Author: theophyle

Am incercat in postarile “etiopiene” sa dau putine amanunte despre cultura lor si istoria atat de interesanta, care intr-un fel incepe cu magica cunostinta dintre Regele Solomon si Makeda, Regina din Saba si ajunge la apogeul creatiei istoriei unui popor, care-si bazeaza identitatea nationala pe intamplari petrecute pe alte meleaguri, in legatura cu un alt popor. Aceasta istorie are o dovada: aceasta dovada este Chivotul Legii, despre care ei afirma ca ar exista in patrimoniul etiopian pastrat cu sfintenie in biserica Sf. Maria – Maica Domnului din Axum. Am hotarat sa nu ma limitez la partea finala a povestii, adica la Axum, locasul in care Etiopienii afirma ca se afla dovada mitului lor national, ci sa pornesc de la inceput povestea fabuloasa a unui relicve sfinte, care pentru mine este extrem de diferita de perceptia obisnuita despre acest artefact.

Am sa incerc un demers stiintific, fara cinismul cercetatorului si unul religios, fara apologetica credinciosului, sper ca ma veti insoti in aceasta mica aventura, care pentru mine a fost reala si personala.

Chivotul Legii dispare din istoria biblica in Cartea lui Ieremia 3:16 cu o consolare intr-un viitor mult mai bun pentru cititorul Bibliei.

” Cînd vă veţi înmulţi şi veţi creşte în ţară, în zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai vorbi de chivotul legămîntului Domnului, şi nu-i va mai veni nimănui în gînd, nu-şi vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai simţi lipsa, şi nici nu vor mai face altul“.

Exista cateva supozitii legate de aceasta disparitie:

• Faraonul Şişak cand a cucerit Ierusalimul (Shoshenq I, a XXI-a dinastie intre 944-924 i.Hr.) si l-a dus in capitala lui Tanis .
• A fost ascuns de preotii templului inainte de cucerirea Ierusalimului de Asirieni.
• Menelik I-ul, presupusul fiu al lui Solomon, l-a “transferat” in Etiopia fara voia tatalui sau.
• Transferarea lui in Egipt de catre preotii templului in timpul regelui Manase (cel rau; 687 – 642 i.Hr) care a instalat in Templu idoli straini si s-a inchinat lui Ba’al. (Templui iudaic din Elefantine).
• Templierii au gasit Chivotul Legii si l-au transferat: (a) in Franta; (b) in Scotia; (c) in Etiopia.

Vom urmari din punct de vedere istoric toate ipotezele si vom analiza probele atatea cate sunt. Din punctul meu de vedere, Chivotul Legii a fost si va fi intotdeauna o metafora, care va reflecta “puterea cuvantului in fata chipului cioplit”, spiritualitatea in fata materialului, slova scrisa in fata aurului, argintului sau pietrelor pretioase.

Iudaismul, Crestinismul si Islamul sunt religii istorice, in care istoria se desfasoara liniar de la inceputul timpurilor in momentul “Facerei” si pana la sfarsitul timpurilor la “Judecata de apoi”. In Iudaism si Crestinism, Dumnezeu face parte integrala din istorie, in Islam el este deasupra istoriei.

Asa cum piatra sacrificiului de pe Muntele Moria (sacrificiul lui Abraham) reprezinta intrarea Divinitatii in istorie, Rastignirea lui Iisus este acceptarea intregii umanitati alaturi de “poporul ales,” devenind cu totii alesii Lui in istoria pe care Dumnezeu ne-o harazeste. Chivotul legii devine asa cum am citat mai sus si in continuarea versetului Ieremia 3:16 in 3:17 –

“În vremea aceea, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului; toate neamurile se vor strînge la Ierusalim, în Numele Domnului, şi nu vor mai urma pornirile inimii lor rele”.

Muntele Nebo

Pentru o mai buna intelegere a celor ce vor urma, propun o mica incursiune “didactica” in religia iudaica. Pentru majoritatea populatiei, religia iudaica este o religie straveche, bazata pe o revelatie ( a lui Moise), pe o scriptura – Biblia Ebraica, numita si Vechiul Testament, si o traditie transmisa oral si dupa aceea scrisa. Adevarat, religia iudaica contemporana este exact ceea ce am mentionat mai sus.

Este aceasta religie cea originala a israelitilor antici? Raspunsul este absolut negativ. Iudaismul contemporan este o religie “noua”, bazata pe religia israelitilor antici, dar diferita. Aceasta religie, exact ca si crestinismul, sunt religii care s-au dezvoltat IMPREUNA, timp de un secol, avand la baza aceleasi traditii pana in anul 95 d.Hr, cand s-a produs schisma finala dintre cele doua religii. Deoarece demersul meu nu este teologic, ci mai mult istoric-arheologic, voi incerca in cateva cuvinte sa descriu atat cat pot si cat stim noi despre vechea religie israelita.

Vechea religie israelita era “geocentrica,” adica una care se baza in primul rand pe un ritual traditional, intr-un loc care a fost stabilit prin traditii, care s-au constituit in primele 5 carti ale lui Moise, numite la evrei Tora si la crestini Pentateuh. Sarbatorile israelitilor erau in majoritatea lor agrare (exact ca in tot Orientul). Anul incepea (ca si astazi) dupa terminarea lucrarilor agricole (toamna) si erau tot felul de sarbatori, care sunt si astazi parte din calendarul iudaic, binenteles pierzand in mare parte sensul original (sarbatoarea semanatului, a culesului, a recoltei, etc). Singura si principala sarbatoare in afara calendarului agricol a fost (si este) sarbatoarea “pastelui” (Pesah), care implica si pelerinaj la Templul din Ierusalim si aducerea jertfei individuale (inclusiv tributul la templu).

Dupa daramarea Templului de catre Romani in anul 70 d.Hr, religia iudaica s-a transformat dintr-o religie geocentrica intr-una canonica-docrinara, bazata pe Scriptura si traditie, exact ca cea crestina. Asadar importanta Chivotului Legii devine mai mult simbolica decat factuala.

Asa cum am spus in postarile anterioare, cred ca Chivotul nu a parasit niciodata Ierusalimul, ci a fost ascuns intr-una din tainitele muntelui si nu a fost gasit pana in zilele noastre, sau a luat drumul pustiului si a fost ingropat cu multe alte comori in Desertul Iudeiei. O interesanta si ultima amintire a Chivotului o gasim in Cartile Macabeilor. Cartile Macabeilor fac parte din Vechiul Testament Ortodox si Catolic, dar sunt considerate apocrife de Protestanti si de Evrei. Evreii, desi le considera sfinte, nu le-au introdus in Biblia lor din “motivul de vechime” (cartile au fost scrise in ultimul secol i.Hr); parerea mea difera dar nu este relevanta in contextul actual. In a doua Carte a Macabeilor (2:4-7) este scris:

4. Şi era tot în acele scrieri cum că proorocul, luând poruncă de la Domnul, a poruncit ca să aducă cu sine cortul şi chivotul. 5. Şi ieşind la muntele în care s-a suit Moise şi a văzut ţara ce i s-a dat ca moştenire, Ieremia a venit acolo şi a aflat loc în peşteră, şi cortul şi chivotul şi jertfelnicul tămâierii le-a băgat acolo şi a astupat uşa. 6. Şi venind unii din cei care mergeau după el, ca să însemne calea, n-au putut-o găsi. 7. Aflând acest lucru, Ieremia i-a înfruntat şi a zis că necunoscut va fi locul acela, până când va aduna Dumnezeu adunarea poporului şi Se va milostivi.

Problema este localizarea Muntelui Nebo; traditia il localizeaza, bineinteles in Estul Ioradanului (azi Iordania), paralel orasului Ierihon. Este sigur in Estul Iordanului pentru ca pe acest munte a murit Moise, care a privit Tara Promisa, dar nu a intrat in ea (vezi Deuteronomul 34:1), problema ar fi ca urmare traditiei sunt doi munti care ar corespunde descrierii.

Acceptand descrierea din cartea Macabeilor, vom incerca sa localizam acest munte si vom specula daca Ieremia ar fi putut ajunge acolo, cum si cand. Toate acestea in articolul viitor.

Bună dimineata intr-o zi de miercuri. Vremea va fi predominant frumoasă şi caldă miercuri cu cerul variabil la senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe parcursul zilei în regiunile sudice şi sud-vestice, precum şi la munte, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20…22 de grade pe litoral şi în Delta Dunării şi 29 de grade, local în regiunile intracarpatice.

Minimele termice se vor situa între 7 şi 17 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, până la 2…3 grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20…22 de grade pe litoral şi în Delta Dunării şi 29 de grade în nord-vest, iar cele minime între 7 şi 17 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane, până în jur de 3 grade.

La Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi uşor mai caldă decât ar fi normal. Cerul va fi variabil, mai mult senin ziua, când şi vântul va sufla moderat, cu unele intensificări. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 26 de grade, iar cea minimă va fi de 9…11 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3182 RON; 1 USD = 3. 3020 RON; 1 EURO = 1. 3078 USD; Francul elvetian 3. 5049 RON. Gramul de aur 155.3091 RON.

Cum aruncă Şova cu banii: 230 kilometri de autostrăzi vor costa 5 miliarde de euro. Comarnic-Braşov (58 km), Craiova-Piteşti (121 km) şi centura de sud a Capitalei (48 km) ar trebui să fie construite în concesiune, dar costurile enorme acceptate de guvern (între 14 şi 42 mil. euro/km) ca punct de plecare în negocieri ridică semne de întrebare. La un cost mediu de 21,5 milioane de euro pe kilometru, preţul acestora se apropie de cel pentru construcţia autostrăzii Transilvania, considerat unul dintre cele mai păguboase contracte încheiate de stat după Revoluţie. Statul a redus puternic investiţiile publice şi caută în prezent noi soluţii pentru dezvoltarea infrastructurii locale de transport. Concesiunile de autostrăzi, un experiment eşuat în trecut în Ro­mâ­nia, ridică semne de întrebare cu privire la preţul cu care pot fi construite autostrăzi pe plan local, dar şi cu privire la modul în care vor reuşi aceste parteneriate între sectorul public şi cel privat să accelereze procesul de realizare a şoselelor. Ministrul marilor proiecte Dan Şova afirmă că sumele mari se explică prin faptul că includ atât costul de construc­ţie, cât şi pe cel al întreţinerii pe 30 de ani. România, cu 530 km de autostrăzi, a pierdut de mult cursa pentru construcţia de şosele în regiune. Croaţia, spre exemplu, o ţară mult mai mică decât România, care va intra în UE abia anul acesta, are deja 1.260 km. Sârbii construiesc autostrăzi cu 4-5 mil. euro pe kilometru. Ultimul contract, pentru 140 km, a fost încheiat cu chinezii pentru 642 mil. euro, deci 4,6 mil. euro/km. De asemenea, un tronson de autostradă de 27 km între Pirot şi Dimitro­vgrad a fost semnat cu Alpine din Austria pentru 60 mil. euro, deci 2,2 mil. euro/km, conform b92.com. Auto­strada sau drumul expres Craiova-Piteşti (statul nu s-a hotărât încă ce variantă va alege), o şosea de 121 km cerută în repetate rânduri de industria auto şi care se va construi prin concesiune, va costa circa 1,7 mld. euro, sau 14 mil. euro/km, potrivit estimărilor companiei de drumuri. În acelaşi timp, autostrada Comarnic – Bra­şov, cu o lungime de 58 km, va fi con­struită, operată şi întreţinută pentru 1,2 mld. euro, sau 21 mil. euro pe kilo­metru, iar centura de sud la stan­dard de autostradă a Capitalei – pentru 2 mld. euro. Integral in Ziarul financiar

Ponta: Cu cine pot vorbi de la PDL, cu Blaga, cu Udrea? / Antonescu:  Cu Blaga, dar dumneavoastră. Premierul Victor Ponta şi preşedintele PNL, Crin Antonescu, au avut, marţi, un schimb de replici ironice despre reprezentantul PDL cu care se poate purta o discuţie pe regionalizare, cei doi invitându-se reciproc să comunice cu Vasile Blaga. Ponta a fost întrebat dacă se mai ia în calcul angajarea răspunderii asupra proiectului de lege privind regionalizarea.   “Dacă există la un moment dat un acord, nu doar al USL, ci al forţelor politice, poate fi avută în vedere această procedură rapidă. Dacă nu există un acord politic al forţelor politice – aici nu vorbesc de PDL, că ei nu sunt de acord cu nimic, ei nu sunt de acord nici între ei. Nici nu ştiu cu cine să vorbesc, cu domnul Blaga, cu doamna Udrea, cu cine să vorbesc?”, a întrebat, retoric, premierul. Liderul PNL a replicat: “Cu Blaga”.   În acelaşi timp Ponta a continuat: “Cu Blaga, OK. Uite, vorbeşte domnul Antonescu cu domnul Blaga”.   “Nu, nu, nu, dumneavoastră. E instituţional, adică”, a recţionat Antonescu.   “Dacă va exista un acord, mergem şi pe o procedură rapidă, dacă nu mergem pe procedura parlamentară, care sigur, presupune mai mult timp, dar în final va avea tot un vot. Bun, nu se începe la 1 ianuarie (2014, n.r.) efectiv noul exerciţiu financiar, de la 1 ianuarie încep să se construiască proiecte… probabil undeva prin toamna lui 2014 se depun primele proiecte pe noul exerciţiu (…) Dacă ai regiunile mai repede, cu atât mai repede poţi să depui proiectele la Programul Operaţional Regional”, a mai completat Ponta.   PDL se opune categoric procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pe legea regionalizării, a declarat, în urmă cu o săptămână, preşedintele PDL, Vasile Blaga, arătând că adevărata intenţie a USL este “de a face regiunile vasale baronilor locali USL”.   Integral in Adevarul

USL se laudă cu stabilitatea economică asigurată de Boc. Actuala putere a marcat primul an de guvernare prin prezentarea unui bilanț propriu, care legitimează măsurile predecesorilor de la PDL. În propriul bilanţ la un an de la preluarea Puterii, USL se laudă, printre altele, cu o nouă viziune de guvernare, diferită de cea a PDL şi cu performanţe în îndeplinirea unor indicatori economici. Mare parte din realizările revendicate de USL se datorează însă guvernelor PDL, meritul USL fiind acela că nu a şters cu buretele eforturile de echilibrare bugetară ale guvernelor democrat-liberale. În privinţa procedurii de deficit excesiv din care România a ieşit, merită precizat că ar fi fost o realizare imposibilă fără efortul guvernului Boc. Astfel, în 2009, România a pornit cu un deficit bugetar de 9%, pentru a ajunge la 4,35% în 2011. Acest lucru a fost posibil prin aplicarea, în 2010, a controversatelor măsuri de austeritate: reducerea salariilor cu 25% şi creşterea TVA cu 5%. În mai 2012, guvernarea USL a respectat linia impusă de Executivul Boc, astfel că deficitul înregistrat la finele anului trecut a fost de 2, 5%. Astfel, în spiritul austerităţii bugetare, actualul guvern a menţinut acordul cu FMI, a blocat angajările în sistemul de stat, nu acordă tichete de masă, de cadou sau de vacanţă pentru bugetari şi a adoptat recent o ordonanţă de urgenţă privind disponibilizările din companiile de stat. Integral in EVZ

CSM discută lista Ponta – Băsescu pentru şefia Parchetelor. Punctele slabe ale candidaţilor Kovesi şi Niţu. Până la finalul acestei săptămâni Parchetul General, DIICOT şi DNA ar putea avea şefi noi. CSM va analiza în următoarele zile propunerile pentru funcţiile de conducere din parchete făcute în urmă cu o lună de premierul Victor Ponta. Secţia de procurori a CSM va finaliza marţi, 7 mai, analiza candidaturilor, iar miercuri şi joi vor urma audierile procurorilor nominalizaţi. Pentru şefia DNA a fost propusă Laura Codruţa Kovesi, iar pentru Parchetul General, Tiberiu Niţu. CSM a programat pentru această săptămână evaluarea, audierea şi avizarea candidaţilor pentru funcţiile de conducere din cadrul Parchetului General, DIICOT şi DNA. Potrivit calenadarului, marţi, 7 mai, CSM va finaliza analiza proiectelor de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturilor. Pe 8 şi 9 mai, secţia de procurori a CSM îi va audia pe candidaţii propuşi de Victor Ponta pentru conducerea parchetelor. Audierile candidaţilor sunt publice şi sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Vineri, 10 mai, CSM va transmite oficial avizele către Ministerul Justiţiei. Potrivit legislaţiei, numirea procurorilor pentru funcţiile de conducere are următorul traseu: ministrul Justiţiei face propunerile, CSM emite un aviz care are caracter consultativ şi, în final, preşedintele emite decretele de numire având posibilitatea să respingă propunerile. Integral in Gandul.

Horia Georgescu, ANI: 20 de parlamentari ar putea să-şi piardă mandatele. Zeci de cazuri de confiscări ale averilor dobândite fraudulos de către demnitari ai statului român vor fi soluţionate în viitorul apropiat de instanţele judecătoreşti, declară Horia Georgescu, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în exclusivitate pentru „România liberă“.Horia Georgescu, 36 de ani, îşi doreşte însă modificarea legii în aşa fel încât proprietăţile obţinute din bani negri să poată fi confiscate de stat mult mai repede decât acum. Chiar şi în formula actuală, însă, la bugetul statului au ajuns „milioane de euro confiscate pentru prima dată după 1989 pe cale administrativă, nu penală“, se laudă Horia Georgescu. În jur de 20 de parlamentari ar putea să-şi piardă mandatele din cauza problemelor de integritate, potrivit preşedintelui ANI, care îşi argumentează previziunea pe numărul proceselor aflate pe rol, pe deciziile definitive obţinute deja de Agenţie, dar şi pe procesele aflate în pronunţare la Înalta Curte. Horia Georgescu a refuzat să comenteze investigaţiile pe care ANI le face în străinătate, sugerând însă că lucrurile avansează atât în ceea ce priveşte cercetările legate de liderii sindicali, cât şi de politicieni. Pe de altă parte, şeful ANI crede că în viitoarea Lege ANI ar trebui exceptaţi de la afişarea declaraţiilor de avere cei aflaţi în conducerile serviciilor secrete. Integral in Romania Libera

Adevărul despre România: electoratul nu se-nghesuie să modifice Constituţia. Legea fundamentală, o necunoscută. Sondaj Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum pentru modificarea Constituţiei, scrutinul n-ar fi validat, întrucât nu s-ar atinge pragul de prezenţă de 50%. Majoritatea românilor, adică 63,8% din totalul populaţiei, au auzit despre intenţia autorităţilor de modificare a Constituţiei. 30% din aceştia nu sunt însă la curent cu dezbaterile privitoare la modificarea legii fundamentale a ţării, o posibilă cauză fiind atenţia scăzută acordată de mass-media subiectului, se arată în sondajul„Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul”. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie, pe un eşantion de 1.050 de persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. 54,9% din cei care sunt la curent cu intenţia autorităţilor de a revizui Constituţia consideră că acest demers ar fi necesar în mare şi în foarte mare măsură, ceea ce sugerează un nivel important de aşteptări faţă de evoluţia legii fundamentale a ţării. Potrivit INSCOP, subiectul privind modificarea Constituţiei are vizibilitate, dar insuficientă pentru o temă de o asemenea anvergură, iar acest lucru îşi va pune amprenta asupra prezenţei românilor la un eventual referendum de modificare a Constituţiei. Astfel, la întrebarea „Dacă în toamnă vom fi chemaţi să votăm schimbarea Constituţiei“, 40,8% din respondenţi au afirmat că vor veni la vot, în timp ce 31,9% din cei chestionaţi au spus că se mai gândesc dacă vin să-şi exprime dreptul de vot. Prin comparaţie cu lunile trecute, procentul celor care îşi declară intenţia de a se prezenta la vot pentru modificarea Constituţiei se păstrează în linii relativ constante. Luna trecută, 43% din respondenţi spuneau că se vor prezenta la vot, iar în urmă cu două luni, această intenţie era exprimată de numai 41% din respondenţi. Integral in Adevarul.

Profilul persoanei cu datorii: în medie 43 de ani, cu datorii de circa 2.000 de lei. Vârsta medie a persoanei cu datorii din portofoliul KRUK România a fost în 2012 de 43 de ani, variind foarte puţin în funcţie de regiuni, arată datele companiei de colectare creanţe. Astfel, potrivit statisticilor KRUK România, cea mai ridicată vârstă medie a datornicilor se înregistrează în Oltenia şi Moldova (43,6 ani), iar cea mai mică în Transilvania (42,2 ani). Persoanele cu datorii din Muntenia au o vârstă medie de 43,2 ani, iar cele din Dobrogea 42,3 ani.  “Vârsta medie a persoanelor cu datorii a evoluat de la 41,5 ani în 2011 la 43 de ani în 2012, potrivit datelor noastre”, a arătat Tomasz Ignaczak, director general KRUK România. Cei mai mulţi debitori din portofoliul companiei de colectare creanţe au vârste cuprinse între 31 şi 40 de ani, respectiv 33% din totalul cazurilor administrate de KRUK România. 24% din debitori se încadrează în intervalul de vârstă 41-50 de ani, iar 21%, în intervalul 21-30 de ani. În acelaşi timp, doar 0,5% din persoanele cu datorii au sub 20 de ani, iar 22% sunt persoane trecute de 50 de ani.  Valoarea medie a unei creanţe administrate de KRUK România este de aproximativ 2.231 de lei. Reprezentanţii companiei susţin că în ceea ce priveşte valoarea medie a unei creanţe, pe grupe de vârstă, apar diferenţe mari. Astfel, dacă pentru categoria de vârstă cuprinsă între 18 şi 40 de ani valoarea medie a creanţei este 2.474 de lei, pentru persoanele cu datorii cu vârsta peste 60 de ani, această valoare este de doar 841 de lei. În cazul debitorilor de 40-60 de ani, valoarea medie a datoriei este de 2.727 de lei. Integral in Capital.

Curtea de Arbitraj International a respins cererea Rompetrol Group ca Romania sa-i plateasca daune de 185 mil dolari. Cererea The Rompetrol Group ca Romania sa fie obligata la plata de daune in suma totala de 185,385 milioane dolari a fost respinsa, prin hotararea arbitrala a Curtii de Arbitraj International a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii din Washington pronuntata in dosarul arbitral nr.ARB/06/03 si distribuita celor doua parti in 6 mai 2013, anunta Ministerul Finantelor, intr-un comunicat postat pe site-ul sau. In 20 decembrie 2005, Secretariatul General al Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, denumit in continuare CIRDI, a primit cererea de arbitraj formulata de The Rompetrol Group N.V., persoana juridica inregistrata in Regatul Tarilor de Jos (Olanda), impotriva Romaniei. In motivarea cererii de arbitraj, se sustinea ca The Rompetrol Group N.V. si managementul sau au fost tinta unei hartuiri din partea autoritatilor publice romane, devenind victimele unui tratament ostil, discriminatoriu si arbitrar din partea unor persoane publice (oficiale) si institutii publice din Romania, motiv pentru care investitia sa in sectorul petrolier din Romania ar fi fost grav afectata. Reclamanta a invocat incalcarea de catre Romania a prevederilor Acordului privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Tarilor de Jos, ratificat prin Legea nr.114/1994, sens in care a solicitat despagubiri materiale in valoare de (139.385.084 USD dolari americani) si despagubiri morale in cuantum de 46.000.000 USD (dolari americani). Integral la HotNews

Astazi inca un articol de la The Guardian (David Cameron won’t prosper by trying to outkip the Kippers), referitor  la rezultatele alegerilor locale partiale in Anglia. Proprietate a Scott Trust, The Guardian este în general considerat ca fiind ziarul de referinţă al celor de orientare de centru (uneori dreapta, alte ori stanga) chiar dacă este în mod tradiţional apropiat de partid laburist. În The Guardian semnează cronicari reputaţi, ca George Monbiot, Geoffrey Wheatcroft şi Polly Toynbee. Fondat la Manchester în 1821, The Guardian a devenit unul din cele mai vizitate site-uri de informaţii din lume.

***

Alegerile locale parţiale din 2 mai, din Marea Britanie, au marcat un progres îngrijorător al sprijinului acordat Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP) – a cărui principală platformă politică este pledarea pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – având în vedere faptul că această grupare a obţinut aproape un sfert din voturi.

Planuri UE: fiecare ţară să-şi întreţină şomerii din străinătate. Uniunea Europeană intenţionează să extindă perioada în care imigranţii pot primi ajutoare de şomaj din partea ţărilor de origine, potrivit unor planuri discutate la Bruxelles, menite să calmeze spiritele în ceea ce priveşte „turismul pentru beneficii sociale“.Astfel, ajutoarele de şomaj acordate de ţara de origine unui imigrant ar putea fi extinse de la trei luni, atât cât e obligatoriu în prezent, la cel puţin şase luni, se arată într-o propunere pe care o va prezenta mâine comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding. Această măsură ar putea fi adoptată în ideea în care unui imigrant îi ia aproximativ un an şi jumătate ca să-şi găsească de lucru într-o ţară străină, relatează „Financial Times“. Recomandarea Uniunii face parte dintr-un pachet mai amplu de iniţiative care au scopul de a extinde drepturile cetăţenilor europeni şi de a elimina orice obstacol care ar putea împiedica exercitarea lor. Pachetul include doisprezece măsuri rezultate în urma unei consultări care a durat aproape un an şi jumătate şi este menit să încurajeze libertatea de mişcare a lucrătorilor în cadrul blocului comunitar. Printre altele, Comisia Europeană doreşte ca cetăţenii UE să-şi păstreze dreptul de vot în ţările de origine, chiar dacă s-au mutat în străinătate. Marea Britanie, Germania, Austria şi Olanda au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care cer revizuirea directivei privind libertatea de mişcare, în timp ce îngrijorările cresc în privinţa impactului pe care imigraţia în cadrul UE îl are asupra sistemului de ajutoare sociale.Integral in Adevarul

Trei explozii la Teheran, în apropierea unei instalaţii de cercetare militară. Trei explozii s-au auzit marţi în vestul Teheranului, o zonă unde Iranul desfăşoară cercetări în domeniul rachetelor, potrivit unui mesaj postat pe Twitter de un jurnalist al serviciului în limba persană al BBC. Pentru moment nu este clar dacă s-au înregistrat pagube sau răniţi în urma incidentului, relatează Jerusalem Post, în ediţia electronică.

În ianuarie, atât Iranul cât şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică au negat informaţiile privind producerea unei explozii la instalaţia subterană de la Fordo, în apropiere de Qom.

O explozie misterioasă şi de amploare s-a produs la un depozit militar din apropiere de Teheran în noiembrie 2011, provocând moartea a 17 membri ai Gardienilor Revoluţiei şi rănirea altor 17. Aduce Mediafax. 

Rusia – Statele Unite: dialog dificil într-un context internaţional tensionat de criză şi de războiul din Siria. Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, se află într-o vizită în Rusia pentru a discuta despre numeroase subiecte, cu un accent special pe Siria. Această vizită coincide cu o aniversare, trecerea unui an de cînd Vladimir Putin a revenit la Kremlin pentru un al treilea mandat de preşedinte. Rusia rămîne un partener dificil al occidentalilor, dar în acelaşi timp inconturnabil. În 2009 preşedintele american Barack Obama şi-a propus o relansare a relaţiilor cu Rusia, o “redemarare” de fapt. El a folosit atunci termenul de “Reset”. Intre timp însă relaţiile ruso-americane n-au încetat să se degradeze, deci putem vorbi de un veritabil regres. Este adevărat că nici contextul internaţional nu a fost favorabil, fiind marcat de criză economică, iar războiul din Siria i-a situat pe cei doi partenri, Rusia şi Statele Unite, pe poziţii diametral opuse. Totuşi, trebuie remarcat că nu toate dosarele sunt la fel de delicate. In materie de luptă împotriva terorismului ruşii şi americanii au interese comune şi dialoghează mai bine, cum s-a văzut după recentele atentate de la Boston comise de doi fraţi de origine cecenă instalaţi în Statele Unite. Si în privinţa dosarului nuclear iranian, precum şi în ce priveşte şantajul nuclear al Coreii de Nord, ruşii şi americanii au poziţii ceva mai apropiate. In schimb, la capitolul drepturilor omului în Rusia nici nu poate fi vorba de dialog. Pentru americani rămîne inadmisibil şi îngrijorător modul în care preşedintele Putin, aflat de fapt la putere de 13 ani, a oprit procesul de democratizare în Rusia, a reprimat opoziţia şi a luat sub control presa şi Internetul. La nivelul relaţiilor personale, John Kerry are probabil mai multe afinităţi cu omologul său Serghei Lavrov decît cu Vladimir Putin, care a decis totuşi să-l primească pe demnitarul american, la Kremlin, în ciuda protocolului. Americanii l-ar fi preferat, eventual, în acest loc simbolic, pe Dimitri Medvedev, dar nu au de ales, fostul agent al KGB-ului, Vladimir Putin, modelează Rusia după o doctrină proprie  în care topeşte elemente de sovietism şi altele moştenite din perioada ţaristă. Integral la RFI.

Relaţiile strânse dintre premierul Tusk şi cancelarul Merkel ar putea face din Polonia aliatul de bază al Germaniei în defavoarea Franţei şi Marii Britanii. Polonia ar putea deveni principalul partener al Germaniei în cazul în care Franţa sau Marea Britanie, aliaţii tradi­ţionali ai Berlinului, refuză să sprijine ideile cancelarului Angela Merkel, iar acest lucru este sugerat de relaţiile tot mai apropiate dintre şeful cabinetului german şi premierul polonez Donald Tusk. O biografie recentă a cancelarului Merkel arată că ea are origini poloneze, mama ei fiind născută în acelaşi oraş cu mama premierului Tusk, în istoricul Gdansk, scrie The Wall Street Journal. Polonia este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Germaniei şi este foarte bine integrată în industria celei mai mari economii europene. Cultura afacerilor din cele două ţări converge tot mai mult, a spus ministrul de externe polonez Ra­doslaw Sikorski, care a solicitat în 2011 Germaniei să adopte rolul de conducător al Europei şi să salveze moneda unică, euro. Până în 2017, ponderea votului Polo­niei în cadrul instituţiilor de conducere ale UE va fi egală cu cea a Fran­ţei, influenţa po­litică a Varşoviei crescând astfel pro­por­ţional cu avansul economic. În 2017 intră în vigoare noi reglementări con­form cărora votul va reprezenta ponderea cetăţenilor unei ţări în populaţia totală a UE. Polonia va fi una dintre principalele şase state care iau decizii în blocul co­munitar. Pe de altă parte, Germania este cel mai mare contributor din UE la finanţarea re­giu­nilor sărace, iar Polonia este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestor bani, ceea ce a dus anul trecut la neînţelegeri între cele două ţări cu privire la negocierea bugetului pe termen lung al UE. Contrar relaţiilor amiabile dintre cele două state vecine, Polonia a privit neputincioasă cum Merkel şi preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, au inaugurat gazo­ductul rusesc North Stream care trece prin Marea Baltică şi ocoleşte teritoriul polonez. Integral in Ziarul Financiar

Imigranţii care salvează Germania. Germania atrage străinii cum n-a mai făcut-o din 1995: în 2012 s-au stabilit în Republica Federală peste un milion de imigranţi. Criza pe care Berlinul a administrat-o mult mai eficient decât alte state dar şi nevoia Germaniei de forţe proaspete au contribuit decisiv la valul semnificativ de imigranţi care, în 2012, au ales să se stabilească în Republica Federală: 1,08 milioane. De aproape două decenii nu s-a mai înregistrat o asemenea afluenţă iar comparativ cu anul precedent, creşterea este de 35%. Cei mai mulţi – 765.000, conform Biroului Federal de Statistică – provin din interiorul Uniunii Europene, în special din România şi Bulgaria. Vecinii polonezi rămân, ca grup etnic, cel mai bine reprezentaţi – cu 68.100 de noi veniţi în 2012. Urmează românii (45.700), ungurii (26.200) şi bulgarii (25.000). Numărul sud-europenilor imigraţi s-a dublat, anul trecut, numeroşi cetăţeni ai ţărilor atinse cel mai puternic de criză (Spania, Portugalia, Grecia şi Italia) alegând Germania pentru şansa unui nou început. Reprezentanţii Biroul Statistic precizează, însă, că, pe parcursul anului de referinţă (2012), 712.000 de persoane au părăsit Germania, ceea ce, trăgând linia, înseamnă un plus de 13% adus populaţiei Republicii Federale. Nu doar mai buna administrare a perioadei critice prin care trec economiile şi finanţele europene au determinat acest val de imigrări. De mai mulţi ani, Germania a lansat programe speciale de atragere a specialiştilor cu înaltă calificare, primii paşi în acest sens fiind simplificarea formalităţilor birocratice şi reducerea obstacolelor puse celor ce încercau să îşi apropie un loc de muncă în Republica Federală. Firmele germane nu mai sunt, de exemplu, obligate să epuizeze toate şansele de a angaja un cetăţean german pentru o poziţie lucrativă înainte de a-şi îndrepta atenţia către un străin pe care şi-l doresc şi ale cărui capacităţi profesionale au fost dovedite ca fiind superioare ofertelor existente pe piaţa internă. De altfel, se discută cât se poate de serios şi deschis despre nevoia de specialişti în matematică, informatică, ştiinţele naturii şi alte domenii tehnice (pe scurt MINT, acronim format din iniţialele acestor domenii în limba germană). În perioada 2005 – 2010, numărul persoanelor cu diplomă universitară în zona MINT a crescut cu aproape 60.000 – dar, relevă un studiu dat publicităţii săptămâna aceasta de Institutul Economiei Germane din Köln (IW), majoritatea acestor specialişti provin din familii cu trecut imigraţionist. Cu tot acest progres, în zona MINT rămân mai multe locuri de muncă disponibile decât persoane cu calificarea necesară. Deutsche Welle

Cum se va sfârși războiul Google-Comisia Europeană. Google răspunde unei reclamaţii şi, la presiunile Comisiei Europene, este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă. Dar lumea de afară ştie foarte puţine despre cum operează motorul de căutare. La nivelul Uniunii Europene, 90% din căutările de pe internet se fac folosind motorul Google; Bing, de la Microsoft, nu a reuşit să treacă de procentul de 10% nici măcar în America natală. Concurenţa acuză Google că profită de pe urma dominaţiei şi îi îndreaptă pe internauţi către subsidiare de genul Google Maps sau YouTube. În 2010, Microsoft şi o serie de alte firme mai mici, de exemplu din domeniul intermedierilor turistice sau de pe piaţa aplicaţiilor pentru telefoanele inteligente, au depus la Comisia Europeană o plângere anti-cartel iar, între timp, oficialii de la Bruxelles au găsit că Google este numai bun de plată, scria Deutsche Welle în urmă cu două săptămâni. “Google ne-a sugerat o serie de propuneri, dar nu a întreprins nici un demers concret”, declara la jumătatea lunii trecute Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Concurenţă. Se ştie că gigantul american este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă; în schimb, va face în aşa fel încât rezultatele proprii să sară în evidenţă. Dacă lucrurile vor evolua astfel, internauţii din Europa ar putea avea, în curând, alte răspunsuri la căutările pe Google decât internauţii din restul lumii. Cum se întâmplă asta, rămâne un secret pe care Google nu pare dispus să îl scoată la lumină. Specialiştii în IT speculează că ar fi vorba despre o combinaţie de circa 200 de criterii care operează simultan în stabilirea ordinii răspunsurilor afişate la căutările cu Google. Câteva dintre acestea: numărul de linkuri către paginile cu răspunsul chestionat, numărul de referinţe la cuvintele-cheie de pe pagină, numărul de vizitatori.Tehnic vorbind, căutarea pe care o face un internaut nu este una live. Programe speciale, numite “crawlere”, scormonesc încontinuu internetul şi strâng din întregul internet cuvinte şi imagini pe care le stochează în serverele centrale. Când caută ceva, utilizatorul nu navighează prin întreaga lume virtuală ci numai prin serverele motorului de căutare. Integral in Capital.

Putine democratii moderne s-au aflat in situatia in care este Romania de astazi. De fapt ceea ce se intampla astazi in Romania este ciudata situatie a lipsei totale a unei alternative politice parlamentare, adica o democratie existenta de iure si inexistenta de facto.

Astazi cetateanul care nu este multumit de guvernarea puterii actuale nu are nici o alternativa fezabila de a inlatura aceasta putere pe cale democratica, prin vot in parlament sau cel putin printr-o solutie care se intrevede intr-un viitor apropiat. Opozitia, formata din 4 partide parlamentare PDL, PPDD, UDMR si Forta Civica, nu are nici o sansa sa concureze puterea sau sa cenzureze initiativele ei legislative cu absolut nimic.

Noul Parlament s-a constituit în decembrie 2012 şi de atunci zece deputaţi şi doi senatori au schimbat deja partidul din partea căruia au candidat. Toti acesti senatori si deputati apartin opozitiei si au “cazut” in mrejele ciolanului guvernamental.

PDL: Prinicipalul perdant a fost PDL-ul, care a pierdut 6 parlamentari in frunte cu vestitul Mihai Stănişoară, prim-vicepreşedinte PDL şi lider al grupului parlamentar din Camera Deputaţilor. Stănişoară a fost urmat în PNL de finul său, deputatul Ion Cupă, care era şi şeful PDL Gorj. Un alt deputat PDL, Mircea Irimie, a trecut la PC invocând „motive personale care nu pot fi dezvăluite“.

Alţi trei parlamentari care au părăsit PDL activează ca independenţi. Deputatul Mihaela Stoica şi-a depus demisia din PDL, susţinând că nu se mai regăseşte în politica pe care o face actuala conducere a partidului şi a criticat modul în care a fost organizată Convenţia Naţională Extraordinară de la sfârşitul lunii martie. Şi deputatul Valerian Vreme a demisionat din PDL acuzând strategia liderului PDL, Vasile Blaga, de a transforma partidul în unul împotriva preşedintelui Traian Băsescu. Valerian Vreme şi Mihaela Stoica tatonează deja o afiliere la Mişcarea Populară, patronată de preşedintele Traian Băsescu. Tot independent este şi un alt parlamentar care a demisionat din PDL, senatorul Leonard Cadăr. (SURSA)

Dupa lupta sinucigasa intre Blaga si Udrea, declaratia “Adio PDL, Adio PD” insotita de discreditarea a tot ce nu inseamna “oamenii Presedintelui” era mai mult decat normal ca lucrurile sa arate asa cum arata.

PPDD este in opozitia trambitata si mediatizata de gurul fondator, Dan Diaconescu. O mare parte din reprezentantii acestui partid nu prea stiu inca ce cauta acolo si cei care stiu o fac deja cu spor, afaceri! Deci a te baza pe ei ca pe o opozitie functionala este ca si cum te-ai baza pe un grup de obezi sa te reprezinte la olimpiada in proba de maraton.

UDMR sunt ceea ce au fost intotdeauna, niste lichele.

Forţa Civică este si a fost partidul sperantelor mele. Adevarat, de multe ori mi-e greu sa inteleg cam ce se intampla si mai greu sa si accept. Prefer sa cred ca sunt bolile copilariei si cu ajutorul lui Dumnezeu si a talentului lui MRU si catorva oameni foarte buni care muncesc greu la centru si in teritoriu, multe dintre probleme se vor rezolva intr-un fel sau altul. Din punct de vedere parlamentar este greu sa nu observi activitatea laborioasa a unor fruntasi ai partidului, tot din acest punct de vedere nu pot sa ma abtin din a constata lipsa clara de activitate a dlui Dan Cristian Popescu pe cele doua paliere asumate – Bucuresti si Parlament.

O alta problema mult mai amara din punctul meu de vedere este apartenenta domnilor Popescu si Craciun la “platforma sperantelor sexagenare ale liberalilor- liberi de Antonescu”. Nu ar fi cinstit fata de cititorii mei sa nu mentionez cu tristete ca anul trecut, in luna ianuarie, cand dl Popescu si dna Amelia Boros, astazi sefa “femeilor din PFC” manifestau in Piata Universitatii impotriva guvernului Boc, noi ne aflam in cealalta parte a baricadei. Cand acesti oameni au venit in Forta Civica am crezut ca este vorba de un nou inceput , din nefericire nu pot sa dau crez unor asemenea fapte si atitudini si nici sa citesc “filozofele” din adancurile gandirii dnei Boros pe FB despre “femeia liberala”. Femeile liberale cresc, gandesc si se propaga in PNL. Nu mi-as dori o metodologie asemanatoare in Forta Civica. Problema nu este in ceea ce cred dnii Popescu si Craciun, problema este ceea ce fac acesti stimati domni si repectiva doamna. Nu-i nici un bai cu “platforma liberala”, ci cu ceea ce fac pentru Forta Civica si daca valorile lor sunt compatibile cu valorile majoritatii si faptele lor contribuie la consolidarea si intarirea PFC.

Ce ne mai asteapta pana la sfarsitul anului?

Trebuie sa mentionez pentru cunostinta cititorului ca nu ma bazez pe nici un fel de informatii “secrete” din interioarele catacombelor politicii mioritice, ci numai pe informatiile publice, intelegerea actorilor politici si a modus operandi care ii caracterizeaza, logica si bineinteles multa intuitie, intr-un cuvant, speculez si eu ca tot romanul.

1. Nu cred ca pana la sfarsitul anului alianta USL se va rupe. Nu este in interesul imediat al nimanui. (a) Antonescu spera inca sa ajunga la Cotroceni si stie ca fara PSD nu are nici o sansa; (b) Este in interesul USL sa treaca o Constitutie facila intereselor lor; (c) Regionalizarea trebuie facuta conform cerintelor insistente si ultimative ale baronilor; (d) fara USL Voiculescu ar intra la puscarie mult mai facil si mai rapid.

2. Vom avea un referendum pentru o Constitutie USL la sfarsitul lunii noiembrie, inceputul lunii decembrie. Si imediat dupa aceea va trece si “regionalizarea.”

3. Probabil ca pana la iarna Miscarea Populara se va transforma in partid politic si va include fractiunea Udrea & Co.

4. PDL, sub conducerea lui Blaga, face jocurile PNL-Antonescu ca parte dintr-0 strategie de albire euro-atlantica a lui Antonescu si trecerea a PNL de la ALDE la PPE printr-o fuziune posibila dupa referendul Constitutiei USL. Aceasta strategie de deschidere a culoarului lui Antonescu in extremis si in cazul ca PSD va avea un candidat propriu ( si il va avea) este bazata si pe o tactica supementara prin care PDL va avea un candidat de paie in primul tur. Aceasta tactica a fost pusa la cale pe axa Videanu-Negoita, mai mult decat reticienti sa vada cifrele lui MRU in toate sondajele aparute in ultima luna.

Agenda este plina si timpul este scurt. Alegerile la Parlamentul European vor avea loc in luna mai 2014 sau la inceputul lunii iunie, deci startul care este de asta data de o importanta majora trebuie dat cel mai tarziu dupa referendumul la Constitutia USL.

Maine vom discuta mai pe indelete despre aceste alegeri si cum vad eu cel putin trei scenarii posibile.

Sulul de Arama de la Qumran – 3Q15

In luna Martie a anului 1952, o grupa de arheologi descopera la Qumran, in pestera numarul 3, un sul gravat pe doua foi de arama, care la origine fusese o singura foaie la dimensiunile de   2.40 × 0.30 m. Intre anii 1955/56, H. W. Baker, de la Universitatea din Manchester din Anglia, reuseste desfacerea acestui sul, care in timpul celor aproape 2000 de ani se sudase din cauza caldurii si fusese extrem de oxidat, pur si simplu coclise. Pentru a desface acest sul a fost nevoie de segmentarea lui in cateva “foi” din acest sul de arama.

Sulul este de origine Eseniana; nu este clar daca este vorba de comorile primului Templu (Solomon – daramat de Asirieni) sau al doilea (Irod – daramat de Romani); importanta lui a fost extrem de mare, luand in considerare ca a fost inscriptionat in arama si nu scris pe piele de animal, autorii crezand ca metalul va fi mult mai rezistent decat manuscrisul obisnuit.

Desi limba vorbita in acel timp in Iudeia era Aramaica (contemporan cu Iisus) , textul este scris in Ebraica, ceea ce denota ca Esenieni probabil nu se foloseau de Aramaica, considerand-o probabil o limba straina. Deoarece Crestinismul timpuriu in primele lui faze, cand toti Apostolii lui Iisus erau evrei, la fel de “nationalisti” si anti-Romani, asemanandu-se extrem de mult cu acestia, ridica posibilitatea ca limba vorbita (cel putin scrisa) de ei a fost Ebraica.

Este absolut clar ca acest sul a fost “scris” (mai bine zis inscriptionat sau gravat) de patru persoane diferite, intr-un fel de CA (consiliu de administratie) antic al comorilor inventariate.

Valoarea comorilor estimata de marele savant francez Dupont-Sommer la aproximativ 4000 de talanţi, care dupa datele pe care le avem din Noul Testament ar fi 1 Talant = 58.9 kg de argint, adica in total 235,600 Kg de argint; daca a fost vorba de talant roman atunci ar fi fost vorba “numai” de 1 Talant = 32.3 kg, adica 192,200 kg de argint. Fiecare talant avea 60 de mina, si fiecare mina avea 60 de shekeli.

Dupa pretul de azi al argintului care ar fi   23.70  USD per ounce – vorbim de aproximativ 163 milioane de dolari. O suma frumusica pe atunci.

Comorile Templului şi adevăratul Indiana Jones†

NOTA: Articolul de mai jos a fost scris in 2009, adica un an inainte de moartea doctorului Jones†, care a decedat in 2010.

In legatura cu cele de mai sus vreau sa vi-l prezint pe adevaratul Dr. Jones, cel care a stat la baza creatiei lui George Lucas “Indiana Jones“, interpretata de Harison Ford in cele 5 filme. Numele lui este Dr. Vendyl Jones, s-a nascut in Texas acum 79 de ani, el este inca in puteri si continua sa caute Chivotul Legii. L-am cunoscut pe Dr. Jones acum vreo 25 ani si am avut cateva discutii extrem de interesante, desi putin contradictorii. Dr. Jones este un crestin extrem de religios, cu niste idei putin cam “neortodoxe”, care sunt destul de controversate. Prima lui cariera a fost de pastor (preot protestant) Baptist, curentul crestin majoritar in sudul Statelor Unite. Prin 1956 a hotarat ca crestinismul nu poate fi inteles cu adevarat decat daca sunt cunoscute sursele biblice ebraice. A intrat intr-o scoala religioasa ebraica (Yeshiva), unde a reusit sa cunoasca interpretarile ebraice ale bibliei. Aceasta cunoastere, zice el, l-a transformat “intr-un mai bun crestin”.

In 1964 incepe publicarea “sulului de arama” descoperit in pestera no. 3 de langa Qumran (3Q15), in anul 1952. In acest sul sunt inregistrate toate comorile Templului din Ierusalim. Profund impresionat, Vendyl “Indiana” Jones ajunge in Israel, unde isi termina doctoratul si isi incepe activitatea arheologica in compania celor mai mari arheologi biblici ai vremii (Profesorii Kohavi, Anson Rainey si Hillel Geva).

Din 1972 Jones incepe sapaturile proprii in cautarea comorilor templului, inclusiv “Chivotul Legii“, bazandu-se pe acest sul gasit la Qumran, despre care noi vom vorbi in articole urmatoare,. Cu ajutorul a 300 de voluntari conduce 8 santiere in situri diferite. Din cauza unor dispute cu pseudo-arheologul Zoe Zias (care este mare mahar, fara a avea nici o competenta in afara pupincurismului), dar si cu marele savant biblic crestin Robert Elliot Friedman, Jones nu mai primeste permis de a sapa in Israel. Dupa o lupta continua cu autoritatile, sprijinit insa de multi oameni de bine (inclusiv, scriitorul randurilor acestea), Dr Jones primeste persmisul de a sapa din nou. In 1988 Dr. Jones face o mare descoperire arheologica, gaseste un recipient care continea material uleios ce servea in Templul de la Ierusalim (Shemen Afarsimon) la unsul Regilor si la slujba Chivotului Legii cand era deschis in ziua sfanta de Yom Kippur. Acest material compus din 8 substante organice diferite a fost analizat de Institutul Weizmann si Univesitatea Bar-Ilan si gasit autentic (din punct de vedere al vechimii).

Din nefericire, Dr. Jones aluneca in misticism (dupa vindecarea miraculoasa de un cancer netratabil) si incepe o perioada de “arheologie escatologica” insotit de preoti si rabini Kabalisti. Aici, dupa umila mea parere, se desparte de stiinta, practicand altfel de lucruri care nu au nici o legatura cu ea.

Dr. Jones ramane pentru mine o figura importanta in arheologia biblica, indiferent de parerea unor “confrati.” Sper sa ajunga la 100 de ani si sa gaseasca Chivotul Legii. [ n.r. RIP! din nefericire nu s-a putut!]

Proiectul Nabucco, în linie dreaptă. Nabucco Gas Pipeline International GmbH a anunţat astăzi lansarea procedurii “Open Season”, pentru rezervarea capacităţii gazoductului Nabucco, se arată într-un comunicat. Potrivit documentului, prima fază a acestei proceduri oferă potenţialilor transportatori posibilitatea de a-şi exprima interesul în rezervarea capacităţii conductei, precum şi de a solicita acces la documentele procedurii. Aceştia pot depune ulterior oferte neangajante pentru rezervare de capacitate.  Documentele includ detalii referitoare la procedură, formularul acordului de transport al gazelor şi codul de reţea aferent, stabilind termenii şi condiţiile propuse de transportator pentru serviciile de transport prin conducta Nabucco. “Odată construită, conducta Nabucco va oferi producătorilor şi transportatorilor acces la pieţe aflate în creştere din Europa Centrală şi de Sud-Est precum şi un acces sporit la Terminalul Central European de Gaze Naturale de la Baumgarten. Procedura se va desfăşura conform principiilor liberului acces şi diversificării aprovizionării”, a declarat Reinhard Mitschek, CEO al Nabucco Gas Pipeline International GmbH.  Finalizarea primei faze a procesului “Open Season” este prevăzută pentru sfârşitul celui de-al doilea trimestru al acestui an. […]Proiectul Nabucco reprezintă cea mai scurtă rută de acces a gazelor naturale de la exploatările din Azerbaidjan către Europa de Sud-Est, care facilitează acces direct întregii pieţe din regiunea Balcanilor, cât şi consumatorilor din Italia şi Grecia.  Conducta Nabuco va face conexiunea cu Trans Anatolian Pipline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire (HUB) de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco pot alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa. Integral in EVZ

Leul devine vedetă în Uniunea Europeană. A marcat cea mai amplă apreciere faţă de euro şi dolar dintre toate monedele din UE. Leul a înregistrat atât în luna aprilie, cât şi şi primele patru luni din 2013, cea mai amplă apreciere faţă de euro şi dolarul american. Succesul obligaţiunilor guvernamentale româneşti şi confirmarea de către agenţia Fitch a ratingului de credit au contribuit la evoluţia bună a monedei naţionale. Leul s-a apreciat în aprilie cu aproximativ 2% în raport cu euro şi cu 4,8% în raport cu dolarul american. După primele patru luni ale anului, leul s-a apreciat cu aproximativ 2,7% faţă de moneda unică europeană şi cu 2,3% faţă de cea americană.  „Confirmarea de către Fitch a ratingului de credit pe termen lung în valută al României la BBB-, cu perspectivă stabilă, precum şi succesul obligaţiunilor guvernamentale româneşti au contribuit în ultima perioadă la aprecierea monedei naţionale“, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities- sucursala România.   După performanţele bune din primul trimestru, coroana suedeză s-a depreciat consistent în aprilie în faţa euro, cu aproximativ 2,2%, pe fondul creşterii ratei şomajului în Suedia, contrar aşteptărilor analiştilor.    Zlotul polonez şi coroana cehă au încheiat luna trecută cu variaţii destul de reduse faţă de începutul acesteia comparativ cu moneda unică europeana.   Forintul s-a apreciat cu 1,3% în aprilie faţă de euro, dar rămâne cu o scădere de aproximativ 2,8% la nivelul primelor patru luni, se arată în analiza Noble Securities România.   Zlotul polonez s-a depreciat cu 2,1% în perioada ianuarie- aprilie, comparativ cu moneda unică europeană, iar coroana cehă cu aproximativ 2,7%. Dintre monedele din UE, lira Sterlină a marcat pe anul în curs cea mai mare scădere faţă de euro, respectiv de 4,3%. Integral in Adevarul.

Bun venit în Stagflaţie!

“Relaxarea” politicii monetare: cauze, efecte şi cum s-a ajuns aici

Sugestia lui Mugur Isărescu cum că urmează o perioadă de reducere a dobânzii de politică monetară va avea un singur efect net: să cârpească bilanţurile băncilor. În rest, nimic.

Cauzele: După ce Banca Japoniei a dat tonul tipăririi de bani cu o viteză chiar mai ameţitoare decât cea de până acum, Fed a intrat în cursă, apoi BCE. Cea din urmă a tăiat dobânda de politică monatară la 0,5% iar pe cea pentru depozitele voluntare la 0, sugerând că n-ar avea o mare problemă să o ducă chiar şi pe minus. În contextul ăsta, BNR poate spera să-şi ţină leul puternic la costuri mai mici.

Efectele: Nici vorbă ca economia să se finanţeze mai ieftin, pentru că numărul celor care simultan pot şi vor să ia împrumuturi este foarte mic, indiferent de dobândă. În schimb, băncile se vor finanţa mai ieftin şi vor păstra cât pot de sus dobânzile existente, pentru a-şi acoperi astfel o parte a găurilor din bilanţ.

Explicaţia: Dobânda de politică monetară este rata la care o bancă centrală emite bani în economie, prin intermediul băncilor.

Teoria spune că o dobândă mică asigură lichiditate ridicată pe piaţă, reducând şomajul dar alimentând inflaţia. Dimpotrivă, pe măsură ce dobânda creşte, inflaţia se potoleşte dar banii încep să lipsească din economie, ceea ce duce la creşterea şomajului. Iar treaba băncii centrale este să ţină echilibrul din cele două pedale – de gaz şi de frână.

Există şi o raţiune secundară pentru a ţine dobânda sus, care la BNR este principală – astfel atragi plasamente externe şi împiedici deprecierea monedei. România are cea mai mare dobândă de politică monetară din regiune: 5,25%,. iar datele oficiale o justifică – şomaj mic, inflaţie mare. În realitate, acest echilibru este de cu totul altă natură. De citit integral pe Riscograma (Lucian Davidescu)

Circa 180 de firme cu capital italian s-au înregistrat în România, în luna martie. Un număr de 182 de firme cu capital italian s-au înregistrat în martie 2013, situându-se pe primul loc în luna respectivă în topul societăţilor
noi înregistrate în funcţie de ţara de rezidenţă, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris al celor 182 de firme totalizează 154.064 euro. După Italia, pe locul următor, ca număr de societăţi comerciale cu capital străin înregistrate în luna martie, se află Germania, cu 52 de firme şi un capital social total de 72.292 euro, iar pe locul trei se află Turcia cu 5.729 euro.

Poziţia a patra este ocupată de Ungaria cu 39 de firme şi un capital social de 2.523 euro, iar pe locul cinci – Olanda, cu 34 de companii. În funcţie de capitalul social subscris, clasamentul ONRC situează Italia şi Germania pe primele două locuri. Pe următoarele poziţii se află Siria, cu 52.449 euro (11 firme), Cipru, cu 23.412 euro (16 firme) şi Suedia, cu 13.593 euro (două firme). Agerpres, aduce Capital.

Cine pe cine duce-n spinare? Germania, datorie de 140 de ori mai mare decat Cipru. Stiti teoria cu “Germania cea harnica si productiva, nevoita sa sustina si tarile mai lenese, inglodate in datorii”? Aceasta “locomotiva a Uniunii Europene” are o datorie publica de peste 100 de ori mai mare decat Cipru, micul stat unde finantatorii mondiali vor sa impoziteze drastic depozitele bancare, ca masura anti-criza.

“Bazandu-se pe economia sa puternica, pe nivelul exporturilor si rata scazuta a somajului, Germania se vede pe sine drept unicul adult al Europei, responsabil sa adune laolalta fiii risipitori, pentru a mentine familia unita”, se arata intr-un comentariu Reuters. Analistii agentiei de presa noteaza ca unii dintre acesti “copii capriciosi” (Cipru, Grecia, Italia, Spania) mai maraie nemultumiti catre “mamica Germania”. Ca in orice familie, conflictul nu-i conflict cata vreme se mentine la stadiul vorbelor. Cand intra banii in joc, spiritele se incing.”Cipru are probleme, s-a inglodat in datorii si trebuie sa-i aplicam o operatiune de resuscitare”. Asa suna mesajul oficial, lansat in urma cu doua luni, de finantatorii mondiali – Fondul Monetar International, Comisia Europeana, statele din zona euro, dintre care Germania este vioara intai. Cipru urma sa primeasca un imprumut de 10 miliarde de euro. La schimb, trebuia sa taxeze depozitele bancare, cele mai mari de 100.000 de euro cu 9,9%, iar cele mai mici – cu 6,75%. Intre timp, au avut loc mai multe serii de negocieri si s-a stabilit ca vor fi taxati numai deponentii cu peste 100.000 de euro. Deocamdata, nu se stie cu cat. Ei vor afla in luna septembrie cu exactitate cat vor pierde din sumele care depasesc pragul de garantare. Banca centrala din Cipru anticipeaza un procent intre 37,5% si 60%. Potrivit unor declaratii ale oficialilor ciprioti, sumele de peste 100.000 de euro ar putea inregistra pierderi de pana la 80%. Dar de ce tocmai Cipru? Se afla mica insula intr-o situatie atat de dramatica incat are nevoie de respiratie gura la gura? Sa o comparam, de exemplu, cu Germania, tara care, prin oficialii ei, se autotintuleaza “locomotiva Uniunii Europene” si anunta ca “s-a saturat sa tina in spinare” alte state membre, mai putin productive.   Cand vorbim de datoria publica a unei tari, specialistii in finante ne recomanda sa raportam obligatoriu la produsul intern brut, pentru ca o economie puternica va iesi mai usor din impas. Chiar si asa, vom observa, potrivit datelor Eurostat, ca datoria publica pe 2012 a Ciprului se ridica la 85,8% din PIB, in timp ce Germania se situeaza la un nivel nu cu mult mai mic, de 81,9%. Iar Marea Britanie, o alta tara socotita puternica, afiseaza o datorie publica mai mare, de 90% din PIB.Integral in dailybusiness.ro

A fost sau n-a fost intelegere intre banci in cazul atacului speculativ pe leu? Consiliul Concurentei a inchis dupa 4 ani investigatia, fara a da sanctiuni. Consiliul Concurentei a inchis investigatia avand ca obiect o posibila intelegere intre companiile active pe piata serviciilor bancare si interbancare din Romania. In cadrul investigatiei, a fost analizat, in special, comportamentul bancilor participante la stabilirea indicilor de piata de monetara, ROBID si ROBOR, in perioada octombrie – noiembrie 2008, pe fondul disfunctionalitatilor inregistrate de piata monetara interbancara, se arata intr-un comunicat al Consiliului Concurentei. Povestea acestei investigatii e lunga si are ca principal obiect posibilele intelegeri care ar fi avut loc intre mai multe banci in cadrul atacului speculativ pe leu din toamna lui 2008. In urma acestui atac, dealerii bancilor participante au fost demisi sau si-au prezentat demisiile la presiunea BNR.Vezi in text filmul evenimentelor si concluziile raportului Concurentei. Circa un miliard de euro a scos BNR din piata in toamna lui 2008, ca sa ajute leul in fata unui atac venit din strainatate. Era pentru prima oara in istoria Bancii Nationale cand Guvernatorul a vorbit public despre un asemenea eveniment. “Incercarea de a destabiliza moneda noastra nationala a esuat”, a spus Isarescu, intr-o iesire publica dedicata acestui eveniment. Isarescu nu a nominalizat atunci bancile participante, marginindu-se sa declare ca acestea au intrat pe piata si au cumparat agresiv valuta. Leul risca sa ajunga la 5 lei in fata euro. “Cei care au anticipat gresit si-au primit portia”, a spus Isarescu. Citeste si “Dealer: “Atacul speculativ pe leu? A fost ca la razboi. Stateai cu mainile tremurand deasupra butoanelor si nu stiai ce sa faci mai intai“  Efectul negativ al contraatacului initiat de Isarescu a fost o foame de lei pe piata monetara, care s-a concretizat printr-o crestere foarte mare a dobanzilor. Vineri si luni acestea au depasit 40-50 %. “Asemenea anomalii nu pot sa reziste mult in timp, sunt temporare”, spune Isarescu. Integral la HotNews

Prognoza de primăvară / Comisia Europeană reduce estimarea de creștere pentru România pe anul 2014. Riscul corecțiilor financiare la fondurile UE. Recesiune în marile economii. Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru anul 2014, de la 2,5% la 2,2%, și a atras atenția asupra riscului de posibile corcții financiare din cauza unor neregulil la absorbția fondurilor UE, potrivit prognozei de primăvară prezentate vineri de CE. ”Creșterea reală a produsului intern brut este așteptată să accelereze până la 2,2% în anul 2014, odată ce reformele structurale implementate în piața producției și a muncii încep să dea roade. Cererea internă va fi probabil principalul motor, alimentat atât de investiții cât și de consumul privat, în timp ce exportul net este așteptat să contribuie ăncă negativ la creșterea PIB”, se arată în raport. FMI avansase , în aprilie, o prognoză de creștere economică a României mai puțin optimistă, de 2% pentru anul 2014.În schimb, Executivul European a confirmat prognoza de creștere economică de 1,6% pentru anul 2013, luată în calcul de Guvernul României și la realizarea bugetului. În aprilie, FMI prognoza o creștere tot de 1,6% pentru România, în anul 2013. Estimărule ar putea fi depășite datorită unei absorbții de fonduri europene peste așteptări și unor rezultate excepționale în agricultură, consideră executivul european. În schimb, o scădere puternică a creditării interne ar putea conduce la rezultate economice sub cele prognozate. De asemenea, cererea externă, din zona euro, va scădea, pe fondul amânării recuperării economice din uniunea monetară, principala destinație a exporturilor României. Integral la Curs de Guvernare.

Bună dimineata intr-o zi de marti. Marţi, vremea va fi predominant frumoasă şi mai caldă decât în mod obişnuit în prima decadă a lunii mai. Cerul va fi variabil în vestul ţării, unde izolat va ploua slab şi mai mult senin în rest, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud şi sud-vest.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 şi 30 de grade, uşor mai mici pe litoral, iar cele minime între 8 şi 18 grade, mai coborâte în depresiunile intramontane, până la 5 grade.

La Bucureşti, vremea va fi frumoasă şi caldă, cu cerul mai mult senin. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări ziua. Temperatura maximă va fi în jur de 28 de grade, iar cea minimă de 11…13 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 3072 RON; 1 USD = 3. 2816 RON; 1 EURO = 1. . 3125 USD; Francul elvetian 3. 5200 RON. Gramul de aur 155.7830 RON.

Cel mai scăzut nivel de finanţare bancară externă înregistrat de la începutul crizei în 2008. Băncile străine au tăiat peste 3 mld. euro din liniile de finanţare în ultimul an. România a trecut de pericolul unor retrageri dezordonate ale finanţărilor bancare, însă tendinţa de reducere a expunerilor e evidentă. Finanţările externe primite de băncile din România au coborât la sfârşitul primului trimestru din acest an sub pragul de 20 de miliarde de euro, marcând cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul crizei în 2008. Dincolo de declaraţiile oficiale de angajament faţă de piaţa locală, datele statistice publicate de BNR indică pentru ultimul an o accelerare a procesului de subţiere a liniilor de finanţare acordate din exterior băncilor locale: în martie 2013 pasivele externe ale sistemului bancar românesc însumau 19,9 miliarde de euro, cu 3,2 miliarde de euro mai puţin decât în martie 2012. Scăderea este şi mai puternică faţă de vârful de aproape 25 miliarde euro atins în vara lui 2011. În primii ani de criză acordurile succesive încheiate de România cu FMI şi proiectul Vienna Initiative ţintit tocmai în direcţia prevenirii unui fenomen brusc şi dezordonat de reducere a expunerii băncilor străine, au reuşit să menţină mult timp stocul de finanţare externă la circa 22-23 miliarde de euro. Banca Naţională a blocat încercări de retragere a unor linii înainte de scadenţă şi a presat pentru extinderea scaden­ţei/reîn­no­irea unor credite subordonate în special în cazul băncilor cu o situaţie mai fragilă ca urmare a deteriorării calităţii portofoliilor. Aşa se face că stocul de finanţări de la băncile-mamă se refăcuse în 2011 până la niveluri de peste 24 mld. euro similare celor înregistrate în vara lui 2008 înainte de prăbuşirea Lehman Brothers şi când piaţa locală a creditului încă „duduia“.Acordul de la Viena prin care nouă mari bănci străine (Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank) se angajaseră în 2009 să menţină expunerile pe România a expirat însă în primăvara lui 2011.Integral in Ziarul Financiar

Cum apare deficitul asigurărilor sociale. Diferența dintre pensionar și beneficiar de pensie. Datele arată că circa 95% din deficitul înregistrat de România în trimestrul 1 al anului 2013 provine din subvenționarea deficitului asigurărilor sociale și al Fondului de Sănătate. Sistemul de pensii își ia, însă, partea leului. Cum? Și de ce? Pensionarii care au vârsta legală de pensionare reprezintă mai mult de jumătate din numărul total de beneficiari de pensii de-abia pentru veniturile lunare asigurate de stat mai mari de 600 lei. Sub acest prag, predomină categoriile asimilate vârstnicilor care au ieșit din activitate, respectiv persoanele cu diverse grade de invaliditate, urmașii foștilor pensionari care au dreptul la susținere din partea statului, cei care s-au pensionat anticipat și persoanele care primesc ajutor social, potrivit legilor în vigoare. Gruparea numărului pensionarilor de Asigurări sociale de stat pe nivele de pensii conform deciziilor individuale primite arată că ponderea maximă a celor care primesc pensie în baza invalidității ( 50,6% din numărul total de beneficiari de pensii) se regăsește în intervalul 221 lei – 230 lei lunar. Ponderea maximă a celor primesc pensie în calitate de urmaș (65,7%) se află cu 100 de lei mai jos, în intervalul 121 – 130 lei lunar. În schimb, ponderea maximă a pensionarilor pentru limită de vârstă se regăsește în intervalul 2.501 – 3.000 lei lunar. Integral la Curs de Guvernare

Un an de guvernare USL: mai multe ratări, decât realizări. Promisiuni neîndeplinite, scandaluri politice, clientelism și inflație în creștere. Acestea sunt principalele coordonate ale guvernării USL, care astăzi împlinește un an. Guvernul Ponta se laudă însă cu realizări. Acum un an, primul guvern condus de Victor Ponta îşi intra oficial în pâine, după căderea,
prin moţiune de cenzură, a Cabinetului lui Mihai Răzvan Ungureanu. Imediat după parlamentarele din decembrie 2012, cel de-al doilea Executiv Ponta a fost reconfirmat în funcţie, pe un val imens de popularitate, urmare a obţinerii a 70% din mandate în Parlament. În ciuda acestei susţineri, bilanţul guvernării USL lasă mult de dorit: majoritatea promisiunilor nu au fost îndeplinite, iar scandalurile s-au ţinut lanţ. Starea de conflict permanent a ajutat însă USL, pentru că a distras atenţia românilor de la scăderea puterii de cumpărare, creşterea inflaţiei şi deprecierea leului. Pe ultima sută de metri, coabitarea premier-preşedinte a mai îndulcit indicatorii economici şi pe oficialii europeni. Deşi, când era în Opoziţie, promitea marea cu sarea, USL nu a trecut la fapte odată ce a preluat Puterea. Mai mult, guvernul Ponta a menţinut ceea ce înfiera la guvernele PDL.Pensiile militarilor şi indemnizaţiile revoluţionarilor. Folosiţi ca masă de manevră, atunci când USL era în Opoziţie, actuala Putere s-a răzgândit în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor militarilor. Doar o parte dintre aceştia vor beneficia de acest tratament.La rândul lor, revoluţionarii au devenit protestatarii de serviciu la adresa guvernării USL, ei imputând Executivului că nu a achitat indemnizaţiile pentru o mare parte dintre ei. Reducerea taxelor şi impozitelor, precum reducerea TVA şi a CAS. Niciuna dintre măsurile fiscale, menţionate inclusiv în programul de guvernare, nu au fost îndeplinite de USL. În schimb, la puţin timp după câştigarea alegerilor parlamentare, guvernul Ponta a decis că administraţiile locale pot mări taxele locale cu 16%, ameninţând că în caz contrar acestea nu vor primi bani la rectificarea bugetară. Integral in EVZ

Câţi bani dau românii pe mâncare. Harta cheltuielilor pentru alimente în Europa. Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac. Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme c Românii nu s-au zgârcit anul acesta la bani atunci când a venit vorba despre cumpărăturile pentru masa de Paşte. Ei au lăsat la casele magazinelor şi hipermarketurilor, dar şi în pieţele din ţară circa 730 de milioane de lei, echivalentul a 165 de milioane de euro, dar au plecat acasă cu plasele încărcate cu aproximativ 8 milioane de cozonaci, 50 de milioane de ouă şi zeci de milioane de kilograme de carne de miel, potrivit estimărilor realizate pentru gândul de către reprezentanţii patronatelor din domeniu, cu doar câteva zile înainte de sărbătorile pascale. Doar pe cozonacii cumpăraţi de pe rafturile magazinelor cu un preţ de circa 12 lei bucata, românii au plătit 96 de milioane de lei, în timp ce pentru ouăle achiziţionate cu ocazia acestei sărbători, vândute spre exemplu cu 0,5 – 0,6 lei pe bucată în pieţele bucureştene, au dat 30 de milioane de lei. Reprezentanţii crescătorilor de ovine din ţară estimau, la rândul lor, că românii vor cumpăra de Paşte 3 milioane de miei. Având în vedere greutatea lor medie, de 8 kilograme, şi preţul mediu la care a fost vândut kilogramul de carne de miel în această perioadă, de 25 de lei, reiese că pentru a pune pe masa de Paşte bucate tradiţionale precum drobul, friptura sau ciorba de miel, românii au scos din buzunar circa 600 de milioane de lei.e un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.Integral in Gandul

Aşezămintele Sfântului Mina – o nouă lovitură imobiliară a lui IPS Teodosie. Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este acuzat că a recurs la represalii împotriva unui preot care nu a vrut să-i doneze patrimoniul valoros al unei fundaţii. Arhiepiscopia se apără invocând Statutul Bisericii Ortodoxe Române. Totuşi, IPS Teodosie este cunoscut ca fiind unul dintre prelaţii cu o mare apetenţă pentru avere, fiind implicat şi în alte scandaluri similare. Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina reprezintă unul dintre principalele obiective turistice din Constanţa. Aflat pe malul Lacului Tăbăcăriei din Mamaia, acest obiectiv este vizitat anual de zeci de mii de turişti, dar şi constănţeni. Trebuie spus însă că Asociaţia „Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina” nu este una bisericească, cu personalitate juridică, constituită de Biserică, ci o organizaţie nonguvernamentală, constituită în scopuri determinate prin statutul acesteia, şi colaborează cu Biserica Ortodoxă Română. Ea a fost înfiinţată în 1993 de către preotul Nicolae Picu. Primăria a concesionat aproape 2.000 de metri către fundaţie. Cei de la Sfântul Mina au construit acolo un centru pentru copiii cu dizabilităţi, un centru de zi pentru persoanele nevoiaşe şi o biserică de lemn în stil maramureşean. Fostul episcop al Tomisului, Lucian, a binecuvântat biserica şi aşezămintele şi l-a numit paroh pe preotul Picu. Toate veniturile pe care le realizează biserica in prezent, deloc mici, merg către Arhiepiscopia Tomisului. Biserica Aşezămintelor este una dintre cele mai importante din Constanţa, cu un număr foarte mare de credincioşi, cu peste 200 de cununii şi peste 100 de botezuri într-un an şi cu venituri de aproximativ 200.000 lei, la care se adaugă alţi 350.000 lei din vânzarea de lumânări şi colportaj. Toţi banii sunt rulaţi prin Parohia Sfântul Mare Mucenic Mina. Această biserică este încadrată ca biserică de parohie, deşi parohia a fost înfiinţată după construirea lăcaşului şi nu există enoriaşi clar delimitaţi, nici măcar o locuinţă arondată, iar proprietatea este a Asociaţiei „Aşezămintele Sfântului Mare Mucenic Mina” şi nu a aşa-zisei parohii. Consilierii parohiali sunt aleşi la întâmplare, din tot oraşul. Integral in Romania Libera

IMM-urile se împotmolesc în mlaștina legislativă. Actele normative complicate, interpretabile și care se schimbă după cum bate vântul reprezintă de mulți ani una dintre cele mai mari probleme ale întreprinderilor mici şi mijlocii din România. În toamna anului trecut, Steven van Groeningen, președintele Consiliului Investitorilor Străini și al Raiffeisen România, spunea că antreprenorii pe care îi reprezintă așteaptă de la noul cabinet o mai mare predictibilitate a mediului economic și o mai mare stabilitate legislativă. De fapt, aceeași solicitare a fost transmisă de mediul de afaceri fiecărui guvern din ultimii 15-20 de ani. Din păcate, la fel ca întotdeauna, șansele ca politicienii să țină seama de dorințele întreprinzătorilor par a fi și de această dată egale cu zero. În mai puțin de patru luni, Executivul a emis 43 de ordonanțe și ordonanțe de urgență, în timp ce Parlamentul a votat 137 de legi (cifră reprezentând mai mult de 60% din numărul de legi votate de legislativul trecut în tot anul 2012). Iar cele mai multe dintre acestea nu fac, desigur, decât să modifice sau să abroge acte legislative mai vechi. „Cel mai mult ne deranjează lipsa unui mediu predictibil si stabil, schimbarea actelor normative peste noapte, inclusiv a Codului fiscal. Nimeni nu pare să se mai gândească la găina cu ouăle de aur, ci doar îi fură ouăle, iar în curând nu o să mai aibă ce să fure“, spunea președintele Carpatcement, Mihai Rohan, în cadrul unei conferințe organizate de BNR. Integral in Capital.

Deputaţii se întorc marţi la serviciu; pe ordinea de zi a plenului – moţiunea PDL privind companiile de stat. Deputaţii se întorc marţi la serviciu, plenul Camerei având înscrisă pe ordinea de zi dezbaterea moţiunii simple iniţiate de Partidul Democrat Liberal – “Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?”. Documentul ar urma să fie supus votului final miercuri, 8 mai. “Pe data de 7 (mai – n.r.), la ora 16,00, se dezbate moţiunea simplă şi pe data de 8 (mai – n.r.) se votează”, declara, pe 23 aprilie, Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, la finalul şedinţei Biroului Permanent. Vicepreşedintele PDL Alexandru Nazare afirma, la acea vreme, că democrat-liberalii au luat decizia depunerii unei moţiuni pentru că au constatat că managementul privat, implementarea acestui proiect important agreat cu Fondul Monetar Internaţional şi partenerii internaţionali a eşuat. Depunerea moţiunii simple a PDL a fost anunţată pe 23 aprilie, în plenul Camerei Deputaţilor, de către deputatul democrat-liberal Mircea Toader. Agerpres

Şefii Inspecţiei Muncii nu văd munca la negru din firmele nevestelor. Soția șefului Corpului de Control din Inspecția Muncii, Marian Mizdran, are o firmă de pază care a asigurat cu un angajat servicii pe contracte de zeci de posturi. El e omul care trebuie să amendeze munca la negru. Ministerul Muncii derulează în momentul de faţă o campanie naţională, pe bani europeni, prin care încearcă să combată munca la negru. Campania spune că 2,3 milioane de români lucrează la negru, iar pierderile produse de aceştia economiei româneşti sunt de 18 miliarde de euro anual. EVZ atrage atenţia ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, că una dintre firmele suspecte de muncă la negru este Compania de Pază Eurogrup SRL, unde acţionar unic şi administrator este Daniela Mizdran, nevasta şefului Corpului de Control al Inspecţiei Muncii, Marian Mizdran. […]Marian Mizdran a fost angajat la Inspecţia Muncii în iunie 2011, pe post de inspector de muncă. Potrivit declaraţiei de avere, el nu a avut în 2010 niciun venit. După doar şase luni, în ianuarie 2012, Mizdran a ajuns şef al Corpului de Control al Inspecţiei Muncii. Şeful său, Ciprian Dragomir, a avut o ascensiune la fel de exotică: în şapte zile, prin cinci ordine semnate de ministrul Mariana Câmpeanu, Dragomir a fost transformat în funcţionar public, detaşat la Inspecţia Muncii şi apoi, în aceeaşi zi, numit şef al instituţiei. Integral in EVZ

Va urez o zi buna!

Regimul de la Damasc consideră atacurile aeriene atribuite Israelului drept „o declaraţie de război“.Conflictul tot mai aprins din Siria ameninţă stabilitatea în Orientul Mijlociu. După ce Israelul ar fi lansat atacuri asupra unor instalaţii militare din apropierea Damascului, regimul lui Bashar al-Assad a spus că agresiunile „au deschis calea tuturor posibilităţilor” şi sunt considerate drept „o declaraţie de război”. Vicecancelarul sirian, Faisal al-Mekdad, a comparat atacurile cu „o declaraţie de război” a Israelului şi a grupurilor islamiste. Într-un interviu pentru BBC a spus că Siria va riposta la bombardamentele israeliene. De teama unor represalii, forţele armate din Israel au anunţat închiderea traficului aerian civil în partea de nord a ţării până joi. Compania aeriană Arkia a anulat duminică aproape zece zboruri între oraşul Haifa, din nord, şi portul Eliat de la Marea Roşie. Israelul nu a confirmat atacurile de vineri şi de duminică. Adevarul

Atacul israelian de duminica. Surse oficiale israeliene au confirmat oficial pentru agentia AFP că Israelul a atacat aerian suburbiile capitalei siriene, Damasc. Conform oficialului israelian tinta atacului a fost un transport de arme destinat pentru gherilele Hezbollah. Acest transport continea rachete Fatah 110 cu o eficienta operationala de 300 de km. In reuniunea de astazi a cabinetului israelian, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ales să nu discute despre despre aceste incidente. Dupa atacul de duminica noaptea Israelul a amplasat in Nordul Israelulului doua baterii din sistemul Iron Dome (Chipat Barzel), una la nord de Haifa si celalta langa orasul Safed. Presa americană a anunţat vineri că aviaţia militară israeliană a efectuat un raid in noapte dintre joi si vineri în Siria, vizând on baza militara in oraselul Giamraia, localitate in care stationau trupe Hezbollah si “Gardieni ai Revolutiei” din Iran. Langa aceasta localitate se afla si un depozit care conform informatiilor provenite din liban se afla un stoc de gaz sarin. PoliteiaWorld

Coreea de Nord a retras două rachete din instalaţia de lansare. Coreea de Nord a retras două rachete din instalaţia de lansare, pe coasta de est, au anunţat luni oficiali americani, iar Phenianul şi-a diminuat retorica belicoasă după ce a ameninţat Coreea de Sud, timp de mai multe săptămâni, cu “flăcările iadului”. Aceste rachete, de tip “Musudan”, erau pregătite să fie lansate în orice moment, dar au “fost retrase” din instalaţia de lansare, a declarat pentru AFP un oficial din domeniul apărării americane, sub protecţia anonimatului. Acest gest al Coreei de Nord arată că nu mai există o ameninţare iminentă de lansare de rachete, iar Phenianul va fi nevoit să refacă numeroase pregătiri pentru a putea fi din nou pregătit să lanseze rachete, afirmă doi oficiali americani. Acest anunţ a fost făcut cu o zi înaintea primei vizite a noii preşedinte sud-coreene Park Geun-hye la Casa Albă, marţi. Între numeroasele ameninţări proferate în ultimele săptămâni de către Coreea de Nord, Phenianul a mobilizat două rachete de tip Musudan pe coasta de est, determinând Statele Unite şi aliaţii săi Japonia şi Coreea de Sud să adopte măsuri în cazul unui tir. Tokyo şi Seulul şi-au sporit apărarea antirachetă, în timp ce armata americană a mobilizat două distrugătoare echipate cu arme antirachetă şi radare puternice pentru a contracara o posibilă lansare. Însă Coreea de Nord nu a trecut la acţiune, iar tensiunea a scăzut în peninsulă în ultima perioadă. Potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului, George Little, “pauza în provocări” a Phenianului reprezintă o evoluţie pozitivă. Racheta de tip Musudan are o rază de acţiune teoretică de peste 5.500 de kilometri, potrivit unor militari, un lucru ce ar părea să permită Coreei de Nord să poată atinge continentul american. Însă analiştii nu sunt cu toţii de acord, unii apreciind că Phenianul nu le-a testat vreodată în condiţii reale. Potrivit Pentagonului, Coreea de Nord dispune, în schimb, de câteva sute de rachete cu rază medie de acţiune, capabile să atingă Japonia şi Coreea de Sud. Integral aduce Mediafax

Un economist german denunta turismul pentru beneficii sociale al romilor: Acesti indivizi primesc beneficii in valoare de 382 de euro pe luna. Imigratia romilor in Germania a determinat un economist german sa ceara UE sa isi modifice directiva privind libertatea de miscare inainte de termenul limita pentru ridicarea restrictiilor de munca pentru romani si bulgari, din ianuarie 2014, scrie site-ul EurActiv.com, preluat de Mediafax. Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului Iso al Universitatii din Munchen, a scris recent ca imigratia romilor va eroda in mod inevitabil statul social german. Pozitia lui contrazice declaratiile anterioare ale Comisiei Europene, care sustine ca nu are dovezi ale asa-numitului “turism pentru beneficii sociale” din noile state membre. “Consiliul german al municipalitatilor a tras semnalul de alarma”, a afirmat Sinn intr-un comentariu recent publicat in saptamanalul Wirtschaftswoc. “Multe orase nu mai pot controla beneficiile sociale infloritoare pentru imigranti. Situatia din unele orase din zona Ruhr, care sunt deja impovarate, risca sa scape de sub control”, sustine el. “Acesti indivizi sunt adeseori romi – aceiasi care au fost alungati din Franta in urma cu cativa ani de presedintele de atunci Nicolas Sarkozy”, a declarat el. Sinn, care este si profesor de economie la Munchen, citeaza exemplul unui roman in varsta de 60 de ani, care emigreaza in Germania. Aceasta persoana se califica pentru beneficii de la stat la 65 de ani. “In medie, acesti indivizi primesc beneficii in valoare de 382 de euro pe luna, 360 de euro prima de acomodare si alocatii de incalzire, precum si asigurari medicale gratuite in valoare de aproximativ 300 de euro – in total 1.050 de euro pe luna. Aceasta suma nu include beneficii precum frigider sau masina de spalat. Un astfel de venit este de aproape doua sau trei ori mai mare decat salariul mediu din Romania sau Bulgaria – indiferent daca persoana care beneficiaza de el a platit sau nu anterior taxe in Germania”, explica Sinn. “Acest tip de imigratie va eroda in mod inevitabil statul social german, deoarece mai tarziu nu vor mai fi bani pentru a-l suporta, pe de o parte, si pentru ca landurile vor incerca sa se faca ele insele mai putin atractive pentru imigrantii afectati de saracie, pe de alta parte”, scrie el. In acelasi articol, autorul recunoaste ca economia germana are nevoie de mai multa forta de munca imigranta si scrie ca multi imigranti, in special din Polonia, Cehia, Slovacia si Slovenia sunt calificati si doritori sa se integreze. Economistul german cere, astfel, schimbarea directivei UE privind libertatea de miscarea intr-un sens in care sa le permita cetatenilor europeni care traiesc in alta tara a Uniunii sa ceara beneficii din tara de origine. Aduce HotNews

Prostituate, cocaină, viciu, lux şi distracţie pe Wall Street şi la Londra. De aici n-a mai fost decât un pas până la manipularea dobânzilor Libor. Comisioanele grase în schimbul unor cine la restaurante de lux, excursii în sta­ţiuni scumpe, prostituate şi chiar cocaină reprezintă o relaţie deloc neobişnuită şi aproape simbiotică între traderi şi brokeri, personajele care însufleţesc pieţele finan­ciare. Dar relaţia a devenit în unele cazuri mai extremă, iar în goana după profit unii traderi le-au cerut brokerilor lor să-i ajute să manipuleze dobânzile LIBOR, stabilite la Londra, în funcţie de care sunt evaluate credite şi alte active financiare de mii de miliarde de dolari din întreaga lume. Brokerii celor mai mari bănci din lume i-au ajutat, scrie The Wall Street Journal. Tranzacţiile traderului Neil Danziger efectuate pentru banca britanică RBS au adus comisioane grase brokerilor care au venit cu aceste afaceri. În schimb, brokerii firmei londoneze de brokeraj Tullet Prebon l-au plimbat pe Danziger prin cluburile de strip-tease din Londra şi au petrecut weekend-uri lungi alături de el în cazinourile din Las Vegas, spun surse apropiate acestor relaţii. Brokerii altei firme londoneze, R.P. Martin Holdingsm, i-au dat traderului acces la alte tranzacţii profitabile. Autorităţile suspectează că schimbul de favoruri a mers şi mai departe, iar Danziger şi brokerii săi s-au implicat într-o schemă mai largă de manipulare a LIBOR. Acest caz nu este unic. La Londra, regulile care reglementează astfel de favoruri sunt mai puţin stricte decât pe Wall Street. Procedura de rutină este ca traderii de valoare să fie răsplătiţi de către brokeri prin distracţie. Brokerii plătesc, din comisioanele mari, vacanţe în Alpi sau la Saint-Tropez, prostituate sau cumpără cocaină. Un trader „harnic“ aduce comisioane de până la un milion de dolari pe an unui singur broker, iar pentru o firmă de brokeraj nu este ceva neobişnuit să plătească 50.000 de dolari pe an pentru distracţia unui singur trader. RBS, fostul angajator al lui Danziger, a recunoscut în februarie într-o înţelegere cu autorităţile americane şi britanice că traderii ei au încercat să manipuleze LIBOR. Numele lui Danziger nu a fost menţionat. Traderul, în vârstă de 39 de ani, nu a fost acuzat. Hayes, un fost trader al băncii elveţiene UBS, era un trader căutat datorită vo­lumului masiv de tranzacţii de care se ocupa. Brokerii îl bombardau cu cadouri şi invitaţii la cină, pe care de obicei le refuza. În schimb, el a vrut un alt fel de favor. Traderul le-a cerut bro­kerilor săi să altereze anu­mite date pe care le trans­miteau altor bănci, date fo­losite de acele bănci în evaluările lor raportate pentru stabilirea LIBOR. Integral in Ziarul Financiar.

Aniversare discretă: un an de la instalarea lui François Hollande la Elysée. În Franţa, preşedintele François Hollande şi-a aniversat fără vreo ceremonie specială trecerea unui an de cînd se află în fruntea statului. Intr-un moment cînd popularitatea sa a scăzut vertiginos şi este criticat pentru gestiunea crizei economice, François Hollande promite “rezultate” în cursul celui de-al doilea an al mandatului său. “Un an e puţin, dar patru ani nu sunt lungi, iată miza acţiunii noastre.” François Hollande a pronunţat această frază luni 6 mai în cadrul unui seminar guvernamental marcînd intrarea în al doilea an al mandatului său la Palatul Elysée. El a încercat să-şi apere bilanţul, dar mai ales a pus accentul pe rezultatele concrete pe care francezii ar trebui să le vadă în următoarele 12 luni, pe mai multe planuri: scăderea şomajului, reluarea creşterii economice, disciplina bugetară, creşterea puterii de cumpărare. Principala sa bătălie, precum şi a guvernului condus de Jean-Marc Ayrault, va fi însă crearea de noi locuri de muncă. In mai anul trecut, cînd François Hollande cîştiga alegerile prezidenţiale, 68 la sută dintre francezi îl creditau cu încrederea lor. Astăzi doar 32 la sută sunt mulţumiţi de el. De notat totuşi că în privinţa politicii externe el primeşte o eveauare mai bună din partea concetăţenilor săi: 54 la sută consideră că François Hollande apără bine interesele Franţei în străinătate. Comentatorii avizaţi sunt de părere că François Hollande a reuşit într-adevăr să se ilustreze prin intervenţia în Mali, operaţiune care a fost salutată în străinătate. In schimb, pe plan european politica sa rămîne prea puţin eficientă, acest domeniu fiind marcat şi de unele disensiuni persistente cu Germania. Implinirea unui an de cînd a devenit François Hollande preşedinte a prilejuit apariţia unor vaste comentarii în presa franceză, în general critice. Dacă reproşurile pe care i le aduce presa de dreapta par oarecum “normale”, mai surprinzătoare sunt luările de poziţie ale presei de stînga. Cotidianul Libération, de exemplu, publică un articol semnat de un filozof şi de un sociolog care îl acuză pur şi simplu pe François Hollande că ar fi “un lichidator al social-democraţiei”. In acelaşi ziar un alt observator al vieţii politice franceze consideră că François Hollande a provocat un fel “isterie” în Franţa datorită “impasibilităţii” sale. RFI

Scurte portrete ale complicilor grupării NSU. În preambulul procesului grupării neonaziste NSU, în presa din Germania, dar şi pe unele platforme online independente au apărut informaţii din biografia complicilor NSU, precum şi despre legăturile dintre aceştia. Procuratura din Karlsruhe a emis, la finele anului trecut, mandat de arestare pe numele Beatei Zschäpe, singura supravieţuitoare a grupării extremiste de dreapta NSU şi pe cele a încă patru complici ai acesteia. Din informaţii oficiale, ajunse în presă, dar şi pe baza investigaţiilor întreprinse de militanţi Antifa (mişcare din care fac parte mai multe grupări al căror scop declarat este combaterea fascismului şi a altor curente extremiste), apărute în mediul online, au fost creionate o sumedenie de biografii ale celor cinci inculpaţi.Beate Zschäpe, astăzi în vârstă de 37 de ani, este acuzată de complicitate la uciderea a nouă cetăţeni de origine străină – opt turci şi un grec – precum şi de asasinarea unei poliţiste din Heilbronn. Zschäpe este de asemenea acuzată de tentativă de omor în contextul atentatelor cu bombă, instrumentate de Subterana Naţional Socialistă la Köln în 2004. Între timp, aproape nimeni nu mai pune la îndoială convingerile extremiste ale Beatei Zschäpe, care apare în mai multe înregistrări video şi fotografii, făcute cu ocazia demonstraţiilor organizate de grupările radicale de dreapte în mai multe oraşe germane. Încă de la vârsta de 18 ani, ea s-a înscris într-o grupare neonazistă din Jena, unde i-a cunoscut pe ceilalţi doi membri ai NSU, Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt.În pofida nivelului de educaţie foarte ridicat al părinţilor ei, tânăra a abandonat şcoala în clasa a 10-a, angajându-se ca ajutor de zugrav. În 1998, poliţia a găsit în apartamentul ei arme şi materiale propagandistice naziste. Încă de la acea vreme, autorităţile o suspectau pe Zschäpe că ar încerca să fabrice bombe. De altfel, în clipa în care gruparea NSU a fost deconspirată, Zschäpe ar fi aruncat în aer o locuinţă din Zwickau pentru a distruge posibile dovezi privind acţiunile Subteranei Naţional-Socialiste. Integral la Deutsche Welle