Author: theophyle

Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamani in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.

Contributors. Cazul Clanului Ruşanu. Trei observatii. Dragos Paul Aligica

Plenul reunit al Parlamentului a validat conducerea ASF- Autoritatea de Supraveghere Financiara. Dan Radu Ruşanu a primit 323 de voturi “pentru” şi un vot “împotrivă”. Daniel Dăianu a primit 323 de voturi “pentru” şi un vot “împotrivă” .

Democratie la lucru, nu jucarie. Putini realizeaza ceea ce se intampla. Jurnalistul Mircea Marian explica:

“……A-l pune pe liberalul Dan Radu Rusanu sef peste autoritatea de supraveghere financiara este cam ca si cum contabilul mafiei ar conduce trezoreria SUA. Fenechiu poate lua lectii de la Rusanu. daca am juca intr-un film cu mafioti, Fenechiu ar fi pistolarul care conduce camionul cu alcool de contrabanda, iar Rusanu ar fi contabilul bossului din Chicago. Am zis “daca am juca”?. Sorry. Jucam deja in filmul asta…..”

Ziua urmatoare, acelasi Mircea Marian evalua desfasurarea evenimentelor si concluziona:

“Clanul Rușanu a pus mâna pe tot sistemul de supraveghere financiară din România: Chițoiu, finul lui Rușanu, este ministru de Finanțe, Rușanu însuși a fost ales de Parlament președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, iar acum o oră Ponta a anunțat că-l pune pe Gelu Diaconu, omul lui Chițoiu, șef la ANAF. Diaconu are un dosar în lucru la parchetul ICCJ, cred că asta contează în PNL, dacă vrei să te promoveze.”

Mai bine nici nu putea cineva sintetiza situatia. De aceea il si citam.

Trei observatii referitor la aceasta bataie de joc nationala:

1. Rusanu insusi. Pe o scala de la 1 la 10 a patologiilor vietii politice in Romania, Rusanu este 10. Zece plin. Este exponentul tipic al speciei care paraziteaza interfata dintre economie si stat. Mai mult, e specia de tranzitie, nu aia spalata si stilata Occidentala. Integral in Contributors.

Gandul. Iniţiativa “Mişcării”lui Băsescu şi mişcarea “Iniţiativei” lui Tăriceanu. Marian Sultănoiu

Cine se aştepta să-i vadă pe Ponta şi Antonescu stând la masă şi comentând, până la alegeri, monosilabic şi toropit, cum sar puricii din blana roşcată a lui Băsescu s-a înşelat. Se dovedeşte că, de mâine, în aceeaşi ipostază se va afla şi “Leneşul” îndrăgostit de mâţe. Şi lui încep să-i sară puricii din blană către alte zări. Un exemplu ar fi noua platformă politico-civică “Iniţiativa România Liberală”. Cam speriat de lansarea acesteia, Antonescu a atacat cu o remarcă răutăcioasă: “IRL? Un fel de politică de tomberon” a spus el cam strepezit.

Puţini sunt cei care se îndoiesc de zborul aripii Popescu Tăriceanu-Chiliman din trupul PNL. Întrebarea era “când?”. Momentul e aproape. Blogul “România Liberală” se lansează, cu sprijinul lui Tăriceanu şi al echipei sale, drept platformă politico-civică, având ca scop dezbaterea ideologică şi training-ul de specialitate, pentru toţi cei care vor să pună umărul la construirea “adevăratului pol de centru-dreapta, liberal-conservator”. Integral in Gandul

Adevarul. O zi bună de fugit din România. Petre Barbu

Am primit un SMS de la Andrei. Îl citesc: „Salutări din Cuba, Petre! Havana e un fel de Galaţi, doar că locuitorii sunt negri“. Îmi vine să-mi miros mobilul, ca pe un trabuc cubanez. Dar mă abţin. Dacă telefonul îmi miroase a gaze de furnal, aşa cum mirosea Galaţiul meu, când vântul aducea în oraş norii de fum ai combinatului siderurgic care depăşea planurile cincinale?

Andrei a fost într-o grămadă de ţări. Acum a ajuns în Cuba. De unde are bani? – mă întreb şi eu, ca românul lovit de criză. Îl invidiez pozitiv, dacă se poate spune aşa. Sufăr de invidie pozitivă, o „invidie albă“ – cum mi-a spus odată Maestrul Radu Cosaşu, care a citit despre această invidie albă în nişte nuvele ruseşti. „Să te fereşti de invidia neagră!“ – m-a sfătuit Maestrul. Recitesc SMS-ul venit din Cuba. Andrei are aripi. Eu am rămas aici, în colivia mea. Am avut şi eu aripi, când eram de vârsta lui. Nici opt luni nu trecuseră de când Ceauşescu fusese împuşcat şi am ajuns în America. Nu contează cum şi nici câţi bani am avut. Am ajuns la Washington. Eu, băiatul crescut într-un bloc din spatele unui complex alimentar dintr-un cartier plin de siderurgişti, în periferia Galaţiului. Văzusem timp de un deceniu toate cozile la carne şi brânză din spatele complexului alimentar. Am văzut foamea, dar nimeni n-a murit de foame. Toţi am răbdat. Şi în vara lui ’90, am fost transportat dintr-odată acolo, în America, pe care o văzusem doar în filme. N-a fost film. Integral in Adevarul.

EVZ. De ce a devenit Traian Băsescu propagandist al Guvernului Ponta

Vineri, după-amiază, cînd Andrei Bădin mi-a trimis un SMS pentru a mă avertiza – în perspectiva emisiunii de duminică seara, de pe B1 Tv – că Traian Băsescu va ţine, la 18.30, o Conferinţă de presă, mi-am bătut capul cu întrebarea: Despre ce Dumnezeu o să vorbească domnul Preşedinte vineri seara, cu o zi înainte de Florii, cînd electoratul cu bani a şi pornit-o spre casele de vacanţă, iar cel fără bani s-a făcut deja criţă prin bodegile de cartier sau pe la terasele improvizate de minimarketurile săteşti, cum li se zice azi în România, membră a NATO, fostelor Cooperative de consum comuniste?!

Cum tocmai parvenise ştirea că Traian Băsescu trimisese C.C.R. Statutul parlamentarilor, astfel conceput şi votat de aleşii neamului încît ei să poată căsăpi avuţia naţională fără a da socoteală nimănui, m-am gîndit că Preşedintele va exploata momentul pentru a reveni napoleonian în postura de Cruciat al Anticorupţiei, ascultînd astfel de mustrările făcute în ultimul timp de Gardienii Revoluţiei Portocalii.

Spre surprinderea mea – şi sunt convins că nu numai a mea – Traian Băsescu a consacrat întreaga Conferinţă de presă din vinerea dinaintea Floriilor felului strălucit în care a ieşit România din Criză.

Cum însă Preşedintele mulţumea pentru asta, nu numai guvernelor sale – Boc şi Ungureanu –, dar şi Guvernului Ponta, mai degrabă al Tovarăşului Ion Iliescu decît al său, – din toată disertaţia, greu de înţeles şi pentru cei care se dau drept macro şi micro-economişti la clăcile Televiziunilor de ştiri, am reţinut – ca fapte interesînd Politicul – doar pupicii dulci adresaţi USL nu numai prin mulţumiri, dar şi prin declararea drept zdravănă a economiei româneşti de azi, de sub măreaţa administrare a Guvernului Ponta. Integral in EVZ.

Revista 22. Testând parametrii democrației. România în 2013. Dennis Deletant

România se află la marginea Europei. Această simplă observație geografică este încărcată de semnificații. Teritoriile locuite de români au fost, de-a lungul istoriei, expuse asaltului unor forțe venite dinspre Est. Eseistul român Ion Vianu punea întrebarea: „ce va putea elibera țara noastră din această capcană a istoriei?“. Iar răspunsul său a fost: „în primul rând, respectul pentru marile valori europene, mai cu seamă pentru instituțiile democratice“.

De la căderea comunismului, imboldul pen­­tru reforme a venit, în România, mai de­grabă din afară decât din interior. FMI, Con­siliul Europei și UE au fost principalii catalizatori ai reformei, iar ne­cesitatea de a satisface ce­rințele acestor instituții pentru a realiza integrarea în așa-numitele „structuri euro-atlantice“ a stimulat și a călăuzit procesul de re­forme în România. Ală­tu­rându-se NATO și UE, Ro­mânia a trecut de la ne­si­guranță în privința poziției și viitorului ei în Europa la certitudine. Statutul de membră a NATO și UE a oferit stabilitate politică și eco­no­mică, o ancoră pentru reformele pe care România le-a demarat de la căderea re­gi­mului comunist. Acceptarea României ca membră a NATO, după decizia luată la Sum­mitul de la Praga, în noiembrie 2002, și aderarea la UE reprezintă cele mai im­portante succese din punct de vedere po­litic și economic înregistrate de această ța­ră. Totuși, recentele evenimente din Ro­mânia au ridicat un semn de întrebare în privința angajamentului multor politicieni români față de valorile culturale care că­lă­uzesc Europa. Prin „culturale“ înțeleg, în acest caz, spiritul democratic care carac­terizează Europa. Integral in Revista 22

Capital. Guvernarea USL – bilanţul unui om de afaceri. Marian Dușan

Este o vorbă care se potriveşte primului an de guvernare USL: ce începe prost se termină şi mai prost.

Un scurt bilanţ al primelor 100 de zile de guvernare USL ar arăta astfel: un scandal politic major, pregătirea defectuoasă a unei privatizări eşuate la Oltchim, blocarea fondurilor europene şi două întâlniri cu mediul de afaceri la camerele de comerţ. Doar două întâlniri în care guvernul Ponta a discutat cu mediul privat agenda sa pentru rezolvarea celei mai importante probleme: economia.

Sunt o fire pragmatică şi aici mă opresc cu bilanţul, adăugând o constatare simplă: dacă ar fi fost pozitiv, s-ar fi simţit în buzunarele românilor. Important e ce trebuie făcut în continuare pentru ca peste șase luni sau un an, când ne vom uita în spate, să nu fie nevoie să spunem aceleaşi lucruri.

Încetarea conflictelor politice. Toţi directorii companiilor multinaţionale primesc rapoarte zilnice sau săptămânale despre evoluţiile din mediului politic. Ei îşi bazează decizii cum ar fi câţi bani să investească în România sau câte locuri de muncă să creeze şi pe evoluţia probabilă a mediului politic. De aceea, e nevoie de linişte politică şi de predictibilitate, după mai bine de un an de conflicte. Integral in Capital.

Dilema Veche. Măicuţa. Cătălin Ştefănescu

Toată lumea o ştia de… „Măicuţa“. Aşa îi ziceau toţi. Era o apariţie bizară, din altă lume, venită direct din visul somnului de după-masă al unui împătimit de suprarealism. O vedeam des, mergînd legănat, ca o corabie mare. Ţinea privirea în pămînt şi căra mereu după ea o geantă neagră, încăpătoare. Diminutivul nu i se potrivea de nici un fel. Era departe de a fi o fiinţă firavă. Plus straiul călugăresc de pe ea, veşmîntul care o făcea să pară ceva puternic, de neclintit. Ori de cîte ori o vedeam, purta pe chip urma unui surîs care se terminase demult. N-o puteai rata dacă apărea în peisaj.

Un orăşel, o staţiune tăiată în inima pădurii, un loc în care toată lumea se ştia. Cei care veneau la tratament de mai mulţi ani deveniseră de-ai casei, cunoscînd toate bîrfele şi deprinzînd moravurile locului. Unii îşi trăiau aici, vreme de cîteva săptămîni pe an, a doua viaţă. Aia frumoasă. Iar viaţa reală, din oraşele de unde erau, de la familiile şi locurile lor de muncă, se transforma într-un fel de preţ care trebuia plătit pentru această scurtă şi măreaţă bucurie. Mersul la staţiune.

Scufundarea în poveştile şi în farmecul de neexplicat al comunităţii de adopţie. Aici puteai fi, cumva, liber. Nu că beţia ar fi fost privită cu un soi de îngăduinţă, dar recunoaşterea valorii ei de punere în abis plutea discret pe feţele multora. Nu că adulterul n-ar fi fost ceva condamnabil, dar binele făcut unei doamne singure – cu copilul adormit în camera de hotel şi soţul rămas departe, în oraşul din care doamna venise la tratament – se considera ca un gest de solidaritate comunitară, de patriotism. Orăşelul era mereu plin, indiferent de anotimp. Seriile de oaspeţi ai staţiunii curgeau neîntrerupt, cu dependenţi care reveneau la viaţa lor secretă şi cu prospătură care defila generos, expunîndu-se evaluării. Pe terase şi în parcul ca o grădină botanică de mare soi, viermuia o lume pestriţă, mereu dedată poveştilor, discuţiilor în contradictoriu, flirtului, bîrfelor care mergeau cu bere ca grisinele şi alunele sărate. Integral in Dilema Veche.

Adevarul. Cum e cu România bunului simţ, domnule Crin Antonescu? Cristi Dumitru

După ce am fost destituit fără nici o explicaţie de la conducerea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni şi înlocuit cu doamna Zvetlana Preoteasa, membră de mâna a doua a PNL, dar susţinută de nume grele din partid, aflu, cu viu interes, că domnul David face afirmaţii, în cadrul Cafenelei Liberale, despre activitatea Institutului pe care l-am coordonat.

Mai pe scurt că Insitutul nu a avut activitate în ultimii doi ani şi s-a ocupat de nimicuri. Şi drept urmare, a luat măsuri pentru a îndrepta situaţia. Domnul ministru a fost clar deranjat de refuzul meu de a fi un fel de mână a treia la conducerea Institutului şi de a accepta diverse tanti să vină şi să îşi dea cu părerea despre cum funcţionează o instituţie publică în România. Pe acelaşi principiu pe care l-am enunţat într-un articol precedent: Unii cu munca şi cunoştinţele necesare, unii cu pilele de Vâlcea, culoarea galbenă şi săgeata pusă acolo unde trebuie. Despre activitatea Institutului se poate comenta mult şi bine, dar faptele vorbesc cel mai bine. Aşa că îl invit pe domnul Ministru să recitească raportul de activitate pe care i l-am trimis şi care este public. Sau să-i întrebe pe miile de studenţi basarabeni, timoceni sau bucovineni care au trecut pe la Institut în ultimii doi ani. Poate chiar pune mâna pe carte şi aşa va lua cunoştinţă de câteva studii (pe care i le-am prezentat de altfel) referitoare la comunităţile româneşti considerate relevante de comunitatea ştiinţifică avizată. Poate va vorbi cu academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş Bolyai, cu profesorul Ioan Scurtu, cu prorectorul Universităţii din Suceava, Ştefan Purici, sau cu rectorul Universităţii ”Dunărea de Jos”, cu doamna decan a Facultăţii de Litere din Bucureşti, cu doamna profesor Adina Berciu Drăghicescu şi îi mai pot enumera mulţi alţi profesori şi specialişti onorabili care au apreciat activitatea acestui Institut.

[…] Duritate-n exprimare
Râs strident şi mârlănie
S-a dus dracu orice candoare
De când e Crino-craţie. Integral in Adevarul

Piotr Ilici Ceaikovski s-a născut la Votkinsk in 1840 ca al doilea fiu într-o familie mic-burgheză. Tatăl său, locotenent-colonel si inginer de mine, şi mama sa (născută d’Assier), de origine franceză, se hotărâseră să-l îndrume pe tânărul Piotr să urmeze studii de drept. Cu toate acestea, de la vârsta de 5 ani, el a început să studieze pianul. În anul 1854 a murit mama sa, fapt ce i-a pricinuit o criza de melancolie si o cadere nervoasa care se va repeta de cateva ori in viata. Piotr a avut patru frati Nikolai, Ippolit, si gemenii Anatoly and Modest si o sora, Alexandra.

A urmat colegiul de stiinte juridice, a luat diploma în drept şi s-a angajat ca secretar la Ministerul Justiţiei. În acelaşi timp, se ocupa de muzică, atat cat putea. Munca sa la minister nu-i stârnea nici un interes, motiv pentru care i-a scris surorii sale “au făcut din mine un funcţionar, şi încă unul prost”. În fine, în 1863, împotriva hotărârii familiei, părăseşte slujba de la minister şi începe să studieze muzica cu Anton Rubinstein.

În 1866, după ce a terminat studiile de muzică, Nikolai Rubinstein, fratele lui Anton, i-a oferit postul de profesor de teorie muzicală la proaspăt înfiinţatul Conservator din Moscova, post pe care l-a ocupat până în 1878. În această periodă a compus Simfonia nr.1 în sol minor, op. 13 („Vise de iarnă”). S-a împrietenit cu mai mulţi membri din “grupul celor cinci”, compozitorii ruşi ai vremi – Mily Balakirev, César Cui, Alexander Borodin, Modest Mussorgsky si Nikolai Rimsky-Korsakov.

În anul 1876 se întâleşte epistolar (ei nu s-au intalnit niciodat)  cu Nadedja von Meck, o mare sustinatoare a artelor, vaduva extrem de bogata a unui mare industrias defunct. Nadedja von Meck, timp de 13 ani îi va vărsa o pensie alimentară de 6.000 de ruble pe an, fapt care i-a îmbunătăţit simţitor situaţia materială,  relaţiile lor au ramas pentru totdeauna “strict epistolare”. Simfonia a 4-a, în la minor, op. 36, compusă în 1877, îi este dedicată doamnei von Meck.

În luna iulie a anului 1877, Ceaikovski va trăi unul din episoadele cele mai nefericite ale vieţii sale. Pentru a pune capăt speculaţiilor privind homosexualitatea sa, se căsătorşte cu Antonia Milioukova, o fostă elevă a sa, care nutrea o reală pasiune pentru el. Căsătoria a fost un eşec deplin. Nemaiputând să suporte prezenţa soţiei sale, Ceaikovski încearcă să se sinucidă, prin încercarea de a se îmbolnăvi de pneumonie. Scurt timp după aceea se desparte de Antonia. În anul 1890, Nadedja von Meck întrerupe finanţarea lui Ceaikovski. Motivul oficial constă în “probleme financiare”. Se pare însă că adevăratul motiv consta în faptul că a aflat de homosexualitatea compozitorului, moment în care, profund şocată, a întrerupt brusc corespondenţa cu el.

Pe data de 6 noiembrie 1893, la nouă zile după ce a terminat Simfonia a 6-a în si minor “Patetica” op.74, Ceaikovski moare de holeră pentru că a băut apă nesterilizată. Unii cred că actul a fost deliberat, deci o crima sau o sinucidere, după ce a fost descoperită relaţia homosexuală pe care o avea cu nepotul unui nobil rus. Indiferent de motivul real, a beneficiat de funeralii naţionale, la care au luat parte aproape mii de persoane.

Opera lui Ceaikovski reprezintă o sinteză reusita între operele clasice occidentale şi tradiţia rusă, reprezentată în epocă şi de Modest Petrovici Musorgski, Alexander Borodin, Modest Mussorgsky si Nikolai Rimsky-Korsakov de  fapt Grupul celor Cinci.

Lacul lebedelor (opus 20) este o compozitie muzicala care insoteste celebrul balet dupa un  libret scris de către Vladimir Berghicev şi V. Ghelzer, având ca sursă de inspiraţie o veche legendă rusă (după alţii, o legendă germană, dacă judecăm după numele personajelor principale: Siegfried, Odette – Odillia, Rotbart ş.a.) şi a corespuns pretenţiiilor compozitorului rus. Între timp, textul a fost de mai multe ori transcris şi modificat, astfel că unele versiuni au un final diferit de original. Legenda despre prinţese fermecate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinţ, se poate întâlni în basmele mai multor popoare.

Prima versiune a avut loc la Balşoi (Teatrul Mare) din Moscova pe 4 martie 1877, avândul ca dirijor pe Semen Riabov şi în coregrafia lui Julius Reisinger. Din păcate, publicul epocii nu era obişnuit cu stilul “simfonic” al unei muzici pentru balet, aşa că nu a înţeles bogăţia partiturii. La aceasta s-a adăugat şi coregrafia mediocră a lui Julius Reisigner, ceea ce a făcut ca primele reprezentaţii să nu fie la întalţimea muzicii si a libretului. După moartea compozitorului, la cererea conducerii teareului Mariinsky din Sankt Petersburg, Marius Petipa şi Lev Ivanov au modificat coregrafia baletului, iar dirijorul teatrului Mariinsky, Riccardo Drigo, a adus mai multe modificări partiturii. În noua formă, baletul a avut premiera pe 15 ianuarie 1895. A fost un succes bine meritat. Deşi au mai existat şi alte versiuni, aceasta este reprezentată în mod curent.

Filmuleţul alaturat reda un fragment din aceasta versiune coreografica (Marius Petipa şi Lev Ivanov) cu baletul din Kirov.

O seara placuta!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=T_5WCZ-XvG4&feature=related]

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=vbY_FIyXPFg&feature=related]

Nota: Articolul a fost postat pe Politeia Veche la data de 30 apriliei 2011;

Astazi vom prezenta prima parte din cele 3 pe care dorim sa le aducem cititorului si prin care vom incerca sa intelegem evolutia unor relatii de la situatia de “raul absolut” la “binele necesar.” Nici un cuvant din ceea ce prezentam nu-mi apartine, tot materialul face parte din arhiva Politeia care pastreaza Revistele Presei din perioada relevanta (28 aprile 2012 si pana in prezent). Judecata evenimentelor este la indemana cititorului.

***

Prima parte – De la numirea Premierului Ponta si pana la puciul din iulie 2012

Sunt oameni care s-au razboit in lupte pierdute, cand totul parea ca se termina si la propriu, nu numai la figurat. O lupta pierduta poate insemna de multe ori finalitatea existentei fizice, moartea. Sunt alte lupte in care pierzi doar un meci, altele pot termina o cariera, iar altele pot sfarsi o speranta. Americanii, cel putin cei care au trecut prin soiul de experiente mentionate mai sus, au o fraza antologica la subiect: “the opera ain’t over till the fat lady sings” Opera nu se termina pana ce cocoana grasa nu canta! A cantat cocoana grasa, sau inca mai este timp?

***

Tabloul no. 1 – 28/04/2012. Basescu: Victor Ponta e premierul desemnat. Traian Basescu a anuntat ca Victor Ponta este premierul desemnat sa formeze guvernul, dupa ce Executivul Ungureanu a picat in urma unei
motiuni de cenzura depuse de USL in Parlament. “Sper ca ceea ce eu am rugat in Parlament, legat de obligatia morala, politica si economica – revenirea la salariile din 2010 sa se produca in timp util”, a spus Basescu vineri seara la Cotroceni. In declaratia de presa comuna cu Traian Basescu, Victor Ponta a anuntat ca a acceptat nominalizarea si ca va prezenta “in scurt timp” programul de guvernare si lista guvernului. Nominalizarea lui Victor Ponta ca premier desemnat vine dupa ce liderul PSD declara acum o luna ca nu va accepta sa fie “premierul lui Basescu”, iar in urma cu un an Basescu declara la rindul sau ca “Ponta nu are maturitatea necesara sa fie premier”.In urma cu o luna, Victor Ponta declara ca “eu nu vreau si nu o sa fiu niciodata primul ministru al lui Taian Basescu. Aici

Tabloul no. 2 – 08/05/2012. “Habemus Ponta [1].” Miniştrii Guvernului Ponta au depus jurământul. Băsescu: M-aş aştepta la o continuare a ceea ce s-a făcut bun în reformarea statului. Preşedintele Traian Băsescu le-a spus, luni seară, membrilor noului Guvern că se aşteaptă la o continuare a ceea ce s-a făcut bun în reformarea statului. Vă spun la ce m-aş aştepta de la un guvern, fie el şi un guvern de opoziţie faţă de mine. M-aş aştepta la o continuare a ceea ce s-a făcut bun în reformarea statului. Poate că Legea Sănătăţii şi Legea reorganizării administrative pot fi promovate până la alegeri. Aveţi o misiune grea, în condiţiile în care Europa nu este stabilizată economic. Recesiunea a apărut la orizont în cel puţin zece state din zona euro. Încep prin a va felicita pentru votul impresionant obţinut astăzi. Vă apropiaţi de 322, o cifră care v-a adus noroc data trecută. […] Preşedintele Traian Băsescu a refuzat iniţial, luni seară, să dea mâna cu Andrei Marga după ce acesta a depus jurământul ca ministru de Externe, strângându-i totuşi mâna acestuia după ce a părut că-i adresează reproşuri. Andrei Marga a depus jurământul şi după ce a semnat documentul aferent s-a îndreptat către şeful stattului cu mâna întinsă, însă acesta nu i-a răspuns la salut. Băsescu a avut o discuţie cu Marga agitând degetul arătător şi părând nemulţumit. Abia după terminarea discuţiei, şeful statului i-a strâns scurt mâna ministrului de Externe. Aici.

Tabloul no. 3 – 22/05/2012. Ponta cheama 322 impotriva lui Basescu. Parlamentul Romaniei este chemat sa arbitreze intre presedinte si premier in chestiunea reprezentarii Romaniei la forurile europene: o amenintare voalata cu suspendarea sefului statului de catre majoritatea USL. Dupa ce a incercat fara succes sa-l convinga pe presedintele Traian Basescu sa-i cedeze dreptul de a reprezenta Romania la Consiliul European, premierul Victor Ponta recurge la medierea Parlamentului, in speranta ca majoritatea care l-a adus in postura de prim-ministru ii va da dreptate lui. Astfel, premierul va inainta, dupa sedinta de guvern de miercuri, o solicitare de a se adresa Camerelor reunite ale Legislativului. Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Mircea Dusa, a declarat ca Ponta va solicita un mandat din partea Parlamentului pentru a reprezenta Romania la forurile europene. Nu sunt clare bazele legale ale solicitării, întrucât Parlamentul nu are rolul de mediator între preşedinte şi premier. Ponta pare să conteze mai puţin pe lege, cât pe votul majorităţii. Acesta ar avea dublul rol de a-i da dreptate premierul şi de a-i atrage atenţia şefului statului că nu mai are sprijinul Legislativului. Aici.

Tabloul no. 4 – Andrei Marga: Suspendarea lui Traian Basescu ar avea efecte benefice. Ministrul de Externe, liberalul Andrei Marga (66 de ani), este de parere ca pentru Romania “va fi cu atat mai bine” cu cat va ajunge mai repede Crin Antonescu presedinte. Andrei Marga spune ca nu-l admira pe Vladimir Putin si ca nu l-a avertizat nimeni asupra faptului ca Vladimir Filipov, caruia i-a oferit si titlul de Doctor Honoris Causa, ar fi fost colonel GRU. Ministrul de Externe declara ca oficialii americani pe care i-a intalnit nu i-au reprosat faptul ca in programul de guvernare exista un moratoriu impotriva firmei Chevron. In acelasi timp, Andrei Marga ne-a spus ca Guvernul Ponta poate avea relatii mai bune cu Rusia si ca exista deja in scrisorile trimise de la Moscova Bucurestiului “propozitii semnificative” care sugereaza “o relatie mai ampla”. Şeful diplomaţiei române consideră că la fel ca în cazul scriitorului maghiar Jozsef Nyiro, care i-a susţinut în perioada interbelică pe extremiştii de dreapta, s-ar putea pune problema şi pentru intelectualii români care au colaborat cu regimul fascist, dacă s-ar cere repatrierea rămăşiţelor pământeşti, iar înainte de a se permite aducerea lor în ţară s-ar face o analiză serioasă. Aici.

Tabloul no. 5 – 07/06/2012 . Guvernul Ponta: O luna cu multe gafe si putine solutii economice. Noul cabinet a continuat politicile economice ale PDL, a respectat angajamentul cu FMI, dar deja si-a atras suspiciuni de coruptie. Dupa o luna de la instalare guvernul Ponta nu a dezamagit: nu a promis aproape nimic concret, deci nu a avut nimic deosebit de indeplinit. Principalul obiectiv a fost continuarea acordului cu FMI, in consecinta negocierile cu aceasta institutie s-au incheiat in timp record. Salariile bugetarilor au fost “reintregite” doar partial. Ultima transa va veni in contul bugetarilor in ianuarie. Cea mai mare parte a promisiunilor facute de USL cand era in opozitie s-a amanat pentru 2013. Din punct de vedere politic, viata guvernului Ponta a fost dificila: doi candidati la un post in executiv s-au retras inainte de audierile din parlament, iar un ministru a plecat sub presiunea acuzatiilor de plagiat. “Cel mai cinstit guvern” Nu au trecut decât câteva minute de la momentul în care Ponta a anunţat că a alcătuit “cel mai cinstit guvern” că presa a şi descoperit că unul din cei propuşi, Victor Alistar, nu are dreptul, urmare a unei decizii judecătoreşti, să ocupe nici o funcţie publică timp de trei ani. După câteva zile s-a retras de pe lista de propuneri şi Corina Dumitrescu, rector la Universitatea Cantemir şi care ar fi urmat să se ocupe de educaţie. Succesorul ei, Ioan Mang, a supravieţuit în funcţie o săptămână. El a fost acuzat de plagiat şi, după ce iniţial a susţinut că este victima unui atac politic, a demisionat. Din 15 mai, Liviu Pop, ministru delegat pentru dialogul social, este şi interimar la Educaţie. Aici

Tabloul no. 6 – 23/06/2012. Ce legi ar încălca Ponta dacă se dovedeşte plagiatul. Vezi de cine ar putea fi judecaţi plagiatorii în viitorul apropiat. Modul de organizare şi de desfăşurare a studiilor universitare de doctorat sunt reglementate prin lege dar şi prin coduri de etică elaborate de fiecare instituţie de învăţământ în parte. Premierul Victor Ponta a încercat să minimizeze importanţa unei diplome de doctor arătându-se dispus să renunţe la ea dacă se va dovedi că ar fi plagiat: “titlul de doctor nu îmi aduce nici un beneficiu”. Premierul uită că dobândirea acestui titlu academic se face respectând câteva acte normative şi regulamentele de organizare şi desfăşurare a doctoratului elaborate de universităţi. Este vorba, în primul rând, de legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi HG 567/ 2005 privind organizare şi desfăşurarea studiilor universitare şi de doctorat. Acestea stipulează clar că teza de doctorat “trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluţionarea temei, modalităţi de validare ştiinţifică a acestora”. Aceste rigori sunt corecte şi sunt similare cu exigenţele unei lucrări de doctorat elaborată în Occident. Aici.

Tabloul no.7 – 30/06/2012. Dublul dezastru al unui voiaj in strainatate. Pentru Romania plecarea lui Victor Ponta la Bruxelles constituie un dublu dezastru, din care prejudicierea durabila a imaginii tarii nu e decat catastrofa cea mica. Ar putea fi o telenovela pe cat de sordida, pe atat de trasa de par, dar nu e decat trista realitate. Premierul Romaniei a plecat la Bruxelles, incalcand decizia judecatorilor supremi a caror sentinta a specificat clar si fara echivoc ca presedintele este liderul roman in drept sa reprezinte tara in afara, inclusiv la Consiliul European. Acest summit va fi extrem de dificil, intrucat pune probleme de maxima gravitate pentru viitorul continentului, pentru resuscitarea monedei si zonei euro, pentru salvarea Europei si a integrarii europene, pentru bugetul Romaniei si pentru fondurile acordate agriculturii ei, intr-un moment in care continentul nu e doar supus unui tot mai accentuat declin, ci se confrunta frontal cu pericolul acut al imploziei. Or, un june premier care si-a recunoscut, fie si cu jumatate de gura, furtul de cuvinte si idei si insusirea frauduloasa a unui titlu academic, afirmand ca el unul e gata sa renunte la titlul de doctor nu e, in mod cert, acest om de stat. Imperativ ar mai fi fost ca, in cercul liderilor europeni, sa se prezinte un demnitar roman care nu e certat la cutite cu justitia din propria sa tara. Dar, iata, nu s-a intamplat asa. Ceea ce aduce serioase prejudicii imaginii romanilor, imaginii guvernului, imaginii social-democratilor romani condusi de Ponta si imaginii tarii in genere. Mult mai grav decat atat e insa semnalul domestic pe care il lanseaza Victor Ponta prin dispretul sau manifest fata de Curtea Constitutionala. Acest dispret fata de justitie echivaleaza cu o tentativa de demolare a statului de drept. Fiindca il arboreaza agresiv si vesel nu un raufacator oarecare ci un sef de guvern dimpreuna cu aliatii sai din majoritatea parlamentara si executiv. Aici

Tabloul 8. 05/07/2012. Tehnologia loviturii de stat. Evenimentele petrecute în Parlament în ultimele două zile au aerul unei lovituri de stat „de catifea, pregătită minuţios prin concertarea acţiunilor între Guvern şi majoritatea parlamentară, astfel încât să ofere o aparenţă de legalitate. Analiza paşilor efectuaţi de către Guvern şi de majoritatea parlamentară ne permit acum să desluşim mecanismele prin care o serie de instituţii ale statului au fost puse în imposibilitate de a acţiona, astfel încât scopul politic prioritar, înlăturarea preşedintelui ţării, să poată fi atins fără riscul de a fi împiedicat de alte proceduri legale. 1 Primul pas efectuat, care se va dovedi crucial în derularea evenimentelor, a fost transferul Monitorului Oficial de la Parlament la Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă. Decizia a fost luată în şedinţa de guvern de miercuri, 27 iunie, şi publicată în Monitorul Oficial de sâmbătă, 30 iunie. 2 Parlamentul decide convocarea unor sesiuni extraordinare pentru perioada luni, 2 iulie – vineri, 6 iulie. Pe 2 iulie, se publică în Monitorul Oficial ordinele de zi ale primei zile de sesiuni extraordinare. Pentru plenurile reunite sunt prevăzute în agendă, pentru ora 10.00, numirea noilor şefi ai televiziunii şi radioului publice, precum şi prezentarea, de către primul ministru, a raportului privind participarea sa la summitul Consiliului European de la Bruxelles. Sesiunile Camerelor separate sunt programate pentru ora 16: la Camera Deputaţilor sunt prevăzute a se discuta 6 acte normative, iar la Senat nu mai puţin de 50. Aici.

Tablourile 9 si 10. – 07/07/2012. Cronica unei suspendări anunţate. Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, după negocieri de culise între liderii USL şi cei ai UDMR şi UNPR. Parlamentul a decis suspendarea preşedintelui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă. Este a doua oară când Traian Băsescu este suspendat de Parlament după o decizie similară în 2007. După ce Curtea Constituţională va constata interimatul funcţiei, Crin Antonescu va deveni preşedinte interimar. Soarta preşedintelui Traian Băsescu urmează să fie decisă în cadrul unui referendum care va fi organizat pe 29 iulie. Demiterea preşedintelui a fost simplificată de Guvern printr-o ordonanţă de urgenţă. Executivul nu a scăzut doar numărul de voturi necesar pentru demiterea președintelui, coborându-l de la majoritatea celor cu drept de vot la majoritatea celor prezenți la urne, dar a desființat şi criteriul prezenței la vot pentru ca referendumul să fie declarat valabil. Decizia Parlamentului nu a fost o surpriză, deşi în cursul dimineaţii liderii USL au avut ceva emoţii. USL are doar 215 voturi faţă de necesarul de 218 pentru suspendare, şi chiar dacă avea promise o parte din cele 16 voturi ale independenţilor, avea nevoie de cele 27 ale UDMR şi cele 24 ale UNPR. Dacă joi, UDMR şi UNPR sprijineau USL, cele două partide au început să ezite după negocieri cu liderul PDL Vasile Blaga. Victor Ponta şi Crin Antonescu au avut o nouă rundă de negocieri cu liderii UDMR şi UNPR convingându-i să voteze suspendarea.Aici

Cum s-a ajuns la suspendare și ce a înțeles un indian din toată treaba asta. Cât s-a discutat suspendarea, după ora 17, parlamentarii, în special cei din partea USL, siguri pe ei de rezultat, s-au fâțâit, au aplaudat când le-a convenit vreun discurs, ori, ceva mai absenți, au jucat un Sudoku scurt, poate un rebus, sau au ațipit, cum se pare că a făcut, pe alocuri, senatorul și regizorul octogenar Sergiu Nicolaescu. Unii au vociferat. Alții au stat pe Facebook. In timpul asta, Traian Băsescu s-a ținut distant de discursurile care ori l-au susținut, din partea PDL-iștilor, ori l-au acuzat (USL). A ridicat capul de puține ori din foile pe care le-a avut pe un dosar întins în față. Momentul în care n-a mai rezistat a fost când Crin Antonescu s-a ridicat să țină un discurs. A părăsit atunci sala, sub aplauzele PDL. A mai ieșit și când Călin Popescu Tăriceanu a început să vorbească. Votul a fost însă doar punctul culminant al unei zile lungi la Parlament, presărată cu tensiune, dar și cu accente demne de o comedie. […] E fierbere mare pe holuri. Dar doar până ce treci colțul, spre sălile unde se ține o conferință despre biodiversitate, internațională. Cercetătorul indian Khaleel Chavva vorbește ceva ce pare de pe altă planetă când e întrebat ce face acolo, la Casa Poporului, când e suspendat președintele țării în care a nimerit. „Da, am auzit că se zice de dictatură aici. Dar am văzut pe stradă câteva fete care dacă s-ar îmbrăca așa în India, nu cred că s-ar putea…”, zice. Cercetătorul spune ca a auzit și de plagiatul lui Victor Ponta, pare bine informat. Dar preferă să zică mai multe despre ecologie și mlaștini. Altele decât cele politice. Aici

Sfarsitul primei parti – continuam maine!

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Sâmbătă, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal la sfârşitul lunii aprilie şi se va menţine predominant frumoasă. Cerul va fi variabil spre senin, cu unele înnorări în cursul nopţii în jumătatea de vest a ţării, unde doar izolat vor fi averse slabe posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va avea unele intensificări în zona înaltă de munte, în regiunile estice pe parcursul zilei, iar în partea a doua a intervalului în vestul teritoriului. Temperaturile minime se vor situa între 10 şi 16 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei.

În Bucureşti, vremea va fi mult mai caldă decât în mod normal la sfârşitul lunii aprilie, astfel încât temperatura maximă va fi de 29…30 de grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura minimă va fi în jur de 12 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3366 RON; 1 USD = 3. 3308 RON; 1 EURO = 1. .3020 USD; Francul elvetian 3. 5296 RON. Gramul de aur 156.6334 RON. Evolutia saptamanala o puteti citi aici.

Băsescu: Nava e la cheu, în port sigur. Mulţumesc Guvernelor Boc, Ungureanu, Ponta – Declaraţiile preşedintelui. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, referindu-se la situaţia economică a României, că “nava e la cheu, în port sigur”, el mulţumind pentru că s-a ajuns aici Guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta. “Am trăit cu toate cele trei guverne şi încerc să dau fiecăruia ce-i al lui. Guvernul Boc a pus interesul naţional deasupra interesului de partid şi practic şi-a sacrificat voturile pentru a restabili echilibrul macroeconomic al ţării, pentru a da şanse la reluarea dezvoltării, pentru a reda românilor demnitatea. O ţară care împrumută bani de la Fond ca să-şi plătească salariile cu pensiile nu e o ţară cu cea mai bună reputaţie”, a afirmat Băsescu. Şeful statului a adăugat că mulţumeşte şi Guvernului Ungureanu pentru că “nu a afectat parcursul de recuperare şi de recuperare a dezechilibrelor, spunând că acelaşi lucru este valabil şi pentru Guvernul Ponta. “Mi-a fost teamă – şi vă pot spune că asta a fost perioada care mi-a dat încrederea că se poate coabita cu Guvernul Ponta – că acest guvern ar fi putut lua măsuri populiste, excesive, care să strice din nou echilibrele, în perspectiva alegerilor din iarnă. N-a făcut-o şi de aceea consider că şi-a adus contribuţia la atingerea rezultatelor de astăzi”, a spus Băsescu. Acesta a mai afirmat că România a ajuns la stadiul la care nu se mai bate pentru supravieţuire. “Trebuie să reluăm bătălia pentru creşterea economică durabilă, prin găsirea unui optim între dezvoltarea bazată pe investiţii şi dezvoltarea stimulată de consum. Teoria că stimularea excesivă a consumului este o souţie de creştere economică s-a dovedit a fi falsă. E clar că trebuie găsit optimul de dezvoltare prin investiţii şi un consum optim care să nu ne readucă la situaţia din 2008”, a declarat Traian Băsescu. Integral aduce Mediafax

Noua împărţirea administrativă a României: legea va fi adoptată în noiembrie, după modificarea Constituţiei. Liviu Dragnea a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj, că modul în care vor arăta viitoarele regiuni va fi finalizat în vara acestui an, după care vor urma dezbateri publice regionale. “Nu este finalizată analiza consiliului academic care să ne dea propunerea finală privind regionalizarea, cu care vom veni în faţa Guvernului şi a opiniei publice. Există o analiză extrem de serioasă, care nu este finalizată, nu pot să ies cu un desen al regiunilor câtă vreme nu este gata. Până la modificarea Constituţiei se va finaliza, undeva în vară, iar după desenarea regiunilor vor urma dezbateri publice regionale. Până la finalul acestui an, după modificarea Constituţiei, sfârşit de septembrie, început de octombrie, vom veni cu proiectul de lege privind regionalizarea. Se vor înfiinţa regiuni administrative, se vor stabili structurile de conducere până la 31 decembrie, pentru a prinde înainte de exerciţiul financiar 2014-2020 o structură administrativă stabilă”, a spus Dragnea. Potrivit acestuia, nu se poate “ieşi” cu legea de înfiinţare a regiunilor până când nu va fi modificată Constituţia. “După ce modificăm Constituţia, ieşim cu legea de înfiinţare a noilor regiuni care va fi aprobată în Parlament, eu sper că prin procedura angajării răspunderii. Asta înseamnă că, la sfârşitul lunii noiembrie, cel mai târziu, regiunile să fie înfiinţate, adică şi forma lor şi comunitatea administrativ-teritorială”, a adăugat vicepremierul. Ziarul Financiar.

Topul celor mai mari indemnizaţii de şomaj din România. Cum a ajuns un şomer să încaseze lunar 6.000 de lei. Şase şomeri din România încasează lunar indemnizaţii mai mari de 3.000 de lei. Cea mai mare indemnizaţie încasată în ţara noastră este de 5.755 de lei şi îi revine unui fost director de la o societate comercială din Botoşani. Pe locul doi în topul şomerilor bine indemnizaţi, este un fost director economic din Satu Mare, care primeşte lunar 4.023 de lei, fiind urmat de un alt fost director economic, din Bucureşti, care are o indemnizaţie de şomaj de 3.630 de lei, arată datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), potrivit Mediafax.    Locul al patrulea din clasament este ocupat de un fost şef serviciu din judeţul Ilfov, care primeşte ca şomer 3.082 de lei, iar pe locul al cincilea, cu o indemnizaţie de 3.077 de lei, este un expert în forţă de muncă şi şomaj din Hunedoara.   Pe ultima poziţie în clasamentul şomerilor bine plătiţi este un fost director de proiect din Prahova, care primeşte 3.074 de lei.   Indemnizaţia de şomaj se acordă, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de stagiul de cotizare, după cum urmează: şase luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin un an, nouă luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puţin cinci ani, şi 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Integral in Adevarul.

Cum a plănuit primarul liberal din Vâlcea să ia şpagă 20.000 de euro. Liberalul Emilian Frâncu a fost denunțat de doi arhitecți. Traseul șpăgii a fost stabilit într-un hotel de lângă Gara de Nord. Primarul din Râmnicu- Vâlcea, liderul PNL Emilian Frâncu, a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, au hotărât, ieri, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti. Liberalul a ajuns după gratii pentru o şpagă de „doar” 20.000 de euro, pe care urma să o primească în două tranşe. Şantajul cu banii. Edilul a cerut reprezentanţilor unui birou de arhitectură 10% dintr-un contract public de 200.000 de euro, având ca obiect lucrări de amenajare a unor spaţii publice din Râmnicu- Vâlcea. Suma era trecută pe o coală A4, pe care edilul a distrus-o ulterior. Denunţătorii din acest dosar sunt arhitecţii Sorin Dragoş Popescu şi Şerban Marinescu. Ei au povestit la DNA că primarul le-a spus că acest contract valorează 180.000 de euro, dar că ar fi stabilit preţul la 200.000 de euro şi le-a cerut ca diferenţa să ajungă la el. Pe 22 aprilie, primarul şi unul dintre arhitecţi s-au întâlnit în restaurantul Ibis de lângă Gara de Nord, unde au stabilit cum să ajungă banii la edil. Proiectul de arhitectură fusese finalizat şi predat, dar primăria a plătit doar o treime din preţ şi trebuia să mai livreze 140.000 de euro. Frâncu a condiţionat eliberarea celorlalte două tranşe de bani de plata unei şpăgi. Pe 24 aprilie, primarul l-a sunat pe unul dintre arhitecţi să se ducă la sediul Vâlcea 1 TV, care aparţine familiei lui Frâncu. Arhitectul trebuia să vină cu un plic cu 50.000 de lei şi să se întâlnească cu directoarea postului, Aurora Constantinov, pentru un contract de sponsorizare. Integral in EVZ

Instanţa supremă ridică definitiv interdicţia de a părăsi ţara în cazul lui Sorin Blejnar. Judecătorii instanţei supreme au respins, vineri seară, definitiv, recursul făcut de procurorii DNA împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, prin care această instanţă a hotărât că fostul şef al ANAF Sorin Blejanar, cercetat pentru corupţie, poate părăsi ţara. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au decis, la 1 aprilie, prelungirea cu 30 de zile a măsurii interdicţiei de a părăsi ţara dispusă în cazul fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, în dosarul în care este cercetat, alături de Codruţ Marta şi Viorel Comăniţă, pentru că ar fi sprijinit un grup acuzat de evaziune fiscală de peste 15 milioane de euro. Decizia a fost contestată de Sorin Blejnar la Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus, în 10 aprilie, revocarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, procurorii DNA atacând cu recurs decizia instanţei. Măsura preventivă a fost luată în dosarul în care fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, este acuzat de procurorii DNA că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracţional care ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În acest caz mai sunt cercetaţi fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa Dan Secăreanu, fostul şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta, soţii Radu şi Dana Nemeş, Mihai Gulea, Ştefan Puşcaşu şi Ovidiu Ioan Moldovan.  DNA a instituit sechestru asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând fostului şef al ANAF Sorin Blejnar, fostului său şef de cabinet Codruţ Marta şi fostului director al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă. Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş ar fi constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. Integral in Gandul

Reprezentarea României la Bruxelles: Băsescu cere reexaminare Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Preşedintele Traian Băsescu a trimis, vineri, Curţii Constiuţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea de cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene,  potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis România liberă. Preşedintele a cerut reexaminarea Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în temeiul Articolului 77 Alineatul (2) din Constituţia României. Traian Băsescu atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii legii actuale, deoarece forma actuală a acestei legi conservă soluţii legislative ”constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012.” Practic, Traian Băsescu subliniază că în forma actuală a legii, nu preşedintele reprezintă România la Consiliul European, deşi, potrivit Constituţiei, şeful statului este cel care are această atribuţie: “Potrivit Art. 80 Alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional (…)”. „În exercitarea atribuţiilor constituţionale, Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru”, se arată în sesizarea Administraţiei Prezidenţiale către CCR. Integral in Romania Libaera

Victor Ponta: „Domnul Băsescu a avut nevoie de un guvern condus de mine ca să îşi atingă ţintele bugetare“.Premierul Victor Ponta a fost invitat, joi seara, la Digi24, la emisiunea „Imparţial”. Prim-ministrul a discutat cu jurnalistul Luca Niculescu despre situaţia economică, revizuirea Constituţiei, dar şi despre relaţia României cu Uniunea Europeană. Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu a avut nevoie de actualul guvern pentru a-şi atinge ţintele bugetare, referindu-se la faptul că România a ieşit în 2012 din procedura de deficit excesiv. “Preşedintele a ţinut să anunţe el această veste bună legată de faptul că a luat şi votul de blam şi criticile pentru măsurile de austeritate. E important că avem acest lucru. Dacă vrea preşedintele să fie meritul domniei sale, n-am o asemenea concurenţă sau asemenea orgolii, dar pot să glumesc şi să spun că domnul Băsescu a avut nevoie de un Guvern condus de mine pentru ca în sfârşit să-şi atingă ţintele bugetare”, a afirmat Ponta la Digi 24. Adevarul.

Coabitarea prezidentiala. „Am trăit cu toate cele trei guverne şi încerc să dau fiecăruia ce-i al lui. Guvernul Boc a pus interesul naţional deasupra interesului de partid şi practic şi-a sacrificat voturile pentru a restabili echilibrul macroeconomic al ţării, pentru a da şanse la reluarea dezvoltării, pentru a reda românilor demnitatea. O ţară care împrumută bani de la Fond ca să-şi plătească salariile cu pensiile nu e o ţară cu cea mai bună reputaţie“, a afirmat Băsescu. Şeful statului a adăugat că mulţumeşte şi Guvernului Ungureanu pentru că nu a afectat parcursul de recuperare şi de recuperare a dezechilibrelor, spunând că acelaşi lucru este valabil şi pentru Guvernul Ponta. „Mi-a fost teamă – şi vă pot spune că asta a fost perioada care mi-a dat încrederea că se poate coabita cu Guvernul Ponta – că acest guvern ar fi putut lua măsuri populiste, excesive, care să strice din nou echilibrele, în perspectiva alegerilor din iarnă. N-a făcut-o şi de aceea consider că şi-a adus contribuţia la atingerea rezultatelor de astăzi“, a spus Băsescu. Integral in Adevarul.

Emigraţia – bejenia românilor

Ultimul recensamant al populatiei Romaniei (2011) ne-a aratat posibilitatea unei catastrofe demografice. Din cele 23 de milioane si jumatate de persoane existente in 1990, cand frontierele s-au deschis, recesamantul a mai gasit in 2011, efectiv, doar 19 milioane. Diferenta este de peste 4 milioane de persoane, respectiv cam 18%, ceea ce inseamna, statistic, ca din fiecare 5 romani care traiau in 1990 unul a disparut, fie in mod “natural”, ca urmare a sporului negativ al populatiei, fie, mai ales, ca urmare a emigratiei spre alte coclauri.

Conform OCEDE – International Migration Outlook 2011 (pp. 314 –315), in 2009 lucrau in afara granitei Romaniei (temporar sau permanent) 3 milioane de romani, o mica parte din ei insa cu forme de emigrare in tarile in care traiesc si lucreaza. Absolut nimeni nu poate spune cati vor ramane definitiv in afara Romaniei si cati se vor reintoarce. Un lucru este aproape sigur – copiii lor, nascuti in afara tarii de bastina a parintilor, probabil vor ramane in locurile unde s-au nascut, adoptand nationalitatea gazdelor. Potrivit studiului, 48% din romanii plecati provin din mediul rural si 52% din mediul urban. Cea mai mare parte a lor – 86,2% au studii medii, in timp ce numai 12,4% au studii superioare. O mare parte a romanilor cu studii superioare (44%) emigreaza in state din afara Uniunii Europene, cum ar fi Canada sau Statele Unite. Aproximativ unul din cinci dintre acestia emigreaza chiar daca au un loc de munca in Romania. Mai mult ca sigur ca cel putin o treime din acesti oameni pot fi clasificati ca electorat, care poate fi pozitionat in dreapta esichierului politic.

Ceea ce s-a intamplat in Romania poate fi asemuit numai cu rezultatul unui razboi devastator. Numai intr-un razboi o tara isi pierde 30% din resursele umane de buna calitate la varsta de creativitate maxima (25-45). Socoteala este simpla – daca Romania are 9 milioane de oameni activi si mai mult de doua milioane si jumatate (probabil trei) isi gasesc soarta in afara granitelor tarii, cam asta este rezultatul. Romania a trecut un “razboi de tranzitie”, in care o mare parte a populatiei ei active s-a salvat plecand in bejenie. Un argument extrem de greu de combatut. Faptul ca o mare parte din acesti oameni mai contribuie intr-un fel sau altul la economia nationala trimitand bani, de multe ori legati sufleteste si material de cei ramasi acasa, nu atenueaza cu nimic faptul ca ei isi percep viitorul in afara granitelor Romaniei. Hotararea acestor oameni a survenit de multe ori fortat, din lipsa unor alternative viabile si a unei sperante intr-un viitor mai bun. Pentru a intelege proportiile adevarate ale hemoragiei umane de care sufera Romania in zilele noastre va amintesc ca pierderile umane ale Romaniei in cel de al II-lea Razboi Mondial au fost de 4,2% din populatia tarii, care au insemnat cam 25% – 28% din populatia activa a Romaniei in granitele dinaintea razboiului (19,934,000).

Romanii plecati in strainatate au strans in ultimii zece ani economii in valoare de 100 de miliarde de euro, pe care le tin in bancile straine sau sub forma de cash. Conform datelor BNR, in 2010, romanii plecati la munca in alte state au trimis in tara 3,8 miliarde de euro, insa, incepand cu 2000, au existat si ani cand nivelul s-a ridicat la 7 – 8 miliarde de euro. Fiecare roman din strainate trimite bani acasa de 2 – 4 ori pe an si spera sa se intoarca in tara intr-o perioada medie de 5,4 ani. S-a mai precizat ca aproximativ 70 la suta din ei lucreaza in sectorul formal, iar 5% au firme proprii sau contracte de tip PFA, iar 80% din ei au dreptul sa lucreze legal in tara in care au emigrat.

Cati vor reveni si cati vor ramane in tarile adoptive, numai Dumnezeu stie!

Consumul a propulsat economia americană cu 2,5% în primul trimestru. În trimestrul al patrulea al anului trecut, Produsul Intern Brut al Statelor Unite a înregistrat o creştere anuală de 0,4%.

Media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg indica o rată de creştere de 3%. Cheltuielile de consum, care reprezintă două treimi din PIB-ul SUA, au înregistrat cea mai abruptă creştere din trimestrul al patrulea al anului 2010, de 3,2%, contribuind cu 2,24 puncte procentuale la creşterea economică totală, potrivit datelor anunţate vineri de Departamentului Comerţului de la Washington.

Creşterea consumului a fost determinată de îmbunătăţirea averii medii ca urmare a evoluţiei pozitive a burselor şi a preţurilor locuinţelor, în paralel cu scăderea ratei de economisire. Populaţia încearcă să absoarbă efectele creşterii taxei pe venit, care a început să-şi facă simţite efectele.

Datele economice recente sugerează că evoluţia pozitivă din alte sectoare ale economiei ar putea fi de asemenea nesustenabilă, deoarece reducerea cheltuielilor publice federale în majoritatea zonelor ar putea conduce la scăderea investiţiilor şi la deteriorarea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă. Ziarul Financiar

Victor Ponta participă duminică la mitingul electoral al socialiştilor bulgari, la Ruse. Premierul Victor Ponta participă, duminică, la Ruse, la mitingul electoral organizat de socialiştii bulgari, liderul PSD urmând să susţină şi o conferinţă de presă comună cu Serghei Stanişev, preşedinte PES, şi Plamen Oresharski, candidatul la funcţia de premier al Bulgariei. Informaţiile în acest sens au fost transmise de PSD. Potrivit anunţului de presă privind programul preşedintelui PSD, Victor Ponta urmează să susţină, duminică, de la ora 17.00, o conferinţă de presă comună cu Serghei Stanişev şi Plamen Oresharski, în piaţa centrală a oraşului Ruse.

De la ora 17.30, premierul Ponta urmează să participe la mitingul electoral din piaţa centrală a oraşului Ruse.

În Bulgaria au loc alegeri legislative anticipate în 12 mai. Potrivit anunţului de presă privind programul preşedintelui PSD, Victor Ponta urmează să susţină, duminică, de la ora 17.00, o conferinţă de presă comună cu Serghei Stanişev şi Plamen Oresharski, în piaţa centrală a oraşului Ruse.

De la ora 17.30, premierul Ponta urmează să participe la mitingul electoral din piaţa centrală a oraşului Ruse. În Bulgaria au loc alegeri legislative anticipate în 12 mai. Aduce Mediafax

Bulgaria: deţinuţi străini în greva foamei la Sofia. Cel puţin 37 de străini originari din Algeria, Ruanda, Siria şi alte ţări din Orientul Mijlociu au început vineri o grevă a foamei în închisoare la Sofia, a anunţat Comitetul Helsinki, un ONG de apărare a drepturilor omului, informează AFP.

Ei cer reexaminarea condamnărilor lor la pedeapsă cu închisoarea de un an sau mai mult. Intraţi ilegal în Bulgaria, ei au fost iniţial condamnaţi la închisoare cu suspendare. Aceste pedepse s-au transformat în închisoare cu executare în timp ce au încercat să părăsească Bulgaria. “Mulţi dintre ei au motive puternice să se teamă că vor fi persecutaţi în ţările lor pentru apartenenţa lor etnică, religie sau convingeri politice şi în acest sens, sunt de fapt îndreptăţiţi să aplice pentru statutul de refugiat”, a subliniat Comitetul Helsinki.

Organizaţia regretă că autorităţile bulgare “nu pot comunica cu ei”. “Deseori, aceşti oameni nu cunosc motivele condamnării lor şi nu pot citi verdictul într-o limbă uşor de înţeles”, a precizat Comitetul Helsinki. El cere modificarea legislaţiei, pentru ca trecerea clandestină a frontierei să nu mai constituie un delict. Printre altele, un bulgar condamnat la închisoare pe viaţă pentru omor s-a urcat vineri pe acoperişul închisorii din Burgas /est/ pentru a protesta împotriva condiţiilor de detenţie şi a ameninţat câteva ore că se sinucide sărind de acolo înainte de a accepta să coboare. Închisoarea din Burgas dispune de 371 de locuri. Ea este cea mai suprapopulată din Bulgaria, cu 940 de persoane deţinute acolo, fiecare dispunând de mai puţin de un metru pătrat, potrivit raportului unei misiuni în mai 2012 a Comitetului pentru Prevenirea Torturii de pe lângă Consiliul Europei. Agerpres

Care sunt cele mai bune spitale din lume. Cinci dintre cele mai bune zece spitale din lume pe diferite specializări sunt din SUA, trei sunt din Europa, iar două sunt din Asia, potrivit topului întocmit de healthcareglobal.com. Topul conţine cele mai bune zece spitale din lume, în funcţie de specializări şi caracteristici precum pregătirea medicilor, inovaţia în activitatea medicală, turismul medical, recuperarea, suprafaţa, condiţiile de spitalizare sau ecologia. Iată topul celor mai bune spitale din lume, întocmit de heathcareglobal.com:

Cel mai bun spital din lume, sub toate aspectele studiate – Johns Hopkins Hospital, Baltimore, SUA. În ultimii 20 de ani, acest spital a fost pe primul loc în topul spitalelor realizat de US News şi World Report, pentru că are cei mai buni medici, cel mai bun sistem de învăţare pentru rezidenţi şi cele mai bune departamente de cercetare şi inovaţie. Johns Hopkins este primul spital din lume în care s-a realizat o operaţie de schimbare de sex şi este locul în care s-au descoperit enzimele restrictive, folosite în laboratoare de cercetare pentru a tăia şi a recombina ADN-ul, descoperire care a câştigat un premiu Nobel pentru ştiinţă. Acest spital este în top cinci spitale în ceea ce priveşte 15 din cele 16 specializări pe care le are personalul, printre care ginecologie, neurologie, neurochirurgie, urologie şi reumatologie. Care sunt tarifele la cel mai bun spital din lume? O naştere normală costă 10.413 dolari, în timp ce o cezariană costă 16.291 de dolari. O hemoleucogramă completă costă 327 de dolari, iar o transfuzie costă 3.212 dolari. Integral in Capital

Cine este Nigel Farage, liderul partidului britanic care înfierează România. Rasismul este o formă de „tachinare etnică“, iar londonezii ar trebui să poarte măşti protectoare pentru a se apăra de est-europeni, cel puţin acestea sunt opiniile membrilor formaţiunii naţionaliste UK Independence Party referitoare la români şi bulgari. David Waller, unul dintre membrii UKIP, a declarat că ridicarea restricţiilor pentru imigranţii români şi bulgari, la începutul lui 2014, presupune o serie de riscuri, referindu-se mai ales la îmbolnăvirea cu tuberculoză. Prin urmare, le recomandă britanicilor să poarte măşti protectoare, relatează cotidianul britanic „The Guardian“, într-un articol critic la adresa celor care fac astfel de afirmaţii discriminatorii. „Aş sugera să nu mergeţi în Londra după ianuarie 2014 decât dacă trebuie neapărat să o faceţi, iar dacă e aşa, adoptaţi practica japoneză a purtării unei măşti“, a scris el pe blogul personal. Ulterior, Waller a declarat pentru „The Daily Telegraph“ că afirmaţia nu trebuie luată în serios şi că nu este în niciun caz xenofob. […]

Nigel Farage Liderul UKIP vorbeşte despre el într-o scurtă descriere postată pe site-ul său personal şi arată că este unul dintre cei care cred cu tărie în independenţa Marii Britanii, care promovează libertatea de exprimare şi „s-a confruntat cu numeroase ostilităţi din partea oponenţilor politici, pentru că a apărat necesitatea desfăşurării corecte a referendumului cu privire la transferul puterii de la aleşi către Uniunea Europeană.“ Născut şi crescut în Kent, a urmat cursurile Colegiului Dulwich. Are reputaţia unui om care preferă băuturile tari, cluburile de striptease şi a scăpat de moarte ca prin urechile acului în trei rânduri : în urma unui accident de maşină, a unui cancer testicular şi a unui accident aviatic, în timpul alegerilor din 2010. Reales preşedinte al UKIP în noiembrie 2010, „şi-a folosit experienţa în cadrul UE pentru a creşte conştientizarea cu privire la activităţile acesteia“. „Petrece mare parte din timpul său călătorind prin ţară şi în alte state membre ale UE pentru a spune adevărul despre Uniunea Europeană“, se mai arată pe site-ul personal al acestuia. Integral in Adevarul

Informaţiile furnizate de SUA privind folosirea armelor chimice în Siria nu respectă standardele ONU. Informaţiile furnizate de Statele Unite privind presupusa utilizare a armelor chimice de către regimul din Siria nu se
ridică la nivelul standardelor probelor luate în considerare de Naţiunile Unite, care vor trimite o echipă pentru evaluarea situaţiei. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat joi că regimul din Siria probabil a utilizat arme chimice de mică putere, subliniind că informaţiile nu sunt sigure. “Serviciile de informaţii americane au concluzionat, cu un anumit nivel de exactitate, că regimul sirian a utilizat arme chimice, în special gaz sarin”, a spus Hagel, în Abu Dhabi. Casa Albă a informat Congresul despre această situaţie, dar a subliniat că informaţiile nu sunt certe. Preşedintele Barack Obama a cerut o evaluare definitivă privind utilizarea sau nu a armelor chimice de către regimul din Siria înainte de a lua o decizie privind noi măsuri în acest dosar. “Trebuie să stabilim lucruri certe. Preşedintele vrea lucruri clare”, a declarat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Barack Obama declara mai de mult că utilizarea armelor chimice ar schimba poziţia Washingtonului privind o posibilă intervenţie militară în Siria. Siria se confruntă, de peste doi ani, cu revolte reprimate violent şi cu confruntări armate între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad şi forţele militare ale opoziţiei. Bilanţul confruntărilor este, potrivit estimărilor ONU, de peste 70.000 de morţi. Aduce Mediafax.

In luna decembrie 2010 publicam pe Contributors un articol pe care l-am intitulat “O scurtă istorie a unei crize anunţate”. Astazi, dupa mai mult 3 ani, ma intorc sa vad impreuna cu voi ce s-a intamplat in aceasta perioada si de ce nu reuseste Europa sa iasa din aceasta criza.

In articolul respectiv scriam / intrebam (acum trei ani):

[…] este criza financiara evoluata intr-o criza economica si transformata intr-o criza sociala un fenomen ciclic normal in economia politica moderna sau un simptom istoric? Am hotarat ca nu poate fi un fenomen, ci este de fapt un simptom al acestui ciclu evolutiv. Bineinteles ca se vor gasi multi economisti care ma vor contrazice cu argumente pe care probabil le voi putea intelege superficial si partial, consolarea mea este ca nici ei nu vor putea intelege, decat superficial argumentele mele. Deci rezolvarea poate fi numai “inter-disciplinara”. […]

Recitind astazi articolul cred ca am avut dreptate si nu s-a ajuns la o solutie in special pentru ca nimeni nu a putut vedea implicatiile, dar si mai mult nu s-au dorit masurile care se impuneau.

Charles Kindleberger, un renumit istoric al economiei, a remarcat că Marea Depresiune a fost atât de adâncă şi de lungă din cauza „incapacităţii Marii Bri tanii şi a refuzului Americii“ de a stabiliza sistemul. Dintre funcţiile pe care marile puteri nu au reuşit să le asigure, câteva ar trebui să le atragă atenţia liderilor europeni. Istoria se repetă, dar nu întru totul. Ţările europene creditoare de astăzi nu sunt tentate să aplice politici care să paralizeze comerţul internaţional, aşa cum a făcut SUA atunci.

[…] Pe de altă parte, excedentele de cont curent ale ţărilor scandinave, ale Olandei, Austriei, Elveţiei şi Germaniei totalizează 500 mld. dolari, cu mult mai mari în comparaţie cu nivelul record al surplusului de cont curent înregistrat de China la mijlocul anilor 2000. Atunci China a fost aspru criticată de grupul G7, in clusiv Germania, pentru că a creat dezechilibre la nivel global.

În cazul Franţei, al cărei deficit extern a crescut anul trecut de la 2,4% la 3,5% din PIB, creşterea economică va fi anul acesta aproape nulă. Franţa a ajuns în prezent într-un punct în care trebuie să schimbe strategia în privinţa competivităţii pentru că altfel riscă să se confrunte cu probleme şi mai mari.

Pentru Italia, a patra economie a Europei, actualele probleme economice sunt mult mai grave decât cele de acum 80 de ani. În acelaşi timp, oamenii economisesc tot mai mult, iar consumul şi cererea pentru titluri financiare sunt îngheţate.

La polul opus, în Germania, a cărei poziţie externă s-a îmbunătăţit în ultimul an, ponderea excedentului de cont curent în PIB a crescut de la 6,2% la 7%. Performanţa acestei ţări este remarcabilă având în vedere recesiunea din Europa şi încetinirea economiei interne. În 2012 PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 0,9%, iar pentru anul acesta se estimează că avansul economic va fi de 0,6%. Încetinirea creşterii economice, reducerea datoriei publice şi private şi ratele de dobândă de politică monetară foarte scăzute ar sugera sprijinirea cererii agregate. Însă, o viziune distosionată asupra a ceea ce înseamnă în realitate competitivitatea îi determină pe politicieni să considere excedentele externe mari ca fiind un testament al virtuţii, indiferent de consecinţe. […] SURSA

Scriam tot atunci in articolul publicat pe Contributors:

[…] Asa cum a zis reputatul filozof pragmatist, George Santayana, “Cei care nu invata din trecut sunt condamati sa-l repete” (Those who cannot remember the past are condemned to repeat it – Reason in Common Sense, volume 1 of The Life of Reason). Deci noi nu am invatat nimic, mai rau decat atat, ne-am creat un conglomerat de politicieni populisti si neonesti, bancheri si finantisti lacomi si am condimentat cu niste “profeti economici” de genul Roubini sau Krugman, care propagati de o presa rudimentara ce cauta senzationalul  au “indopat” masele cu date lipsite de sens, de multe ori manipulative sau scoase din context. […]

Astazi ceea ce s-a intamplat in  Cipru tinde sa se intample in toata Europa. Asa cum zice romanul “pe cine nu-l lasi sa moara nu te lasa sa traiesti” Astazi bancile vor sacrifica statele daca statele nu o vor face inaintea lor!

Kebra Nagast: O capodopera

In discutii cu comentatori pe blogul meu am ajus la concluzia ca o mare majoritate din ei au ajuns la dragostea de carte prin faimoasele “Legende ale Olimpului” a lui Alexandru Mitru. Lucrand la “proiectul” meu pe blogul istoric, referitor la imperii africane si ajungand la Axum si la etiopieni, am gasit in fisierul meu istoric aferent (pe care nu l-am deschis de la digitalizarea lui facuta acum 8-9 ani) si povestea acestei carti, bineinteles si o traducere in engleza.

Kebra Nagast este o colectie mitologica unica, ce cuprinde (intr-un fel) povestea poporului etiopian. Pentru etiopieni, aceasta carte este considerata istorie, pentru crestinii etiopieni este sacra, pentru credinciosii Rastafari este un fel de Biblie. Pentru toti trebuie sa fie o comoara culturala. In Europa primele informatii despre aceasta carte au ajuns pe la sfarsitul secolului al XV-lea, aduse de Don Rodrigo De Lima, ambasadorul regelui Portughez Manuel I-ul pe langa Imparatul Dawit (David) al II-a al Etiopiei. S-a facut o incercare de a aduce cartea in occident, sau cel putin o traducere sumara a acestei carti de catre iezuitul Manuel de Almeida; nereusind a rescris-o din memorie in tratatul sau istoric “Historia de Etiopía a Alta ou Abassia.” Prima versiune a fost tradusa de marele August Dillman (traducatorul si cartilor lui Enoch) pe la sfarsitul secolului al XIX-lea si retradusa in engleza de Wallis Budge, care a publicat-o in doua editii, prima in 1922 si a doua in 1932.

Astazi stim fara nici un dubiu ca acesta ciudata carte de istorie a fost scrisa de fapt in limba Copta prin mijlocul secolului al XIII-lea, tradusa in Araba si rescrisa in Ge’ez. Ceea ce este extrem de ciudat sunt fragmentele din Pentateuh (primele 5 carti ale Vechiului Testament, numit de evrei, Tora) care probabil sunt cele mai vechi existente in lume, mult inainte de manuscrisele de la Marea Moarta (Qumran). Fragmentele contin ceea ce se numeste pe limba teologilor (si a credinciosilor) “codul sfant” (Leviticul 17-26) . Din nefericire, cartea contine si foarte multe detalii din care reiese clar ca autorii nu cunosteau geografia Palestinei antice si toate referirile geografice sunt complet anapoda.

Cartea, care este asa cum am spus o compilatie care contine mitologie, portiuni extrem de vechi din Vechiul si Noul Testament, istorie mai mult sau mai putin romantata, comentarii religoase si folclor indigen. Numele ei Kebra Nagast tradus in limba romana suna astfel: “Cartea Gloriei Regilor.” Cartea este impartita in 117 capitole destul de scurte, care pot fi impartite in felul urmator: (a) capitolele 1-3 care se ocupa de sursa gloriei regilor asa cum a fost discutata la conciliu de la Niceea (325d.Hr); (b) capitolele 4-17 se ocupa cu istoria si genealogia de la Adam la regele Solomon; (c) capitolele 17-19, contin explicatii despre sursa documentului si povestea legaturii dintre regele Solomon, Regina din Saba (numita in carte, Makeda) si povestea fiului lor Menelik; (d) din capitolele 19-94 aflam despre Chivotul Legii si cum a ajuns el in Etiopia. (e) capitolele 94-112 descriu victoriile obtinute de imparatii Etiopieni cu ajutorul Chivotului Legii care era folosit in Razboaie; (f) capitolele 113-117 descriu razboaiele religioase.

Ge’ez – limba Imperiului Axumit

Limba Ge’ez (se pronunta Ghiiz) este limba vorbita si scrisa cu ajutorul unei forme primare a alfabetului actual de pe la inceputul secolului al V-lea i.Hr, pe toata suprafata Imperiul Axumit, devenind lingua franca a imperiului. Inainte de secolul al V-lea i.Hr, limba a fost scrisa cu ajutorul unor glife, asemanatoare cu cele Kusite. Scrisul Ge’ez s-a cristalizat prin secolul al IV-lea d.Hr, ajungand la forma pe care o regasim astazi in scrierile canonice ale religiilor mentionate mai sus.

Astazi limba Ge’ez a ramas limba liturgica a Bisericii Ortodoxe Etiopiene. Toate scrierile sacre ale crestinismului etiopian, ortodox si catolic si ale evreilor etiopieni sunt scrise in aceasta limba considerata sfanta. Cam prin secolul al XVII-lea este inlocuita cu limba Amharit, care devine limba oficiala a Etiopiei pana in zilele noastre.

Limba Ge’ez este o limba semitica caracteristica grupului sud. Trebuie mentionat ca scrisul Ge’ez este unul din cele mai complicate existente si concureaza cu succes cu glifele Orientului Extrem.

Scrisul Ge’ez este un scris de tip “abugida,” adica fiecare simbol reprezinta o combinatie intre o consoana plus o vocala, fiind organizate in grupuri de simboluri reprezentative (vezi imaginile). Numerele sunt reprezentate in forma alfabetica similar la limbile “abjad” (ebraica si araba). Limba contine si variante pentru pronuntarea labiovelara. Asa cum am spus – daca scrisul este complicat, nimic nu se compara insa cu pronuntia corecta.

Cavalerii Templieri si Etiopia

In postarile anterioare mi-am aratat scepticismul legat de “furtul” Chivotului Legii de catre asa zisul fiu al lui Solomon si reginei din Saba Menelik. Am mai zis ca probabil chivotul Legii nu se afla in Biserica Sf. Maria din Axum, dar exista insa o legatura clara intre Ierusalimul Cruciat, Templieri si Etiopia. Aceasta este veriga care-i uneste probabil: printul Lalibela – astazi numit de etiopieni Sf. Gebre Mesqel Lalibela, membru al dinastiei Zagwe (1137 – 1270).

Acest print Lalibela a domnit intre anii 1189 – 1229 d. Hr, in orasul Roha; astazi acest oras se numeste Lalibela. Traditia il gaseste pe acest print Etiopian alungat de dusmani care se refugiaza in Ierusalimul Cruciat. Datele pe care le avem ar putea sa fie exacte. Ierusalimul Cruciat (1099 – 1291) si anii domniei lui Lalibela se potrivesc. Povestea ne vorbeste de intoarcerea lui Lalibela in Etiopia, unde cu ajutorul Templierilor isi redobandeste regatul. Ajutat de templieri el incepe sa construiasca in muntele din Roha un nou Sion.

Acest nou Sion este un complex unic de 13 biserici, care in parte poarta numele unor locatii din Ierusalim. Complexul Lulibela este fara nici o exagerare una din minunatiile arhitectonice ale lumii. Un lucru este clar – multe din simbolurile Templiere sunt prezente in aceste constructii, intrand dupa aceasta perioada in arta eclesiastica Etiopiana. Daca Lulibela a vazut in Ierusalimul Cruciat si a copiat, sau Templierii au ajuns in Etiopia, nu putem stii cu exactitate.

Primul european care a vazut aceste constructii au fost portughezul Pêro da Covilhã (1460 – 1526). Preotul portughez Francisco Álvares (1465 – 1540), care l-a acompaniat pe ambasadorul regelui Portugaliei in vizita la Imparatul Etiopian, Lebna Dengel in 1520. Dupa descriera monumentelor el isi termina manuscrisul cu un juramant, fiind sigur ca nu va fi luat in serios.

Majoritatea fotografiilor (ultimele 2) din aceasta postare sunt inedite si aproape necunoscute in occident si au fost facute de mine. Nu vom sti niciodata adevarul despre acest “nou Sion”; un lucru este insa clar, el exista, este fenomenal si este profund inspirat de simbolica templiera.

Îmbătrânire si emigraţie

Populaţia unor ţări stagnează sau deja se diminuează. Acest lucru va reduce posibilitatea de economisire şi potenţialul de creştere economică. Oamenii vor lucra până la vârste tot mai înaintate şi, prin urmare, vor fi mai puţin productivi, cu efecte negative asupra standardelor de viaţă. Rândurile pensionarilor se înmulţesc. Acest lucru va ameninţa finanţarea pensiilor şi a sistemului de sănătate. În cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, fiecare pensionar este susţinut în prezent în medie de patru persoane active. Până în 2050, acest raport va fi de 2 la 1, conform proiecţiilor ONU şi UE. In Romania am ajuns aproape de paritate!

Letonia, care îşi doreşte să devină membră a zonei euro în 2014, este un exemplu extrem al acestor direcţii. Până în 2060, vor exista patru letoni activi pentru fiecare trei persoane în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Din cauza emigraţiei şi a ratei scăzute a fertilităţii, populaţia acestui stat baltic a scăzut cu 14% (340.000 de persoane), între 2000 şi 2011, stârnind îngrijorări privind o ameninţare existenţială la adresa ţării.

In Romania lucrurile sunt si mai dificile. Economia stă pe o piramidă inversată – 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat şi sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care practic nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă.

Datele statistice sunt clare: structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: 5,3 milioane de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi social (aici sunt introduşi şi copii), 1,2 mili­oane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din com­paniile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.

In România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.

Este suficient ca cei care iau deciziile să se uite la Japonia, care are o rată redusă de creştere, pentru a vedea impactul economic al declinului demografic şi al îmbătrânirii. ”Europa este noua Japonie”, a declarat Douglas Roberts, economist al Standard Life din Edinburgh.

Economiştii susţin că, în afară de a aşeza sistemele de pensii pe baze mai solide, alte politici prioritare ar trebui să fie investiţiile în educaţie şi pregătire, astfel încât lucrătorii să fie mai productivi. De asemenea, ar trebui extinse posibilităţile de îngrijire a copiilor pentru a permite unui număr mai mare de femei să intre sau să rămână pe piaţa muncii.

Găsirea mijloacelor de împărţire a costurilor îmbătrânirii are potenţiale efecte politice negative, amplificând un conflict între pensionarii răsfăţaţi şi generaţiile tinere care sunt suprataxate şi nevoite să lucreze tot mai mult. George Magnus, consilier economic în cadrul băncii elveţiene UBS de la Londra, a spus că fenomenul este de înţeles din cauza faptului că, în criza din zona euro, atenţia a fost axată pe sustenabilitatea asistenţei sociale pe termen scurt.

”Însă în spatele acestui lucru există o problemă structurală, care este de fapt despre modelul social şi drepturile şi obligaţiile cetăţenilor faţă de stat. Vom fi nevoiţi să avem această dezbatere”, a spus Magnus, autor al cărţii ”The Age of Aging” (Epoca îmbătrânirii).

Edward Hugh, economist din Barcelona, este de acord că, la bază, criza datoriilor suverane care afectează lumea dezvoltată este despre cum pot fi respectate obligaţiile implicite pentru generaţiile în vârstă: aşteptările privind nivelurile viitoare ale asistenţei de sănătate şi ale pensiilor s-ar putea dovedi prea optimiste.

Hugh este extrem de critic la adresa decidenţilor din Europa şi din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru că au neglijat impactul schimbării demografice. ”În absenţa politicilor care recunosc că aceste chestiuni există şi care, apoi, să le trateze, nimic din analizele privind sustenabilitatea – datorie, sectorul financiar sau orice – nu merită osteneala”, a spus el.

Portugalia, lovită de recesiune, ilustrează de asemenea cercul economic şi fiscal vicios în care, potrivit lui Hugh, s-ar afla ţările de la periferia zonei euro ca rezultat al evoluţiilor demografice. Rata natalităţii în Portugalia, care a fost de 1,32 anul trecut, a fost sub rata de înlocuire de 2,1 – numărul de copii pe care fiecare femeie trebuie să-i nască pentru a menţine actualele niveluri ale populaţiei – de la începutul anilor 1980. În 2012, s-au născut numai 90.000 de copii, cel mai mic număr din ultimul secol, în contextul temerilor economice ale cuplurilor. Până în 2050, Portugalia ar urma să aibă mai multe persoane de 60 de ani şi peste decât orice alt stat membru al UE – 40% din populaţie, comparativ cu 24% în prezent.

În plus, circa 100.000-120.000 de portughezi, adică un procent din populaţie, emigrează în fiecare an pentru a căuta locuri de muncă mai bine plătite, reducând baza de taxare şi adâncind problemele de finanţare a asistenţei sociale. ”Una din cele mai mari probleme pe care le avem este menţinerea angajaţilor”, a declarat Joao Carlos Costa, manager general al Arpial, companie metalurgică din Lisabona.

La fel ca în Portugalia, Letonia sau Romania cercul economic vicios devine greu de rupt. ‘Emigraţia transmite un semnal negativ investitorilor străini. Transmite de asemenea un semnal negativ pentru iniţiativele interne de afaceri. Te gândeşti la cât de mulţi potenţiali clienţi vei avea’, a spus Hazans. Efectul psihologic al emigraţiei masive, care acoperă două treimi din declinul demografic al Letoniei începând din 2000, este la fel de puternic ca daunele economice. Rata fertilităţii la femei a scăzut la 1,1, fiind una din cele mai scăzute din lume.

Cercetătorea Dace Akule a vorbit de o ‘tristeţe demografică’ a unei ţări unde majoritatea cetăţenilor au o rudă care lucrează în străinătate. ”Senzaţia de amărăciune este în continuare extrem de prezentă. De ce? O senzaţie că, din moment ce toată lumea părăseşte barca, înseamnă că barca se scufundă. Sau, dacă barca este pe linia de plutire şi ceilalţi pleacă, eu de să rămân?’.

Indiferent că e vorba de Letonia sau Portugalia – sau de ţări est-europene precum Bulgaria şi România -, numai un număr mai mare de locuri de muncă şi mai bine plătite va putea opri plecarea oamenilor şi, posibil, îmbunătăţi perspectivele demografice pe termen lung. ”Dacă ai şansa să trăieşti şi să locuieşti normal în ţara ta, este un lux. Este un lux să poţi să rămâi”, a spus Dace Beinare, consilier în cadrul SOS Children’s Villages.

Despre emigraţia din Romania un articol separat

Bibligrafie, note si citate

George Magnus – The Age of Aging
The Economist – Working-age shift
Reuters – Insight: Aging deepens debt-laden Europe’s economic woes
ZF – Economia stă pe o piramidă inversată
ZF – Economia românească pierde 20 de miliarde de euro pe an
Capital – Îmbătrânirea populaţiei sporeşte preocupările de ordin economic ale Europei