Author: theophyle

Bună dimineata intr-o zi de vineri.  Vremea va fi frumoasă şi deosebit de caldă la nivelul întregii ţări, abaterile pozitive faţă de mediile climatologice specifice acestei date urmând a fi chiar şi de 10…11 grade. Cerul va fi variabil în nordul ţării şi senin în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în Banat şi în zona montană înaltă şi doar izolat în Crişana şi Moldova.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17 şi 22 de grade, uşor mai coborâte în Delta Dunării şi pe litoral, spre 13…14 grade, iar cele minime se vor încadra între -4…-3 grade în depresiuni şi 10…12 grade în Dealurile de Vest.

 În Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi deosebit de caldă pentru această dată din an. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 5…6 grade, uşor mai coborâtă la periferia oraşului.

Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4949 RON; 1 USD = 3. 2642 RON; 1 EURO = 1. 3770 USD; Francul elvetian 3. 6860 RON. Gramul de aur 139.1154 RON.

45.000 euro – „Atenţia“ pentru o eoliană în „Republica Nicuşor Constantinescu.“ Nu există aviz de construcţie care să nu treacă pe la Consiliul Judeţean Constanţa sau pe la instituţiile subordonate acestuia. Dobrogea este zona unde parcurile eoliene s-ar fi extins exponenţial dacă departamentele şi regiile care ţin de Consiliului Judeţean nu ar fi blocat sistematic proiectele. Omul care a pus în mişcare procurorii DNA se numeşte Marian Turbatu. El este principalul denunţător al lui Nicuşor Constantinescu. De altfel, şeful Consiliului Judeţean Constanţa a pronunţat doar numele lui Turbatu atunci când a ieşit, în catuşe, de la audieri. Turbatu este preşedintele Asociaţiei Eoliene Române, un om cu afaceri în domeniul energiei alternative. El spune că a câştigat zeci de procese înpotriva lui Nicuşor Constantinescu, dar preşedintele CJ Constanţa nu a respectat hotărârile judecătoreşti. “În 2014 am primit şapte certificate de urbanism solicitate încă din 2008. Asta s-a întâmplat după şapte ani, deşi instanţa l-a obligat să le emită”, precizeaza Turbatu. Patronul de eoliene spune că în Constanţa până şi anumiţi poliţişti îi sunt tributari lui Nicuşor Constantinescu. “Am aflat în urma cu doar câteva săptămâni că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au ajuns în câteva rânduri la concluzia că organele de poliţie judiciară din Constanţa au tergiversat dosarele eolienelor şi nu au urmat sarcinile date de procuror”. Marian Turbatu era convins că tot ceea ce face Nicuşor Constantinescu este un abuz în serviciu, iar procurorii anti-corupţie au confirmat asta odată cu ordonanţa de reţinere de miercuri seara. Integral aduce Adevarul

Fost vicepreședinte al ANRP, reținut de procurorii DNA: Acesta a pretins un milion de euro mită. Fostul vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților Dumitru Cătălin a fost reținut, joi, de procurorii DNA, alături de fiul său, cei doi fiind acuzați de luare de mită și spălare de mită, respectiv complicitate la acele două infracțiuni. Dumitru Cătălin ar fi pretins, în martie 2013, de la un om de afaceri suma de un milion de euro pe care acesta din urmă urma să-i încaseze de la ANRP ca urmare a executării silite. Acesta ar fi promis, în schimbul mitei, că își va încălca ”atribuțiile de serviciu legate de procedurile administrative pe care această persoană, titular al unui drept litigios, le avea în derulare cu ANRP, independent de executarea silită”, scrie comunicatul DNA. Acesta a primit banii prin intermediul fiului său, Dumitru Rădulescu Cătălin – Alexandru, iar cu banii aceștia le-a cumpărat celor trei fii ai săi bunuri mobile și imobile. Aceștia urmează să fie prezentați la Curtea de Apel Oradea cu propunerea de arestarea preventivă pentru 30 de zile. B1TV

Fiscul este pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Cum alege Fiscul firmele pe care le controlează? Analiza Capital arată un proces obscur, ghidat de reguli arbitrare şi funcţionari abuzivi, acceptat public ca o cutumă pe care frica de autoritate o întreţine de prea mult timp Când aud de controale de la Fisc, oamenii de afaceri fie simt un fior rece de spaimă, fie se enervează, după cum spune Dragoş Anastasiu, CEO Eurolines. „Dacă vorbim de inspecţii fiscale, îmi vin în cap ultimii zece ani, cu toţi nervii, cu toate procesele şi simt nevoia să iau un Emetiral“. Reacţia sa nu este o excepţie –  în acelaşi fel privesc relaţia cu „portăreii“cei mai mulţi antreprenori. Deşi Fiscul nu poate fi agreabil nici dacă ar vrea – oricum prin fişa postului are îndatoriri detestabile – totuşi reputaţia  pe care şi-a clădit-o în cei zece ani de existenţă este foarte controversată. Şi, evident, nu contestă nimeni rolul său de a colecta şi iar de a colecta, ci modul în care o face. Curtea de Conturi vede deficienţe Întrebarea legitimă care îi macină pe oamenii de afaceri este cum alege Fiscul companiile pe care le controlează. Când primesc câte un control pe an, în vreme ce alţii nu sunt deranjaţi câte un deceniu, se uită în lege, vorbesc cu avocaţii sau contabilii şi, până la urmă, se resemnează că aşa se învârte roata în România. Chestionaţi, funcţionarii arată spre lege şi, ce e drept, legea nu e strâmbă, dar nu e nici clară, deschizând larg calea interpretărilor şi abuzurilor. Iar atunci când însăşi Curtea de Conturi, care nu excelează prin severitate, admite, în cel mai recent raport, că nu există reguli unice de control pentru toţi contribuabilii şi că există deficienţe în selecţia acestora în programele de control este cât se poate de clar că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală mai are multe de reformat. În Codul de procedură fiscală se arată că inspecţiile fiscale se fac în baza analizei de risc. Detaliile privind criteriile pe baza cărora se analizează riscul lipsesc. Tot Curtea de Conturi constată că „nu a fost elaborată şi aprobată o procedură privind modul de stabilire a eşantionului în cadrul inspecţiilor“. Integral in Capital

Eurosondaj/Popularii au ajuns umăr la umăr cu social-democrații europeni. Ce spune sondajul din România. Social-democrații au pierdut avansul considerabil pe care îl aveau, în urmă cu o lună de zile, în faţa popularilor europeni şi se află acum aproape la egalitate în preferinţele electoratului european – cel puțin așa arată cel mai recent sondaj care ia pulsul înaintea alegerilor europarlamentare. Sondajul paneuropean realizat de Pollwatch şi dat miercuri publicităţii arată că social-democraţii (S&D) ar obţine 215 locuri în Parlamentul European, în timp ce popularii (PPE) ar reuşi să ocupe 211 de locuri. Cum cele patru locuri sunt în marja de eroare a oricărui sondaj, cele două mari grupuri politice se află practic la egalitate. (*În urma unei corecţii ulterioare a sondajului, diferenţă de 4 mandate între cele două grupuri politice s-a redus la doar un mandat pentru că au fost luate şi voturile PPE din Cipru. )  Partidele din familia PPE au recuperat în preferinţele electoratului din mai multe state membre, în ultimele săptămâni. În cursa celor doi politicieni susţinuţi pentru obţinerea preşedinţiei Comisiei Europene, candidatul de centru-dreapta, Jean Claude Junker are un avantaj în faţa socialistului Martin Schulz. Analizele politice indică faptul că, în condiţiile în care doar cei doi vor rămâne în cursă, luxenburghezul ar fi susţinut în Parlamentul European de PPE, ALDE (liberali), ECR (conservatorii britanici din PE) şi populiştii cehi de la ANO (care probabil vor fi afiliaţi la ALDE). Evaluările indică un număr de 323 de europarlamentari, reprezentând 43%, care ar vota în favoarea lui Jean Claude Junker.  Martin Schulz, pe de altă parte, ar urma să fie sprijinit de 311 parlamentari (41,1%), adică membrii (S&D), stânga europeană – comuniştii (GUE) şi verzi/membrii Alianţei Libere Europene. Pe de altă parte, nu există certitudini, mai ales în condiţiile în care trei grupuri politice europene au ele însele candidaţi pentru şefia Comisiei europene, fără şanse, evident, de a şi obţine acest post. Sunt de luat în calcul şi cei 117 parlamentari, potrivit ultimului sondaj, care sunt neafiliaţi sau aparţin grupului EFD, euroscepticii Mişcării pentru Europa Libertăţii şi Democraţiei. Integral aduce Curs de Guvernare

Șeful Gărzii Maghiare din Ardeal a fost declarat indezirabil. Mikola Bela este escortat spre granița cu Ungaria. Curtea de Apel București a decis că Mikola Bela, liderul Noii Gărzi Maghiare din Ardeal, este indezirabil. Decizia este executorie. Şeful Gărzii Maghiare din Ardeal, o organizaţie de extremă-dreapta, scoasă în afara legii de Ungaria, este expulzat din Romania. Judecătorii din Bucureşti l-au declarat indezirabil şi i-au interzis intrarea în ţara noastră până în 2019, pentru că este considerat o ameninţare pentru securitatea naţională. Serviciul Român de Informaţii le-a transmis procurorilor informaţii care dovedesc comportamentul xenofob şi antisemit al șefului Gărzii Maghiare din Ardeal, Mikola Bela. El a devenit cunoscut pentru mesajele şi declaraţiile în care a susţinut autonomia Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste motive, el şi alţi trei reprezentanţi ai unor partide extremiste nu mai au voie să intre pe teritoriul României. Ultimul semnal de alarmă l-au reprezentat incidentele petrecute la marşul secuilor de la Târgu Mureş. Extremiştii de la Garda Maghiară i-au lovit pe jandarmi, i-au înjurat şi au încercat să blocheze circulaţia. In baza acestei hotărâri, ofițerii Inspectoratului General pentru Imigrări pot merge să îl caute pe Mikola Bela și să îl escorteze la granița României.   Procurorii susţin că există suspiciuni că în ultimul an, de când este în România, Mikola Bela ar fi avut manifestări xenofobe şi antisemite. Mikola Bela este şeful Gărzii Maghiare din Ardeal şi, de anul trecut, el este rezident la Târgu Mureş. Actualizare: Mikola Bela a fost ridicat de polițiști, iar în acest moment este condus spre granița cu Ungaria. Integral aduce Digi24

PNL: acces de corupţie la vârf. Un sfert dintre vicepreşedinţii aleşi la ultimul Congres al PNL au probleme cu Justiţia. Deşi în ultima vreme, în încercarea de a recupera electoratul de centru-dreapta, tema justiţiei a jucat un rol central în discursul lui Crin Antonescu, liderul PNL are o problemă cu propriii colegi de partid. În acest moment, opt dintre cei 31 de vicepreşedinţi aleşi la ultimul Congres al partidului – adică un sfert – au diverse probleme în instanţă. Chiar dacă, în cazul unora, cercetările sunt în desfăşurare, iar prezumţia de nevinovăţie se aplică, imaginea PNL are de suferit. Fost vicepreşedinte al PNL, Dan Radu Ruşanu şi-a păstrat influenţa în partid chiar şi după ce a preluat conducerea ASF. Acesta a fost arestat preventiv la începutul lunii martie, pentru 30 de zile, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, fiind suspectat că a întocmit şi a avizat proiectul OUG privind ASF şi ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica. Influenţa lui Ruşanu în PNL era bine-cunoscută, acesta fiind ştiut drept “sforarul” partidului. Ancheta DNA a scos la iveală că soţiile unor lideri ai PNL fuseseră angajate la ASF. 2. Daniel Chiţoiu, fost vicepremier, fin al lui Ruşanu şi încă vicepreşedinte al PNL, este acuzat de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice, în dosarul ASF. Chiţoiu a fost însă salvat de Parlament, care nu a încuviinţat începerea urmăririi penale. 3. Mihail Vlasov, preşe­dintele Camerei de Comerţ, nu este membru în conducerea partidului, dar este unul dintre oamenii cu influenţă în PNL. Vlasov a fost arestat ieri pentru 30 de zile de judecători, într-un dosar în care mita ajungea la un milion de euro. Procurorii DNA îl acuză oficial de trafic de influenţă. Integral aduce EVZ

MICA CIOLANIADĂ. Cum s-au împărţit discret posturile între PSD, PC, UNPR şi UDMR în eşalonul doi al Guvernului. Linia a doua din Ministerul Dezvoltării, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei sau Ministerul Finanţelor este marea miză a celei de-a treia împărţiri politice a funcţiilor guvernamentale după instalarea premierului Victor Ponta la Palatul Victoria. Deocamdată, PSD a luat “partea leului”, mergând însă pe nume noi, selectate direct de Ponta, UNPR şi-a întărit poziţia în Guvern controlând Ordinea Publică, dar şi Departamentul pentru Investiţii Străine după plecarea lui Dan Şova, iar liderul “baronilor” locali, Marian Oprişan, a fost declasat cu o treaptă la împărţirea puterii. În an electoral, premierul Victor Ponta aplică tactica de la nominalizările noilor miniştri şi în eşalonul al doilea al Guvernului considerat, inclusiv în propriul partid, mai mult unul de tranziţie, până după prezidenţiale. Printre secretarii de stat cu carnet de partid împinşi de liderii judeţeni în administraţia centrală în decembrie 2012, prim-ministrul a decis să strecoare, pe locurile eliberate de liberali, feţe noi, fără legături politice evidente şi fără un trecut notoriu şi controversat. Aşa au ajuns în Guvern, de luni, nume ca Dorel Săndesc, medic susţinut de PSD Timiş pentru numirea ca înlocuitor al lui Raed Arafat la Sănătate, Diana Voicu (Comunicaţii), promovată cu predilecţie în timpul guvernărilor PSD, dar cu reputaţie de tehnocrat, dar şi George Brezoi, avansat secretar de stat pentru IMM-uri în condiţiile în care succesul personal în afaceri se reflectă într-o firmă de construcţii cu un singur angajat declarat şi o cifră de afaceri anuală de 3500 de lei. Demisiile liberalilor au permis şi permutări în rândul liniei a doua a Executivului. Astfel, fostul procuror general din timpul guvernării Năstase, Ilie Botoş, a trecut sub umbrela UNPR de la Palatul Victoria la Ministerul de Interne, preluând Ordinea Publică, una din cele mai vânate poziţii în MAI. Unul dinntre oamenii de încredere ai lui Marian Oprişan pe de altă parte, Iulian Matache, a pierdut locul de la Dezvoltare primind, în compensaţie un post la Transporturi, minister deposedat de una din pârgiile financiare cele mai importante: CNADNR. Integral aduce Gandul

Alegeri europarlamentare. La vremuri noi, tot ei. O simpla evaluare a candidaturilor la europarlamentare indica faptul ca toate partidele, de la putere sau din opozitie, si-au pastrat in proportii semnificative actualii europarlamentari pe locurile considerate eligibile, rata de innoire fiind mult mai scazuta in raport cu media europeana. Cam jumatate din cei peste 700 de membri ai Parlamentului European alesi la fiecare cinci ani sunt nume noi, insa Romania se prezinta cu vechea oferta in proportie covarsitoare. Astfel, din totalul de 32 de europarlamentari romani, cati vor fi alesi pe 25 mai, mai bine de doua treimi vor fi politicienii votati si la precedentele alegeri europarlamentare organizate in Romania in 2009, cativa  mostentiti din 2007.     De pilda, PSD mizeaza pe 12 locuri eligibile, 7 fiind ocupate de actuali europarlamentari: Corina Cretu (ar fi al treilea mandat), Catalin Ivan, Daciana Sarbu (ar fi al treilea mandat), Ioan Mircea Pascu (ar fi al treilea mandat), Viorica Dancila, Victor Bostinaru (ar fi al treilea mandat), Ciprian Tanasescu.  La PNL, din 7 locuri eligibile, 6 sunt actuali europarlamentari: Norica Nicolai, Adina Valean (ar fi al treilea mandat), Ramona Manescu (ar fi al treilea mandat), Cristian Busoi (ar fi al treilea mandat), Renate Weber (ar fi al treilea mandat), Eduard Hellvig. La PDL, pe primele 4 pozitii din cinci eligibile gasim europrlamentari: Theodor Stolojan (ar fi al treilea mandat), Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu (ar fi al treilea mandat). Exista o mare probabilitate ca si numarul cinci sa fie tot un membru PE in functie, Rares Niculescu.    PMP a votat ca principiu ca europarlamentari  in functie au prioritate pe lista. Astfel, Cristian Preda va deschide lista, iar locul doi ii va reveni Elenei Basescu daca se va inscrie in PMP si va dori sa candideze. La UDMR, din trei candidaturi eligibile doua revin unor actuali europarlamentari: Iuliu Winkler (ar fi al treilea mandat) si Sogor Csaba (ar fi al treilea mandat). Integral aduce HotNews

Sibiu-Pitesti. Studiul de fezabilitate, mai dificil decat realizarea autostrazii. Pe ministrul Transporturilor Dan Sova nu il lasa UE sa faca studiile de fezabilitate mai repede decat ar dori. Studiul pentru Pitesti-Sibiu va dura nu mai putin de doi ani, caci asa cere UE, cat dureaza construirea mai multor tronsoane de autostrada din Romania. “Licitatia pentru studiul de fezabilitate dureaza maxim sase luni, conform normelor europene, si a debutat deja la inceputul acestei luni. Realizarea efectiva a studiului de fezabilitate va dura 24 de luni si are alocati 28 milioane euro de la Comisia Europeana. 24 de luni este o perioada minima impusa de catre Comisia Europeana, tinand cont de faptul ca noile studii de fezabilitate trebuie sa contina studii geologice. Dupa finalizarea studiului de fezabilitate, in maxim sase luni vom licita construirea autostrazii. Asadar, la 1 ianuarie 2017 vom putea incepe efectiv construirea autostrazii. Acesta este calendarul acestui tronson, cat se poate de important pentru Guvernul Ponta”, a afirmat Dan Sova joi, pe blogul sau. Ieşirea publică a ministrului a fost sancţionată de Victor Ponta. Premierul a spus joi în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la Piteşti, că ministrul transporturilor Dan Şova ar trebui să nu mai scrie pe blog despre situaţia autostrăzilor din România, ci să iasă în public şi să ofere detalii despre acestea. “Domnul ministru Şova, să vorbească, nu să scrie pe blog despre autostrăzi. Nici el nu mai ştie ce scrie”, a spus Ponta.  Integral aduce Romania Libera

Ruşii au revenit în România prin paradisul olandez/elveţian. Un oligarh stă în spatele unui constructor austriac care deţine Marriott. Combinatele metalurgice au fost devalizate şi vândute cu 50 de euro. Cele mai importante afaceri ruseşti din România au aceeaşi reţetă: magnaţi ruşi care au preluat active valoroase ale statului român în urma unor privatizări controversate. Unii le-au dezvoltat, iar alţii le-au falimentat şi le-au vândut activele. Energia şi metalurgia au fost sectoarele de maxim inte­res pentru investitorii din Rusia, însă afacerile lor în industria românească nu figurează ca investiţii directe ruseşti, deoa­rece sunt controlate prin interme­diul unor firme înregistrate în Olanda, Germania, Elveţia sau în alte ţări. La Registrul Comerţului, cea mai mare companie cu capital majoritar rusesc este Agenţia Lukom (activităţi de protecţie şi gardă), cu 414 angajaţi în 2012 şi afaceri de 4,2 mil. euro şi asta în condiţiile în care Petrotel Lukoil, rafinăria ruşilor de la Lukoil, cu afaceri de 1,56 mld. euro în 2012, apare în datele oficiale drept cea mai mare companie cu capital majoritar olandez din România. Nici în statisticile BNR şi ale Registrului Comerţului privind investiţiile străine directe Rusia nu este prezentă, soldul capitalului adus de ruşi în România la finalul lui 2012 fiind astfel mai mic de 100 de milioane de euro. Cu toate acestea, Rusia este al şaselea partener comercial al României la importuri, cu o valoare de peste 2,3 mld. euro în 2013, respectiv 4,2% din total importuri. România importă ţiţei de 1,3 mld. euro din Rusia (cam jumătate din cât produce Petrom), iar ţiţeiul, motorina şi gazele reprezintă aproape 80% din ceea ce intră pe piaţa locală de pe piaţa rusă. O analiză recentă a ZF arată că România a achitat în total 7 miliarde de dolari din 2007 până în 2013 către intermediarii gigantului Gazprom pentru gazele naturale importate din Rusia. Gazele ruseşti acopereau, în trecut, în jur de un sfert din cererea internă, însă în ultimii ani cantităţile importate au urmărit linia descendentă a consumului şi ponderea lor s-a redus la mai puţin de 10% în 2013. România este însă unul dintre cei mai mici clienţi ai Gazprom, în condiţiile în care peste 80% din consumul de gaze este acoperit din producţia internă. Pe de altă parte, exporturile de produse româneşti pe piaţa rusă se ridicau anul trecut la 1,3 mld. euro, valoare de aproape trei ori mai mare faţă de 2007. Cu aceste rezultate, România rămâne importator net în relaţia cu Rusia, însă deficitul balanţei comerciale s-a stabilizat la un miliard de euro anual, faţă de 2,7 mld. euro în urmă cu şapte ani. Integral Aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

 Fitch a înrăutățit perspectiva pentru ratingul Rusiei la ‘negativă’. Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit vineri perspectiva de rating a Rusiei, de la ‘stabilă’ la ‘negativă’, din cauza riscurilor legate de sancțiunile occidentale impuse Moscovei pe fondul crizei din Ucraina, transmite AFP. Această revizuire înseamnă că Fitch ar putea retrograda în curând ratingul de țară al Rusiei, care în prezent beneficiază de un calificativ ‘BBB’, din categoria celor recomandate pentru investiții. ‘Revizuirea perspectivei la negativă reflectă impactul potențial al sancțiunilor asupra economiei și mediului de afaceri din Rusia’ a informat Fitch într-un comunicat. ‘Dat fiind faptul că băncile și investitorii din SUA și UE ar putea fi reticenți în a acorda credite Rusiei în circumstanțele actuale, economia ar putea încetini și mai mult iar sectorul privat ar putea avea nevoie de un ajutor public’, adaugă Fitch. Joi, președintele SUA, Barack Obama, a anunțat un nou set de sancțiuni impuse împotriva a 20 de cetățeni ruși, printre care și unii din apropiații președintelui rus Vladimir Putin, în timp ce Uniunea Europeană a înghețat activele și a introdus restricții de călătorie pentru 12 cetățeni ruși și ucraineni. ‘Impactul direct al sancțiunilor anunțate până acum este unul minor însă încorporarea Crimeei în Federația Rusă ar putea determina UE și SUA să extindă sancțiunile’, apreciază Fitch. ‘În cel mai negativ scenariu, SUA ar putea interzice instituțiilor financiare străine să facă afaceri cu băncile și companiile rusești’, consideră Fitch. Joi seară, o altă mare agenția de evaluare, Standard & Poor’s, a revizuit și ea la ‘negativă’ perspectiva pentru ratingul Rusiei, tot din cauza riscurilor de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei după anexarea Crimeei. Agerpres

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş a plătit Austriei cauţiunea de 125 de milioane de euro. Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş a plătit Austriei cauţiunea de 125 de milioane de euro solicitată pentru eliberarea sa, dar trebuie să aştepte ca autorităţile să verifice provenienţa acestor bani înainte de a fi repus în libertate. “O sumă de 125 de milioane euro a fost transferată ieri (miercuri) în contul Curţii de Apel regionale din Viena”, a anunţat tribunalul vienez, într-un comunicat publicat joi. Direcţia poliţiei criminale federale, însărcinată cu spălarea de bani, a fost alertată şi va verifica provenienţa acestor fonduri, a mai anunţat tribunalul, explicând că această procedură suspendă plata cauţiunii şi, prin urmare, eliberarea lui Firtaş. Poliţia austriacă l-a arestat pe Dmitro Firtaş în cursul nopţii de 12 spre 13 martie, în cadrul unei anchete a FBI, poliţia federală americană, care îl suspectează de corupţie internatională şi de formarea unei organizaţii criminale. Justiţia austriacă a deschis o procedură de extrădare în Statele Unite. O hotărâre definitivă de extrădare ar putea fi pronunţată abia peste câteva săptămâni. Oligarhul, o perioadă de timp apropiat de clanul preşedintelui ucrainean înlăturat de la putere Viktor Ianukovici, nu va putea părăsi teritoriul austriac, chiar dacă va fi eliberat în schimbul cauţiunii de 125 de milioane euro, o sumă record în Austria. Potrivit revistei Forbes Ukraine, Dmitro Firtaş este al 14-lea cel mai bogat om din Ucraina, cu o avere estimată la 673 de milioane de dolari (aproape 500 de milioane de euro), obţinută în urma activităţilor sale în domeniul gazelor, via RosUkrEnergo, o companie mixtă cu gigantul Gazprom. Aduce Mediafax

Premierul Erdogan a interzis Twitterul in Turcia. Uniunea Europeana denunta cenzura. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, implicat intr-un scandal politico-financiar, a blocat joi seara accesul la Twitter, la cateva ore de cand amenintase ca reteaua va fi interzisa in Turcia. Decizia vine dupa ce inregistrari ale unor conversatii telefonice, care il pun pe Erdogan direct sub semnul intrebarii, au fost postate pe Twitter. “Vom elimina Twitterul. Nu-mi pasa de ce ar putea sa spuna comunitatea internationala”, afirmase Erdogan joi in fata a mii de sustinatori adunati la un miting electoral organizat cu zece zile inainte de alegerile municipale din 30 martie. “Vor vedea forta Turciei”, a adaugat el. “Aceasta nu are nimic de a face cu libertatile”, a insistat seful Guvernului turc. “Libertatea nu permite intruziunea in viata privata (…) sau spionarea secretelor de stat prin aceste mijloace”, a continuat el. Comisarul european pentru noile tehnologii, Neelie Kroes, a denuntat cu tarie in noaptea de joi spre vineri anuntul blocarii de catre Turcia a accesului la Twitter. “Interdictia asupra Twitter in Turcia este neintemeiata, inutila si lasa”, a declarat comisarul european. “Poporul turc si comunitatea internationala vad in acest lucru o cenzura”, a adaugat oficialul, exact pe contul sau de Twitter. Incepand din decembrie, un scandal de coruptie vizeaza mai multi apropiati ai premierului turc, care conduce tara inca din 2002. Conversatii telefonice care il pun pe Erdogan direct sub semnul intrebarii in afacerile de coruptie sunt publicate pe Internet inca de la inceputul lunii martie. In aceste convorbiri, a caror autenticitate nu a fost stabilita definitiv, premierul ii cere fiului sau sa ascunda sume mari de bani sau evoca un comision considerat insuficient, platit de un grup industrial. Aceste interceptari, considerate drept o “inscenare” de catre Erdogan, au starnit furia opozitiei, care a organizat manifestatii in marile orase ale tarii pentru a-i cere demisia. Integral aduce HotNews

Barroso: „Am luat decizia de a semna acordurile de asociere cu R. Moldova şi Georgia nu mai târziu de luna iunie”. José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat, joi, că acordurile de asociere, inclusiv secţiunile de liber schimb, cu Republica Moldova si Georgia, vor fi semnate de către Consiliul European nu mai târziu de luna iunie 2014, informează Agerpres. „A fost o decizie în unanimitate. Am dat personal unele informaţii privind aspecte tehnice legate de posibila încheiere a acestor acorduri. După cum ştiţi, conform legislaţiei noastre, trebuie să le traducem în toate limbile, dar putem deja să le semnăm în mai multe limbi. Am fost fericit să văd că există un consens acum între statele membre pentru devansarea datei semnăturii acordurilor, inclusiv secţiunea comercială, atât cu R. Moldova, cât şi cu Georgia”, a anunţat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Oficialul european a menţionat că semnarea acordurilor de asociere se va realiza în câteva săptămâni de zile. „Conform deciziei luate astăzi, pe care Comisia Europeană a susţinut-o, semnarea va avea loc nu mai târziu de luna iunie din acest an, deci în câteva săptămâni de zile”, a mai adăugat Barroso. Revenit în ţara de la Summit-ul PPE precum şi de la reuniunea Consiliului European de primăvară, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că a solicitat oficialilor europeni o devansare a semnării acordurilor cu Republica Moldova. „La PPE am cerut sprijin ca semnarea acordului de asociere şi liber schimb cu Republica Moldova să fie devansate. Să vedem ce se va întâmpla în consiliu. Am ridicat toate problemele astea, şi Ucraina, şi Transnistria, şi Găgăuzia, şi Republica Moldova şi gurile Dunării la PPE.”, a spus preşedintele Traian Băsescu. În acelasi context, Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a declarat că este necesar ca acordurile să fie semnate cât mai repede, iar Republica Moldova „ţinută cât mai aproape de UE”. Integral aduce Adevarul

Avionul dispărut: ziua decisivă? Ziua de vineri s-ar putea dovedi a fi una decisivă în căutarea avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, dispărut pe 8 martie. Condiţiile meteo ar putea facilita căutarea aparatului de zbor, după ce vremea nefavorabilă de joi a împiedicat acest lucru. Anchetatorii merg mai departe pe pista australiană legată de avionul dispărut: sateliţii au detectat două “obiecte”, între care unul de 24 de metri, în sudul Oceanului Indian, iar Australia şi Malaysia au apreciat drept “credibilă” această pistă. Patru avioane ale Australiei, Noii Zeelande şi Statelor Unite au survolat joi o zonă de 23 de mii de kilometri pătraţi, la 2.500 de kilometri sud-vest de Perth, în vestul Australiei, dar din cauza vremii, nu au reuşit să detecteze cele două obiecte. Patru avioane vor pleca din nou vineri într-o încercare de a detecta cele două obiecte. Peste 25 de ţări participă la operaţiunile de căutare, declanşate în urmă cu 13 zile.  Aduce RFI

Studiu EY: PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la un avans de doar 5% faţă de vârful din 2008. Marea Britanie şi SUA vor înregistra un salt al PIB de 12%, respectiv 23%. PIB-ul zonei euro va ajunge în 2018 la o creştere de aproximativ 5% faţă de vârful atins în primul trimestru din 2008, înainte de declanşarea crizei financiare, în timp ce Marea Britanie şi SUA vor înregistra în aceeaşi perioadă creşteri ale PIB de 12%, respectiv 23%, potrivit ediţiei de primăvară a EY Eurozone Forecast. După doi ani de declin, se estimează o creştere economică modestă de 1% în zona euro pentru anul 2014, urmată de o uşoară accelerare, de până la 1,4%, în 2015. Pentru perioada 2016-2018, se prognozează o uşoară intensificare de ritm, estimându-se o creştere de aproximativ 1,6% pe an. Privită cu un optimism prudent, se aşteaptă o redresare treptată a cheltuielilor de consum şi a investiţiilor. „Previziunile estimează un ritm diferit de redresare a diferitelor state membre. Aceste divergenţe de creştere nu sunt o noutate, însă acum diferenţa nu mai apare doar între ţările nucleu şi cele periferice. Unele dintre ţările periferice care au implementat reforme dure de austeritate în ultimii ani, în special Spania şi Irlanda, beneficiază acum în urma creşterii comerţului global”, conform studiului. EY prognozează o creştere a PIB-ului Irlandei de 1,8% în acest an, în timp ce pentru Spania estimează o creştere de 0,8%. Cea mai rapidă creştere din zona euro este aşteptată pentru cel mai nou membru, Letonia, de peste 4%, urmată de Estonia cu 2,5%. La polul opus, rata de creştere a PIB-ului în Franţa este prognozată la doar 0,7%, sub media zonei euro. Alte ţări nucleu, incluzând Belgia, Olanda şi Finlanda, vor înregistra creşteri lente, adăugând un alt factor de îngrijorare în legătură cu perspectivele pe termen mediu. Deflaţia se conturează ca o ameninţare pentru creşterea economică. „Ca urmare a continuării ameninţării deflaţiei, BCE ar putea fi nevoită să relaxeze politica monetară. Ultimele date privind inflaţia au arătat că ameninţarea deflaţiei este foarte reală şi, chiar dacă se ia în calcul o revenire stabilă, se aşteaptă ca inflaţia să rămână mult sub ţinta BCE pentru o bună perioadă de timp”.O altă problemă pentru economia zonei euro este rata şomajului, care se menţine la un nivel ridicat, susţin specialiştii EY. Integral aduce Ziarul Financiar 

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Expunerea economiei UE pe Rusia și sancțiunile împotriva Moscovei. Liderii europeni s-au reunit joi la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Ucraina, eventuala extindere a „listei negre” şi noi sancţiuni împotriva Rusiei. Cine va avea mai mult de pierdut, Europa sau Rusia, având în vedere strânsa relaţie economică între blocul comunitar şi Rusia şi nevoia de gaz rusesc a multora dintre statele europene? Analiştii de la prestigioase think tank-uri europene au evaluat impactul unor sancţiuni economice, dincolo de doar dependenţa continentului european de gazul rusesc.

Un continent care, potrivit think tank-ului Centre for European Policy Studies (CEPS), poate face faţă unei eventuale sistări a livrărilor de gaz din Rusia. Expunerea băncilor europene pe piaţa rusă: 156 de miliarde de dolari. Impunerea unor sancţiuni economice şi financiare împotriva Rusiei ar afecta şi Europa, de aceea o decizie unitară şi o poziţie fermă a UE este mai greu de luat, susţin analiştii. Băncile europene au o expunere de 156 de miliarde de dolari în Rusia, arată un studiu al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), citat de prestigiosul think -tank Bruguel. În comparaţie cu Europa, instituţiile bancare americane au o expunere de mai puţin de 40 de miliarde de dolari. Dintre ţările Uniunii Europene, Franţa este cea mai expusă, cu 51 de miliarde de dolari, urmată de Italia – 28,6 miliarde de dolari şi Germania – 23,7 miliarde. Marea Britanie are o expunere de 19 miliarde, Olanda de 17,6 miliarde şi Suedia de 14 miliarde. Un studiu realizat de economist Intelligence Unit anul trecut, arăta trei bănci europene printre primele 15 instituţii bancare din Rusia: Raiffeisen Bank International (Austria), Societe Generale (Franţa) şi UniCredit (Italia-Austria). Unicredit este pe locul opt, cu o expunere de peste 24 de miliarde de dolari, adică 25 din activele totale ale grupului, urmată, pe locul 9, de SocGen, cu o expunere de 22 de miliarde de dolari (1% din activele totale). În cazul Reiffeisen, aflată pe locul 12, – cu puţin peste 20 de miliarde de dolari, există un risc mai mare, pentru că această expunere reprezintă nu mai puţin de 12% din totalul activelor grupului. În 2014, venitul operaţional în Rusia al SocGen a fost de 239 milioane de euro. Banca are 13,5 miliarde de euro în împrumuturi şi depozite de 8,5 miliarde. UniCredit a raportat venituri din Rusia de 372 de milioane de euro pentru trimestrul IV al anului 2013, cu 80% mai mari decât în anul precedent, în timp ce Raiffaisen a obţinut 507 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut. Integral aduce Curs de Guvernare.

Moscova nu va invada estul Ucrainei, îl asigură pe Hagel ministrul rus al apărării. Ministrul rus al apărării Serghei Șoigu l-a asigurat joi pe omologul său american Chuck Hagel că Moscova nu va invada estul rusofon al Ucrainei, a anunțat Pentagonul, informează AFP. “Trupele /ruse/ care sunt masate de-a lungul frontierei /cu Ucraina/ sunt acolo pentru a efectua exerciții și nu au nicio intenție de a traversa această frontieră pentru a intra în Ucraina”, a declarat într-o convorbire telefonică Serghei Șoigu, promițând de asemenea că acești soldați ruși nu vor conduce “nicio acțiune agresivă”. Chuck Hagel l-a întrebat cât timp ar dura acest “exercițiu militar”, dar omologul său rus a răspuns că ”nu are un calendar precis asupra acestei chestiuni”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, viceamiralul John Kirby. Ucraina va răspunde “militar” la orice încercare rusă de “a anexa” regiunile din estul țării vorbitoare de limbă rusă, a avertizat joi la Bruxelles primul ministru ucrainean Arseni Iațeniuk. Pe fondul realipirii peninsulei separatiste Crimeea la Rusia, tensiunile sunt puternice în estul Ucrainei, în special la Donețk, teatru în ultimele zile al unor manifestații proruse care au degenerat în ciocniri cu susținătorii Kievului soldate cu un mort.Agerpres

ANALIZĂ AFP: Rusia se îndreaptă spre o nouă perioadă de confruntare cu Occidentul. Există riscul unui nou Război Rece. Rusia se îndreaptă spre o nouă eră de confruntare cu Occidentul după demonstraţia de forţă din Crimeea a preşedintelui Vladimir Putin, care refuză ordinea postsovietică a ultimului sfert de secol. La 8 decembrie 1991, liderii Rusiei, Ucrainei şi Belarus au ratificat un acord privind destrămarea URSS, dislocată în mai multe state independente. Dar luând Crimeea Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei. Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, R.Moldova sau Belarus şi Kazahstan. Dar preluarea controlului Crimeei de către Rusia şi discursul incisiv al lui Vladimir Putin arată că acesta consideră că misiunea sa este de a reinstaura puterea ţării sale. “Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor”, avertizează Nikolai Petrov, profesor la Înalta Şcoală de Economie din Moscova. “Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de absorbţie a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?” Vladimir Putin a declarat că Rusia a obosit să “mai fie pusă la colţ” de Occident, pe care îl acuză: “ne dezamăgeşte şi ia decizii în spatele nostru”. Occidentul persistă în politica sa de “izolare” a Rusiei, pusă în aplicare în secolele XVIII şi XIX împotriva regimului ţarilor, apoi în secolul XX împotriva URSS, a apreciat preşedintele rus. Europenii şi americanii au “depăşit o linie roşie” ajutând la instalarea la Kiev a unui Guvern prooccidental după destituirea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, a adăugat Putin. Analiştii subliniază riscul “unui nou Război Rece”. “Demersurile politice ale cele două părţi erau până acum previzibile, dar ele nu mai sunt de acum”, consideră Nikolai Petrov. “Putin a declarat război Occidentului şi nu este posibilă nicio reconciliere”, analizează Petrov. “Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin”. Alipirea Crimeei este o “schimbare decisivă” în politica externă a Rusiei, apreciază şi Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova Ordinea mondială, care a prins contur după destrămarea URSS şi a sistemului “bipolar”, a premis Statelor Unite să nu respecte legile internaţionale în Iugoslavia, în Irak sau chiar Libia, potrivit preşedintelui rus. În opinia lui Vladimir Putin şi a multor ruşi, anexarea Crimeei de către Rusia corectează o nedreptate istorică: altădată aparţinând Rusiei, peninsula din Marea Neagră a fost oferită Ucrainei de către liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954.Dar simplul fapt că Moscova trimite forţe ruse în Crimeea pentru a prelua controlul regiunii arată dispreţul pe care îl are faţă de frontierele stabilite în 1991. Integral aduce Mediafax

Criza din Ucraina. 12 nume suplimentare pe lista sanctiunilor UE impotriva Rusiei. Uniunea Europeana a adaugat 12 de nume, inclusiv persoane de rang inalt, pe lista celor care trebuie sa fie sanctionati pentru anexarea Crimeea la Rusia. “Vor fi 33 de nume de pe lista”, a declarat presedintele francez Francois Hollande dupa prima zi a summit-ului UE, dominat de criza din Ucraina . “Rusia trebuie sa inteleaga ca nu poate continua asa si ca trebuie sa gaseasca o cale de dialog”, a adaugat el. Unele dintre persoanele mentionate “au intr-adevar functii inalte”, a spus presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Sunt cei care “fac parte din anturajul apropiat” al presedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unei surse europene. Van Rompuy, a avertizat, de asemenea, ca, in lipsa unei solutii politice la criza actuala, Rusia ar avea de suferit “consecinte in mai multe sectoare economice”. Dar sefii de stat si de guvern nu s-au decis sa treaca la faza a treia a sanctiunilor, care ar afecta inclusiv economia europeana. “Vom evalua situatia, orice actiune, orice incidente, care ar putea determina inceperea faxei 3 a sanctiunilor”, a spus Van Rompuy. UE a anuntat luni o prima lista cu 21 de personalitati, printre care prim-ministru pro – rus din Crimeea si comandantul Flotei ruse din Marea Neagra. Noua lista “este destul de apropiata de cea a Statelor Unite”, a declarat Francois Hollande. Aduce HotNews

Rusia anunta sanctiuni pentru oficiali americani ca raspuns la noile sanctiuni anuntate de presedintele Obama/ Putin ii indeamana pe rusi sa-si retraga banii din bancile occidentale. Ministerul rus al Afacerilor Externe a anuntat joi ca Federatia Rusa va aplica sanctiuni unor oficiali americani, ca raspuns la noile sanctiuni anuntate astazi de presedintele Obama. “Sanctiunile pe care SUA ni le-au impus se vor intoarce impotriva lor ca un bumerang”, a declarat ministrul rus de Externe, citat de agentiile de presa. Printre oficialii SUA carora le va fi interzis accesul in Rusia se numara John McCain (senator republican, care a cerut un raspuns dur la anexarea Crimeei), presedintele Camerei reprezentantilor – John Boehner, si un consilier al presedintelui Obama pentru securitate nationala, Caroline Atkinson. Agentia oficiala de presa a Rusiei, ITAR-TASS, a publicat in cursul serii lista persoanelor care sunt vizate de noile sanctiuni americane. Printre ele – Igor Sergun, seful temutului serviciu secret al Armatei GRU, Serghei Ivanov, seful administratiei prezidentiale, Vladimir Iakunin, seful cailor ferate sau Arkady Rotenberg, om de afaceri si partenerul de judo al lui Vladimir Putin. In aceasta a doua etapa de sanctiuni, administratia Obama a tintit cercul intim de apropiati ai presedintelui Vladimir Putin, membrii aripii “dure” de la Kremlin, (asa numitii siloviki) care ia deciziile esentiale in politica de stat a Rusiei. Integral aduce Hotnews

MarketWatch: 6 consecinţe ale unui nou război rece dintre Occident şi Rusia. Perspectiva impunerii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru a-l pedepsi pe Vladimir Putin pentru invadarea Crimeei şi anexarea acestei ţări la Rusia, ar putea duce, susţin analiştii, la un nou război rece între Occident şi Moscova. O situaţia care, paradoxal, nu va avea consecinţe nefaste asupra economiilor şi pieţelor internaţionale, susţine o analiză realizată de MarketWatch. De fapt, susţine analistul Matthew Lynn, războiul rece, în perioada 1946-1989, a coincis cu o perioadă de expansiune economică. Un nou război rece ar schimba însă profund modul în care funcţionează economia mondială şi ar avea consecinţe economice imediate: ar fi o lovitură pentru economia europeană şi ar duce la o creştere a bugetelor de apărare. 1. Situaţia economică a Europei se înrăutăţeşte; 2. Preţurile la energie vor creşte; 3. Economia Rusiei este în declin; 4. Cheltuielile de apărare vor creşte; 5. Tipărirea de bani, injectarea de fonduri în economie – Quantitative Easing; 6. Economiile strategice vor primi ajutor. Integral aduce Curs de Guvernare

Ceea ce se intampla astazi in jurul nostru nici macar nu a fost visat de “mai marii” lumii in care traim. Europa, cel mai pasnic continent din lume, a devenit dintr-o data un focar de razboi, deocamdata rece. Dl Putin, amicul Europei, s-a metamorfozat dintr-un mielusel pasnic intr-un lup hamesit gata sa insface tot ce prinde in preajma lui. Ca sa nu vorim de NATO sau Uniunea Europeana, care isi merita tot oprobiul pentru impotenta, lacomia si lipsa de viziune; am sa ma concentrez astazi pe mitologia imbecilitatii celor numiti cu respect, astazi dovedit absolut nejustificat, gardienii  “binelui comun”, azilul de batrani neputinciosi cu nume ciudate.

 Occidentalul arogant stie ce este mai bine sau ce trebuie  miliardelor de oameni care traiesc pe “planeta albastra” numita Tera pentru simplul fapt ca a facut sau a administrat sau a mostenit sutele de milioane de dolari, zeci sau sute de ani,  a trecut si toate intalnirile de la Davos ,“Trilaterala” sau Bildenberg, care s-au transformat in piese de vodevil hilare, daramate la randul lor de realitatile lumii in care traim. Acestea sunt asemanatoare unor intalniri intr-un azil de batrani ale unor oameni care au avut certitudinea zeci de ani ca detin adevarurile universale si au puterea de indrepta lucrurile spre obiectivele dorite de ei. Aceasta certitudine a fost spulberata de ultimul deceniu, cu un climax ucigator al ultimilor 3 ani. Ce mai conteaza cele cateva miliarde pe care le detin acesti oameni cand statele de apartenenta au cheltuit trilioane pentru a nu fi spulberate de realitatile pe care acesti oameni nici macar nu le-au prevazut.

 Aceste organizaţii au fost ascunse cu grija de ochiul public cu o agendă incerta, probabil globalista. Grupul include lideri politici din lumea occidentală, oameni de afaceri şi academici si tot felul de “importanti” cunoscuti sau nu.  Bastioanele si centrele de putere ale acestor grupuri au fost spulberate de minciunile, incompetenta si inselaciunile care au distrus mitul “binelui comun”, conceput si manipulat cu grija de acesti oameni. Pana la urma “binele comun” a fost un slogan fals propagat, ingrijit si magnificat fara nici o acoperire. “Binele comun” al acestor oameni a sucombat la fel de tragic ca “binele comun si egalitarismul comunist”, care a murit la sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90.

 Miturile proaste au tendinta de a fi spulberate de realitatile crunte. Omenirea traieste realitatile dureroase si “anesteziile” mitologice nu-si mai au locul si nici putinta de a masca adevarurile.

 Omul simplu este astazi mult mai apropiat de alti oameni la fel ca el. Internetul si retelele de socializare au devenit cele mai puternice unelte de destructurare a conspiratiilor adevarate sau inchipuite. Nu pot face cativa oameni destepti, cat or fi ei de dotati sau bogati, ceea ce o inteligenta colectiva formata din sute de milioane de creiere si miliarde de ganduri comune o pot face.

 Marionetele s-au revoltat si papusarii au fost demisi. O alta lume, un alt ev, care se vor naste acum sau peste o generatie. Cert este ca se vor naste, sa speram, ca nu din cenusa si durere, ci numai ca o evolutie normala a societatii umane!

Istoria Aliantei

17 martie 1948 – Are loc semnarea Tratatului de la Bruxelles de catre reprezentantii Marii Britanii, Frantei, Luxemburgului, Belgiei si Regatului tarilor de Jos. Tratatul consfintea aparitia unui sistem de aparare colectiva in care membrii sai se angajau sa-si ofere intreaga asistenta in caz de agresiune.

11 iunie 1948 – Printr-un vot istoric, Congresul S.U.A. a adoptat Rezolutia Vandenberg, propusa de senatorul Arthur Vandenberg, care permitea Statelor Unite sa se implice, pe timp de pace, intr-o alianta defensiva de aparare colectiva.

4 aprilie 1949 – A fost semnat in capitala S.U.A. Tratatul Nord-Atlantic, cunoscut si sub numele de Tratatul de la Washington, in virtutea articolului 51 din Carta ONU, Belgia, Canada, Danemarca, Statele Unite, Franta, Islanda, Italia, Luxemburgul, Regatul tarilor de Jos, Norvegia, Portugalia si Marea Britanie se angajau sa-si asigure reciproc libertatea si securitatea. Tratatul de la Washington a intrat in vigoare la 24 august, iar la 17 septembrie 1949, la Washington, a avut prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic.

18 februarie 1952 – Grecia si Turcia au aderat la NATO, numarul membrilor Aliantei crescand la 14.

23 octombrie 1954 – Republica Federala Germania a fost invitata sa se alature Aliantei Nord-Atlantice, iar la 6 mai 1955 a devenit membru de drept al NATO.

In 1958, Charles de Gaulle contesta printr-un memoriu rolul de lider pe care il are SUA in Alianta Nord-Atlantica, precum si relatiile cordiale si speciale (termenii francezi) pe care le are SUA cu Marea Britanie. Neprimind un raspuns care sa-l satisfaca,   Charles de Gaulle decide sa revoce participarea franceza in alianta militară (1966) pentru a-şi dezvolta propriul program  nuclear, lucru care a necesitat relocarea Centralei NATO din Paris, Franţa, la Bruxelles. Pe cand centrala politică este amplasată în Bruxelles, centrala militară şi cea a Puterilor Aliate ale Europei (SHAPE) sunt localizate la sud de Bruxelles în oraşul Mons.

30 mai 1982 – Spania a devenit stat membru al Aliantei Nord-Atlantice.

12 martie 1999 – Republica Ceha, Ungaria si Polonia au depus instrumentele de aderare la Tratatul de la Washington, devenind oficial membre ale NATO.

Pe 13 septembrie 2001 – NATO a invocat, pentru prima dată în istoria sa, un articol din carta sa, prin care se înţelege că orice atac asupra unui stat-membru este considerat un atac împotriva întregii alianţe. Asta a venit ca un răspuns la Atacul terorist de la 11 septembrie 2001.

26 martie 2003 – Cele sapte state candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic.
26-27 aprilie 2007 – Reuniunea informala a ministrilor de externe ai NATO, desfasurata la Oslo, în cadrul careia secretarul general Jaap de Hoop Scheffer a anunţat public decizia privind organizarea reuniunii la nivel inalt a organizaţiei, din 2008, la Bucuresti.

Romania – NATO

Iulie 1990 – Primul-ministru al Romaniei, Petre Roman, adreseaza, in scris, Secretarului General al NATO, Manfred Wörner, invitatia de a vizita Romania. In scrisoare, propune si acreditarea unui ambasador roman la NATO -4-5 iulie 1991 – Vizita in Romania a secretarului general al NATO, Manfred Wörner.

21 februarie 1992 – Vizita secretarului general al NATO, Manfred Wörner, in Romania. Cu acest prilej inaugureaza, la Bucuresti, Centrul Euro-Atlantic.

26 ianuarie 1994 – Vizita ministrului roman al afacerilor externe, Teodor Melescanu, la Bruxelles. Semneaza la Cartierul General al NATO Documentul Cadru al Parteneriatului pentru Pace. Romania este primul stat Partener care semneaza acest document. 14 septembrie 1994 – Este acceptat Programul Individual de Parteneriat pentru Pace al Romaniei. Romania este prima tara sud-est europeana care se alatura PpP.

8-9 iulie 1997 – Vizita presedintelui Romaniei, Emil Constantinescu, la Madrid, unde participa la intalnirea Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic. Republica Ceha, Ungaria si Polonia primesc invitatia de a se alatura Aliantei. Comunicatul final confirma continuarea procesului de largire; textul nominalizeaza Romania printre statele candidate care au realizat progrese semnificative in indeplinirea criteriilor de aderare.

23-25 aprilie 1999 – Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezinta MAP (Membership Action Plan), care pune bazele unui mecanism de pregatire si evaluare individuala a tarilor candidate. Romania si Slovenia sunt nominalizate in fruntea listei statelor candidate pentru admitere.

25-26 martie 2002 – La Bucuresti, se desfasoara intalnirea prim-ministrilor celor 10 tari candidate la aderarea NATO – summit-ul „Primavara noilor aliati”.

16 aprilie 2002 – La Bruxelles se desfasoara reuniunea NATO-Romania (in format 19+1, vizand evaluarea pregatirii Romaniei pentru aderarea la Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord.

21 noiembrie 2002 – Summit-ul NATO de la Praga – Romania este invitata sa inceapa convorbirile de aderare .

26 martie 2003 – Ministrul roman al afacerilor externe, Mircea Geoana participa la Bruxelles, la Ceremonia de semnare a protocoalelor de aderare.

28-29 iunie 2004 – Romania participa pentru prima data in calitate de stat membru NATO la reuniunea la nivel inalt a organizatiei.

28 martie 2007 – Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles adopta decizia privind gazduirea de catre Romania a Summit-ului NATO din 2008.

31 ianuarie 2008 – Presedintele Traian Basescu efectueaza o vizita oficiala la cartierul general al Aliantei Nord-Atlantice de la Bruxelles, in cadrul careia prezinta logo-ul summit-ului de la Bucuresti – „Aripile Libertatii”.

• Tratatul d Aderare
• Albright Report [NATO]

Bună dimineata intr-o zi de joi.  Vremea va fi predominant frumoasă şi caldă în următoarele zile, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, şi local în celelalte regiuni.

 Vremea va fi predominant frumoasă şi se va menţine mai caldă decât ar fi normal pentru această dată. Cerul va fi variabil la senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări la munte, iar local şi în celelalte regiuni, cu precădere în Moldova, mai ales ziua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 13 grade în estul Transilvaniei şi 21 de grade în Muntenia, iar cele minime, în general, între 0 şi 9 grade.

 În Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 20 de grade, iar cea minimă va fi de 5…7 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4997 RON; 1 USD = 3. 2314 RON; 1 EURO = 1. 3925 USD; Francul elvetian 3. 6945 RON. Gramul de aur 139.9180 RON.

Baronul PSD Nicuşor Constantinescu, reţinut 24 de ore pentru 24 de acuzaţii. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean, a fost reţinut, în această după-amiază, de procurorii DNA Bucureşti, fiind acuzat de abuz în serviciu. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, a fost reţinut, ieri după-amiază, pentru 24 de ore, de procurorii DNA Bucureşti, care au descins cu „mascaţii” de la primele ore ale zile, la vila baronului PSD de la malul mării. Dus în Capitală, la Parchet, pentru audieri, procurorii au emis pe numele lui Constantinescu o ordonanţă de reţinere, în care sunt emnţionate 24 de capete de acuzare şi un prejudiciu de peste 30 de milioane de euro. În fapt, Nicuşor Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu, iar surse apropiate anchetei au declarat, pentru „Adevărul”, că acţiunea de ieri a oamenilor legii are ramificaţii în achiziţiile de copaci făcute de CJ Constanţa, pentru împădurirea judeţului. Totodată, Nicuşor Constantinescu este cercetat şi pentru că nu ar fi permis accesul funcţionarilor Curţii de Conturi la anumite dosare din cadrul instituţii pe care o conduce, dar şi pentru că nu a pus în aplicare sentinţele definitive ale instanţelor. „Preşedintele CJ Constanţa nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 12 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale, prin aceste acţiuni producând un prejudiciu de aproximativ 30.000.000 euro”, se arată în comunicatul DNA Bucureşti. Cel care ar fi dus la ancheta procurorilor este Marian Turbatu, preşedintele Asociaţiei Eoliene Române. De altfel, în urmă cu doi ani, Turbatu îl acuza public pe Constantinescu de faptul că i-ar fi cerut anumite „atenţii” pentru a-i elibera documente sau pentru a favoriza diverse societăţi. Integral aduce Adevarul

Mihai Vlasov a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru trafic de influență. Șeful Camerei de Comerț Mihai Vlasov a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, relatează B1 TV. Avocatul acestuia, Ion Cazacu, a cerut la înfățișarea de la Curtea de Apel București ca Vlasov să nu fie arestat deoarece nu există dovezi clare împotriva sa. Potrivit acestuia, Vlasov nu ar fi luat cei 200.000 de euro și nici măcar nu îl cunoaște pe denunțătorul său. Vlasov a fost ridicat marţi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea aproximativ 200.000 de euro. Suma reprezenta prima tranşă dintr-un milion de euro, bani pe care Vlasov ar fi urmat să-i primească pentru a “aranja” un proces la Curtea de Arbitraj, instituţie aflată în subordinea Camerei de Comerţ, potrivit unor surse. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a fost audiat marţi noapte la DNA, iar la finalul declaraţiilor, procurorii au emis ordonanţă de reţinere pe numele acestuia, pentru 24 de ore, respectiv de miercuri, ora 00.35 până la joi, la aceeaşi oră. B1TV

Guvernul pregăteşte un pachet de ieftinire a energiei și gazelor pentru marii consumatori din industrie. Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în următoarea şedinţă a Guvernului va fi adoptat un pachet cu stimulente “de preţuri la energie electrică, gaze, în aşa fel încât să-i păstreze competitivi” pe producătorii naţionali.“Am avut încă o discuţie cu toţi cei implicaţi, în aşa fel încât, luni, să prezint în Parlament, Camerei Deputaţilor, şi miercuri, în şedinţa de Guvern, să adoptăm toate actele normative necesare pentru a face un pachet de stimulare în zona energiei pentru industrie, pentru producătorii naţionali”, a spus Victor Ponta, în debutul şedinţei de Guvern. Tot miercuri, va fi adoptat, a mai spus premierul, “pachetul pe gaze, pentru toţi marii producători, pentru companiile mai mari, mai mici, în aşa fel încât să avem un pachet de preţuri la energie electrică şi gaze care să-i păstreze competitivi şi să-i păstreze în acest trend pozitiv pe care economia românească l-a avut în 2013”, a adăugat premierul. În pachet ar putea figura şi noi scutiri privind certificatele verzi pe care marile companii le cumpără, pe modelul modificărilor vizate într-un proiect al Direcţiei pentru Concurenţă al Comisiei Europene, modificări ce ar putea permite acordarea de către statele membre a unor scutiri de până la 85%, în anumite condiţii. Integral aduce Curs de Guvernare

Cazul Traian Berbeceanu: Cum au făcut fostul şef BCCO şi al DIICOT Alba schimb de locuri în boxa acuzaţilor. Cazul comisarului-şef Traian Berbeceanu cunoaşte o răsturnare de situaţie: cei care îl acuzau că a protejat interlopi au devenit din acuzatori – acuzaţi. Procurorul şef al DIICOT Alba Ioan Mureşan, Alin Muntean – ofiţer la Brigada de Combatere a Crimei Organizate din judeţ, condusă în trecut de Traian Berbeceanu, şi procurorul Nicolaie Cean sunt acum acuzaţi că au inventat probe în dosarul de acuzare a poliţistului. Fostul șef al BCCO Alba nu a vrut să facă aprecieri legate de ancheta în care este implicat procurorul șef Ioan Mureșan de la DIICOT Alba. A refuzat să comenteze şi învinuirile aduse de DNA procurorului Nicolae Cean și fostului său subaltern Alin Muntean, precum și decizia de începere a urmăririi penale a celor trei. Spune doar ca situația pe care a trăit-o i-a bulversat pe proaspeții absolvenți ai școlilor de poliție și că în perioada următoare, împreună cu colegii lui cu experiență, trebuie să redea încrederea pierdută în Poliție. Întrebat dacă ar accepta să revină la șefia BCCO Alba, Traian Berbeceanu a răspuns categoric da, pentru că acolo e echipa și locul său de muncă. Încă de la început, de când am fost reţinut şi apoi arestat ilegal, am avut încredere deplină în DNA, aşa cum am încredere foarte mare şi în structura DIICOT. (BCCO Alba) este locul meu de muncă, este echipa mea și doar acolo accept în sinea mea să îmi continui cariera de polițist, a declarat miercuri Traian Berbeceanu. Ioan Mureşan este cel care i-a deschis dosarul comisarului Traian Berbeceanu. Din postura de anchetator, a ajuns acum să fie anchetat de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu. El a fost de altfel primul pe care Traian Berbeceanu l-a acuzat că i-a înscenat dosarul. Integral aduce Digi24

Gest şocant al unui şef din Poliţie. “Miliţianul” care a bătut o fetiţă până a amuţit de frică. Comisarul şef Cezar Filip a oripilat o ţară întreagă după ce a fost văzut cum loveşte cu sălbăticie o fată de 14 ani. Specialiştii consultaţi de “Evenimentul zilei” explică ce consecinţe nefaste poate avea comportamentul poliţistului. magini incredibile, ieşite la iveală ieri, cu un om în toată firea care loveşte cu sălbăticie un copil au şocat o ţară întreagă. Cu atât mai revoltător este faptul că cel surprins de camerele de luat vederi este un poliţist care trebuie să apere minorii de abuzurile celor mari: comisarul-şef Cezar Constantin Filip, comandant al Poliţiei Municipiului Piatra Neamţ. Scenele uluitoare în care bărbatul o loveşte cu palmele şi cu picioarele pe Ana Maria Tănase, o fată de 14 ani, au loc chiar în sediul instituţiei pe care o conduce Filip, iar la bătaia aplicată fetei asistă, pasiv un alt poliţist: subcomisarul Lucian Gabur, ofiţer de cercetare judiciară. Oficiali din IPJ Neamţ au spus că, în ziua agresiunii, chiar de Ziua Femeii, pe 8 martie, Ana a fost prinsă după ce a tâlhărit o bătrână, alături de alţi copii. O femeie de 71 de ani a fost trântită la pământ, s-a lovit grav, iar minorii i-au furat geanta. Furios, Cezar Filip a lovit-o şi a tras-o de păr. “Trebuie înţeles faptul că minorii nu ştiu să se comporte în anumite situaţii şi că, uneori, nici părinţii nu se ocupă suficient de educarea şi supravegherea lor”, spun oficiali din Poliţia Română. În Statutul Poliţistului se prevede că, faţă de copii, poliţistul trebuie să dovedească mult tact, având în vedere că sunt uşor de influenţat, iar uneori au înclinaţii spre teribilism. Integral aduce EVZ

Primarii lui Băsescu mai încearcă o dată: Operaţiunea EBA la Bruxelles. Edilul din Comarnic a strâns cu consilierii de la primărie 22 de liste de susţinători pentru PMP. Un primar PDL din Prahova a strâns asiduu zeci de liste cu susţinători pentru Partidul Mişcarea Populară. Gândul a intrat în posesia listelor cu susţinătorii PMP pregătiţi pentru alegerile europarlamentare din acest an. Acestea au fost colectate de primar cu ajutorul consilierilor locali. Potrivit unor surse din PMP, la europarlamentare va candida Elena Băsescu, cea care în 2009 a candidat independentă, dar pentru care PDL s-a mobilizat intens, fiind stabilit ca în fiecare secţie de votare cel puţin zece pedelişti să voteze în favoarea fiicei preşedintelui. Potrivit legii, listele de candidaţi trebuie însoţite de cel puţin 200.000 de semnături ale alegătorilor. Dorian Botoacă este primarul oraşului Comarnic din judeţul Prahova. Oficial, este membru PDL, fiind ales primar din partea acestei formaţiuni. La începutul anului, Botoacă a intrat şi în Fundaţia Mişcarea Populară, ONG-ul paralel Partidului Mişcarea Populară. În ultima vreme el a început să lucreze intens pentru partid. Un cititor gândul ne-a sesizat că primarul a demarat o campanie de strângere se semnături pentru Partidul Mişcarea Populară. Am încercat să verificăm dacă informaţia este adevărată. Astfel că, sub pretextul unei verificări de la partid, de la PMP, i-am solicitat primarului să ne spună cum merge campania în localitate. De la primar am aflat că este vorba de realizarea unei liste cu susţinătorii PMP pentru alegerile europarlamentare din acest an. Pe listele PMP anul acesta va candida şi Elena Băsescu, fiica preşedintelui care şi în 2009 a beneficiat de sprijinul PDL pentru a ajunge în Parlamentul European. Integral aduce Gandul

Sindicatele Portuare au protestat la Ministerul Transporturilor fata de transferul Portului Constanta la consiliul local. Aproximativ 600 de reprezentanti ai Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare Constanta au protestat, miercuri, la sediul Ministerului Transporturilor, fata de trecerea Portului Constanta la consiliul local, informeaza Mediafax. Sindicalistii portuari sustin ca in cazul in care Portul Constanta va fi transferat la consiliul local si autoritatea portuara va fi listata la bursa, va fi oprita activitatea in port. Cei aproximativ 600 de sindicalisti, adusi cu mai multe autocare, s-au adunat in parcul din fata Ministerului Transporturilor cu pancarte pe care aveau scrise mesaje precum: “Portul Constanta este al tarii, nu al poftelor voastre”, “Privatuizarea autoritatii portuare – marele proiect al marilor proiecte”, “Portul Constanta nu este un car alegoric”, “Portul Constanta nu este club de noapte” si “Portul Constanta nu este harem”. Sindicatele au cerut premierului Victor Ponta si ministrului Transporturilor, Dan Sova, o intalnire in regim de urgenta cu operatorii si lucratorii portuari. De asemenea, au cerut presedintelui Traian Basescu sa adopte o pozitie oficiala, sa-si exprime un punct de vedere fata de intentia de listare pe bursa a Companiei Nationale “Administratia Porturilor Maritime”. Presedintele Federatiei Sindicatelor Portuare, Mircea Burlacu, a afirmat ca profitul Administratiei Porturilor Maritime trebuie reinvestit pentru mentinerea infrastructurii portuare. De asemenea, trebuie sa mentina la nivel concurential si acceptabil taxele si tarifele portuare. “In port, toata activitatea e privata, portul e privat 100%. (…) APC are alt rol si scop decat vor ei sa se stie. APC e ca o primarie a portului, emite acte de autorizare pe teritoriul portului Constanta. Vor sa le amestece pentru a justifica aceasta decizie de privatizare a APC”, a mai spus Burlacu. Integral aduce Hotnews

Guvernul a modificat legea electorală în avantajul PSD. Palatul Victoria a schimbat regulile alegerilor parţiale din 25 mai prin ordonanţă de urgenţă, în lipsa oricărei dezbateri publice. Guvernul a decis organizarea de alegeri parţiale, în colegiile cu locuri de parlamentari sau aleşi locali vacante, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 25 mai. Executivul a stabilit ca alegerile parţiale pentru Legislativ să aibă loc într-un singur tur, iar candidatul care a obţinut cele mai multe voturi să fie declarat câştigător, a explicat ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea. Potrivit acestuia, regula a existat şi în trecut, dar  făcea parte dintr-un articol respins de Curtea Constituţională. “El a fost declarat neconstituţional de către Curte, pentru că se interziceau candidaturile independente”, a afirmat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul. El a susţinut că în acest caz a fost constatată o lipsă de reglementare, pentru că Legea alegerilor parlamentare nu mai avea prevederi în privinţa alegerilor parţiale, respectiv în câte tururi de scrutin se organizează alegerile şi cine este declarat câştigător. “Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie”, a citat Nicolicea din textul actului normativ, aprobat ieri. Cert este că o asemenea regulă îi avantajează pe social-democraţi. PSD (care va avea candidaţi comuni cu UNPR şi PC  n.r.) este partidul cel mai bine situat în sondaje, cu scoruri între 36 şi 40% şi are şansa să câştige cele mai multe locuri scoase la bătaie alegerile parţiale. De altfel, Nicolicea a recunoscut că Guvernul nu a clarificat problema candidaturilor independenţilor, deşi de la aceasta pornea decizia CCR. Integral aduce Romania Libera

Marii consumatori de energie plătesc cu 50% mai mult pe certificate verzi decât cu un an înainte. Cei mai mari consumatori de energie din ţară, combinatele Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi, va trebui să cheltuiască 177 milioane de lei (40 mil. euro), cu 50% mai mult decât cu un an înainte, pentru a-şi îndeplini obligaţiile de achiziţie de certificate verzi pentru 2013. Deşi preţul unitar al certificatelor a scăzut în 2013 ca urmare a excesului de ofertă de pe piaţă, cota obligatorie de achiziţie a fost dublată de autoritatea de reglementare faţă de anul 2012.Certificatele verzi sunt emise către pro­ducătorii de energie regenerabilă, iar apoi cumpărate de pe piaţă de către furnizorii de electricitate, care trebuie să îndeplinească o anumită cotă anuală, stabilită de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE). Cota pentru 2013 a fost stabilită de autoritate după o serie de ajustări la ni­ve­lul de 0,224 certificate pe MWh de energie li­vrată, faţă de 0,116 certificate pe MWh în 2012. Ziarul Financiar

Romica Tociu vrea sa-l trimita pe Mircea Diaconu la … Consiliul Europei. La scurt timp dupa ce Mircea Diaconu a demisionat din PNL si a anuntat ca va candida ca independent la alegerile europarlamentare, Romica Tociu a decis sa ii dea o mana de ajutor postand pe Internet apeluri, din pacate, gresite ca forma si continut.”Dragi (sic!) mei prietenii (sic!), e momentul sa fim alaturi,de unul dintre cei mai mari actori romani, Mircea Diaconu, in decizia lui de a ne reprezenta la Consiliul Europei. De aceea, fac un apel la toti prietenii mei, de a merge sa semneze adeziunea prin care sa-l ajute in demers. Puteti merge la Teatrul Nottara si intreba de Cipi, care va va ajuta sa intrati in posesia adeziunii. Puteti transmite sustinerea dumneavoastra personala pe adresa de email, euromirceadiaconu@gmail.com. E timpul sa avem un om adevarat la Consiliul Europei. Va multumesc!”, scrie Romica Tociu pe Facebook, intr-o postare plina de greseli de ortografie si de virgule puse alandala. Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

  UPDATE UCRAINA: Comandantul marinei ucrainene, contramiralul Serghei Gaiduk, care a fost reținut miercuri de forțele proruse în Crimeea, la cartierul general din Sevastopol, a fost eliberat în cursul nopții de miercuri spre joi, a anunțat președinția ucraineană, citată de Interfax-Ukraina.

Căutarea Boeingului dispărut este o ‘prioritate absolută’, pentru Barack Obama. Președintele american, Barack Obama, a dat asigurări miercuri că operațiunile de căutare a Boeingului dispărut al companiei Malaysia Airlines reprezintă o ‘prioritate absolută’ pentru Statele Unite care au oferit toate mijloacele posibile pentru a găsi aparatul, scrie AFP. ‘Vreau ca ei (rudele pasagerilor) să fie siguri că noi considerăm acest caz ca o prioritate absolută’, a subliniat liderul administrației americane, adresând gândurile și rugăciunile sale familiilor și celor apropiați pasagerilor zborului MH370 al companiei Malaysia Airlines, într-o primă declarație în legătură cu acest subiect.  ‘Am pus toate mijloacele de care dispunem la dispoziția procesului de căutare’ a avionului, a adăugat el în cursul unui interviu acordat de la Casa Albă postului de televiziune KDFW din Dallas (Texas). ‘Cooperarea cu guvernul malaezian este strânsă’, a precizat Barack Obama. Poliția federală americană (FBI), Pentagonul, agențiile americane ale aviației (FAA) și securității transporturilor (NTSB) participă la acțiunile de căutare care se desfășoară pe o suprafață mai mare decât cea a Europei. Aduce Agerpres

David Cameron îndeamnă G7 să discute excluderea permanentă a Rusiei din G8. Summitul G7, convocat luni la Haga de către Barack Obama, ar trebui să discute “excluderea permanentă a Rusiei” din G8, a declarat miercuri premierul britanic, David Cameron, în Camera Comunelor. “Eu cred că este important ca noi să acţionăm împreună cu aliaţii şi partenerii noştri şi să discutăm dacă este convenabil sau nu ca Rusia să fie exclusă în mod permanent din G8, în cazul în care sunt adoptate alte măsuri”, a declarat premierul britanic. “Acesta este modul bun de a proceda”, a adăugat el. Preşedintele american, Barack Obama, a invitat marţi liderii G7 şi Uniunii Europene (UE) să se reunească săptămâna viitoare la Haga, în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară, pentru a discuta despre situaţia din Ucraina. Excluderea Rusiei din grupul celor mai industrializate state, la care a aderat ca membru cu drepturi depline în 2002, este una dintre sancţiunile internaţionale luate în considerare în urma alipirii Crimeei la Rusia marţi. Celelalte şapte state membre – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – şi-au suspendat deja participarea la reuniunile în vederea pregătirii summitului G8 prevăzut în iunie la Soci, în Rusia, în semn de protest faţă de încălcarea suveranităţii Ucrainei de către Moscova. Comunitatea internaţională va “plăti un preţ foarte mare” dacă ezită să adopte sancţiuni clare faţă de “această anexare” a Crimeei de către Rusia, a adăugat David Cameron miercuri. Ulterior, premierul britanic, David Cameron, a discutat această propunere la telefon cu cancelarul german, Angela Merkel, potrivit Downing Street. Cei doi lideri au “convenit ca Uniunea Europeană să ia alte măsuri împotriva Rusiei”, pe lângă interdicţiile de vize şi blocarea averilor, a adăugat Downing Street. Cei doi lideri au apreciat că UE va trebui să continue cooperarea cu Statele Unite în vederea “disuadării Rusiei să efectueze şi alte acţiuni care ar putea destabiliza Ucraina”. Această conversaţie telefonică a avut loc cu o zi înainte de o reuniune de două zile, la Bruxelles, a liderilor europeni. Aceştia se reunesc pentru a oferi un răspuns ferm acţiunii Rusiei în Crimeea. Integral aduce Mediafax

Franţa – campanie electoralǎ “poluatǎ” de scandaluri repetate. In Franţa, cu doar cîteva zile înainte de alegerile municipale, clasa politicǎ este din nou în efervescenţǎ în urma publicǎrii unor noi conversaţii telefonice purtate între fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi avocatul sǎu Thierry Herzog. Stînga francezǎ considerǎ cǎ aceste noi revelaţii sunt proba unei încercǎri de influienţare a justiţiei. Aceste noi revelaţii au un efect politic exploziv în Franţa, mai ales pe fond electoral. Mai mulţi lideri ai stîngii le interpreteazǎ ca nişte dovezi clare ale faptului cǎ fostul preşedinte Nicolas Sarkozy obstrucţiona justiţia cînd se afla el însuşi în vizorul unor anchete. Liderul Partidului Socialist, Harlem Désir, considerǎ cǎ înregistrǎrile respective sunt de naturǎ sǎ alimenteze un veritabil “scandal de stat”. In tabǎra dreptei reacţiile sunt mai moderate şi este evocat ca fiind “suspect” faptul cǎ aceste înregistrǎri sunt date publicitǎţii în plinǎ campanie electoralǎ. Din pǎcate întreaga campanie legatǎ de alegerile locale a fost “poluatǎ” de numeroase astfel de evenimente, legate de scandaluri şi afaceri suspecte. Unii comentatori regretǎ faptul cǎ în aceastǎ perioadǎ oamenii politici n-au reuşit sǎ se focalizeze pe ceea ce era de fapt esenţial, şi anume problemele francezilor, îngrijorǎrile lor cotidiene. Iniţial dreapta a sperat cǎ aceste alegeri locale vor reprezenta o sancţiune la adresa stîngii, mai ales cǎ politica economicǎ a lui François Hollande întîrzie sǎ dea rezultate iar popularitatea sa este extrem de scǎzutǎ. Intr-o a doua fazǎ, însǎ, dreapta a fost cea penalizatǎ de multe informaţii şi revelaţii privind diverse scandaluri. Acum, existǎ temerea cǎ principalul beneficiar al acestui climat va fi extrema dreaptǎ, care, dupǎ cum scrie Le Monde, pare sǎ atragǎ în favoarea ei o parte a electoratului conservator. Potrivit sondajelor, în peste 200 de oraşe Frontul Naţional, condus de Marine Le Pen, s-ar putea menţine în turul al doilea al scrutinului. Ceea ce ar putea însemna un risc major pentru candidaţii dreptei. Integral aduce RFI

Germania ar fi jucat un rol mai important decât s-a crezut în producerea armelor chimice siriene. Companiile germane au jucat un rol mai important decât s-a crezut până în prezent în producerea armelor chimice siriene, afirmă cotidianul Süddeutsche Zeitung, bazându-se pe un raport al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), relatează AFP. OIAC, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2013, a transmis Ministerului german de Externe o listă cu peste 50 de livrări efectuate în perioada 1982-1993 de companii germane către Siria, anunţă Süddeutsche Zeitung şi postul regional de televiziune NDR. Lista conţine, în special, informaţii despre livrarea a 2.400 de tone de acid sulfuric, care poate fi utilizat pentru fabricarea gazului sarin, potrivit surselor citate. În plus, companii germane au furnizat Siriei detectoare de gaze, pompe şi alte echipamente, afirmă Süddeutsche Zeitung şi NDR. Alte ţări, între care Franţa, Rusia şi China, au participat la rândul lor la dezvoltarea programului chimic sirian în anii ’80 şi au primit liste asemănătoare din partea OIAC, potrivit cotidianului german. Ministerul german de Externe a transmis lista OIAC la Parchetul General Federal, care studiază în prezent posibilitatea deschiderii unor anchete în legătură cu activităţile acestor companii. Parchetul a confirmat pentru Süddeutsche Zeitung că studiază această posibilitate. Berlinul a admis în septembrie că a permis până în aprilie 2011 companiilor germane să exporte în Siria produse care ar putea fi utilizate pentru producerea armelor chimice. Potrivit unor date publicate de Ministerul Economiei, în perioada 1998-2011, companiile germane au exportat în Siria 360 de tone de produse chimice cu utilizare civilă sau militară. Însă Berlinul a insistat asupra faptului că nu are dovezi că aceste produse au fost utilizate pentru producerea de arme chimice. Conflictul din Siria s-a soldat până în prezent cu aproape 146.000 de morţi, conform unui ONG. Aduce Gandul

John McCain: Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea, avertizează senatorul republican american John McCain, conform site-ului Politico.com. “Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News. Senatorul republican a notat că Republica Moldova nu este membră NATO şi că în regiunea separatistă Transnistria există deja trupe ruse. “Deja există solicitări pentru asistenţă militară rusă şi provocări de genul celor pe care le vedem în estul Ucrainei”, a subliniat McCain. Politicianul american a avertizat că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea recurge “la aceleaşi tip de strategie” în Letonia. “Nu ştiu până unde va merge, depinde de reacţia Statelor Unite şi a Uniunii Europene, care a fost “incredibil de slabă”. Aduce ZF

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

NATO: Criza din Crimeea, ‘cea mai gravă’ amenințare pentru stabilitatea Europei după Războiul Rece. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat miercuri că anexarea Crimeii de către Rusia reprezintă amenințarea ‘cea mai gravă’ pentru stabilitatea Europei după Războiul Rece, informează AFP. ‘Am cunoscut și alte crize în Europa în ultimii ani: în Balcani în anii ’90, în Georgia în 2008. Însă aici, în Crimeea, este vorba despre cea mai gravă amenințare pentru securitatea și stabilitatea Europei de la sfârșitul Războiului Rece’, a afirmat Rasmussen, într-un discurs pronunțat la Georgetown University din Washington. Secretarul general al NATO a acuzat totodată Rusia că încalcă normele internaționale în încercarea de a ‘redesena harta Europei’ și s-a referit la criza din Ucraina ca fiind cea mai presantă provocare de securitate pentru NATO. ‘Acest gen de comportament este împotriva normelor internaționale și pur și simplu nu-și are locul în secolul 21’, a adăugat el. ‘Criza din Ucraina este în prezent cea mai presantă provocare în domeniul securității și afectează chiar principul după care funcționează NATO’, a afirmat Anders Fogh Rasmussen, adăugând că scopul NATO este de a consolida securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică. Aduce Agerpres.

Berlinul, uimit de paralela făcută de Putin între Crimeea și reunificarea germană. Germania și-a exprimat miercuri surprinderea față de comparația făcută de președintele Vladimir Putin între alipirea Crimeii la Rusia și reunificarea germană, calificând aceasta drept ”paralelă istorică părtinitoare”, potrivit AFP. Vladimir Putin, fost agent KGB în Germania de Est în 1989, în perioada căderii Zidului Berlinului, a declarat în discursul lui de marți că Moscova a susținut reunificarea germană și speră ca și germanii să facă același lucru susținând aspirațiile ruse de a-și ‘restaura unitatea’. Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, a calificat cuvintele președintelui rus drept ‘comparație uimitoare’, definind-o ca una dintre numeroasele ‘paralele istorice părtinitoare’ făcute de la începtul crizei ucrainene. ‘Reunificarea germană a reunit două state separate care formează o singură națiune. Intervenția rusă a dus, dimpotrivă, la divizarea Ucrainei’, a spus el, în cadrul unei întâlniri cu presa. ‘Între altele, reunificarea germană a fost un proces pe care comunitatea internațională l-a acompaniat, în manieră exemplară, prin negocieri 2+4’ care au reunit cele două Germanii, precum și învingătorii din Cel de-al Doilea Război Mondial: SUA, URSS, Marea Britanie și Franța, potrivit acestuia. Germania ‘nu a uitat că fosta Uniune Sovietică sub Mihail Gorbaciov nu a făcut nimic pentru a împiedica reunificarea pașnică a Germaniei și suntem fericiți pentru aceasta și în prezent’, a subliniat Seibert. Totuși, Berlinul ‘nu vede nicio paralelă între reunificarea pașnică a Germaniei și evenimentele din Crimeea’. În situația actuală, ‘Rusia ia calea izolării internaționale’, a estimat el. Ministrul german al afacerilor externe, Frank-Walter Steinmeier, a cerut Rusiei — miercuri — să aprobe rapid trimiterea unor observatori internaționali în Ucraina. Integral aduce Agerpres

Reactia liderilor occidentali fata de Rusia: David Cameron indeamna G7 sa discute excluderea permanenta a Rusiei din G8/ Obama exclude posibilitatea unei interventii militare americane in Ucraina/ Germania: Comertul de arme cu Rusia nu mai poate fi sustinut. Liderii occidentali se zbat in continuare sa gaseasca sanctiunile cele mai potrivite fata de Rusia dupa anexarea regiunii ucrainene Crimeea, fara a convinge insa prea mult. Summitul G7, convocat luni la Haga de catre Barack Obama, ar trebui sa discute “excluderea permanenta a Rusiei” din G8, a declarat miercuri premierul britanic, David Cameron, in Camera Comunelor. Ulterior, premierul britanic a discutat aceasta propunere la telefon cu cancelarul german, Angela Merkel. Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a exclus, miercuri, posibilitatea unei interventii militare a tarii sale in Ucraina, insa a promis sa lucreze in vederea edificarii unui vast front diplomatic impotriva Rusiei. Berlinul apreciaza ca, in prezent, comertul de arme cu Rusia este “de nesustinut” si suspenda un vast proiect de echipamente incheiat intre grupul german Rheinmetall si Rusia. Si Franta a anuntat luni ca “ar putea lua in calcul” anularea vanzarii catre Rusia a navelor militare franceze Mistral. Tot miercuri, Ucraina a decis introducerea de vize pentru cetatenii rusi si iesirea din Comunitatea Statelor Independente. Trupele ruse au preluat controlul asupra unei alte baze ucrainene din Crimeea, miercuri seara, a informat un ofiter ucrainean, citat de Reuters.Maiorul Eduard Kusnarenko a spus ca preluarea bazei navale din Bakhchisaray, situata la circa 30 de kilometri sud-vest de capitala Simferopol, s-a facut fara violenta. “Fortele ruse au venit si ne-au cerut sa parasim baza, ceea ce am facut”, le-a spus el reporterilor. “Vom incerca din nou maine sa ne intoarcem la posturile noastre”. Reuters mentioneaza ca trupele ruse au tras un foc de avertisment in aer in momentul in care jurnalistii au incercat sa se apropie de portile bazei navale. Integral aduce HotNews

Rusia ar fi transferat de la Fed o mare parte din detinerile de titluri ale Trezoreriei SUA. Detinerile guvernelor straine de titluri ale Trezoreriei SUA la Rezerva Federala (Fed) au scazut saptamana trecuta cu peste 100 de miliarde de dolari, un declin saptamanal record, iar analistii considera ca Rusia a decis sa isi transfere o mare parte din activele de la banca centrala americana. Rusia si Statele Unite dispun de instrumente care pot fi folosite in disputa diplomatica referitoare la Ucraina, dar datoriile americane detinute de Rusia nu vor fi unul dintre acestea, potrivit CNN Money. Valoarea titlurilor de Trezorerie americane aflate in proprietatea Rusiei este mica si in scadere, astfel ca, la o vanzare a acestora, impactul nu ar fi semnificativ, citeaza Mediafax. Potrivit datelor publicate marti de Departamentul Trezoreriei, Rusia detinea la sfarsitul lunii ianuarie titluri de 132 de miliarde de dolari, in scadere cu 5% fata de luna anterioara. Suma este putin peste 10% din detinerile Chinei si Japoniei, de peste 1.000 de miliarde de dolari fiecare. Chiar si Luxemburg-ul are in proprietate titluri americane usor mai ridicate ca Rusia, de 135 de miliarde de dolari. Mai mult, chiar daca SUA vor impune noi sanctiuni Rusiei, ar putea fi dificil sa inghete detinerile de titluri ale Trezoreriei. Un raport publicat saptamana trecuta de Fed a aratat ca detinerile cumulate ale guvernelor straine de titluri ale Trezoreriei, pastrate la banca centrala americana, au scazut cu peste 100 de miliarde de dolari, marcand cel mai mare declin saptamanal inregistrat vreodata. Integral aduce Hotnews

Ministrul rus al Apărării le-a cerut liderilor din Crimeea să-l elibereze pe şeful marinei ucrainene. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, le-a cerut miercuri seara liderilor din Crimeea să-l elibereze pe şeful marinei ucrainene, capturat mai devreme de militanţi proruşi, anunţă agenţia Interfax, citată de AFP. Fed nu publica informatii detaliate privind proprietarii titlurilor, dar amploarea declinului si datele anterioare privind detinerile Rusiei au determinat traderii si analistii sa presupuna ca Rusia a decis sa transfere activele in loc sa le vanda. Ministrul rus al Apărării le-a cerut liderilor din Crimeea să-l elibereze pe şeful marinei ucrainene. Serghei Şoigu a “solicitat conducerii Republicii Crimeei să-l elibereze pe comandantul şef al Forţelor Navale ale Ucrainei, contraamiralul Serghii Gaiduk, şi să nu împiedice retragerea acestuia în Ucraina”, a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. Eliberarea ofiţerului ucrainean a fost cerută şi de autorităţile de la Kiev, care au dat regimului autoproclamat din Crimeea un “ultimatum de trei ore pentru eliberarea tuturor ostaticilor”. Aproximativ 200 de militanţi proruşi au ocupat miercuri dimineaţa sediul marinei ucrainene din Sevastopol, în Crimeea, fără să se tragă însă vreun foc de armă, a declarat un purtător de cuvânt al marinei ucrainene, Serghii Bogdanov. După operaţiunea militanţilor proruşi, însoţiţi de reprezentanţi ai forţelor ruse, militarii ucraineni au început să părăsească Comandamentul Forţelor Navale, însă contraamiralul Serghii Gaiduk a fost capturat. Integral aduce Mediafax

După anexarea Crimeei de către Rusia, Ucraina rămâne şi fără flota la Marea Neagră. Aproximativ 200 de membri ai miliţiilor proruse au ocupat miercuri dimineaţa sediul marinei ucrainene din Sevastopol, în Crimeea, fără să se tragă însă vreun foc de armă, a declarat un purtător de cuvânt al marinei ucrainene, Serghii Bogdanov, citat de AFP. Kievul ar putea rămâne fără navele aparţinând flotei ucrainene la Marea Negră. […]Militarii ucraineni au fost nevoiţi să părăsească sediul marinei din Sevastopol, după ce acesta a fost ocupat de sute de militanţi proruşi şi reprezentanţi ai forţelor ruse. Unul dintre soldaţi avea lacrimi în ochi la vederea drapelului rus arborat pe clădire, care l-a înlocuit pe cel ucrainean. […]Unităţile ucrainene, luate cu asalt rând pe rând Forţe proruse din Crimeea au spart, cu ajutorul unui tractor, poarta Bazei Sud a Marinei ucrainene, la Novoozerne, în vestul peninsulei, şi au preluat controlul asupra intrării, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, relatează AFP. Ulterior “soldaţi ruşi” şi-au oprit înaintarea, a precizat Vladislav Seleznev într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, adăugând că aceştia se aflau faţă-n faţă cu militari ucraineni înarmaţi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că Rusia va permite militarilor ucraineni să părăsească liber teritoriul Crimeei. În replică, ministrul Apărării de la Kiev a declarat că Ucraina nu-şi va retrage forţele din peninsulă. Marţi preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, le-a permis militarilor ucraineni să riposteze în caz că sunt atacaţi. Ucrainenii din peninsulă vor deveni automat cetăţeni ruşi, dacă în decurs de 30 de zile nu anunţă autorităţele locale că vor să-şi păstreze cetăţenia ucraineană. Integral aduce Adevarul

 Cât de departe va merge Putin şi cât de puternic va reacţiona Occidentul? Crimeea pare definitiv pierdută pentru Ucraina, iar Rusia este hotărâtă să blocheze la graniţele ucrainene extinderea NATO şi UE spre est. Anexarea Crimeei de către Rusia a demonstrat că Vladimir Putin nu se sperie câtuşi de puţin de ameninţările Vestului şi că este hotărât să obţină ceea ce vrea, adică autonomie mai mare pentru regiunile din Ucraina unde domină influenţa rusească şi garanţii că Ucraina nu va aduce cel mai mare coşmar al Kremlinului, forţele NATO, la graniţele Rusiei, cel puţin aşa reiese din declaraţiile şi acţiunile preşedintelui rus. Marea întrebare care se ridică acum este cât de departe este dispus Putin să meargă şi cum va reacţiona Occidentul. Sprijinul armat dat de statele vestice Kievului iese din orice discuţie. După dezlipirea Crimeei de Ucraina, la o bază militară ucraineană de lângă Sevastopol, un oraş important din peninsulă, soldaţii s-au angajat să lupte până la ultimul om dacă acesta va fi ordinul comandanţilor de la Kiev, scrie The Washington Post. Militarii ucraineni au primit de la Kiev permisiunea să se apere cu armele dacă viaţa le este pusă în pericol şi în câteva cazuri chiar aşa au făcut când bazele lor au fost atacate de forţe proruse. Avem islamişti, wahhabiţi, salafiţi şi alte grupări care au luptat în Siria. Nu-i putem opri pe cei care vor să moară cu demnitate“, a spus Jemilev Mustafa, un lider veteran al Mişcării Naţionale a Tătarilor Crimeeni şi membru al parlamentului ucrainean.  Însă, „dacă va fi un conflict armat, nici SUA şi nici NATO nu se vor implica militar, iar rezultatul ar fi dezmembrarea Ucrainei şi divizarea acesteia“, consideră Angela Stent, profesor la Şcoala de Servicii Externe a Universităţii Georgetown, citat de CNN. Ea a explicat că proiectul lui Putin pentru cel de-al treilea mandat al său este să adune cât de multe state vecine pentru a forma o Uniune Euroasiatică. „Ucraina este o piesă cheie în acest proiect, iar Crimeea este cheia care deschide poarta Ucrainei“, a mai spus Stent. Integral aduce Ziarul Financiar

Am publicat acum cateva saptamani primul articol sub titlul “România nautică” despre rechinii si caracatitele ce stapanesc milioane de guvizi (bibanii traiesc in apa dulce), ii exploateaza, ii amagesc si le fura zilnic putina paine care le ramane dupa sutele de taxe directe si indirecte. Din cand in cand, avem norocul sa auzim de un rechin care ajunge la puscarie pentru ca era mult prea gras ca sa se miste repede sau a fost sacrificat de colegii lui. Alteori vedem ingroziti caracatite monstruoase, ca in filmele SF, cum se prabusesc ajungand in locul meritat, peste tubulatura puscariilor, pe care ei le-au descris foarte metaforic (vezi Voicu-Costiniu).

 De cateva luni auzim de o ultima caracatita ce incepe sa apara la suprafata dupa cateva harpoane bine tintite de DNA. Bineinteles ma refer la “caracatita galbena a Iasilor,” care a inceput sa sangereze dupa arestarea fratilor Fenechiu, dupa ei a venit randul “venerabilului” naş, multi-milionarul Radu Rusanu, rechinaşului bleg Cristian David, care vorba filozofului Vanghelie nici sa fure nu este capabil, dar suficient de inteligent sa se insoare cu fata personajului nostru de baza in acest articol “excelenta-sa” Mihail Vlasov, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, una dintre cele mai corupte si mizere personalitati ale tranzitiei romanesti.

 Numele lui Mihail Vlasov a tinut de mai multe ori prima pagina a ziarelor, fie ca a fost vorba de scandaluri legate de Camera de Comert si Industrie a Romaniei, de relatia sa cu Mona Pivniceru, invocata inclusiv de presedintele Traian Basescu (“Nu stiu care sunt preferatii doamnei Pivncieru, stiam ca preferatul doamnei e pe la Camera de Comert. Credeti ca il face pe dl Vlasov procuror general? Eu stiu ca e economist, nu jurist”) sau de pasiunea pentru cazinouri si asocierea sa cu clanuri de interlopi precum “Duduianu” sau “Caran”. SURSA

 Vlasov a avut un scurt mandat de parlamentar (PNL). În 2012 Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie. 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arată că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.”Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată “prevederi 2011” a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011“, se arată în sesizare.

 In 2013, Mihail Vlasov, in calitate de presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, a incercat pentru a patra oara sa isi treaca in subordine Oficiul National al Registrului (de la Ministerul Justitiei), fiind vehiculat si un sprijin din partea ministrului Justitiei din acea vreme, Mona Pivniceru. Miza acestei afaceri era data de veniturile de peste 60 de milioane de euro anual,  dar si patrimoniul Registrului, evaluat la peste 10 milioane de euro. Proiectul a fost respins de Senat in iunie 2013. Revista Kamikaze scria, in 2011, ca Mona Pivniceru locuia intr-un imobil de 300 de metri patrati, de pe strada Eliza Leonida Zamfirescu, care apartine sefului Camerei de Comert, avocatul iesean Mihail Vlasov.

 În noiembrie 2013, EVZ scria ca Vlasov are calitatea de parte vatamata in celebrul dosar al clanurilor de interlopi “Duduianu” si “Caran”, acuzati ca dadeau bani cu camata unor amatori de jocuri de noroc. “Excelenta-sa”, asa cum pretindea Vlasov sa fie numit de functionarii institutiei pe care o conducea, era numit “tataie” de camatarii care ii imprumutau milioane de euro cu dobanda de 10% pe zi.

 Ieri probabil ca nu mai avea resurse sa-si plateasca datoriile si a facut o greseala care probabil o sa-l coste libertatea, citez din comunicatul DNA:

 La data de 18.03.2014, in jurul orelor 20:00, Vlasov Mihail s-a intalnit cu denuntatorul in incinta unui restaurant din Bucuresti, prilej cu care, inculpatul, i-a reiterat acestuia, pretinderea sumei de 1.000.000 euro, in schimbul influentei pe care a lasat sa se creada ca o are asupra arbitrilor din cadrul Curtii de Arbitraj International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, promitand ca ii va determina pe acestia, ca in exercitarea atributiilor de serviciu sa pronunte o solutie favorabila denuntatorului.

In aceleasi imprejurari, inculpatul Vlasov Mihail i-a invederat denuntatorului faptul ca, initial trebuie remisa suma de 200.000 euro, urmand ca ulterior, dupa ce instanta de arbitraj urma sa dispuna amanarea cauzei, pana la urmatorul termen de judecata, acesta sa ii mai remita inca 300.000 euro, in acelasi scop. Dupa remiterea acestei sume de bani, instanta de arbitraj urma sa dispuna o solutie favorabila denuntatorului.

 In continuare, la data de 18 martie 2014 s-a procedat la constatarea infractiunii flagrante, asupra inculpatului fiind gasita suma de 200.000 euro.

 Conform  acelasi comunicat DNA:

 “Vlasov Mihail s-a întâlnit cu denunţătorul în incinta unui restaurant din Bucureşti, prilej cu care inculpatul i-a reiterat acestuia pretinderea sumei de 1.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia, ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului“.

 Preşedintele Curţii de Arbitraj Internaţional (CAI), şi arbitru, este Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Arbitri ai CAI mai sînt: senatorul PSD Ioan Chelaru, senatorul PNL Tudor Chiuariu, deputatul PSD Florin Iordache. Tot arbitru al CAI este şi Constantin Adrian Balaban-Grăjdan, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), cel care a cerut în instanţa de judecată, în 2002, să se constate că ISC renunţă la despăgubirile de 700.000 de euro pretinse de la Adrian Năstase, acuzat (şi ulterior condamnat) în dosarul “Trofeul calităţii”. […] Şi Bogdan Olteanu, dar şi parlamentarii arbitri, au încasat bani de la CAI cel puţin în 2012, conform propriilor declaraţii de avere din 2013. Astfel, Bogdan Olteanu a încasat 47.514 RON din activitatea de arbitru şi 51.220 RON pentru funcţia de preşedinte al Curţii de Arbitraj. Deputatul PSD Florin Iordache a încasat de la CAI, ca arbitru, 41.459 RON. Şi Tudor Chiuariu a fost plătit de CAI: 49.320 RON din arbitraj numai în 2012. Senatorul PSD Ioan Chelaru a primit, pentru activitatea de arbitru al CAI în 2012, destul de puţin: doar 11.145 RON. SURSA

 Multe guri are caracatita asta! Nemernicia nu are nici limite si nici mila pentru nimeni, a venit si timpul “excelentei sale Tataie” sa-i putrezeasca oasele in puscarie!

 P.S. Punga cu cei 200 de mii de euro, flagrantul “excelentei sale Tataie” a fost inscriptionata – “Aţi nimerit soluţia corectă. Va mulţumim!“ Ce ironie!