa faca urmatoarea miscare”, a mai spus Mark Gray. Purtatorul de cuvint al Comisiei Europene nu a comentat numele nominalizate de premierul Victor Ponta si nici pozitia exprimata de ambasadele SUA si Marii Britanii. Integral la HotNews

Cine conduce companiile de stat: sunt tineri, boemi, bogați. În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supra­aglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora. […]În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste – articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are  relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie. Integral in Capital

Guvernul a avizat despăgubirile pentru imobile naţionalizate şi începe angajarea răspunderii. Guvernul a avizat proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate şi a decis să trimită documentul la Parlament în vederea angajării răspunderii, au declarat surse oficiale. La 20 martie, premierul a anunţat că Guvernul cere Curţii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu. El a amintit că Executivul ar trebui să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie şi a precizat că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect, înainte ca documentul să fie aprobat. Conform calendarului anunţat anterior de primul-ministru, proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate urma să fie adoptat de Guvern în şedinţa de miercuri, 20 martie, şi adoptat în Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, la 26 martie. Amânarea dezbaterilor asupra proiectului a presupus însă amânarea adoptării şi angajării răspunderii, pentru o dată ulterioară. Luni seara, premierul Ponta a anunţat că Guvernul a încheiat discuţiile cu specialiştii CEDO asupra proiectului de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate şi va decide, în şedinţa de miercuri, începerea procedurilor pentru angajarea răspunderii în Parlament. Integral aduce Mediafax

Va urez o zi buna!