Bună dimineata intr-o zi de miercuri. Miercuri, vremea va fi relativ răcoroasă în nordul, vestul şi centrul ţării, precum şi în toată zona montană, iar cerul va avea înnorări şi, mai ales pe parcursul zilei, va ploua local. Izolat
vor fi posibile descărcări electrice, iar cantităţile de apă cumulate vor putea depăşi 15…20 l/mp. În restul teritoriului valorile termice vor fi în jurul mediilor climatologice pentru mijlocul lunii mai, local chiar mai ridicate decât normal, cerul va fi variabil, iar ploile vor fi posibile cu totul izolat. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17 şi 26 de grade, iar cele minime între 6 şi 16 grade, uşor mai scăzute în depresiuni.
În Bucureşti, vremea va fi predominant frumoasă, iar regimul termic va fi caracterizat de valori uşor peste cele normale în această perioadă din an, cu o maximă de 25…26 de grade şi o minimă de 10…12 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 3311 RON; 1 USD = 3. 3323 RON; 1 EURO = 1. 2997 USD; Francul elvetian 3. 4910 RON. Gramul de aur 153.6563 RON.
Imprumuturile neperformante afecteaza economia si amana reluarea creditari. Sistemul financiar romanesc se confrunta poate cu cele mai importante provocari din istoria sa. Printre factorii negativi se numara si cresterea creditelor neperformante care afecteaza atata bancile, cat si economia tarii. Gordon W. Johnson, presedintele EM Advisors LLC, a declarat
marti ca rata ridicata a creditelor neperformante pune o presiune in piata si stagneaza creditarea, afectand astfel si economia. Acesta considera ca este nevoie de reglementari mai stricte si de schimbarea legislatiei pentru a permite bancilor sa-si curete bilanturile prin restructurarea imprumuturilor cu probleme. Pe perioada crizei, creditele neperformante au avut o crestere graduala in tarile din Europa de Sud-Est, a spus Gordon Johnson, presedintele EM Advisors LLC., care a aratat ca rata neperformantelor a urcat chiar pana la 23% in Muntenegru. In Romania, creditele neperformante au ajuns, la finele lunii martie, la o pondere de circa 19% din totalul imprumuturilor. “Bancile trebuie sa faca mai multe provizioane, astfel ca au mai putin capital pentru creditare”, a declarat Johnson. Si Ernst & Young Romania estimeaza, intr-un raport publicat recent, ca va stagna creditarea in urmatoarele 9 luni. De asemenea, consultantii companiei se asteapta la o crestere a creditelor neperformante. „Aceasta situatie se datoreaza neincrederii consumatorilor si a decidentilor din companii in perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar si apetitului limitat si selectiv al unora dintre jucatori”, a declarat Gelu Gherghescu, partener assurance & advisory la Ernst & Young Romania. Integral in dailybusiness.ro
Numirea la CEDO schimbă raportul de forţe în CCR. Configuraţia Curţii Constituţionale se va schimba în cazul în care Iulia Motoc, numită de PDL, va părăsi această instituţie pentru a deveni judecător la CEDO. Iulia Motoc, magistrat la Curtea Constituţională (CCR), ar putea renunţa la acest post pentru a deveni judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmă
surse din cadrul CCR. Potrivit surselor citate, Iulia Motoc şi-ar fi anunţat colegii că îşi va depune candidatura pentru postul de la CEDO. Iulia Motoc nu a putut fi contactată pentru a confirma sau infirma vestea. Pe de altă parte, surse din mediul politic au afirmat că Iulia Motoc este persoana de gen feminin despre care Ponta a afirmat că se va număra printre cele trei propuneri pe care Guvernul le va înainta CEDO. „Noi nu putem face o singură propunere, trebuie să facem trei propuneri. Cel puţin una dintre propuneri trebuie să fie o doamnă, deci nu putem să trimitem trei bărbaţi, trebuie să existe un gender balance“, a declarat, recent, Victor Ponta. Explicaţiile premierului au venit după ce Curtea Constituţională a decis că propunerile pentru judecătorul la CEDO vor fi făcute de către Executiv, şi nu de CSM. Ulterior, Ponta a evitat să facă vreo nominalizare oficială, afirmând ca va lăsa această sarcină unei comisii special înfiinţate, care va fi condusă, cel mai probabil, de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. Comisia va stabili criteriile şi va tria candidaturile. Integral in Adevarul.
Liberalii, sub papucul lui Crin Antonescu. Şeful PNL convoacă şedinţele la partid după bunul plac. Unii liberali nu se supără. După Congresul PNL de la finalul lunii februarie, Crin Antonescu a decis că nu are nevoie de Biroul Politic pentru a conduce partidul şi că se descurcă singur. Unii dintre cei 31 de
vicepreşedinţi sunt de aceeaşi părere cu el, dar alţii îi dezavuează stilul de conducere. Potrivit statutului PNL, modificat în urma Congresului din februarie, “Biroul Politic Naţional asigură conducerea partidului şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui”. Pentru a nu ieşi din cuvântul statutului, liberalii s-au asigurat că nu se întrunesc mai mult de o dată pe lună, în condiţiile în care, până la realegerea lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte al PNL, Biroul se întrunea săptămânal, în fiecare luni. Cei aflaţi în conducerea partidului nu au nimic împotrivă să fie convoca ţ i atât de rar la şedinţe şi să nu aibă, practic, nimic de spus în deciziile importante. “Dacă ne-am da toţi cu părerea, ce s-ar întâmpla cu ţara?”, a declarat vicepreşedintele executiv cu atribuţii de coordonare a organizaţiilor speciale, Florin Alexe, întrebat dacă nu crede că BPN ar trebui convocat mai des. Nici vicepreşedintele Ilie Bolojan, primar al municipiului Oradea, nu vrea să fie consultat mai des de către partid, spunând că nu îl interesează politica naţională şi că participă destul de rar la şedinţele PNL. Întrebat de ce a mai candidat pentru o funcţie de vicepreşedinte în aceste condiţii, Bolojan a răspuns: “Nu am candidat. Nu a fost pe sistem de candidaturi, dl. preşedinte a venit cu lista de vicepreşedinţi”.Pe de altă parte, un alt vicepreşedinte al PNL a declarat, sub protecţia anonimatului, că nici el, nici colegii săi nu sunt mulţumiţi de modul în care este condus partidul, dar că aşteaptă să vadă cum se concretizează “proiectul lui Crin Antonescu”( candidatura la alegerile prezidenţiale – n.r.). Integral in EVZ
Băsescu i-a chemat la “interviu” pe procurorii din lista lui Ponta. Preşedintele Traian Băsescu i-a invitat la discuţii pe fiecare dintre procurorii avizaţi pe 10 mai de CSM pentru conducerea Parchetului General, a DNA şi a DIICOT. “Interviurile” cu procurorii avansaţi Consiliului Superior al Magistraturii de premierul Victor Ponta pe 4 aprilie, după discuţii cu şeful statului, au loc în contextul în care numirea depinde de semnătura
preşedintelui. Înainte de a-i respinge pe Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, pentru aceleaşi funcţii, în ianuarie, Traian Băsescu nu i-a chemat la întâlniri similare. “Au avut loc întâlniri de evaluare cu o parte dintre ei. Discuţiile vor continua şi mâine”, a confirmat pentru gândul purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Bogdan Oprea. Numele avansat de Ponta pentru Parchetul General este cel al lui Tiberiu Niţu, respins în ianuarie de Traian Băsecu, în timp ce Laura Codruţa Kovesi ar urma să fie instalată în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, Alina Bica a fost propusă pentru şefia DIICOT , secondată de Elena Georgiana Hosu, în timp ce ca adjuncţi ai procurorului general sunt nominalizaţi Bodgan Licu şi Codruţ Olaru, avizaţi şi ei pozitiv de CSM. Propunerile validate consultativ de CSM au fost trimise de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la Palatul Cotroceni, încă de vineri. În urmă cu şase luni, când Mona Pinviceru i-a înaintat lui Traian Băsescu acelaşi nume pentru parchetul General şi pe Ioan Irimie ca nominalizare pentru DNA, preşedintele nu a avut nicio întâlnire cu cei doi înainte de a-i respinge. Ulterior, şeful statului şi-a justificat decizia cu argumentul că dosarele ar fi fost incomplete, neincluzând criteriile de evaluare şi un punctaj după care ministrul a făcut selecţia iniţială. Integral in Gandul
De ce nu mai sunt bani la Poşta Română. Mii de salariaţi ai Companiei Naţionale Poşta Română au declanşat conflicte de muncă în ţară sau au întrerupt pur şi simplu lucrul nemulţumiţi de faptul că le vor fi reduse salariile. Mai mult, liderul de sindicat Matei Brătianu a anunţat că Poşta Română ar putea să disponibilizeze în acest an 4.000 de salariaţi din cei 32.000, ca
urmare a scăderii volumului de prestaţii poştale. Cum a ajuns, totuşi, cea mai mare societate de profil din România, cu peste 7.000 de oficii poştale, în această situaţie critică? Prejudicii de milioane de euro, contracte frauduloase, dosare penale şi condamnări la închisoare au fost ingredientele unei reţete infracţionale de falimentare a unei companii de stat care a raportat ultima dată profit în urmă cu cinci ani. Cel mai cunoscut caz, în care Poşta Română a fost prejudiciată cu peste opt milioane de euro, după estimarea procurorilor, îi are ca inculpaţi pe trei dintre foştii directori ai instituţiei, dar şi pe fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiurariu şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zolt Nagy. Aceştia sunt acuzaţi că, între 2005 şi 2007, ar fi fost părtaşi la trecerea frauduloasă a unui imobil din patrimoniul Poştei Române, situat în centrul Capitalei, în cel al unei firme private. Astfel, procurorii susţin că directorii Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au subevaluat intenţionat clădirea şi terenul cu 3,6 milioane de euro sub preţul real, folosindu-se de o societate specializată în evaluări care ar fi emis un document fals în acest sens. Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor, a primit 3 ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, în vreme ce fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat. La finalul anului trecut, directorul general Mihai Toader a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, Andrei Marinescu la cinci ani şi jumătate de închisoare, iar Emanoil Lepădatu a primit cinci ani de detenţie. Integral in Romania Libera
Pomenile electorale amenință stabilitatea României. Noi măsuri populiste care zdruncină economia. Pentru jumătatea anului și începutul lui 2014 Guvernul a anunțat noi măsuri sociale, însă sursele de la buget sunt încă incerte. Reîntregirea pensiilor militarilor, până la nivelul din decembrie 2010,
este un efort bugetar de 8 milioane de lei lunar, pe care premierul Victor Ponta îl considera acum câteva săptămâni imposibil. Nu de aceeaşi părere este însă ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu. Acesta a anunţat sâmbătă că suma poate fi acoperită din economiile ministerelor de resort, în special de la Armată şi Interne. Până la închiderea ediţiei, Ministerul Finanţelor nu ne-a putut oferi informaţii suplimentare cu privire la sursa fondurilor. Specialiştii în finanţe nu înţeleg însă cum a fost posibil să fie identificate resurse pentru reîntregirea pensiilor, pe un fond de lipsă acută de bani. „Nu înţeleg cum se pot identifica fonduri dintr-un buget, pe 2014, care nu a fost nici măcar stabilit”, a comentat pentru EVZ ex-ministrul de finanţe Gheorghe Ialomiţianu. În plus, remarcă acesta, Radu Stroe, ministrul de Interne, deci şeful uneia din autorităţile unde Daniel Chiţoiu susţine că s-au făcut economii, ameninţa recent cu demisia tocmai din cauza lipsei fondurilor. De asemenea, „dacă s-au identificat deja sumele la buget, de ce nu se face majorarea încă de pe acum?”, întreabă Ialomiţianu. Integral in EVZ
DNA cere inchisoare cu executare pentru Becali, Babiuc si Cioflina. Procurorul DNA a cerut, marti, Completului de cinci judecatori de la instanta suprema condamnarea la inchisoare cu executare a lui George Becali, Victor Babiuc, Dumitru Cioflina si Ioana Babiuc, in dosarul schimburilor de terenuri dintre Becali si Ministerul Apararii Nationale, scrie Mediafax. Completul de
cinci judecatori de la instanta suprema a reluat, marti, judecarea recursul facut de procurorii anticoruptie in dosarul in care George Becali, fostul ministru al Apararii Victor Babiuc, Ioana Babiuc si Dumitru Cioflina au fost achitati pentru presupuse fapte de coruptie in legatura cu schimbul de terenuri. Procurorul anticoruptie prezent la proces a aratat ca cei trei judecatori din completul de fond care a dispus achitarea nu au tinut cont de o parte din probele acuzarii si au pus un mai mare accent pe probele aduse de inculpati. Acesta a cerut condamnarea celor patru la inchisoare cu executare. Totodată, procurorul DNA a arătat, la cererea instanţei, că până la acest moment niciuna din faptele pentru care sunt acuzaţi cei patru nu este în condiţia prescripţiei răspunderii penale. În cazul lui Victor Babiuc, prescripţia penală pentru faptele de care este acuzat se produce în iulie 2013, în cazul lui Cioflină, în octombrie 2013, la Becali în 2014, iar în cazul Ioanei Babiuc în iunie 2013. Procurorul a mai cerut în cazul generalului Dumitru Cioflină, care este cadru militar activ, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare, degradarea militară. Pe latură civilă, procurorul a cerut ca instanţa să-i oblige pe George Becali în solidar cu Dumitru Cioflină să plătească 423.380 de dolari, sumă actualizată la zi, reprezentând diferenţa preţului terenului ce a făcut obiectul schimbului cu Ministerul Apărării, iar pe Becali în solidar cu Babiuc să dea 448.378 de dolari, diferenţa de preţ de la cel de-al doilea teren schimbat cu MApN. Integral in Romania Libera
Consilierul prezidential Gabriel Berca a confirmat ca noul partid de dreapta se va numi Partidul Popular. Consilierul prezidential Gabriel Berca a confirmat, la emisiunea “Sub semnul intrebarii” de la B1TV, informatia publicata in exclusivitate de HotNews,, conform careia Partidul Popular se va lansa utilizand initiativa politica a fermierului Costel Caras. Fermierul este cel care, in timpul scandalului laptelui infestat cu aflatoxina izbucnit in luna martie, a varsat pe camp in semn de protest cateva mii de litri de lapte. “In acest moment exista un dezechilibru pe piata politica romaneasca si e necesar un vehicul care sa genereze figuri politice credibile, noi, nu neaparat tinere, ci oameni care au demonstrat, in viata profesionala, ca au ceva de spus”, a declarat Gabriel Berca. Acesta a spus ca partidul o sa apara foarte repede, mentionand ca procesul presupune existenta mai multor etape. HotNews
Consilierul prezidential Gabriel Berca a confirmat ca noul partid de dreapta se va numi Partidul Popular. Consilierul prezidential Gabriel Berca a confirmat, la emisiunea “Sub semnul intrebarii” de la B1TV, informatia publicata in exclusivitate de HotNews, conform careia Partidul Popular se va
lansa utilizand initiativa politica a fermierului Costel Caras. Fermierul este cel care, in timpul scandalului laptelui infestat cu aflatoxina izbucnit in luna martie, a varsat pe camp in semn de protest cateva mii de litri de lapte. “In acest moment exista un dezechilibru pe piata politica romaneasca si e necesar un vehicul care sa genereze figuri politice credibile, noi, nu neaparat tinere, ci oameni care au demonstrat, in viata profesionala, ca au ceva de spus”, a declarat Gabriel Berca. Acesta a spus ca partidul o sa apara foarte repede, mentionand ca procesul presupune existenta mai multor etape. Potrivit sursei citate, se vorbeste deja despre parlamentari care sa treaca la noul partid si care sa formeze un nou grup parlamentar. Si postul B1 TV a difuzat luni informatia privind infiintarea unui nou partid. Traian Basescu ar avea nevoie de acest nou partid pentru a face fata ofensivei din toamna pe tema revizuirii Constitutiei si a reducerii cvorumului la referendum de la 50 – la 30%. Data congresului extraordinar ar fi stabilita undeva in jurul datei de 25 mai. Se doreste grabirea procesului de constituire pentru ca peste vara noul vehicol politic sa se pregateasca de alegerile europarlamentare .HotNews
Va urez o zi buna!