Bună dimineata intr-o zi de marti. Vremea va fi frumoasă şi deosebit de caldă la nivelul întregii ţări. Cerul va fi variabil în vestul şi nordul teritoriului şi mai mult senin în rest. În timpul nopţii, izolat în regiunile vestice sunt posibile ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25 şi 33 de grade, cu valori mai scăzute pe litoral şi în Delta Dunării, până la 21 de grade, iar cele minime se vor situa între 6 grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi 20 de grade în Dealurile de Vest.
În Bucureşti, vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă. Cerul va fi senin, iar vântul slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 30 de grade, iar cea minimă va fi de 13…15 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 3224 RON; 1 USD = 3. 3040 RON; 1 EURO = 1. 3082 USD; Francul elvetian 3. 5174 RON. Gramul de aur 156.4097 RON.
Ponta vede 5,1 milioane de salariaţi, în timp ce INS numără doar 4,3 milioane de salariaţi în economie. Premierul Victor Ponta a spus ieri că în prezent sunt 5,1 milioane de angajaţi cu contract de muncă, cu 200.000 de mai mulţi decât în toamna anului trecut, când erau 4,9 milioane. Însă datele INS arată că în ianuarie 2013, de când sunt ultimele informaţii disponibile, erau 4,345 de milioane de salariaţi, cu doar 24.000 mai mult decât numărul de salariaţi din septembrie 2012. Premierul Boc a rămas în istoria declaraţiilor de presă privind manipularea datelor statistice pentru că anunţa numai numărul de contracte nou-semnate în diferite perioade ale anului şi nu evoluţia stocului numărului de contracte, având în vedere că în fiecare lună se şi desfiinţează câteva sute de mii de contracte. România avea în decembrie 2008, înainte de criză, 4,8 milioane de salariaţi, iar de atunci nu a mai recuperat. 500.000 de locuri de muncă au fost pierdute în criză. Premierul Ponta a mai spus că nu agreează sintagma „omul gras“ folosită de şeful statului, dar că trebuie operate în continuare restructurări în ministere şi agenţii, precum şi în companiile de stat. Ponta a fost întrebat despre afirmaţiile şefului statului cu privire la „omul gras“, reprezentând bugetarii, care trebuie în continuare să slăbească, respectiv să se opereze restructurări. „În primul rând, comparaţia cu omul gras şi omul slab am criticat-o din 2010, deoarece a fost folosită în 1932 în campania din Germania, de către partidul lui Hitler. Nu mi-a plăcut nici atunci această comparaţie, nu-mi place nici acum. În domeniul administraţiei publice sunt în continuare… şi trebuie restructurarea unor ministere şi agenţii, aşa cum cred că în sănătate în special – mă bucur că preşedintele a ajuns la concluzia mea – şi în educaţie avem nevoie să mai angajăm, să mai deblocăm posturi“, a răspuns premierul. Integral in Ziarul Financiar. Integral in Ziarul Financiar.
Fostul şef al spionilor militari, Francisc Radici, pus sub învinuire într-un dosar de furt de maşini de lux. Fostul şef al spionilor militari, generalul în rezervă Francisc Radici, a fost pus sub învinuire pentru favorizarea infractorului, în dosarul privind furtul unor maşini de lux. Potrivit unor surse apropiate anchetei, acesta a fost audiat luni la Serviciul Furturi de Autovehicule din Capitală. Poliţiştii au făcut luni dimineaţă 32 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Galaţ, Sibiu, Iaşi, Alba. Francisc Radici, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei, a fost dus la sediul Serviciului Furturi de Autovehicule din Poliţia Capitalei în urma percheziţiilor care au avut loc luni dimineaţă, la membrii unei grupări suspectate că au furat maşini de lux şi au înşelat firme de leasing. Anchetatorii l-au audiat mai multe ore pe Francisc Radici şi l-au pus sub învinuire pentru favorizarea infractorului. Acesta este suspectat că a intermediat recuperarea de către o persoană, contra unei sume de bani, a unui autoturism furat, potrivit unor surse din rândul anchetatorilor. Sursele citate au declarat pentru Mediafax că persoana căreia i-a fost furată maşina, un Mini Cooper, ţinea în torpedou toate actele autoturismului. Atunci când s-a dus la firma de asigurări pentru a fi despăgubit, reprezentanţii societăţii i-au cerut talonul maşinii şi cheia de rezervă. Integral in Adevarul.
Cele mai ieftine magazine pentru cumpărăturile de Paște. Diferențe mari de preț sunt la fructe și legume. Untul, ouăle, făina, orezul, zahărul sau conservele sunt mai scumpe sau mai ieftine cu doar 20-30 de bani. Hipermermarketurile fierb în această săptămână. În zilele următoare, românii vor umple coşurile de cumpărături pentru Paşte. Se face lista, se calculează, se trage linie şi se hotărăşte în ce magazin se va duce bătălia cu preţurile. De mâine, întrebarea „care este cel mai ieftin magazin pentru cumpărături de Paşte?” este la fel de obsedantă ca reţeta de pască, drob sau ca frica să nu se ia vopsea de pe ouă. Reporterii EVZ au făcut un mercurial al preţurilor şi le-am pus în oglindă pentru a vedea cât de mare este diferenţa de preţ de la un magazin la altul. Am ales doar produse de brand, nu cele făcute sub eticheta hypermarketului, întrucât, despre acestea, părerile sunt împărţite – unii le consideră foarte bune, alţii spun că nu sunt de calitate. Preţurile diferă, însă nu atât de mult încât să faci economii majore la bugetul alocat cumpărăturilor pentru sărbători. Ofertele sunt destul de subţiri şi în general cuprind produsele sub brand propriu. Cele mai mari diferenţe le-am descoperit la fructe şi legume, acolo unde preţul poate fi mai mic sau mai mare cu 1-2 lei. Pentru că vorbim de produse din import, în piaţă preţurile sunt asemănătoare.De asemenea, în buticurile din piaţă, produse precum făină, muştar, unt sau zahăr le vei găsi cu un adaos comercial de 1 – 1,5 lei mai mare decât pe rafturile hypermarketuri. Integral EVZ
Judecătoarea Antonela Costache, eliberată pentru că nu sunt probe care să arate traficul de influenţă. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Antonela Costache poate fi eliberată pentru că nu sunt probe care să arate traficul de influenţă, a avut o conduită foarte bună şi o activitate profesională de excepţie, iar “moralitatea şi legăturile strânse cu familia o vor ajuta să revină la viaţa normală”. Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în 25 aprilie, ca judecătoarea Antonela Costache, de la Tribunalul Bucureşti, să fie liberată provizoriu sub control judiciar, în dosarul în care este cercetată pentru că ar fi luat mită pentru intervenţii în dosare. Instanţa a dispus ca judecătoarea să nu se apropie de Tribunalul Bucureşti şi nici de martorii inculpaţii sau experţii din dosar, înlocuind măsura arestării cu interdicţia de a părăsi Bucureştiul sau judeţul Ilfov. Direcţia Naţională Anticorupţie a contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care a judecat luni recursul, urmând să decidă definitiv dacă Antonela Costache va fi eliberată sau dacă va fi cercetată în continuare în arest. Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, a arătat în motivarea deciziei din 25 aprilie că, în ce priveşte faptele de trafic de influenţă, sunt “suficiente elemente nelămurite” privind existenţa lor şi “nu este administrată în mod direct nicio probă, prin care inculpata Costache Antonela Anemary să fi discutat (negociat) cu vreo persoană implicată în cauză, nu s-a probat că a luat bani”. Integral in Gandul
Legea ANI, contestată de 5 demnitari, este constituţională. Curtea Constitiţională a României a hotarăt luni că Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate este constituţională, cu votul a 6 judecatori din totalul de 9 membri. Decizia CCR este definitivă, general obligatorie şi este valabilă şi pentru viitor, aşa că NU se mai pot face contestaţii de neconstituţionalitate la articolele de lege contestate pentru că ele sunt din start inadmisibile. CCR a judecat, luni, excepţiile de neconstituţionalitate la Legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate formulate de Constantin Nicolescu, baronul PSD de Argeş, preşedintele Consiliul Judeţean, parlamentarii Kerekes Karoly, Brânduşa Novac, Vasile Ghiorghe Gliga, precum şi Nicolae Robu, fost parlamentar, acum primar în Timişoara. De asemenea, a mai ridicat excepţii la CCR şi dr Vasile Astărăstoie, directorul Institutului de Medicina Legală şi rectorul Universităţii de Medicină din Iaşi. Prin aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost contestate mai multe articole din legea de organizare şi funcţionare a ANI, care anihilau, practic, rostul functionării agentiei. Intre altele, contestarii au cerut ca averile să fie secretizate ( să nu mai fie postate pe pagina de Internet a ANI) şi ca termenul de contestare să fie mărit la 45 de zile (de la 15 zile, cât este prevăzut în legea in vigoare). Contestatarii au mai reclamat activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice. Integral in Romania Libera
Ponta sugerează că Geoană i-a cerut sprijin pentru şefia NATO. Ce a răspuns premierul. Premierul Victor Ponta susţine că “este foarte posibil” ca viitorul Secretar General al NATO să fie un român, şeful Guvernului dând de înţeles că cel care i-a cerut deja sprijinul în acest sens este fostul lider PSD, Mircea Geoană. “Altcineva, nu domnul Băsescu, a venit la mine şi mi-a cerut sprijinul. I-am spus că indiferent de ce ne-am suparat noi odată, dacă e vorba de o poziţie pentru România, îl voi susţine”, a relatat Ponta discuţia, Geoană numărându-se printre cei cu care actualul lider al PSD a avut relaţii tensionate care au dus până la excluderea din PSD în 2011 a fostului preşedinte al Senatului. Întrebat explicit dacă discuţia relatată a fost cu Mircea Geoană, Victor Ponta nu a infirmat acest lucru. “Nu pot nici să confirm, nici să infirm”, s-a eschivat premierul să pronunţe şi numele. În calculele premierului, România, alături de Polonia, ar avea şanse mari să primească din 2014 şefia NATO, la nivelul Cartierului General existând “o anumită tradiţie” ca funcţia să i se ofere unuia dintre statele mai nou intrate în Organizaţia Nord-Atlantică. Liderul PSD spune însă că susţinerea internă nu se poate generaliza în acest moment. “Dacă va fi vorba de secretar general sau de o altă funcţie, primul semn ar fi să nu-l mai omorâm noi din România”, a adăugat Ponta, într-un interviu la B1. Contactat de gândul, Mircea Geoană a evitat să dacă a avut o discuţie cu Victor Ponta în acest sens, limitându-se la a menţiona că în recenta vizită în Statele Unite a susţinut ideea că funcţa trebuie să revină uneie din ţările din noul val. “Şi în întâlnirile de la Congres, şi în întâlnirile cu Administraţia Obama, şi în întâlnirea de la Pentagon sau cu cei din mediul academic american, am pledat ca Secretariatul General al NATO să revină în 2014 uneia dintre ţările nou aliate”, spune Geoană. Gandul.
Guvernul Ponta şi-a împărţit autostrăzile. La sfârşitul lunii aprilie, expira termenul pentru finalizarea lucrărilor la peste 180 kilometri de autostradă. Încă 106 kilometri îşi aşteaptă constructorii de mai bine de opt luni, iar alţi 227 au fost scoşi la licitaţie. La 1 mai 2013 ar fi trebuit să putem circula pe încă 180 de kilometri de autostradă, pe lângă cei aproape 530 de kilometri aflaţi în circulaţie. Din păcate, în luna mai se vor deschide circulaţiei abia 25 de kilometri, iar ceilalți până la 142 de kilometri vor fi daţi în exploatare spre finele acestui an, conform ultimelor declaraţii ale ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional, Dan Şova. Toţi cei 180 de kilometri se află pe coridorul IV paneuropean, între Nădlac şi Sibiu. Pe lângă aceştia mai sunt 106 kilometri între Deva şi Timişoara, la care autorităţile nici acum, după mai bine de opt luni de la depunerea ofertelor, nu au selectat constructorii. Ministrul Şova susţine că are mâinile legate, întrucât „legal, nimeni nu poate interveni în activitatea comisiei (care atribuie contractele – n.r.): nici eu, nici premierul, nici preşedintele României. Dacă cineva ar interveni în activitatea acestei comisii, DLAF şi Comisia Europeană şi-ar pune problema fraudei“. „Politic, în primul rând am să decontez eu această situaţie, pentru că lumea nu va înţelege că nu pot face ceva legal împotriva acestei comisii. Doamna Boagiu şi cu domnul Nazare şi cu domnul Berceanu (foşti miniştri ai Transporturilor) ne-au lăsat moştenire nu numai această comisie, ci şi Programul Operaţional Sectorial suspendat, pentru că DLAF a constatat o suspiciune de fraudă de 700 de milioane de euro. De asta este suspendat‘‘, a mai spus Şova. Bani europeni – blocaţi, datorii de 500 mil. euro către constructori. Fondurile europene sunt blocate din toamna anului trecut, iar conform ultimelor zvonuri abia în iunie Comisia Europeană le-ar putea debloca. Integral in Capital
Raport CE: Indicele încrederii în economia României a ajuns la cel mai scăzut nivel din decembrie 2012. Încrederea companiilor şi consumatorilor în economia României a scăzut în aprilie pentru cea de-a doua lună consecutiv, înregistrând deteriorări în toate sectoarele cu excepţia industriei, în timp ce indicele sentimentului economic la nivelul UE a atins cel mai slab nivel din decembrie 2012. Indicele încrederii companiilor şi consumatorilor în economia românească a scăzut în luna aprilie cu 1,1 puncte, la 94, cel mai scăzut nivel din decembrie anul trecut, potrivit datelor prezentate luni de Comisia Europeană, în urma unui sondaj realizat lunar în rândul managerilor şi consumatorilor din UE. Cea mai severă deteriorare a încrederii în economia României a fost înregistrată în rândul consumatorilor. Indicii pentru sectorul serviciilor, retail şi construcţii afişează de asemenea scăderi la nivelul lunii aprilie. Industria este singurul domeniu unde încrederea a evoluat pozitiv, indicele consemnând o creştere modestă. La nivelul UE, încrederea în economie a scăzut cu 1,8 puncte în aprilie, la 89,7, cel mai redus nivel din ultimele 4 luni, cu deteriorări semnificative ale sentimentului economic în sectorul serviciilor şi în construcţii. Indicii sectoriali pentru industrie şi retail au afişat de asemenea o evoluţie negativă, însă încrederea consumatorilor din UE s-a îmbunătăţit. În zona euro, indicele sentimentului economic a înregistrat în aprilie o scădere de 1,5 puncte, mai abruptă decât se aşteptau analiştii financiari, la 88,6, pe fondul recesiunii şi temerilor privind criza datoriilor de stat. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica scăderea indicelui încrederii în economia zonei euro cu 0,8 puncte. Integral aduce Mediafax
Va urez o zi buna!