Bună dimineata intr-o zi de joi. Vremea va fi frumoasă şi caldă în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil în sudul şi estul ţării şi mai mult senin în
rest, exceptând în orele amiezii zona de munte, unde vor fi unele înnorări şi izolat ploi slabe de scurtă durată. Vântul va avea unele intensificări în jumătatea sudică a Moldovei, Dobrogea şi Muntenia şi va fi în general slab în restul teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 grade pe litoral şi 23 de grade în vest, iar cele minime se vor situa, în general, între 0 şi 10 grade.
În Bucureşti, cerul va fi variabil, iar vântul va avea intensificări trecătoare pe parcursul zilei. Temperatura maximă va fi de 17…18 grade, iar cea minimă de 5…7 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 3668 RON; 1 USD = 3. 3177 RON; 1 EURO = 1. 3162 USD; Francul elvetian 3. 5927 RON. Gramul de aur 148. 8714 RON.
Fabrica Ursus din Cluj cu o istorie de 135 de ani este demolată. Cum a ajuns la final povestea uneia dintre cele mai vechi fabrici de bere din România. Fosta fabrică de bere Ursus, unul dintre simbolurile Clujului, cu o istorie de 135 de ani, este transformată în aceste zile de către proprietari, compania Ursus Breweries, filiala locală a producătorului sud-african de bere
SAB Miller, într-un imens morman de moloz. Ursus, brand care înainte de criză avea vânzări anuale de 1,4 milioane de hectolitri, adică 10% din piaţa de bere, majoritatea producţiei provenind de la fabrica din Cluj, a ajuns să fie produs acum la Timişoara, Braşov şi Buzău la 500 km de Cluj. România are acum numai 20 de fabrici, după ce în 1994 avea 125 de centre de producţie. Închideri au fost atât în primii ani după Revoluţie, dar şi în ultima perioadă. Datele recente arată că 2010 a fost cel mai nefast an, când liniile de producţie s-au oprit la Haţeg (fabrică deţinută de Heineken), Blaj (fabrică deţinută de Bergenbier) şi la Cluj (fabrică deţinută de Ursus). România devine în aceste condiţii singura ţară din regiune în care numărul fabricilor de bere este în scădere. Cu toate acestea, producţia şi consumul s-au dublat faţă de 1999. Vânzările la PET au trecut de 52% din volumul total vândut. 99% din vânzările de bere provin din producţia internă, exporturile şi importurile fiind nesemnificative. Totodată industria de bere rămâne una foarte competitivă. Demolarea clădirilor unde a funcţionat una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România a fost demarată încă de la începutul lunii trecute, în condiţiile în care Ursus Breweries a primit undă verde de la Primăria Cluj-Napoca. Integral in Ziarul Financiar.
Guvernul adoptă programul de convergență 2013: Deficit, datorie, inflație, politica de personal bugetar. Guvernul a adoptat în ședința de marți Programul de convergență 2013-2016, document care estimează principalele date cu care executivul va lucra în 2013, precum și așteptările din
viitorul mediu la care se va raporta. Documentul este destinat și Comisiei Europene. În Programul de convergență 2013, Guvernul nu mai avansează o dată certă de aderare la zona euro, așa cum făcea până acum, când se angaja la obiectivul 2015 de adoptare a monedei unice. ”Angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergență”, se arată în noul Program de convergență. Dintre criteriile de aderare, inflația pune cele mai mari probleme autorităților române. Deficitul bugetar a soborât în anul 2012 sub pragul de 3% din PIB, statuat de criteriile Maastricht, situându-se la valoarea de 2,9%. pentru 2013, Guvernul țintește un deficit bugetar de 2,4% din PIB, iar pentru următorii trei ani, de câte 2% din PIB. n privința deficitului structural, Guvernul susține că acesta va scădea de la 2,4% în 2012, la 1,2% în anul 2013, pentru ca ulterior să se atingă obiectivul de maximum 1% deficit structural – limită impusă statelor aflate în program de asistență internațională, care au adoptat noul Compact fiscal al UE. Și datoria publică se menține sub pragul de 60% al criteriilor Maastricht, deși se află în creștere. Integral la Curs de Guvernare.
Baronii l-au învins pe Ponta. Deputaţii au modificat ordonanţa Guvernului Ponta privind datoriile administraţiilor locale, acceptând doleanţele preşedinţilor de Consilii Judeţene şi ale primarilor. Camera Deputaţilor a decis, cu majoritate de voturi, să opereze schimbări în ordonanţa de urgenţă
referitoare la plata arieratelor locale, emisă de Guvernul Ponta în ianuarie 2013. Deputaţii PSD şi PNL au votat alături de cei ai PDL, pe baza solicitărilor din teritoriu, în ciuda opoziţiei Ministerului de Finanţe. Potrivit variantei Guvernului, consiliile judeţene şi primăriile nu mai primeau bani de la Ministerul Finanţelor dacă nu îşi achitau 85% din arierate. Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile. Fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu (PDL) a solicitat, la dezbaterile de marţi din Camera Deputaţilor, să nu fie sistate plăţile către unităţile administrative care nu îşi achită 85% din arierate. „Prin propunerea Guvernului, de fapt loviţi în cetăţeni. Dacă primăriile nu au de unde să plătească salariile funcţionarilor, nu mai pot să-şi desfăşoare activitatea şi nu mai furnizează servicii către populaţie. O să mergeţi în colegiile dumneavoastră şi n-o să mai găsiţi pe nimeni pe la primării, pentru că or să pună lacăt”, a argumentat Ialomiţianu. Pledoaria sa a fost însuşită de deputaţii PSD şi PNL care au decis că primăriile şi consiliile judeţene vor primi, în continuare, bani de la Ministerul Finanţelor pentru plata salariilor, dacă nu pot asigura aceste sume din venituri proprii. Integral in Adevarul.
Adrian Năstase, primul interviu după ieșirea din închisoare: “A fost destinul să nu mor atunci. Am înțeles că trebuie să privesc lucrurile în viață altfel” Adrian Năstase a acordat primul interviu de după ieșirea din închisoare Antenei 3, fiind prezent în emisiunea “Sinteza zilei”, moderată de Mihai Gâdea. Acesta a povestit despre experiențele din închisoare, a comentat coabitarea dintre Victor Ponta și Traian Băsescu și a dat note premierului și
USL. Adrian Năstase, primul interviu după ieșirea din închisoare: “A fost destinul să nu mor atunci. Am înțeles că trebuie să privesc lucrurile în viață altfel” Despre tentativa de sinucidere: Din 25 iunie am început o a doua viață. Unii au luat-o în glumă și au considerat că e o înșelătorie ce s-a întâmplat în acea seară (n.r. seara în care a încercat să se sinucidă). Practic, glonțul ăla a trecut la 1 mm de carotidă. A fost destinul să nu mor atunci. Am înțeles că trebuie să privesc lucrurile în viață altfel. A fost o condamnare pe care am respins-o considerând ca este nedreaptă. M-a consumat revolta maximă din 20 iunie. Mi s-a părut profund nedrept, din punctul de vedere al unui proces dezechilibrat, al lipsei de dovezi. Procesul trebuia sa foloseasca drept exemplu. Am considerat că în 20 iunie am început o a doua viață. Au trecut 300 de zile de când nu am mai vorbit la o televiziune. Am scris destul de mult. De când am iesit din penitenciar am vrut să treacă o perioadă în care să fac pace cu mine însumi. Lunile s-au scurs foarte greu și a trebuit să diger ceea ce era revoltă si dezamăgire și mi-a fost teamă să vorbesc înainte de a mă gândi la ceea ce mi s-a întâmplat. A fost o șansă că revolverul l-am scos cu mâna stângă. Când l-am scos, polițistul stătea în fața mea. I-am spus că îmi pare rău că va fi implicat în chestiunea asta. Din fericire, spun acum, scoțându-l cu mâna stângă, el s-a repezit și m-a dărâmat, ne-am luptat, eu încercând să mențin mâna stângă. Am reușit cu mâna stângă să îndrept revolverul spre mine și încercând să-l protejez pe ofițerul respectiv ca să nu trag în el. Integral in EVZ
Harta marilor bătălii de la Congresul PSD. Lista favoriţilor pentru funcţiile de vicepreşedinte la nivel naţional. Bătălia dură la Congresul PSD se va duce pentru funcţia de vicepreşedinte, liderii din teritoriu purtând negocieri pentru a-şi câştiga funcţia la nivel central. Noul Statut al PSD prevede câte opt locuri de vicepreşedinte naţional şi opt de vicepreşedinte regional. Vicepreşedinţii naţionali vor fi votaţi de delegaţii din toate
organizaţiile, primii opt fiind declaraţi câştigători, în timp ce vicepreşedinţii regionali vor fi votaţi doar de delegaţii din regiunile din care provin. Cea mai dură bătălie la Congresul PSD se anunţă a fi cea pentru regiunea Sud – Est, unde şi-au exprimat intenţia să candideze Marian Oprişan (preşedintele CJ Vrancea), Nicuşor Constantinescu (preşedinte CJ Constanţa) şi Constantin Boşcodeală (primarul municipiului Buzău). Confruntarea Oprişan – Constantinescu va fi o reeditare a competiţiei pentru şefia UNCJR, doar că de data aceasta cei doi vor fi aleşi doar de delegaţii din organizaţiile Constanţa, Vrancea, Brăila, Buzău, Galaţi şi Tulcea, şi nu de preşedinţii de CJ-uri cum a fost în cazul Uniunii Naţionale a Consiilor Judeţene din România. Surse din PSD au declarat pentru gândul că Marian Oprişan a oscilat până în ultima clipă asupra listei pe care urmează să candideze, optând în final pentru cea pentru vicepreşedinte regional. Ultima oră de înscriere a candidaturilor a fost miercuri la ora 10.00. „Voi candida pentru funcţia de vicepreşedinte regional”, a declarat pentru gândul Oprişan. Primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost primul care s-a înscris în această luptă pentru şefia regiunii Sud – Est, fiind urmat de Nicuşor Constantinescu. În cadrul regiunii, jocurile vor fi decise de delegaţii celorlalte trei judeţe din regiune: Tulcea, Brăila şi Galaţi. Dan Nica şi Gheorghe Bunea Stancu au decis să opteze pentru funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional. Integral in Gandul.
De ce eşuează în România modelul politic german? Demisia lui Cristian Preda din board-ul ISP, fundaţia politică a PDL, semnalează eşecul ultimei tentative de, introduce în România modelul german şi european al fundaţiilor afiliate partidelor politice. Declinul ISP este un caz şcoală.Spre deosebire de ONG-uri, care sunt finanţate cu precădere din fonduri private, fundaţiile
politice germane afiliate partidelor politice sunt finanţate din fonduri publice în funcţie de ponderea politică a fiecărei formaţiuni. Konrad Adenauer este asociată Uniunii Creştin-Democrate, Hanns Seidel, Uniunii Creştin Sociale, Friedrich Ebert, Partidului Social-Democrat şi Friedrich Naumann, Partidului Libertăţii. Fiecare din aceste curente doctrinare au şi câte un echivalent la nivelul Uniunii Europene, finanţarea fundaţiilor politice europene făcându-se din bugetul Parlamentului European. Beneficiul politic al acestor fundaţii este evident. Ele asigură o sursă continuă de idei, analize, studii şi soluţii politice, o pepinieră de educaţie şi, aproape ca în sport, de antrenament politic pentru viitoarele generaţii de lideri ai partidului şi generează o reţea de legături politice formale şi informale la nivel naţional şi internaţional în beneficiul politic al curentului politic pe care îl reprezintă. Cu alte cuvinte, baza intelectuală şi organizaţională necesară oricărui partid democratic serios. În pofida acestor beneficii, modelul german al fundaţiilor politice nu a prins şi în România. De ce? O explicaţie constă în faptul că nu există o legislaţie care să permită finanţarea transparentă de la buget a acestor fundaţii. Nu că nu ar fi existat propuneri în acest sens. Într-un text recent, Dragoş Paul Aligică scrie că, deşi existau semnale clare că PSD şi PNL ar fi acceptat trecerea unei astfel de legislaţii, guvernul condus de PDL nu a avut curajul sau viziunea să o promoveze. Dar finanţarea este doar o parte a problemei. Integral in Romania Libera
PNL, cel mai leneş partid din Parlament. Care este cel mai activ partid şi care sunt priorităţile tuturor partidelor. Partidul Naţional Liberal (PNL) este cel mai leneş partid din Camera Deputaţilor, după numărul iniţiativelor legislative propuse în această legislatura, care a debutat la începutul anului. Mai mult, diferenta dintre gruparea liberala si urmatoarea clasata este uriasa.
Econtext va arata cate initiative legislative a propus fiecare partid in aceasta legislatura (mai precis, de la inceputul anului si pana in primele zile din aceasta luna). In plus, va arata si care sunt obiectivele urmarite de majoritatea partidelor, asa cum reiese din initiativele propuse. Econtext va arata cate initiative legislative a propus fiecare partid in aceasta legislatura (mai precis, de la inceputul anului si pana in primele zile din aceasta luna). In plus, va aratam si care sunt obiectivele urmarite de majoritatea partidelor, asa cum reiese din initiativele propuse. Dupa cum spuneam, PNL este cel mai lenes partid din Camera Deputatilor. O fi ceva molipsitor in acest partid, pornind de la varf!Astfel, din cei 102 deputati liberali, doar 26 au initiat propuneri legislative, restul de 76 avand 0 (zero!) initiative legislative. Iar din cei 26, 13 deputati apar ca sustinand o singura initiativa legislativa, 7 cu 2 initiative, 2 cu 3 propuneri, 2 deputati cu 4 initiative, 1 cu 5 si 1 cu 9 (Nini Sapunaru). In total, 55 de sustineri de initiative, o medie de 0,53/deputat. In plus, nu este vorba despre initiative diferite. Dimpotriva, aproape jumatate se numara printre initiatorii acelorasi doua propuneri legislative, caci o propunere poate avea mai multi sustinatori, mai multi initiatori. La polul opus, cei mai activi sunt deputati din partide total surprinzatoare. Total uimitoare si pe care nimeni nu ar fi pariat la inceputul actualei legislaturi. Integral in Adevarul / Econtext
DNA intra pe firul jafului din padurile Apusenilor. Jaful din padurile Muntilor Apuseni, defrisati fara mila in ultimii ani, a ajuns in vizorul procurorilor DNA. Si asta dupa ce magistratii de la Serviciul Teritorial Cluj al DNA l-au retinut pe seful Directiei Silvice Cluj, Traian Maris. El este acuzat ca ar fi primit mita sume cuprinse intre 4.000 si 10.000 de euro de la trei padurari. Potrivit unor surse judiciare, banii ar fi fost dati pentru a le garanta padurarilor faptul ca nu vor fi concediati, ca urmare a unor nereguli
grave descoperite in cantoanele silvice pe care le administrau acestia. Procurorii spun ca il vor prezenta pe Traian Maris judecatorilor de la Tribunalul Cluj, cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile. În perioada septembrie 2012 – aprilie 2013, inculpatul Mariş Traian, în calitate de director al Direcţiei Silvice Cluj, a pretins de la trei angajaţi ai instituţiei pe care o conduce (pădurari) sume cuprinse între 4.000 şi 10.000 euro pentru ca, în schimb, să le asigure păstrarea locurilor de muncă, să le avizeze favorabil controalele dispuse în cantoanele la care lucrează şi să nu le aplice măsuri de sancţionare disciplinară ca urmare a neregulilor constatate de echipele de control. La data de 15 aprilie 2013, inculpatul Mariş Traian a primit de la doi dintre angajaţi, denunţători în cauză, prin intermediar, suma de 10.000 lei, pentru ca, în schimb, să nu emită nicio dispoziţie de sancţionare a celor doi pentru presupuse nereguli în activitatea lor de pădurari şi pentru ca să avizeze favorabil raportul asupra unui control programat în cantonul pădurarului care a intermediat primirea banilor, sub formă de mită”, spun surse judiciare. Integral in Romania Libera
Va urez o zi buna!